anticoagulare.punct.

info

informaii generale pentru pacieni

Ce este tratamentul anticoagulant oral

Sngele circul prin vasele de snge (artere i vene), fiind n mod normal lichid. Dac ne rnim, sngele va curge n afara vaselor, i/sau a corpului, fenomen numit sngerare (sau hemoragie).

Din fericire, la omul sntos, sngerarea nceteaz destul de repede, deoarece sngele se ncheag, adic formeaz un coagul. Altfel spus, sngele normal are proprietatea de a se coagula cnd nu mai se mai afl n interiorul unor vase de snge normale.

La omul sntos sngele nu se coaguleaz niciodat n interiorul arterelor sau venelor, dar n unele boli apare acest risc. Coagularea sngelui n vas poate avea consecine serioase, uneori fatale.

Medicamentele anticoagulante schimba compoziia chimic a sngelui astfel nct acesta s se coaguleze mai greu (mai ncet).

Unele se administreaz oral, altele injectabil. Acestea din urm i ncep aciunea imediat i au i alte avantaje, dar nu se pot administra dect pentru perioade scurte de timp.

Cnd se prescrie tratamentul anticoagulant

n bolile n care riscul de coagulare spontan a sngelui n interiorul vaselor este mare, ansele de supravieuire i de evitare a unor infirmiti sau a unor suferine importante sunt crescute foarte mult dac se reduce capacitatea sngelui de a se coagula.

n aceste situaii, medicul va prescrie un tratament anticoagulant. Dac trebuie administrat pe o durat mai ndelungat (de cteva zile), pentru tratament se vor folosi anticoagulante orale.

Ct de mult trebuie redus capacitatea sngelui de a se coagula

Capacitatea sngelui de a se coagula se msoar prin viteza de coagulare i se exprima prin analiza numit INR (de la `International Normalised Ratio').

La omul sntos, INR este 1.

Sub tratament anticoagulant corect condus, INR poate fi de exemplu de 2.5. Aceasta nseamn c, n condiii standardizate, sngelui acelei persoane i va trebuie de 2.5 ori mai mult timp s se coaguleze (de exemplu, i va lua 30 de secunde n loc de 12).

n funcie de boal, tratamentul anticoagulant oral poate fi administrat pentru atingerea unui INR de 2-3, sau de 3-4, sau de 3.5-4.5.

Exist riscuri legate de acest tratament?

Da. Dac sngele se ncheaz mai greu, atunci orice rnire va fi urmat de o sngerare mai important. De asemenea, orice hemoragie intern, cauzat de vreo alt boal (cum ar fi ulcer gastroduodenal) va fi mai sever la pacientul anticoagulat.

Datorit acestor riscuri, tratamentul se indic de ctre medic doar atunci cnd riscul lsrii sngelui n starea de coagulabilitate normal este mult mai mare.

Riscul de sngerare abundent este proporional cu valoarea INR, adic proporional cu scderea capacitii sngelui de a se coagula.

n acelai timp, trebuie evitat riscul de coagulare intravascular sau intracardiac, asociat bolii pentru care a fost administrat tratamentul. Din aceast cauz pentru fiecare caz (pacient) n parte, medicul identific un interval optim n care trebuie meninut INR.

Ce putei face pentru a reduce aceste riscuri?

Majoritatea pacienilor care primesc tratament anticoagulant reuesc s duc o viaa normal, mult mai ndelungat i mai bun dect dac nu ar lua acest tratament.

Acest obiectiv, n general accesibil, necesit ns anumite msuri pentru controlarea tratamentului, msuri care nu pot fi luate fr participarea activ a pacientului.

Aceste msuri sunt relativ numeroase, dar simple:

respectai cu strictee schema de tratament prescris: o medicamentul anticoagulant trebuie luat exact n doza i la momentul indicat, n general pe stomacul gol, separat de alte medicamente (la cel puin o or inainte sau dup administrarea altor medicamente); o dac ai uitat o doz este mai bine s o luai mai tarziu dect s n-o luai deloc, chiar n condiii suboptime (pe stomacul plin, odat cu alte medicamente, etc). ntruct reactivitatea organismului dumneavoastr la tratament poate s se schimbe n timp, cel puin o dat pe lun trebuie s controlai valoarea INR; dac aceasta nu este optim medicul va reajusta regimul de administrare; Ideal, medicul la care v prezentai trebuie s fie familiar cu cazul dumneavoastr i cu istoricul tratamentului anticoagulant pe care l urmai.

Evitai traumatismele sau alte cauze de sngerare; suntei mai susceptibil la hemoragii dect erai pe vremea cnd nu luai tratament anticoagulant! Informai orice cadru medical la care v prezentai pentru orice motiv c suntei sub tratament anticoagulant; Urmrii-v starea de sntate i in special ncercai s identificai imediat orice hemoragie; acestea se pot manifesta i prin: o echimoze (vnti) ntinse sau hematoame (proeminene nou aprute, eventual de culoare vineie); o schimbarea culorii urinii n rou sau cafeniu; o snge rou n scaun sau scaun de consisten moale negru lucios, ca pcura (melen, adic scaun care conine snge digerat); o vrsturi cu snge sau cu aspect de za de cafea; o o paloare neobinuit, cel puin a feei i a palmelor, tensiune neobinuit de sczut, puls crescut; n astfel de cazuri este important s v prezentai de urgen la spital. n general se pot lua msuri pentru limitarea

hemoragiei sau a consecinelor acesteia. Mici hemoragii din gingii la periajul dentar, pe de alt parte, nu constituie motiv de ngrijorare. De asemenea nu trebuie s v ngrijoreze hemoragii mici (mai puin de o can de snge) din traumatisme minore (de exemplu nepturi) dac au ncetat n cele din urm.

Cabinete specializate de control al tratamentului anticoagulant oral

n cele mai multe ri, tratamentul anticoagulant oral este monitorizat n servicii specializate numite centre sau cabinete de control al tratamentului anticoagulant oral. Controlul n astfel de centre poate reduce incidena reaciilor adverse la tratament de dou pn la trei ori.

n Romnia funcioneaza:

un centru pilot la Spitalul Universitar Bucureti, orientat n principal spre cercetarea dinamicii INR i variabilitii rspunsului la tratament prin modelarea computerizat a mecanismului de aciune a anticoagulantelor orale; un cabinet n cadrul Serviciului Ambulator al Spitalului Universitar Bucureti; un cabinet de anticoagulare n cadrul Policlinicii MedPlus.

Ce inseamna fibrilatie atriala? Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac care provoaca batai neregulate si rapide ale inimii. Aceasta tulburare de ritm poate fi permanenta sau poate aparea in accese paroxistice care pot fi reduse spontan sau cu tratament. Fibrilatia atriala beneficiaza de multiple tratamente de

prevenire a complicatiilor, de restabilire a ritmului cardiac normal. Principala complicatie a acestei tulburari de ritm este embolia arteriala. Ce inseamna aceasta ? Fibrilatia atriala favorizeaza formarea de de cheaguri de sange in inima care pot migra in vaselele de sange care iriga creierul si sa provoace un accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala diminueaza capacitatea de functionare a inimii care-si efectueaza cu dificultate munca de pompa, astfel simptomele pacientului cu fibrilatie atriala pot include : oboseala, sufocare la efort , palpitatii. Atentie ! Exista persoane cu fibrilatie atriala care nu simt deloc prezenta aritmiei insa riscul de embolii si implicit de accident vascular cerebral este acelasi, de aceea trebuie inceput rapid tratamentul anticoagulant. Pacientii complet asimptomatici accepta cu greu spitalizarea si initierea tratamentului care-i protejeaza de complicatii.

Primul episod de fibrilatie atriala. Evaluarea initiala: Descoperirea fibrilatiei atriale necesita o evaluare a starii de sanatate care include : consult cardiologic, electrocardiograma, analize de sange, si o ecocardiografie (ecografie cardiaca). Evaluarea initiala trebuie sa :

stabileasca severitatea simptomelor dvs confirme prezenta tulburarii de ritm cardiac estimeze riscul de trombo-embolii * in mod special ridicat la pacientii cu antecedente de accident vascular cerebral sau de embolii arteriale, cu afectari ale valvelor cardiace, mai ales in caz de proteza mecanica. *principalul risc al fibrilatiei atriale consta in faptul ca sangele ajunge sa stagneze in anumite cavitati ale inimii numite atrii, unde poate forma cheaguri de sange care pot migra in circulatia sistemica determinand accidente vasculare cerebrale sau alte embolii arteriale. Stabileasca prezenta unei alte boli cardiace care poate sta la originea fibrilatiei atriale Stabileasca prezenta factorilor de risc cardiac asociati : hipertensiune arteriala, tabagism, dislipidemie, obezitate, diabet zaharat

In functie de rezultatele acestei evaluari initiale se stabileste ce tratamente sunt optime pentru fiecare caz in parte. Care sunt cadrele medicale implicate in supravegherea fibrilatei atriale ? Medicul de familie, medicul cardiolog realizeaza evaluarea initiala a fibrilatiei atriale.

Evaluari ale medicilor din alte specialitati pot fi uneori necesare. Daca veti urma tratament anticoagulant este recomandat sa stabiliti un laborator cat mai aproape de casa unde sa efectuati analiza de sange numita INR, analiza obligatorie perodic in supravegherea tratamentului anticoagulant. Tratatamentul fibrilatiei atriale: La ce serveste tratamentul ?

La prevenirea formarii de cheaguri de sange in inima La incetinirea ritmului inimii daca este prea rapid, si alteori la restabilirea ritmului normal al inimii

In ce consta tratamentul ?

Cuprinde in general un tratament anticoagulant oral care impiedica formarea cheagurilor de sange prin fluidifierea sangelui ( Sintrom , Trombostop). La doze prea mari acest

tratament are risc de sangerare, de aceea este supravegheat prin intermediul unei analize numite INR. In cazuri bine stabilite tratmentul anticoagulant poate fi inlocuit prin Aspirina. Aceasta nu are nevoie de supraveghere prin analize de sange. Tratamentul cuprinde si un medicament antiaritmic pentru a incetini ritmul inimii daca e prea rapid sau pentru a restabili ritmul normal al inimii daca este posibil

Daca fibrilatia atriala este favorizata de o alta boala cardiaca (insuficienta cardiaca, valvulopatie) aceasta din urma trebuie tratata. Ce se intampla daca ati fost diagnosticat cu fibrilatie atriala ? Descoperirea fibrilatiei atriala necesita de cele mai multe ori, cateva zile de spitalizare pentru evaluare completa si mai ales pentru debutul tratamentului anticoagulant si antiaritmic. Tratamentul anticoagulant oral are nevoie de cateva zile pentru a deveni eficient de aceea in acest interval de timp se administreaza tratament antiacoagulant injectabil. De indata ce tratamentul anticoagulant oral este echilibrat pacientul poate fi externat din spital. Tratamentul antiaritmic poate fi administrat pentru a incetini ritmul inimii daca este prea rapid sau poate realiza restabilirea ritmului normal al inimii daca acest lucru este posibil. Restabilirea ritmului normal al inimii se poate realiza cu ajutorul tratamentului antiaritmic (cel mai frecvent se utilizeaza Amiodarona) sau cu soc electric extern (aplicarea unei soc electric dupa anestezie prealabila). Daca pacientul se prezinta in primele 48 de ore de la debutul arimiei se incerca restabilirea ritmului normal in cursul spitalizarii, daca nu, se lasa pacientul cu tratament anticoagulant timp de 3 saptamani si apoi se realizeaza reducerea fibrilatiei atriale si restabilirea ritmului normal, in cadrul unei noi spitalizari.

In ce consta supravegherea pe termen lung a fibrilatiei atriale ? 1. Daca prezentati simptome neobisnuite (palpitatii, sufocare, oboseala excesiva) trebuie sa va adresati unui medic. 2. Examenele necesare in urmarirea pe termen lung sunt electrocardiograma si ecografie cardiaca 3. Cel putin o data pe an trebuie sa fiti vazut in consultatie de un medic cardiolog 4. Supravegherea tratamentului anticoagulant se realizeaza cu ajutorul analizei de sange numita INR:

La pacientul care nu urmeaza tratament anticoagulant INR-ul este in jur de 1.

De obicei valoarea INR-ul in fibrilatie atriala trebuie sa fie intre 2-3 pentru ca eficacitatea tratamentului anticoagulant sa fie optima Daca INR scade sub 2 exista risc de formare a chegurilor de sange. Daca INR > 3 exista risc de sangerare (mai ales peste INR >5)

INR se efectueaza cel putin o data pe luna si mai frecvent daca este dezechilibrat. Daca apar semne de sangerare (paloare, scaun negru, sange proaspat in scaun, urina rosie, etc) trebuie sa alertati rapid un medic sau sa va prezentati la o camera de garda. Evitati injectiile intramusculare (risc de hematom), interventiile chirurgicale (pot sangera masiv) Este interzisa efectuarea de sporturi violente sub tratament anticoagulant Evitati sa luati medicamente in plus fara a va informa medicul. Unele medicamente interactioneaza cu anticoagulantele orale si le pot creste sau diminua efectul. Evitati alimentatia excesiva de legume verzi, rosii, varza care pot scadea efectul tratmentului anticoagulant (o alimentatie diversificata este indicata)

Dr Oren Iancovici