NELAMURIRI REFERITOARE LA BARIERELE COMERCIALE Intenia de restricionare a importurilor Discuie: cum judecm intenia?

? Efectele restrictive neintenionate nu se mai calific drept bariere? Dati-mi un exemplu, va rog, de o astfel de actiune, care sa aiba efecte restrictive neintentionate. De exemplu, autoritatile din UE interzic anumiti aditivi alimentari, astfel ca alimentele de import care ii continineau sunt acum interzise? Ai intuit bine, exemplul tau e corect. Sau: din ratiuni ecologice si simpatie pentru animale promovam pe teritoriul tarii noastre legi care interzic comercializarea carnii de porc care nu a fost sacrificat conform unor standarde implicit, la granita si fara ca autoritatile sa fi intentionat explicit acest lucru anumite importuri nu se vor mai califica pentru a primi liberul de vama si a intra la comercializare pe teritoriul tarii in discutie. Exemple se pot da nenumerate. Stipulezi o anumita pocedura de verificare a anumitor produse, procedura care presupune personal calificat. Acesta, sa zicem, nu exista in numar suficient de mare la inceput, asa incat timpii de asteptare in vama cresc, si la fel si costurile importului. Si asa mai departe Exist BN private doar n logica rigid, nerealist i autocontradictorie a modelului perfect competition Ca modelul concurentei perfecte e nerealist si rigid inteleg, dar de ce e contradictoriu? N-am intrat in aceasta discutie, si n-am sa atac aceasta problema in mod expres. Ca idee, modelul concurentei pure si perfecte vizeaza sa fie o explicatie pentru conditiile aparitiei preturilor numite competitive (care apoi se argumenteaza ca ar fi si cele mai eficiente/optime si si corecte). Dar in cadrul acestui model toata lumea este price-taker si nu poate influenta pretul. Deci pana la urma cum apar acele preturi competitive? Cu alte cuvinte, explicam preturile competitive presupunand ca apar ca picate din cer, agentii din perfect competition precepandu-le ca fiind date si in afara influentei lor. Inciden semnificativ mai mare la importul de produse agricole n raport cu cele manufacurate Pt. rile dezvoltate raportul e de cca. 2/1 De ce incidenta e mai mare la produsele agricole si ce inseamna raportul de 2/1? 2 bariere netarifare la una tarifara? Ca protectionismul netarifar este mai pronuntat la produsele agricole e cumva un fapt in redarea caruia mam bazat pe Dragos Negrescu, Protectionismul netarifar. De ce exact lucrurile stau altfel, e o discutie parerea mea e ca statele dezvoltate se descurca in sfera produselor manufacturate, stand bine si la capitolul avans tehnologic. Asa incat, tocmai in sectoarele mai primitive gen agricultura strainii relatuv mai putin dezvoltati (cu atat mai mult cei dezvoltati) pun in pericol agentii interni.

Acel 2/1 s-ar traduce in tarile dezvoltate, apar de doua ori mai multe bariere netarifare la importurile de produse agricole decat la cele de produse manufacturate/industriale evident, ramanand o rezerva cu privire la maniera de calcul, deoarece am vazut ca nu exista o masuratoare exacta, chirurgicala. Comparabilitatea/echivalarea BN este dificil (chiar cnd e vorba de aceeai barier, impus aceluiai produs) nu inteleg aceasta parte Un document in plus (acelasi) cerut la vama poate insemna un lucru in Romania (in termni de timp si costuri) decat in Germania; nemtii sunt mai rigurosi, mai rapizi si mai onesti, sa zicem; romani mai superficiali, mai hoti si mai spagari. Aceeasi bariera pentru Germania poate insemna cresterea costurilor de import cu 0.2 la suta; iar in Romania cu 5%. Impactul protectionist este, asadar diferentiat. Dificultatea obinerii reciprocitii pe ansamblu (ca la taxele vamale) reciprocitate adica daca Romania impune o taxa vamala, atunci si partenerii ei vor putea impune exact aceeasi masura? La taxele vamale poti face medii (ponderate) pentru a exprima unitar protectionismul de ansamblu, sau pe diverse subgrupe si sectoare. Cum aduni insa impactul a 5 bariere netarifare diferite (un standar industrial + un document in plus la vama (sa zicem lista de colisaj, ca tot faceti la TOCE) + anumite reglementari privind exigentele anchetei antidumping + un nou standard de mediu + certificat sanitar sau fito-sanitar)? Cum judeci, in negocieri, cu ce-ar putea fi compensata eliminarea unui standard industrial (de ex cu reducerea cu cat timp a perioadei de investigare aferenta anchetei de dumping)? Asadar prilejurile de a nu ajunge la intelegeri in negocierile privind eliminarea sau reducerea barierelor sunt mult mai numeroase. Restricii reziduale (angajamente asumate n cadrul GATT, dar ne-onorate; limitele retorsiunii, singurul mecanism de enforcement al sistemului multilateral) nu inteleg Statele devin membre OMC sau parte la anumite acorduri; se angajeaza prin asta sa elimine anumite bariere in anumite termene; dar n-o fac; se prezinta insa la urmatoarea runda de negocieri, asa incat discutia incepe greu: hai sa cadem de acord ce sa mai reduci in conditiile in care lucrurile asupra carora am convenit in trecut nu le-ai pus in aplicare. Si daca e ca astfel de comportamente sa fie penalizate, in interiorul OMC nu exista decat arma retorsiunii comerciale (retrag concesiile comerciale facute partenerior care nu au implementat concesiile promise de ei, sau institui bariere noi in compensarea comportamentului lor neconform cu intelegerile anterioare sau diferitele acorduri de sub cupola OMC) Limite specifice Pentru IF: Nu ine seama de importana relativ (ponderea n total importuri) a bunurilor supuse restriciilor la import nu inteleg Daca intr-o tara se importa un kg de pere si 1 000 000 de kg de mere, dar stim ca atat la importul de mere cat si la cel de pere se cere un certificat fito-sanitar, in indice protectionismul la mere si la pere apare cu importanta egala

Limitrile voluntare la export Sunt considerate mai puin eficiente n limitarea importurilor dect contingentele (reticena exportatorilor; concentrarea pe sortimente de calitate ; caracter neconstrngtor pentru teri ce pot profita) cine sunt tertii si in ce mod pot profita? Daca japonezii se agajeaza neoficial fata de americani sa exporte volume din produsul X limitate in SUA, atunci exportatorii indieni, sa zicem, vor gasi piata americana mai usor de penetrat decat altminteri. Asta deoarece formal SUA nu ingreuneaza importurile de X, care raman la fel de liberalizate cum erau. Atentie, ca aici eficienta masurii este considerata din perspectiva autoritatii care o impune cu scopul de a limita importurile. Daca ai VER cu Japonia, nu te-ai aparat inca de India. Chiar sa faci VER cu toti e greude obicei concentrarea a fost pe partenerii comerciali importanti. Au caracter paralegal (zona gri a protecionismului netarifar) ce e zona gri a protectionismului netarifar? Zona care fie nu intra (sau e greu de facut sa intre, ca-i grea probarea/dovedirea) sub incidenta reglementarilor OMC (ca in cazul VER); fie e zona aceea ipocrita de care vorbeam a masurilor care par firesti si in conformitate cu regulile multilaterale ale OMC, dar care oricand pot fi folosite cu scop protectionism (dupa principiul nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase), de ex. politica antidumping.

Aranjamentele privind comercializarea ordonat a produselor Accentuat discriminatorii; gestionate de rile exportatoare; presupun un complicat sistem bazat pe principiul salvgardrii; firmele exportatoare ajung s se cartelizeze ce e principiul salvgardarii? Buna intrebare! E un principiu suficient de vag, institutionalizat la OMC care permite statelor ca din diverse ratiuni (destabilizarea economiei interne sau destabilizarea anumitor ramuri; probleme sociale (gen somaj mare) sau de mediu; probleme de siguranta alimentara etc.) sa impuna temporar bariere comerciale (sau sa nu-si indeplineasca temporar angajamentele asumate ca membru OMC). Intr-un sistem in care ai salvgardare, participantii pot spune piua! sau stop joc! cam de fiecare data cand au chef sau cred de cuviinta. Rezulta ca nu intra cu prea mare convingere in respectivul sistem. Ar vrea sa fie si cu boboana pe tort, dar si cu ea in burta, cum se spune sa participe la sistem dar sa suspende consecintele participarii. Deh Cinci metode de determinare a valorii n vam (ordinea conteaz): Valoarea calculat Valoarea dedus cum se calculeaza valoarea in vama sau cum se deduce??? Pretul corect la care se vor calcula taxele vamale la import se face pornind de la pretul corect/rezonabil de pe piata interna a tarii care importa, scazand o serie de cheltuieli care se considera ca sunt normale de la granita pana la comercializarea propriu-zisa. Valoarea obtinuta e in ochii vamesului pretul mai corect decat cel declarat de comerciant, care e suspect ca are

interes sa declare un pret de intrare in tara mai mic decat cel real, ca sa plateasca taxe mai mici. E un proces cumva invers fata de cel de la valoarea calculata in care se obtine un pret prin insumarea costurilor de productie considerate normale pentru produsul in discutie. Probleme: Idem teoria valorii adugate care e teoria valorii adaugate? Teoria valorii adaugate e aceea idee (pe care am discutat-o la un moment dat critic) conform careia preturile sunt determinate de costuri. Preturile, carevasazica, se nasc din costuri prin adaugare de valoare. De ce e problematic nu mai reiau aici ca am facut o discutie intreaga intr-un curs. Primele directe de export

Poate fi direcionat/influenat activitatea de export (tipuri de produse, piee de abordat, tehnici tranzacionale etc.) cum influenteaza primele de export tehnicile tranzactionale? Pai depinde pentru ce dai aceste prime de export (intentionat sau nu). Daca stipulezi ca premiezi exporturile de produs X, si cer la documente justificative acrediticul documentar prin care s-au incasat banii, atunci te pomenesti ca vei stimula meniera de plata prin acreditiv documentar, desi poate ca nu ai intentionat asta.