Organizarea coninutului secvenei de predare Prin predare nelegem n mod curent transmiterea de cunotine i tehnici de munc.

Cunotinele sunt moduri de reprezentare, informaii condensate - sub form de imagini, noiuni, principii etc. - cu privire la obiectele lumii externe i la relaiile dintre ele. Informaia esenial despre o clas de obiecte/fenomene este rezumat n noiuni, care sunt cuceriri ale activitii cognitive i practice ale omului n decursul procesului istoric. Definiiile selecteaz, din coninutul noiunilor, cteva note eseniale, considerate a fi necesare i suficiente pentru conturarea conceptelor. Noiunea este abstraciune, n timp ce imaginea este o reprezentare figural avnd un grad de schematizare. Adesea, asociem noiunilor anumite imagini, ca n geometrie. Vorbim n acest caz de concepte figurale i la elevi ntlnim sistematic asemenea constructe mintale. Cunotinele sunt informaii care ntrunesc atributul de adevrate. Drumul de la percepie la noiune se face adeseori - dar nu obligatoriu - prin prototip. Prototipul este i el un mod de reprezentare a unei categorii, dar proiecia (reflectarea) mintal a categoriei se face n cazul acesta prin exemplare -tip ale grupului de obiecte. In predarea cunotinelor se pornete fie de la exemple/fapte concrete pentru a ajunge - prin analiz, sintez i generalizare - la definiia noiunii, la enunul unei reguli etc. (calea inductiv); fie c se introduc iniial definiii ori descrieri concise, care se ilustreaz apoi cu ajutorul datelor concrete (calea deductiv). Adeseori cele dou procedee alterneaz, se mbin n variate moduri. Prezint interes n acest context probleme cum sunt: aportul informaional al exemplelor, articularea lor n anumite secvene, alternan ntre enunuri teoretice i exemple, rolul schemelor, respectiv modelelor ,a. Se face distincie ntre exemplele care ilustreaz ijemijlocit o noiune sau cunotin avnd valoare de prototip i exemple de contrast, de difereniere sau contra-exemple, care relev prin opoziie ceea ce nu constituie sau nu aparine unui concept. De pild, explicarea procesului de gndire apare mult nlesnit dac se ia ca noiune de contrast percepia: primul proces sesizeaz generalul, esenialul din obiecte, n timp ce al doilea reflect individualul, fiind imaginea unui obiect particular. Aceast opiune n prezentarea noiunii de gndire impune apoi alegerea exemplelor corespunztoare.