Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureti Specializarea Contabilitate i Informatic de Gestiune Anul II

Anul universitar 2007-2008 Semestrul 2

Informatica de gestiune (SGBD)

Prof. univ. dr. Doina Fusaru

ntrebri pentru examen

ADEVARAT/FALS 1) reprezentare. Tipul de dat este folosit pentru descrierea unei mulimi de obiecte care au aceeai

2) Bazele de date orientate pe obiecte permit crearea de obiecte complexe, din componente simple, fiecare neavind atribute, dar propriul comportament. 3) 4) 5) Tehnicile de organizare a datelor n colecii de date sunt: clasa i baza de date. Organizarea datelor n fiiere are ca avantaj redundana sczut a datelor. Conceptele folosite n organizarea datelor sunt: entitate, clas, atribut.

6) Descrierea structurii modelului de date presupune definirea operatoriilor i a regulilor de integritate care acioneaz asupra modelului. 7) Modelul de date relaional prezint urmtoarea anomalie de actualizare: la inserare nu se pot introduce noi realizri pentru o nregistrare subordonat dac nu sunt cunoscui superiorii. 8) n cazul modelului relaional, normalizarea conduce la obinerea unei scheme conceptuale a modelului ntr-o form normalizat n care se vor elimina anomaliile de actualizare. 9) SGBD Microsoft Access are schema bazei de date constituit din coleciile de rapoarte i poate fi utilizat prin manipularea interogrilor. 10) SGBD Microsoft Access nu permite exportarea structurii de tabele, definiii de interogri, formulare, rapoarte i module. 11) SGBD Microsoft Access necesit un sistem de operare pe 32 de bii, precum Windows 2000 sau Windows NT. 12) La deschiderea fiierului care conine componentele bazei de date acestea sunt afiate n fereastra DataWindow. 13) selectat. 14) n Access, opiunea Design din meniul rapid permite ca obiectul selectat s fie deschis n vederea efecturii modificrilor necesare tipului de aplicaie dorit de utilizator. 15) n Access, cmpurile de tip memo constau numai din text i au maxim 256 de caractere, n acestea putnd fi incluse i secvenele de salt la nceput de rnd/salt la rnd nou. n Access, opiunea Open din meniul rapid permite deschiderea spre modificare a obiectului

16) 17)

n limbajul SQL, funcia Date() permite introducerea orei i a datei curente. n limbajul SQL, funcia Now() permite introducerea orei i a datei curente.

18) O baz de date n Access este format din urmtoarele obiecte: tabelul, interogarea, formularul, raportul, pagini Web, macro-ul i modulul. 19) ntr-o asociere de tipul unu - la - unu o nregistrare din tabelul A poate avea cel puin o nregistrare corespunztoare n tabelul B i invers, unei nregistrri din tabelul B i corespunde cel mult o nregistrare n tabelul A. 20) ntr-o asociere de tipul unu-la-muli unei nregistrri din tabelul A i corespund mai multe nregistrri din tabelul B, iar unei nregistrri din tabelul B i corespunde cel puin o nregistrare din tabelul A. 21) ntr-o asociere de tipul muli-la-muli unei nregistrri din tabelul A i pot corespunde mai multe nregistrri din tabelul B, iar unei nregistrri din tabelul B i pot corespunde, de asemenea, mai multe nregistrri din tabelul A. 22) Formularele din Access sunt utilizate numai pentru vizualizarea datelor din baza de date.

23) Informaii de structur din cadrul formularelor sunt acele informaii referitoare la date precum i la alctuirea i vizualizarea formularului (mrimea formularului, aezarea n formular a atributelor i controalelor, proprietile controalelor etc.). 24) 25) Query. 26) Rapoartele din Microsoft Access permit accesul pentru modificarea i vizualizarea datelor din baza de date. 27) Informaiile de structur din cadrul rapoartelor reprezint acele informaii de ordin funcional stabilite la crearea raportului (controale, seciuni, elemente de grafic decorativ etc.). 28) Prin folosirea instruciunii DELETE se pot terge nregistrrile din tabel, dar i tabelul. Interogrile de selecie sunt: Delete Query, Append Query, Update Query. Interogrile de aciune sunt: Delete Query, Append Query, Update Query, Make-Table

29) Instruciunea ALTER TABLE poate fi utilizat pentru adugarea sau tergerea unor cmpuri din baza de date. 30) de date. 31) 32) 33) 34) O valoare NULL nseamn c valoarea este zero. Funcia INITCAP modific toate caracterele din litere mici n litere mari. n SQL, un ir de 25 de caractere poate fi scris ntr-un cmp de 10 caractere. Limbajul de definire a datelor asigur specificarea zonelor de lucru permanente i tranzitorii. Instruciunea DROP TABLE servete pentru eliminarea nregistrrilor unui tabel dintr-o baz

35) Limbajul de manipulare a datelor permite accesul la nregistrri prin adres sau prin coninutul acestora, reordonri ale cmpurilor de date, definirea i izolarea datelor confideniale.

36) Limbajul de manipulare a datelor permite parcurgerea structurilor i a legturilor existente, accesul la nregistrri prin adres sau prin coninutul acestora, actualizri ale nregistrrilor, reordonri ale cmpurilor de date, definirea tranzaciilor i a condiiilor de eroare. 37) Limbajul de descriere a stocrii datelor ofer posibiliti de asociere a fiierelor la programele de aplicaie, a dispozitivelor fizice, alocare de spaii de fiiere, specificarea zonelor de lucru permanente i tranzitorii, definirea i izolarea datelor confideniale. 38) Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refer la definirea structurii datelor din baza de date astfel nct aceasta s ndeplineasc cerinele tuturor utilizatorilor, n condiii de redundan minim i controlat a acesteia. 39) Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) privete modul de stocare i de structurare a datelor pe suportul fizic sau de memorare a datelor n fiiere. 40) Nivelul logic sau intern (nivelul programatorului de aplicaie) calific o structur de date ce are o realitate n planul semnificaiei sau utilizrii, dar nu i n implementarea fizic; calific forma n care fiecare utilizator vede structurarea datelor, n funcie de aplicaia pe care o folosete sau n funcie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispoziie. 41) n modelul relaional regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt obiecte definite ce conin date i care sunt accesibile utilizatorului, iar operaiile reprezint aciuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date. 42) Modelul relaional este format din dou mulimi de operatori pe relaii: algebra relaional i calculul relaional. 43) 44) Algebra relaional permite derivarea procedural a operaiilor. Definirea proprietilor structurale ale relaiilor se realizeaz prin tehnica normalizrii.

45) Obiectul reprezint conceptual o unitate identificabil cu coninut propriu, care se deosebete de ceea ce o nconjoar. Fiecare obiect dispune de un identificator unic, denumit cheia primar a obiectului, OID (Object ID). 46) Dou obiecte cu OID diferii nu sunt diferite dac sunt identice sub toate aspectele transparente utilizatorului. 47) Identitatea obiectelor. Orice obiect exist independent de valorile atributelor sale, ceea ce conduce la dou relaii posibile: - identitatea a dou obiecte, adic au aceeai valoare - egalitatea a dou obiecte, adic sunt unul i acelai obiect 48) Extensibilitatea schemei bazei de date include prelucrarea declaraiilor limbajului de baz de date, specificnd crearea, mutarea sau identificarea definirilor de clas. 49) Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate ntr-un fiier cu extensia MBD. 50) Cmpurile text constau numai din text i au maxim 255 de caractere, n acestea putnd fi incluse i secvenele de salt la nceput de rnd/salt la rnd nou. 51) Paginile (Pages) sunt obiecte Access care nu permit partajarea datelor.

52) Modulul (Module) nu reprezint o alternativ a obiectului Macro pentru dezvoltarea de aplicaii n SGBD Microsoft Access deoarece nu poate fi ataat unui formular, raport sau control. 53) Pentru stabilirea unei relaii, ca regul general se va lega un cmp care reprezint o cheie extern din tabelul-printe, cu un cmp care reprezint cheie primar n tabelul-fiu. 54)Sistemul baza de date se defineste ca fiind ansamblul de colectii organizate de date, mpreuna cu descrierea datelor si a relatiilor dintre ele, care reprezinta, complet, corect si coerent, universul real al organizatie economice (compartimentului specializat al acesteia) prin caracteristicile relevante (reprezentative) ale elementelor sale, percepute de sistem prin semantica lor (semnificatia lor reala) si prin legaturile dintre aceste caracteristici. 55) Structura de date a unui sistem baza de date nu este determinata de modelul abstract de reprezentare a datelor folosit. 56) O baza de date trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: structura bazei de date trebuie sa asigure informatiile necesare si suficiente pentru ndeplinirea cerintelor de informare si decizie; sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers; sa se realizeze o redundanta (cardinalitatea informatiilor colectiilor de date) maxima a datelor memorate; accesul la datele stocate n baza de date sa fie rapid si eficace. 57) Un sistem baza de date este format, ca structura generala, din: colectii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, precum si utilizatori. Operatiile ce se executa asupra unei baze de date sunt: creare; ncarcare (populare); consultare: cautare (selectie); actualizare: modificare, adaugare articole noi, stergerea unor articole, indexare), prelucrare etc. 58)

ordonare (sortare,

59) O baza de date este compusa dintr-o multime de atribute (cmpuri, coloane) si are asociata o multime de date (linii, rnduri, nregistrari, articole). 60) Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de prelucrare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum magnetic, cilindru, pista, sector, bloc, octet si bit). 61) Structura virtuala reprezinta schema bazei de date, iar structura fizica este denumita subschema bazei de date (conceptia CODASYL). 62) Dupa orientare, bazele de date pot fi distribuite si specializate.

63) Bazele de date orientate pe obiecte, OODB (Object-Oriented DataBase) si SGBD asociate asigura crearea de obiecte simple formate din componente simple, fiecare prezentnd atribute si comportament propriu. 64) n momentul n care utilizatorul porneste la constructia unei interogari, acesta trebuie sa aiba deja o viziune de ansamblu asupra datelor pe care doreste sa le regaseasca, si anume: ce cmpuri se vor utiliza, din care tabele se vor extrage datele, ce criterii trebuie sa ndeplineasca aceste date, n ce ordine vor fi ele sortate. 65) Cu ajutorul rapoartelor se pot efectua cteva operatii tipice n baza de date, si anume operatii de adaugare, modificare sau de stergere a unor date din baza de date.

66) Rapoartele nu modifica niciodata datele din baza de date, parcurgerea nregistrarilor realizndu-se n mod secvential. ALEGERE 1) Organizarea datelor n fiiere prezint avantaje i dezavantaje. Care dintre variantele urmtoare este un avantaj? 1 2 3 4 5 redundan ridicat; izolarea datelor; actualizarea datelor; dependena programelor fa de date; localizare rapid prin indexare. 2) A) B) C) D) E) F) n definirea unei baze de date se folosesc urmtoarele noiuni:

Colecia de date Limbajul Visual Basic Descrierea datelor Relaiile dintre date Programare Tastatura calculatorului.

Specificai rspunsul corect: 1 2 3 4 5 B+E+F A+C+D A+B+C+D+E+F A+B+C D+E+F

3) n cazul bazelor de date orientate pe obiecte, un obiect nglobeaz urmtoarele elemente: A) Structura de date B) Sistemul de gestiune al bazei de date C) Specificarea operaiilor D) Implementarea operaiilor E) Tastatura aferent PC F)Utilizatorul avizat al bazei de date. Specificai rspunsul corect: 1 2 3 4 5 B+E+F A+C+D A+B+C+D+E+F A+B+C D+E+F 4) 1 2 3 4 5 n cadrul bazelor de date orientate pe obiecte, obiectul reprezint:

o caracteristic a unei entiti; o unitate identificabil cu coninut propriu, care se deosebete de ceea ce o nconjoar; un set de metode sau operaii; un program dedicat; o interfa care permite utilizatorului s solicite executarea unei aciuni.

5) 6) 1 2 3 4 5

Arhitectura bazei de date se refer la:

baza de date propriu zis, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date, ncrcarea datelor, exploatarea i ntreinerea bazei de date. baza de date propriu zis, sistemul de gestiune al bazei de date, ncrcarea datelor, exploatarea i ntreinerea bazei de date. baza de date propriu zis, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale i automate, dicionar al bazei de date, mijloace hard i personal implicat. baza de date propriu zis, proiectarea structurii bazei de date, ncrcarea datelor, exploatarea i ntreinerea bazei de date. baza de date propriu zis, set de proceduri manuale i automate, ncrcarea datelor, dicionar al bazei de date, mijloace hard i personal implicat. 6) Modelul de date relaional se caracterizeaz printr-o singur structur de date denumit: relaie sau nregistrare. relaie sau atribut. relaie sau cmp de date. relaie sau tabel. 7) Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, n funcie de clasa de utilizatori,

1 2 3 4

sunt: 1 2 3 4 5 baza de date propriu-zis, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale i automate, dicionar al bazei de date, mijloace hard i personal implicat. nivelul logic, nivelul de analiz a sistemului i nivelul de proiectare a structurii bazei de date. nivelul logic, nivelul de analiz i nivelul fizic. nivelul logic, nivelul conceptual sau global i nivelul de exploatare al bazei de date. nivelul logic, nivelul conceptual sau global i nivelul fizic. 8) 1 2 3 4 5 Structura arborescent a unei colecii de date este caracterizat de existena:

unei relaii de ordine ntre elementele coleciei de date. unei relaii de ordine ntre elementele sistemului ierarhic superior i elementele sistemului ierarhic inferior. unei structuri punctuale ntre elementele coleciei de date. unei structuri reea ntre elementele coleciei de date. unei structuri liniare ntre elementele coleciei de date. 9) n sistemele de gestiune ale bazelor de date orientate pe obiecte, metoda reprezint: un program care reprezint structura unui obiect. un program care reprezint atribute. un program care gestioneaz instruciunile limbajului de programare Visual Basic. un program care manipuleaz i modific integritatea datelor. un program care manipuleaz obiectul sau indic starea sa. 10) n teoria bazelor de date, un atribut nu poate fi:

1 2 3 4 5

1 2 3

Atribut compus sau bloc, constituit din cel puin dou atribute. Valoarea sa este reprezentat de valorile atributelor componente. Atribut calculat sau dedus. Valoarea sa nu este cunoscut direct, ci calculat pe baza valorilor altor atribute. Atribut cmp sau indus. Valoarea sa este dedus inductiv din valorile alturate cmpului respectiv.

4 5

Atribut simplu, adic acel atribut care are valori atomice. Atribut repetitiv sau multivaloare, adic un atribut care la un moment dat are mai multe valori care apar sub forma unor liste de valori.

11) n teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmtorilor pai: 1 2 3 4 5 identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificaiei legturii i identificarea nodurilor-etichet (sub form de romb). identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea atributelor i stabilirea atributelor de identificare a entitilor. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de asociere i stabilirea atributelor de identificare a entitilor. identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitilor i marcarea acestora pentru operaia de tergere. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere i stabilirea entitilor pentru tergere. 12) 1 2 3 4 5 n limbajul SQL, operatorii // i + sunt operatori:

de stabilire a prioritii; de comparaie; de exponeniere; de concatenare ir de caractere alfabetice; logici 13) n limbajul SQL, operatorii * i % sunt operatori:

1 2 3 4 5

aritmetici; de comparaie; pentru mulimi; de concatenare ir de caractere alfabetice; logici. 14) n limbajul SQL, operatorii NOT, AND i OR sunt operatori:

1 2 3 4 5

aritmetici; de comparaie; pentru mulimi; de concatenare ir de caractere alfabetice; logici. 15) n limbajul SQL, operatorul != este un operator:

1 2 3 4 5

aritmetici; de comparaie; pentru mulimi; de concatenare ir de caractere alfabetice; logici. 16) n limbajul SQL, funciile LPAD i RPAD sunt:

1 2 3

Funcii pentru calculul totalurilor. Funcii pentru data calendaristic i or. Funcii aritmetice.

4 5

Funcii caracter. Funcii de conversie. 17) n limbajul SQL, funciile TO_CHAR i TO_NUMBER sunt:

1 2 3 4 5

Funcii pentru calculul totalurilor. Funcii pentru data calendaristic i or. Funcii aritmetice. Funcii caracter. Funcii de conversie. 18) SGBD Microsoft Access este un sistem:

1 2 3 4 5

relaional; mutual; de reea; arborescent; ierarhic. SGBD Microsoft Access stocheaz toate componentele unei baze de date ntr-un singur fiier

19) cu extensia: 1 2 3 4 5 doc; xls; ppt; mbd; mdb. 20) 1 2 3 4 5

SGBD Microsoft Access afieaz obiectele care formeaz baza de date n fereastra:

Select View; Database; Forms; Windows; Query. 21) n SGBD Microsoft Access, butonul Open are ca efect:

1 2 3 4 5

proiectarea structurii obiectului; desenarea obiectului; afiarea obiectului selectat pentru o utilizare normal; afiarea componentelor SGBD Microsoft Access; afiarea rapoartelor. 22) Proprietatea Caption caracteristic sistemului Access, stabilete:

1 2 3 4 5

cum se introduc datele n cadrul cmpului; afiarea titlurilor numelor de cmp n modul de afiare Datasheet; dimensiunea maxim a datelor care pot fi stocate n tipul de cmp respectiv; modul de afiare al datelor; modul de control al datelor. 23) Ce reprezint un tabel n Access: un obiect pentru obinerea situaiilor de ieire; un obiect pentru modificare de date;

1 2

3 4 5

un obiect pentru stocarea datelor; un obiect pentru creare de legturi ntre tabele; un obiect dedicat interogrilor 24) n Microsoft Access, cheia primar a unei baze de date reprezint un atribut sau un grup de atribute ale cror valori satisfac mai multe proprieti. Una dintre dintre proprietile urmtoare nu face parte dintre proprietile cheii primare: 1 2 3 4 5 Unicitatea cheii primare; Valoarea unei chei primare nu trebuie s fie NULL; Valoarea unei chei primare nu se modific ntr-o perioad scurt de timp; Valoarea unei chei primare poate fi duplicat; n cazul bazelor de date foarte mari, dimensiunea cmpului pe care este definit cheia primar trebuie s fie ct mai mic.

25) n Microsoft Access, baza de date este format din mai multe tipuri de obiecte. 1 2 3 4 5 tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile istorice, macro-ul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, selecia, macro-ul, modulul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul, modulul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, informaia, macro-ul, modulul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, grupul de date, macro-ul, modulul. n Microsoft Access, un formular conine informaii de structur care sunt acele informaii

26) referitoare la: 1 2 3 4 5

Instruciunile Visual Basic; Rapoarte ca obiecte Access; Alctuirea i vizualizarea formularului Datele care fac subiectul bazei de date; Table Wizard.

27) Proprietatea Field Size caracteristic sistemului Access, stabilete: 1 2 3 4 5 cum se introduc datele n cadrul cmpului; afiarea titlurilor numelor de cmp; dimensiunea maxim a datelor care pot fi stocate n tipul de cmp respectiv; modul de afiare al datelor; modul de control al datelor. 28) 1 2 3 4 5 O interogare de aciune Delete este folosit pentru:

modificri globale pe un grup de nregistrri; a insera nregistrri din unul sau mai multe tabele; a crea un nou tabel; eliminarea unui grup de nregistrri din unul sau mai multe tabele; prelucrarea datelor din tabele.

29) Ce reprezint un raport n Access: 1 2 3 un obiect pentru introducerea de date; un obiect pentru modificare de date; un obiect pentru interogare;

un obiect pentru creare de legturi ntre tabele; un obiect prin intermediul cruia utilizatorul are posibilitatea de a prezenta date n format printabil. 30) n Access, funciile Sum, Min, Max, Avg i Count asigur efectuarea interogrilor: 1 2 3 4 5 de aciune; asupra unei anumite date; de tergere; de grup; de adugare.

4 5

31) Categoriile de evenimente care pot avea loc ntr-o baz de date n Access sunt:

1 2 3 4 5

evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate butoanelor de la tastatur i evenimente asociate mouse-ului evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate deranjamentelor din sistem i evenimente asociate cu alte evenimente. evenimente care fac referire la date, evenimente asociate cu alte evenimente, evenimente asociate butoanelor de la tastatur i evenimente asociate mouse-ului. evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate imprimantei i evenimente asociate mouse-ului. evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate tuturor dispozitivelor periferice de intrare/ieire. 32) O interogare n Access permite, ntre altele:

1 2 3 4 5

vizualizarea sau modificarea atributelor, precum i sortarea nregistrrilor ntr-o ordine specificat. vizualizarea sau modificarea datelor, precum i modificarea structurii bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum i proiectarea bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum i sortarea nregistrrilor ntr-o ordine specificat. vizualizarea sau modificarea datelor, precum i introducerea evenimentelor ntr-o baz de date. 33) n Access, afiarea proprietilor unui obiect se face:

1 2 3 4 5

pe grupe de proprieti, fiecare grup de proprieti aflndu-se pe cte o fi. pe grupe de activiti, fiecare grup de activiti avnd semnificaia descris printr-un simbol. pe grupe de sarcini, fiecare sarcin avnd precizate numere de ordine. pe grupe de proprieti, fiecare grup de proprieti indicnd formatul unui obiect. pe grupe de proprieti, fiecare grup de proprieti indicnd o list de aciuni la care este posibil a rspunde obiectul cruia i sunt asociate, ca urmare a apariiei unor evenimente. 34) n proiectarea bazelor de date relaionale, domeniul reprezint:

1 2 3 4

un obiect concret sau abstract al realitii. mulimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut ntr-o anumit perioad de timp. gradul tabelului. numrul de nregistrri ale bazei de date.

10

o serie de comenzi pe care Access-ul le execut automat la apariia unui eveniment. 35) Formularele n Access au dou utilizri principale: extragerea datelor n baza de date cnd formularul este asociat unui tabel. stocarea datelor i gestionarea evenimentelor. vizualizarea datelor din baza de date atunci cnd formularul este asociat unei interogri. adugarea controalelor i afiarea procedurilor de calcul. introducerea datelor n baza de date cnd formularul este asociat unui tabel. A+B+C C+E B+C+D A+B+C+D+E A+D 36) n Access, interogrile se clasific n:

A) B) C) D) E) 1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

interogri de selecie i interogri dynaset. interogri de selecie i interogri de aciune. interogri de selecie i interogri de selectare a acelor nregistrri care satisfac criteriile impuse de utilizator. interogri de aciune i interogri de tergere. interogri de aciune i interogri de adugare. 37) n Access, interogrile de aciune sunt:

1 2 3 4 5

interogri pentru tergere, interogri pentru adugare, interogri pentru reactualizare i interogri de selecie. interogri pentru tergere, interogri pentru adugare, interogri pentru reactualizare i interogri pentru selectarea acelor nregistrri care satisfac criteriile impuse de utilizator. interogri pentru tergere, interogri pentru adugare, interogri pentru reactualizare i interogri pentru sortarea nregistrrilor ntr-o ordine specificat. interogri pentru tergere, interogri pentru adugare, interogri pentru reactualizare i interogri al cror rezultat este crearea unui nou tabel n baza de date. interogri pentru tergere, interogri pentru adugare, interogri pentru reactualizare i interogri dynaset. 38) n Access, rapoartele sunt alctuite din dou tipuri de informaii:

1 2 3 4 5

Informaii de structur i informaii de ordin funcional stabilite la crearea raportului. Informaii de structur i informaii despre controale, seciuni, elemente de grafic decorativ Informaii de structur. Informaii de structur i informaii reprezentnd datele propriu-zise. Informaii reprezentnd datele propriu-zise.

39) n Access, fereastra pentru interogrile de selecie, Select Query, este alctuit din dou seciuni: 1 seciunea pentru tabele. 2 seciunea pentru tabele i fereastra Show Tables cu o etichet pentru selectarea interogrilor i a tabelelor. 3 seciunea pentru tabele i seciunea sub form de gril pentru specificarea cmpurilor de vizualizat i a unor condiii de selectare a nregistrrilor. 4 seciunea sub form de gril pentru specificarea cmpurilor de vizualizat i a unor condiii de selectare a nregistrrilor.

11

seciunea sub form de gril pentru specificarea cmpurilor de vizualizat i a unor condiii de selectare a nregistrrilor i fereastra Show Tables cu o etichet pentru selectarea interogrilor i a tabelelor. 40) Lansarea n execuie a sistemului Access duce la apariia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei opiuni pentru care este i Blank Access Database. Opiunea Blank Access Database permite: 1 2 3 4 5 deschiderea unui fiier de baze de date deja creat; nchiderea tuturor fiierelor de baze de date; nchiderea proiectului; deschiderea unui fiier de baze de date gol; nchiderea fiierelor de baze de date i prsirea sistemului Access. 41) 1 2 3 4 5 n Access, interogrile de selecie se utilizeaz:

Pentru regsirea datelor din subformulare; Pentru regsirea datelor din rapoarte; Pentru regsirea datelor din unul sau mai multe tabele, pentru gruparea datelor dup anumite criterii, pentru efectuarea unor calcule; Pentru regsirea datelor din formulare; Pentru calculul datelor din tabele. 42) n Access, grupa de proprieti Format:

1 2 3 4 5

grupeaz proprietile legate de datele asociate controlului respectiv (sursa datelor, reguli de validare a datelor etc.); grupeaz o list de aciuni la care este posibil a rspunde obiectul crora le sunt asociate, ca urmare a apariiei unor evenimente; grupeaz proprietile referitoare la nfiarea unui obiect (culoare, dimensiune, mod de vizualizare etc.); arat numrul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este asociat; indic tipul sursei din care vor fi luate valorile din list. 43) n sistemul Access, ntr-o interogare, criteriile reprezint:

1 2 3 4 5

Adugarea unui cmp unui tabel; Adugarea unei nregistrri ntr-un tabel ; Restriciile pe care le stabilim pentru a identifica anumite cmpuri din baza de date; tergerea unui cmp dintr-un tabel; Restriciile pe care le stabilim pentru a identifica anumite nregistrri din baza de date. n Access, fereastra Select Query conine un rnd

44) denumit: 1 2 3 4 5 Criteria; Row; Name; Microsoft; Access.

A) B) C)

45) O interogare SQL este destinat: s construiasc sau s tearg o baz de date; s insereze, s modifice sau s tearg linii sau cmpuri; s caute n tabele o anumit informaie i s returneze rezultatele ntr-o anumit ordine;

12

D) E) 1 2 3 4 5

s modifice securitatea informaiilor; s realizeze o simpl interogare (ntrebare). A+B+C+D+E B+C+D+E A+B+C+D A+B C+D 46) A) B) C) D) E) n limbajul SQL, din grupele de operatori utilizai fac parte:

Operatorii logici Operatorii pe calculator Operatorii aritmetici Operatorii de comparare Operatorii pentru mulimi

1 2 3 4 5

A+B+C+D+E A+B+C A+C+D+E B+C+D+E A+B+D+E 47) A) B) C) D) E) n limbajul SQL, operatorii logici sunt:

AND OR TON NOT RO

1 2 3 4 5

A+B+C+D+E A+C B+D A+B+D B+C+E 48) a) b) c) d) e) f) n limbajul SQL, dintre funciile utilizate fac parte:

Funcii aritmetice Funcii pentru calculul totalurilor Funcii caracter Funcii de conversie Funcii de saturare Funcii pentru data calendaristic i or

1 2 3 4 5

A+B+E B+D+E+F A+B+C+D+F A+B+C+D+E C+D+F 49) Microsoft Access este:

un program pentru calcul tabelar;

13

2 3

un editor de texte; un sistem de gestiune a bazelor de date relaionale. 50) .MDX .MDB .MDC 51) n Access componentele bazei de date sunt stocate ntr-un fiier cu extensia:

1 2 3

La baza interogrilor din Acces se afl limbajul:

1 2 3

SQL (Structured Query Language); SQL (Secvential Query Language); SQL (Static Query Language). 52) Printre modalitile de creare a tabelelor nu se regsete urmtoarea opiune:

1 2 3

Datasheet view; Import Datasheet Wizard; Link Table. 53) n Access, zona de declarare a cmpurilor unei tabele prezint urmtoarele opiuni:

1 2 3

Field Name, Data Type, Description; Field Name, Data Field, General; Field Name, Data Field, Look Up. 54) n Access, tipul Number include urmtoarele tipuri:

1 2 3

Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, Variant; Byte, Integer, Long, Single, Double, ReplicationID; Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, ReplicationID. 55) n Access, tipul valut (Currency), din punct de vedere al reprezentrii interne este:

1 2 3

un numr n virgul fix; un numr n virgul mobil; un numr reprezentat pe un octet. 56) Crearea unui formular se poate face n urmtoarele moduri:

1 2 3

Design View, Form Wizard, AutoForm, Chart Wizard, Pivot Form Wizard; Design View, Form Wizard, AutoForm, Layout Wizard, Pivot Form Wizard; Design View, Form Wizard, AutoForm, Chart Wizard, Pivot Table Wizard. 57) Crearea unei interogri se poate face n urmtoarele moduri:

1 2 3

Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Duplicates Query Wizard, Unmatched Query Wizard; Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates Query Wizard, Find Matched Query Wizard; Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates Query Wizard, Find Unmatched Query Wizard. 58) Crearea unui raport se poate face n urmtoarele moduri:

14

1 2 3

Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Layout Wizard; Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard; Design View, Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard.

59) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE; 1 2 3 Selecteaz toate nregistrrile din tabel; Selecteaz numai cmpurile COD i DEN i toate nregistrrile; Selecteaz numai cmpurile COD i DEN fr nregistrri.

60) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE WHERE DEN=Cherestea; 1 2 3 Selecteaz toate nregistrrile din tabel pentru materialele cu denumirea (DEN) Cherestea; Selecteaz numai cmpurile COD i DEN i toate nregistrrile; Selecteaz numai cmpurile COD i DEN pentru materialele Cherestea.

61) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT * FROM MATERIALE WHERE Mat LIKE B%; 1 2 3 Conine erori de sintax; Selecteaz numai anumite cmpuri din tabel; Selecteaz materialele pentru care denumirea (DEN) ncepe cu litera B.

62) Se consider tabela MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT * FROM MATERIALE WHERE Mat LIKE _B%; 1 2 3 Conine erori de sintax; Selecteaz materialele pentru care denumirea (DEN) are a doua litera B; Selecteaz materialele pentru care denumirea (DEN) ncepe cu litera B.

63) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170; 1 2 3 Conine erori de sintax; Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 140; Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 140 i mai mic de 170.

64) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

15

Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u IN (140 ,170); 1 2 3 Selecteaz materialele pentru care preul este cuprins ntre 140 i 170; Selecteaz materialele pentru care preul este 140 i 170; Selecteaz materialele pentru care preul este 140 sau 170.

65) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT COUNT(*) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz suma total a materialelor pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz numrul total al materialelor pentru care preul este mai mare de 100.

66) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT SUM(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz suma cantitilor aferente materialelor pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz numrul total al materialelor pentru care preul este mai mare de 100.

67) 67. Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT MAX(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 100; Selecteaz cantitatea maxim pentru acele materiale pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz numrul total al materialelor pentru care preul este mai mare de 100.

68) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaz materialele pentru care preul este mai mare de 100; Selecteaz cantitatea maxim pentru acele materiale pentru care preul este mai mare de 100; Calculeaz media cantitii aferente materialelor pentru care preul este mai mare de 100.

69) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE substr(DEN,1,1)='C';

16

1 2 3

Conine erori de sintax; Selecteaz materialele pentru care denumirea (DEN) are a doua litera C; Selecteaz materialele pentru care denumirea (DEN) ncepe cu litera C. 70) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT DEN, SUM (Pret_u) Total FROM MATERIALE GROUP BY DEN; 1 2 3 Conine erori de sintax; Calculeaz preul total a materialelor grupate n funcie de denumirea acestora; Calculeaz numrul total al materialelor grupate n funcie de denumirea i de preul acestora.

71) Se consider tabelul MATERIALE avnd urmtoarea structur: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT DEN, SUM (Cant*Pret_u) Total FROM MATERIALE GROUP BY DEN HAVING SUM(Cant*Pret_u)>1000; 1 2 3 Conine erori de sintax; Calculeaz valoarea total a materialelor grupate n funcie de denumirea acestora i pentru care aceast valoare este mai mare de 1000; Calculeaz numrul total al materialelor grupate n funcie de denumirea acestora i pentru care aceast valoare este mai mare de 1000. 72) 1 2 3 Jonciunile pe care le pune la dispoziie SQL-ul sunt:

Jonciuni externe, jonciuni stnga, jonciuni dreapta, echi-jonciuni, non-echi-jonciuni, jonciuni interne; Jonciuni interne, jonciuni stnga, jonciuni dreapta, echi-jonciuni, non-echi-jonciuni, auto-jonciunea; Jonciuni externe, jonciuni stnga, jonciuni dreapta, echi-jonciuni, non-echi-jonciuni, auto-jonciunea.

73) La bazele de date orientate obiect, un obiect nglobeaz urmtoarele elemente: A) Specificarea operaiilor B) Structura de date; C) Schema bazei de date; D) Implementarea operaiilor. 1 2 3 4 5 A+B+C A+B+D C+D A+C A+B+C 74) A) B) C) Produsul Microsoft Access permite lucrul cu urmtoarele limbaje:

QBE (Query by Examples) Paradox dBase

17

D) E) F) 1 2 3 4 5

SQL (Structured Query Language) VBA (Visual Basic for Applications) FoxPro A+D+E A+D+E+F B+C A+B+C+D+E+F A+B+C 75) Care este sintaxa general a instruciunii SELECT din limbajul SQL?

SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} [WHERE condiie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING condiie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | poziie } [ASC | DESC] [, {expresie | poziie} [ASC | DESC] ] ] SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} OF [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE condiie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING condiie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | poziie } [ASC | DESC][, {expresie | poziie} [ASC | DESC] ] ] SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} FROM [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE condiie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING condiie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | poziie } [ASC | DESC] [, {expresie | poziie} [ASC | DESC] ] ] SELECT ALL { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} FROM [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE condiie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING condiie] ]

18

[{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | poziie } [ASC | DESC] [, {expresie | poziie} [ASC | DESC] ] ] 76) reprezint: 1 2 3 Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System)

un ansamblu complex de programe care asigur interfaa dintre baza de date i utilizator; un ansamblu complex de programe care asigur interfaa dintre utilizator i calculator; un ansamblu complex de programe care asigur interfaa dintre utilizator i date. 77) Un sistem baz de date este format, ca structur general, din:

1 2 3

colecii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicaie i utilitare, utilizatori; colecii de date, tabele, SGBD, programe de aplicaie i utilitare; tabele, baza de date, SGBD, programe de aplicaie i utilitare, utilizatori. 78) Funciile generale ale unui SGBD sunt:

1 2 3

descrierea datelor, partajarea datelor, utilizarea bazei de date, protecia bazei de date; descrierea datelor, manipularea datelor, utilizarea bazei de date, administrarea bazei de date; descrierea datelor, partajarea datelor, utilizarea bazei de date, administrarea bazei de date.

79) Se consider urmtoarele variabile: Stoc, CantI i CantE. Instruciunea urmtoare: Rem Stoc=CantE CantI 1 2 3 Calculeaz i afieaz pe ecran stocul final; Calculeaz stocul final; Nu afieaz nimic.

80) Se consider urmtoarele variabile: Stoc, CantI i CantE. Instruciunea urmtoare: Let Stoc=CantE CantI 1 2 3 Calculeaz i afieaz pe ecran stocul final; Calculeaz stocul final; Nu afieaz nimic deoarece este un comentariu.

81) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT FROM COMENZI WHERE valoare >500; 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 500; Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mic de 500; Conine erori de sintax.

82) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT nrcom, data FROM COMENZI WHERE valoare >1000; 1 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1000;

19

2 3

Selecteaz numarul i data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 1000; Conine erori de sintax

83) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT nrcom, data, * FROM COMENZI WHERE valoare >17500; 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 17500; Selecteaz numarul i data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 17500; Conine erori de sintax.

84) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE between 1500 and 1700; 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500; Selecteaz numarul i data comenzilor pentru care valoarea este mai mic de 1700; Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500 i mai mic de 1700

85) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE between 1500,1700; 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500; Conine erori de sintax; Selecteaz numarul i data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 1500 i mai mic de 1700.

86) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE in (1500, 1700); 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care valoarea este 1500 sau 1700; Selecteaz comenzile pentru care valoarea este 1500 i 1700; Selecteaz numarul i data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 1500 i mai mic de 1700.

87) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, DATA_LIVR). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE months_between(data_livr, data_com)=2; 1 2 3 Selecteaz comenzile pentru care termenul de livrare este de 2 luni; Selecteaz comenzile pentru care data_livr este de 2 luni; Conine erori de sintax.

20

88)

Cele trei nivele de organizare a datelor ntr-o baz de date sunt:

1 2 3

intern, conceptual i fizic; logic, conceptual i fizic; conceptual, virtual i fizic. 89) Realizarea unei baze de date se obine prin parcurgerea etapelor:

1 2 3

analiz sistem, proiectarea structurii bazei de date, popularea bazei de date cu date, exploatarea i ntreinerea bazei de date. analiz sistem, proiectarea structurii bazei de date, popularea (ncrcarea) bazei de date cu date, administrarea bazei de date. analiza datelor, proiectarea structurii bazei de date, popularea (ncrcarea) bazei de date cu date, exploatarea i ntreinerea bazei de date.

90) n evoluia istoric, bazele de date i sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut trei generaii: 1 sistemele ierarhice i relaionale, sistemele reea, sistemele n tehnologie avansat (orientate obiect, relaionale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.) sistemele ierarhice i reea, sistemele relaionale, sistemele n tehnologie avansat (orientate obiect, relaionale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.). sistemele ierarhice i relaionale, sistemele reea, sistemele n tehnologie avansat (orientate obiect, relaionale, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.). 91) 1 2 3 Modelul relaional este fundamentat pe:

reguli, tabele i operaii. reguli, structuri i operaii. reguli, tabele i operaiuni. 92) Tipurile de operaii acceptate de algebra relaional sunt:

1 2 3

operaii de baz, operaii derivate, operaii suplimentare; operaii de baz, operaii derivate, operaii externe; operaii interne, operaii derivate, operaii externe.

93) Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca principale obiective: 1 2 3 modelarea superioar a datelor, capacitatea de deducie superioar, mbuntirea interfeei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamic; modelarea superioar a datelor, capacitatea de redundan superioar, mbuntirea interfeei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamic; modelarea superioar a datelor, capacitatea de redundan superioar, mbuntirea interfeei cu utilizatorul, capacitatea de tratare prin deducie. 94) 1 2 Pentru proiectarea unei baze de date orientat pe obiecte se pot utiliza dou tehnici:

top-up i bottom-down; top-down i bottom-up;

21

top-down i bottom-down.

95) Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiecte (SGBD-OO sau OODBMS) conine constructori de tip: 1 2 3 ir, secven, nregistrare, set, reuniune; ir, secven, nregistrare, funcie, reuniune; ir, structur, funcie, set, reuniune. 96) 1 2 3 Arhitectura SGBD-OO cuprinde trei componente:

gestionarul de obiecte, server-ul de obiecte, stocul rezident de obiecte; gestionarul de obiecte, server-ul de date, stocul rezident de obiecte; gestionarul de obiecte, server-ul de realii, stocul rezident de date. 97) Transmiterea de mesaje i prelucrarea cererii poate fi reprezentat astfel:

1 2 3

controlul obiectelor, legtura dinamic, crearea de noi obiecte sau instane de clas, transmiterea cerinelor, transmiterea cererii; controlul sesiunii, legtura dinamic, crearea de noi obiecte sau instane de clas, transmiterea cerinelor, transmiterea cererii; controlul obiectelor, legtura dinamic, crearea de noi obiecte sau instane de clas, transmiterea datelor, transmiterea cererii. 98) Funciile de baz ale stocului de date-obiect se caracterizeaz ca fiind:

1 2 3

suport pentru rezisten, suport pentru programe, faciliti de arhivare i asigurare de rezerve. suport pentru reziden, suport pentru obiecte mari, faciliti de arhivare i asigurare de rezerve. suport pentru reziden, suport pentru obiecte mari, faciliti de stocare i asigurare de rezerve. 99) Produsul Microsoft Access permite lucrul cu trei limbaje:

1 2 3

QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) i VBA (Visual Basic for Applications); QBE (Query By Examples), SQL (Select Query Language) i VBA (Visual Basic for Applications); QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) i VBA (Visual Basic for Access). 100) ntr-o baz de date, pentru validarea relaiei ntre dou tabele:

1 2 3

cheia extern trebuie s fie de acelai tip i s aib aceeai valoare cu a cheii primare. cheia extern trebuie s fie de acelai tip i s aib aceeai dimensiune cu a cheii primare. cheia extern trebuie s fie de acelai grad i s aib aceeai dimensiune cu a cheii primare.

101) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250

22

103 R10003 104 R10003 105 R10002 106 R10001 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 1.1 WHERE COD_FIRMA =R10001; 1 2 3

02-04-2005 15-04-2005 06-05-2005 15-05-2005

2500 500 1500 4500

Mrete cu 110 % valoarea comenzilor cu codul R10001; Selecteaz comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este mrit cu 10 % ; Mrete cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001 .

102) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.1 WHERE COD_FIRMA =R10001; 1 2 3 Micoreaz cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001; Selecteaz comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este mrit cu 10 % ; Mrete cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001 .

103) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 1.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 and VALOARE>2000; 1 2 3 Mrete cu 1,5 % valoarea comenzilor cu codul R10001 i valoarea >2000; Selecteaz comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este mrit cu 10 % i valoarea >2000; Mrete cu 50 % valoarea comenzilor cu codul R10001 i valoarea >2000. 104) Comanda DROP TABLE COMENZI:

23

1 2 3

terge tabela COMENZI; terge nregistrrile din tabela COMENZI fr a terge tabela; Modific tabela COMENZI. 105) Comanda DELETE FROM COMENZI:

1 2 3

terge tabela COMENZI; terge nregistrrile din tabela COMENZI fr a terge tabela; Modific tabela COMENZI. 106) Comanda ALTER TABLE COMENZI:

1 2 3

Permite modificarea nregistrrilor din tabela COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI i a nregistrrilor sale. 107) Comanda UPDATE COMENZI:

1 2 3

Permite modificarea nregistrrilor din tabela COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI i a nregistrrilor sale. 108) Functiile generale ale unui SGBD sunt:

a. incarcarea datelor, manipularea datelor, utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori), administrarea bazei de date b. descrierea datelor, manipularea datelor, utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori), administrarea bazei de date c. descrierea datelor, stergerea datelor, utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori), administrarea bazei de date d. descrierea datelor, manipularea datelor, utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori), stergerea bazei de date 109) Limbajul de definire a datelor asigura, n principal:

a. scrierea tuturor tipurilor de nregistrari si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondentei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date;definirea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cautare; definirea drepturilor de acces;definirea legaturilor ntre tipurile de nregistrari. b. citirea tuturor tipurilor de nregistrari si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondentei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date;definirea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cautare; definirea drepturilor de acces;definirea legaturilor ntre tipurile de nregistrari. c. definirea tuturor tipurilor de nregistrari si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondentei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date; citirea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cautare; definirea drepturilor de acces;definirea legaturilor ntre tipurile de nregistrari. d. definirea tuturor tipurilor de nregistrari si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondentei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date;scrierea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cautare; definirea drepturilor de

24

acces;definirea legaturilor ntre tipurile de nregistrari. e. efinirea tuturor tipurilor de nregistrari si de cmpuri de date, precum si asocierea corespondentei acestora cu nivelul conceptual; specificarea ordinii logice a cmpurilor de date;definirea cmpurilor ce vor fi folosite drept chei de cautare; definirea drepturilor de acces;definirea legaturilor ntre tipurile de nregistrari. 110) Limbajul de manipulare a datelor permite: a. parcurgerea structurilor si a legaturilor existente; accesul la nregistrari prin adresa sau prin continutul acestora; actualizari ale nregistrarilor;reordonari ale cmpurilor de date;definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. b. scrierea structurilor si a legaturilor existente; accesul la nregistrari prin adresa sau prin continutul acestora; actualizari ale nregistrarilor;reordonari ale cmpurilor de date;definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. c. parcurgerea structurilor si a legaturilor existente; accesul la nregistrari prin adresa sau prin continutul acestora; actualizari ale nregistrarilor; stergeri ale cmpurilor de date; definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. d. parcurgerea structurilor si a legaturilor existente; accesul la nregistrari prin adresa sau prin continutul acestora; actualizari ale nregistrarilor;reordonari ale cmpurilor de date; stergerea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. 111) Limbajul de descriere a stocarii datelor ofera posibilitati de: a. asociere a fisierelor la programele de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de memorie;specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii;definirea si stocarea datelor confidentiale; specificarea structurilor de memorare, a mecanismelor de adresare, a modului de translatare a nregistrarii logice n nregistrare fizica;crearea indecsilor asociati cheilor de cautare. b. asociere a fisierelor la programele de sistem, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de memorie;specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii;definirea si izolarea datelor confidentiale; specificarea structurilor de memorare, a mecanismelor de adresare, a modului de translatare a nregistrarii logice n nregistrare fizica;crearea indecsilor asociati cheilor de cautare. c. asociere a fisierelor la programele de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de memorie;specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii;definirea si izolarea datelor confidentiale; specificarea structurilor de memorare, a mecanismelor de adresare, a modului de translatare a nregistrarii logice n nregistrare fizica;crearea indecsilor asociati cheilor de cautare. 112) n functie de locul n care sunt memorate colectiile de date ce formeaza baza de date, se deosebesc: a. baze de date centralizate, CDB (Centralized DataBases), n situatia n care toate colectiile care formeaza baza de date sunt sterse de pe un singur calculator; baze de date distribuite, DDB (Distributed DataBases), n situatia n care colectiile care formeaza baza de date sunt raspndite n nodurile unei retele de calculatoare si de comunicatii. b. baze de date centralizate, CDB (Centralized DataBases), n situatia n care toate colectiile care formeaza baza de date sunt stocate pe un singur calculator; baze de date distribuite, DDB (Distributed DataBases), n situatia n care colectiile care formeaza baza de date sunt sterse din nodurile unei retele de calculatoare si de comunicatii. c. baze de date centralizate, CDB (Centralized DataBases), n situatia n care toate colectiile care formeaza baza de date sunt stocate pe mai multe calculatoare; baze de date distribuite, DDB (Distributed DataBases), n situatia n care colectiile care formeaza baza de date sunt raspndite n nodurile unei retele de calculatoare si de comunicatii. d. baze de date centralizate, CDB (Centralized DataBases), n situatia n care toate colectiile care formeaza baza de date sunt stocate pe un singur calculator; baze de date distribuite, DDB (Distributed DataBases), n situatia n care colectiile care formeaza baza

25

de date sunt raspndite n nodurile unei retele de calculatoare si de comunicatii. 113) Activitatea de analiza a sistemului economic presupune:

a. analiza componentelor sistemului si a legaturilor dintre acestea sau analiza structurala n urma careia se defineste modelul fizic al sistemului economic; analiza starilor sistemului si a tranzactiilor posibile ntre aceste stari n raport cu anumite evenimente; analiza cerintelor informationale, n urma careia se defineste modelul functional al sistemului economic; integrarea modelelor sistemului economic (structural, dinamic si functional) n scopul corelarii si completarii lor; b. analiza componentelor sistemului si a legaturilor dintre acestea sau analiza structurala n urma careia se defineste modelul structural sau static al sistemului economic; analiza starilor sistemului si a tranzactiilor posibile ntre aceste stari n raport cu anumite evenimente; analiza cerintelor informationale, n urma careia se defineste modelul functional al sistemului economic; integrarea modelelor sistemului economic (structural, dinamic si functional) n scopul corelarii si completarii lor; c. analiza componentelor sistemului si a legaturilor dintre acestea sau analiza structurala n urma careia se defineste modelul structural sau static al sistemului economic; analiza fizica a datelor n raport cu anumite evenimente; analiza cerintelor informationale, n urma careia se defineste modelul functional al sistemului economic; integrarea modelelor sistemului economic (structural, dinamic si functional) n scopul corelarii si completarii lor; d. analiza componentelor sistemului si a legaturilor dintre acestea sau analiza structurala n urma careia se defineste modelul structural sau static al sistemului economic; analiza starilor sistemului si a tranzactiilor posibile ntre aceste stari n raport cu anumite evenimente; analiza cerintelor informationale, n urma careia se defineste modelul logic al sistemului economic; integrarea modelelor sistemului economic (structural, dinamic si functional) n scopul corelarii si completarii lor;

114) Regulile de integritate sunt asertiuni pe care datele ce formeaza baza de date trebuie sa le satisfaca si sunt n numar de trei: a. unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa fie null n ntregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate). b. unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si maximala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa fie null n ntregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate). c. unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa fie null n ntregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate). d. unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa nu fie null n ntregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate).

26

115) Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca principale obiective : a. Modelarea superioara a datelor, ceea ce semnifica dezvoltarea de noi aplicatii; extinderea posibilitatilor de generalizare si agregare a relatiilor; evolutia catre multimedia si hypermedia; capacitatea de deductie superioara;imbunatatirea interfetei cu utilizatorul; capacitatea de tratare statica, concomitent cu integrarea descrierii structurale si comportamentale. b. Modelarea superioara a datelor, ceea ce semnifica dezvoltarea de noi aplicatii; extinderea posibilitatilor de generalizare si agregare a relatiilor; evolutia catre multimedia si hypermedia; capacitatea de deductie superioara;imbunatatirea interfetei cu utilizatorul; capacitatea de tratare dinamica, concomitent cu separarea structurii fizice de cea logica; c. Modelarea superioara a datelor; extinderea posibilitatilor de specializare si descompunere a relatiilor; evolutia catre multimedia si hypermedia; capacitatea de deductie superioara;imbunatatirea interfetei cu utilizatorul; capacitatea de tratare dinamica, concomitent cu integrarea descrierii structurale si comportamentale. d. Modelarea superioara a datelor, ceea ce semnifica dezvoltarea de noi aplicatii; extinderea posibilitatilor de generalizare si agregare a relatiilor; evolutia catre multimedia si hypermedia; capacitatea de deductie superioara;imbunatatirea interfetei cu utilizatorul; capacitatea de tratare dinamica, concomitent cu integrarea descrierii structurale si comportamentale. 116) Un obiect nglobeaza urmatoarele elemente: definirea fisierelor, specificarea operatiilor;implementarea operatiilor. structura de date, specificarea operanzilor;implementarea operatiilor. structura de date, specificarea operatiilor;implementarea operatiilor. structura de date, specificarea operatiilor;implementarea operanzilor. 117) Operatiile modelului de date orientat pe obiecte se pot grupa n modul urmator:

a. b. c. d.

a. obiectele comunica ntre ele prin mesaje; un mesaj poate fi trimis instantelor mai multor clase; metodele pot fi definite, sterse sau modificate; clasele pot fi definite si actualizate prin operatii de creare, stergere si modificare; instanta unei clase poate fi actualizata prin metode care modifica valorile variabilelor propriei instante, aceasta modificnd starea interna a obiectului. b. obiectele comunica ntre ele prin mesaje; un mesaj poate fi trimis instantelor unei singure clase; metodele pot fi definite, sterse sau modificate; clasele pot fi definite si actualizate prin operatii de creare, stergere si modificare; instanta unei clase poate fi actualizata prin metode care modifica valorile variabilelor propriei instante, aceasta modificnd starea interna a obiectului. c. obiectele comunica ntre ele prin mesaje; un mesaj poate fi trimis instantelor mai multor clase; metodele pot fi nedefinite; clasele pot fi definite si actualizate prin operatii de creare, stergere si modificare; instanta unei clase poate fi actualizata prin metode care modifica valorile variabilelor propriei instante, aceasta modificnd starea interna a obiectului. d. obiectele comunica ntre ele prin date; o data poate fi trimisa instantelor mai multor clase; metodele pot fi definite, sterse sau modificate; clasele pot fi definite si actualizate prin operatii de creare, stergere si modificare; instanta unei clase poate fi actualizata prin metode care modifica valorile variabilelor propriei instante, aceasta modificnd starea interna a obiectului. e. obiectele comunica ntre ele prin mesaje; un mesaj poate fi trimis instantelor mai multor clase; metodele pot fi definite, sterse sau modificate; clasele pot fi definite si actualizate prin operatii de creare, stergere si modificare; instanta unei clase poate fi actualizata prin metode care nu modifica valorile variabilelor propriei instante, aceasta nemodificnd starea

27

interna a obiectului.

118)

Server-ul de obiecte asigura:

a. crearea, insertia, stergerea si actualizarea obiectelor n stocul rezident de obiecte. b. refacerea, insertia, actualizarea obiectelor n stocul rezident de obiecte. c. refacerea, insertia, stergerea obiectelor n stocul rezident de obiecte. d. crearea, refacerea, stergerea si actualizarea obiectelor n stocul rezident de obiecte. e. refacerea, insertia, stergerea si actualizarea obiectelor n stocul rezident de obiecte.

119)

Functiile de baza ale stocului de date-obiect se caracterizeaza ca fiind:

a. suport pentru rezidenta, adica obiectele create si adaugate trebuie retinute si dupa ce se ncheie sesiunea; suport pentru obiecte mari. SGBD-OO trebuie sa poata suporta stocarea si manipularea obiectelor de lungime variabila si de orice dimensiune;facilitati de arhivare si asigurare de rezerve (dubluri). b. suport pentru rezidenta, adica obiectele create si actualizate; suport pentru obiecte mari. SGBD-OO trebuie sa poata suporta stocarea si manipularea obiectelor de lungime variabila si de orice dimensiune;facilitati de arhivare si asigurare de rezerve (dubluri). c. suport pentru rezidenta, adica obiectele create si adaugate trebuie retinute si dupa ce se ncheie sesiunea; suport pentru obiecte mari. SGBD-OO trebuie sa poata suporta stocarea si manipularea obiectelor de lungime fixa si de orice dimensiune;facilitati de arhivare si asigurare de rezerve (dubluri). d. suport pentru rezidenta, adica obiectele create si adaugate trebuie retinute si dupa ce se ncheie sesiunea; suport pentru obiecte mari. SGBD-OO trebuie sa poata suporta stocarea si manipularea obiectelor de lungime variabila si de dimensiune limitata; facilitati de arhivare si asigurare de rezerve (dubluri). e. suport pentru rezidenta, adica obiectele create si adaugate trebuie retinute si dupa ce se ncheie sesiunea; SGBD-OO trebuie sa poata suporta stocarea si manipularea obiectelor de lungime fixa si de dimensiune fixa; facilitati de arhivare si asigurare de rezerve (dubluri).

120)

Caracteristicile care asigura regasirea si actualizarea obiectelor stocate pot fi:

a. suport pentru cai de acces care este necesar pentru a asigura regasirea si actualizarea eficienta a datelor stocate n fisiere; tipuri de indecsi; gruparea obiectelor n acelasi sector de stoc secundar; segmentarea obiectelor stocate. b. suport pentru cai de acces care este necesar pentru a asigura regasirea si actualizarea eficienta a datelor stocate n baze de date mari; tipuri de indecsi specializati pentru obiecte; gruparea obiectelor n acelasi sector de stoc secundar; segmentarea obiectelor stocate. c. suport pentru cai de acces care este necesar pentru a asigura regasirea si actualizarea eficienta a datelor stocate n baze de date mari; tipuri de indecsi specializati pentru obiecte; gruparea obiectelor n sectoare diferite; segmentarea obiectelor stocate. d. suport pentru cai de acces care este necesar pentru a asigura crearea si actualizarea eficienta a datelor stocate n baze de date mari; tipuri de indecsi specializati pentru obiecte; gruparea obiectelor n acelasi sector de stoc secundar; nesegmentarea obiectelor

28

stocate. 121) Valoarea introdusa n cmpul Proprietati (Properties) poate fi: a. numele unei comenzi macro care se va executa; numele unei functii Visual Basic care va fi executata; n acest caz, valoarea introdusa trebuie sa fie precedata de semnul = fara parantezele de functie; procedura eveniment (Event Procedure) pentru a se face referire la elementul de tratare al evenimentului memorat mpreuna cu formularul. b. numele unei comenzi macro care se va executa; numele unei functii Visual Basic care va fi executata; n acest caz, valoarea introdusa trebuie sa fie urmata de semnul = si va include si parantezele de functie; procedura eveniment (Event Procedure) pentru a se face referire la elementul de tratare al evenimentului memorat mpreuna cu formularul.

c. numele unei comenzi macro care se va executa; numele unei functii Visual Basic care va fi executata; n acest caz, valoarea introdusa trebuie sa fie precedata de semnul = si va include si parantezele de functie; procedura eveniment (Event Procedure) pentru a se face referire la elementul de tratare al evenimentului memorat mpreuna cu formularul.

122)

O baza de date Microsoft Access reprezinta o colectie de obiecte de tipul:

a. tabele, interogari, rapoarte, pagini, macroinstructiuni si module; b. tabele, formulare, interogari, rapoarte, pagini, macroinstructiuni si module; c. tabele, formulare, interogari, rapoarte, macroinstructiuni si module;

123)

Un formular in Access contine doua categorii de informatii:

a. informatii de structura reprezinta informatiile referitoare la alcatuirea si vizualizarea formularului ,datele care care fac subiectul bazei de date sunt acele date pe care utilizatorul le introduce n baza de date. b. informatii de structura reprezinta informatiile referitoare la alcatuirea si vizualizarea formularului ,datele care care nu fac subiectul bazei de date sunt acele date pe care utilizatorul nu le poate introduce n baza de date. c. informatii de structura reprezinta informatiile referitoare la alcatuirea si vizualizarea formularului ,datele care care fac subiectul bazei de date sunt acele date pe care utilizatorul le introduce n baza de date. 124) Cele cinci grupe de proprietati ale unui formular sunt:

a. Format grupeaza proprietatile referitoare la continutul unui obiect; Data grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv ; Event grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente. Other grupeaza alte proprietati suplimentare asociate obiectului selectat. All aceasta fisa listeaza numai anumite proprietati ale obiectului selectat. b. Format grupeaza proprietatile referitoare la nfatisarea unui obiect; Data grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv ; Event grupeaza o lista de actiuni la care nu raspunde obiectul. Other grupeaza alte proprietati asociate obiectului selectat. All aceasta fisa listeaza toate proprietatile obiectului selectat.

29

c. Format grupeaza proprietatile tuturor obiectelor; Data grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv ; Event grupeaza lista tuturor actiunilor la care raspunde obiectul, chiar daca sunt sau nu evenimente. Other grupeaza alte proprietati suplimentare asociate obiectului selectat. All aceasta fisa listeaza toate proprietatile obiectului selectat. d. Format grupeaza proprietatile referitoare la nfatisarea unui obiect; Data grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv ; Event grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente. Other grupeaza alte proprietati suplimentare asociate obiectului selectat. All aceasta fisa listeaza toate proprietatile obiectului selectat.

125) O interogare SQL nu este neaparat o ntrebare pusa bazei de date, ci, cel mai adesea, o comanda pentru executarea uneia dintre actiunile de mai jos: a. sa construiasca sau sa stearga o baza de date; sa insereze, sa modifice sau sa stearga linii sau cmpuri; sa caute n tabele o anumita informatie si stearga rezultatele ntr-o anumita ordine; sa modifice securitatea informatiilor; simpla interogare (ntrebare).

b. sa construiasca sau sa stearga o baza de date; sa insereze, sa modifice sau sa stearga linii sau cmpuri; sa caute n tabele o anumita informatie si sa returneze rezultatele ntr-o anumita ordine; sa modifice securitatea informatiilor; simpla interogare (ntrebare). c. sa construiasca permanent o baza de date; sa modifice sau sa stearga numai anumite linii sau coloane; sa caute n tabele o anumita informatie si sa returneze rezultatele ntr-o anumita ordine; sa modifice securitatea informatiilor; simpla interogare (ntrebare).

126)

Semnul punct si virgula de la sfrsitul unei instructiunii SQL informeaza interpretorul ca:

a. s-a terminat de scris interogarea. b. s-a inceput scrierea unei instructiuni. c. identifica tipul de instructiune.

127)

Functiile din SQL se clasifica n:

a. Functii pentru calculul totalurilor, functii aritmetice, functii caracter, functii de conversie, functii diverse. b. Functii pentru calculul totalurilor, functii pentru data calendaristica si ora, functii aritmetice, functii de conversie, functii diverse. c. Functii pentru calculul totalurilor, functii pentru data calendaristica si ora, functii aritmetice, functii caracter, functii de conversie, functii diverse.

128) . Instructiunea INSERT...VALUES este utilizata la: a. introducerea datelor ntr-un tabel, nregistrare cu nregistrare. b. extragerea datelor din tabel. c. modificarea datelor dintr-un tabel, nregistrare cu nregistrare.

30

129)

Reguli care trebuie respectate la folosirea instructiunii INSERT...SELECT:

a. instructiunea SELECT poate selecta linii din tabelul care a fost inserat;numarul de coloane din instructiunea INSERT...SELECT trebuie sa fie egal cu numarul de coloane returnate de instructiunea SELECT; tipurile de date ale coloanelor din instructiunea INSERT SELECT trebuie sa fie diferit de tipurile de date ale coloanelor returnate de instructiunea SELECT. b. instructiunea SELECT nu poate selecta linii din tabelul care a fost inserat;numarul de coloane din instructiunea INSERT...SELECT nu trebuie sa fie egal cu numarul de coloane returnate de instructiunea SELECT; tipurile de date ale coloanelor din instructiunea INSERT SELECT nu trebuie neaparat sa fie aceleasi cu tipurile de date ale coloanelor returnate de instructiunea SELECT. c. instructiunea SELECT nu poate selecta linii din tabelul care a fost inserat;numarul de coloane din instructiunea INSERT...SELECT trebuie sa fie egal cu numarul de coloane returnate de instructiunea SELECT; tipurile de date ale coloanelor din instructiunea INSERT SELECT trebuie sa fie aceleasi cu tipurile de date ale coloanelor returnate de instructiunea SELECT. d. instructiunea SELECT poate selecta linii din tabelul care a fost inserat;numarul de coloane din instructiunea INSERT...SELECT nu trebuie sa fie egal cu numarul de coloane returnate de instructiunea SELECT; tipurile de date ale coloanelor din instructiunea INSERT SELECT trebuie sa fie aceleasi cu tipurile de date ale coloanelor returnate de instructiunea SELECT. 130) Instructiunea DELETE in limbajul SQL are urmatoarele caracteristici:

a. Instructiunea DELETE poate fi folosita pentru stergerea unei valori dintr-un cmp individual , instructiunea DELETE sterge nregistrari incomplete dintr-un singur tabel; b. Instructiunea DELETE nu poate fi folosita pentru stergerea unei valori dintr-un cmp individual , instructiunea DELETE sterge nregistrari complete dintr-un singur tabel; c. Instructiunea DELETE nu poate fi folosita pentru stergerea unei valori dintr-un cmp individual , instructiunea DELETE sterge doar nregistrari incomplete dintr-un singur tabel; d. Instructiunea DELETE poate fi folosita pentru stergerea unei valori dintr-un cmp individual , instructiunea DELETE sterge nregistrari disparate si incomplete dintr-un singur tabel; 131) Instructiunea ALTER TABLE are o serie de restrictii, cum sunt:

a. instructiunea poate fi utilizata pentru adaugarea sau stergerea unor cmpuri din baza de date; se poate utiliza pentru modificarea atributului din NULL n NOT NULL pentru un cmp al bazei de date; modificarea unui cmp din NULL n NOT NULL poate fi eficient facuta cu aceasta instructiune numai cnd cmpul respectiv nu contine valori NULL. b. instructiunea poate fi utilizata pentru adaugarea sau stergerea unor cmpuri din baza de date; se poate utiliza pentru modificarea atributului din NOT NULL n NULL pentru un cmp al bazei de date, dar nu si n sens invers; modificarea unui cmp din NULL n NOT NULL poate fi eficient facuta cu aceasta instructiune numai cnd cmpul respectiv contine valori NULL.

31

c.

instructiunea nu poate fi utilizata pentru adaugarea sau stergerea unor cmpuri din baza de date; se poate utiliza pentru modificarea atributului din NOT NULL n NULL pentru un cmp al bazei de date, dar nu si n sens invers; modificarea unui cmp din NULL n NOT NULL poate fi eficient facuta cu aceasta instructiune numai cnd cmpul respectiv nu contine valori NULL. 132) Comanda DROP TABLE are sintaxa urmatoare:

a. SQL> DRO TABLE NUME_TABEL; b. SQL DROP TABEL NUME_TABEL; c. SQL> DROP TABLE NUME_TABEL;

133) a.

Operatorii limbajului VBA sunt:

aritmetici, de comparatie, de concatenare si logici.

b. de totalizare, de comparatie, de concatenare si logici. c. aritmetici, de comparatie, de stergere si logici.

134)

Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste:

a. un ansamblu de inregistrari pe care sistemul Microsoft Access le obtine automat la aparitia unor evenimente. b. un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa indiferent de existenta unor evenimente. c. un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente.

135)

Macro-urile pot fi atasate:

a. unui formular, raport sau control n scopul automatizarii unor operatii de rutina. b. unui tabel, raport sau control n scopul automatizarii unor operatii de rutina. c. unui formular, interogare sau control n scopul automatizarii unor operatii de rutina.

136)

Pentru realizarea unui macrou:

a. se selecteaza din fereastra Database obiectul Macro , SGBD Microsoft Access 2003 afisnd pe ecranul monitorului fereastra Macro sub forma unui tabel compus din doua coloane si mai multe rnduri. b. se selecteaza din fereastra Database obiectul Macro si se executa un clic pe butonul New, SGBD Microsoft Access 2003 afisnd pe ecranul monitorului fereastra Macro sub forma unui tabel compus din doua coloane si mai multe rnduri.

32

c. se selecteaza din fereastra Database obiectul Macro si se executa un clic pe butonul New, SGBD Microsoft Access 2003 afisnd pe ecranul monitorului fereastra Macro sub forma unui tabel compus din mai multe coloane si mai multe rnduri

137)

Comanda FindRecord poate accepta ca argumente urmatoarele valori:

a. Find, Match, Match Case, Search, Find First. b. Find What, Match Case, Search, Find First. c. Find What, Match, Match Case, Search, Find First.

138) a.

Comanda GoToRecord poate accepta ca argumente:

Object , Object Name, Record.

b. Object Type, Object Name, Record c. Object Type, Object, Record

139)

Proiectantul bazei de date poate sa prentmpine introducerea datelor incorecte prin:

a. specificarea unui anumit format de cmp destinat pentru extragerea datelor ; utilizarea regulilor de validare a cmpurilor, a casetelor cu liste sau a formatelor. b. specificarea unui anumit format de inregistrare destinat pentru introducerea datelor ; utilizarea regulilor de validare a cmpurilor, a casetelor cu liste sau a formatelor. c. specificarea unui anumit format de cmp destinat pentru introducerea datelor ; utilizarea regulilor de completarea cmpurilor. d. specificarea unui anumit format de cmp destinat pentru introducerea datelor ; utilizarea regulilor de validare a cmpurilor, a casetelor cu liste sau a formatelor predefinite.

DA/NU 1) n SGBD Microsoft Access, obiectele sunt percepute prin ceea ce fac, comportamentul lor, devenind vizibil prin elementele de structur intern. 2) n SGBD Microsoft Access, fereastra Database conine urmtoarele tipuri de obiecte: tabelul,interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul i modulul. 3) n SGBD Microsoft Access, obiectele, mpreun cu elementele de control care le sunt asociate, conin proprieti i declaneaz apariia unor tipuri de evenimente. 4) Sistemul Access stocheaz intern datele calendaristice sub forma unor numere n virgul mobil pe 8 octei, ora fiind reprezentat ca o fraciune dintr-o zi. 5) n Access, datele de tipul numr cu incrementare automat (AutoNumber) au proprietatea c sunt incrementate automat i pot primi valori reale.

33

6) Obiectele Access sunt percepute prin ceea ce fac, comportamentul lor mascnd elemente de structur intern. n momentul n care obiectul a fost creat, el poate fi utilizat i n alte aplicaii, compuse din obiecte care interacioneaz prin specificul comportamentului lor. n acest caz, nu mai exist un program care manipuleaz datele, ci obiecte care i transmit reciproc date. Evenimentele care apar i schimbrile de stare pe care acestea le declaneaz determin o schimbare a metodologiei de concepere a sistemului. 7) n Access, pentru obinerea unui duplicat al obiectului curent, acesta se copiaz pe hrtie i apoi se recopiaz n memoria calculatorului. 8) n Access, butonul Open (deschide), sau alegerea opiunii Open din meniul rapid, are ca efect efectuarea modificrilor necesare tipului de aplicaie dorit de utilizator. 9) Obiectele gestionate cu Access, mpreun cu elementele de control care le sunt asociate, conin proprieti i declaneaz apariia unor tipuri de evenimente. 10) n SGBD Access, relaiile se constituie prin precizarea unei legturi ntre un cmp sau o combinaie de cmpuri ale unui tabel i cmpurile corespunztoare din alt tabel. 11) Limbajul SQL (Structured Query Language limbaj structurat de interogare) este utilizat pentru manipularea i regsirea datelor din bazele de date relaionale. 12) Produsul-program Microsoft Access reprezint un sistem de gestiune a bazelor de date relaionale (SGBDR) care este inclus n compunerea pachetului de birotic Microsoft Office si care lucreaza sub sistemul de operare Microsoft Windows. Ca urmare, Microsoft Access nu folosete toate facilitile oferite de sistemul de operare Microsoft Windows. 13) Conceptele folosite pentru descrierea formal, uzual i fizic a elementelor de baz ale organizrii datelor n baze de date relaionale sunt prezentate n urmtorul tabel: Formal Uzual Fizic Relaie tablou Fiier Tuplu linie Inregistrare Atribut coloan Cmp Domeniu tip de dat Tip de dat Precizai valoarea de adevr a corespondenelor prezentate n tabel. 14) Macroinstruciunea sau macro-ul (Macro) reprezint un obiect Access care definete un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le execut automat la apariia unor evenimente. Macro-urile pot fi ataate unui formular, raport sau control n scopul automatizrii unor operaii de rutin (deschidere sau nchidere de formulare, imprimarea unor rapoarte, filtrarea, verificarea sau validarea unor date, etc.). 15) Operaia de tergere a nregistrrilor dintr-un singur tabel nu poate determina apariia unor probleme de integritate referenial n cadrul altor tabele. RASPUNS NUMERIC 1) 2) Nr. nreg n cte grupe se mpart operatorii utilizai n limbajul SQL? Cte cmpuri conine tabelul urmtor (MATERIALE) al unei baze de date relaionale: Cod Mat UM Cant Pret_u

34

1 2 3 4 5 6 7

12345 12245 11145 21123 21124 31221 41124

Cherestea Cherestea Cherestea Tabla Tabla Cot Con

kg kg kg kg kg kg kg

1000 1500 270 1221 125 1550 15500

150000 140000 180000 120000 140000 120000 130000

3) 4) Nr. 1 2 3

n limbajul SQL, se folosete operatorul Modulo(%). Care este rezultatul pentru 10%3? Se consider tabelul MAT: Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmtoarei interogri: SQL> SELECT SUM (Pret_u) Total FROM MAT; 5) Nr. 1 2 3 Se consider tabelul MAT: Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmtoarei interogri: SQL> SELECT AVG (Pret_u) media FROM MAT; 6) Nr. 1 2 3 Se consider tabelul MAT: Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmtoarei interogri: SQL> SELECT MIN (Pret_u) pu_min FROM MAT; 7) 8) Cte obiecte sunt coninute n fereastra DATABASE a SGBD Microsoft Access? Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE

35

100 101 102 103 104 105 106

R10001 R10002 R10001 R10003 R10003 R10002 R10001

23-02-2005 05-03-2005 20-03-2005 02-04-2005 15-04-2005 06-05-2005 15-05-2005

1500 1250 3250 2500 500 1500 4500

Precizai numrul de nregistrri rezultatate n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE VALOARE in (1500, 3000); 9) . Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri rezultatate n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE VALOARE BETWEEN 1500 AND 3000; 10) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri rezultatate n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT COUNT(*) FROM COMENZI WHERE VALOARE >2500; 11) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500

36

106

R10001

15-05-2005

4500

Precizai valoarea rezultat n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE VALOARE >1500; 12) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai valoarea rezultat rezultatate n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA IN (R10001, R10003); 13) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai valoarea rezultat n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA LIKE R1000%; 14) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai valoarea rezultat n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT AVG(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA LIKE R10%;

37

15)

Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai valoarea rezultat n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT COD_FIRMA, SUM(VALOARE) FROM COMENZI GROUP BY COD_FIRMA HAVING SUM(VALOARE)>3000; 16) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri rezultatate n urma execuiei instruciunii: SQL> SELECT COD_FIRMA, SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA =R10002 GROUP BY COD_FIRMA HAVING SUM(VALOARE)>3000; 17) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri modificate n urma execuiei instruciunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE+1000 WHERE COD_FIRMA =R10002

38

18)

Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri afectate n urma execuiei instruciunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 and VALOARE>2000; 19) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri afectate n urma execuiei instruciunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 or VALOARE>2000; 20) Se consider tabela COMENZI avnd urmtoarea structur:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizai numrul de nregistrri afectate n urma execuiei instruciunii: SQL> DELETE FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA =R10002 or VALOARE>2000;

39

COMPLETARI 1) Restriciile pentru meninerea corectitudii datelor poart numele de ______________ _______________. 2) Atributul se mai numete ______________. ___

3) ______________ reprezint proprieti distincte ale entitilor, ns ele se pot referi i la asocierile dintre entiti. 4) Pentru asigurarea _______________ datelor se folosesc reguli de integritate.

5) Tipul de cmp OLE este destinat pstrrii datelor provenite de la alte programe care s-au nregistrat ca servere OLE n _____________________. 6) interogri. Fereastra New Query pune la dispoziia utilizatorului _______ moduri de realizare a unei

7) Construirea unei interogri n Access reprezint un process simplu i rapid de aezare a tabelelor i a cmpurilor necesare pe o_____________. 8) O interogare SQL nu este neaprat o ntrebare pus bazei de date, ci, cel mai adesea, o ______________ pentru executarea unei anumite aciuni. 9) n limbajul SQL, diferena ntre echi-jonciune i non-echi-jonciune este aceea c prima utilizeaz semnul ______________ n instruciunea WHERE, n timp ce non-echi-jonciunea folosete oricare alt semn de comparaie n afar de ______________. 10) n limbajul SQL, o subinterogare este o interogare ale crei rezultate sunt transmise ca ______________ unei alte interogri. 11) 12) 13) 14) Majoritatea informaiilor dintr-un raport sunt culese din ____________________. Proprietatea de filtrare Filter permite _______ i ___________ filtrului. Duplicarea permite unei baze de date s poat fi utilizat ____________ . Tabelele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru ___________datelor.

15) Proprietatea datelor sau a obiectelor care implic existena lor mai ndelungat fa de procesul care le-a creat se numete___________. 16) Mecanismul de realizare a definirii unei clase n care deriv variabilele de instan i metodele din alt definire de clas poart numele de ________________. 17) 18) Motenirea ntre clase poate fi abordat sub dou aspecte:_____________ i ___________. Proprietatea unui obiect care l distinge de alte obiecte se numete ________________.

19) Proprietatea unui obiect care definete posibilitatea de a masca atributele proprii i modul n care se execut operaiile poart numele de _________________. 20) ______________permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a operaiilor cu acelai nume, dar semantic i implementare diferite.

40

21) O baz de date poate s fie exploatat, de regul, n regim de prelucrare pe ________ i n regim conversaional. 22) ____________ _____ _________________ este un fiier care memoreaz definiiile datelor i caracteristicile lor ca: folosirea, reprezentarea fizic, proprietatea, autorizarea i securitatea. 23) La proiectarea unei baze de date, procesul de _____________ ajut proiectantul bazei de date s creeze o structur a bazei de date care poate economisi spaiul de memorare a datelor i poate conduce la creterea eficienei prelucrrii datelor. 24) _____________unei relaii reprezint o mulime minimal de atribute ale cror valori identific n mod unic un tuplu ntr-o relaie. 25) Un model de date orientat pe obiecte are la baz noiunea de __________ ______________ i definete un obiect ca o colecie de proprieti care descriu entitatea. 26) __________________unui obiect reprezint un obiect individual.

27) _________ ____ ____________________ asigur implementarea complet a modelului de date-obiecte pentru utilizatorul extern. 28) _______ de ________asigur refacerea, inseria, tergerea i actualizarea obiectelor n stocul rezident de obiecte. 29) Gestiunea ______________este asigurat de server-ul de obiecte.

30) Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ___________care este specific aplicaiilor de tipul client/server. 31) ____________sunt obiecte Access ce asigur accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web. 32) _____________reprezint un obiect Access care definete un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le execut automat la apariia unor evenimente. 33) _______________sunt obiecte Access ce sunt create n limbajul Visual Basic pentru aplicaii, VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitilor funcionale ale unei baze de date. 34) Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access, mpreun cu elementele de control care le sunt asociate, conin __________i declaneaz apariia unor tipuri de ______________. 35) n Access, pentru a lega tabelele ntre ele, pentru crearea de relaii, se utilizeaz fereastra_________, fereastr care se poate activa fie din bara de meniuri standard, fie din meniul Tools. 36) Cheia ___________este un atribut sau o mulime de atribute care are aceleai valori cu un atribut sau un grup de atribute aparinnd tabelului-printe, acest atribut sau grup de atribute jucnd rolul de cheie ______________.n tabelul-printe. 37) Fiecare program utilitar i execut secvena de instruciuni atunci cnd are loc _________specific, cum ar fi: cnd utilizatorul a terminat editarea controlului sau intr i iese dintr-un control, cnd se acioneaz o tast sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc.

41

38) ____________este standardul de realizare a conectivitii bazelor de date extinse prin care SGBD-uri diferite pot gestiona aceeai baz de date (Microsoft Access, SQL Server, Paradox, FoxPro, dBase etc.). 39) Sistemele ............si retea reprezinta datele la nivel de articol, prin legaturi ierarhice (arbore) sau de tip graf retea.

40) Modelul relational (ce apartine lui E.F.Codd) reprezinta un model .........de organizare conceptuala a datelor, ce realizeaza reprezentarea legaturilor dintre date, avnd la baza teoria matematica a relatiilor.

41)

Relatiile sunt .......... nregistrari ce reprezinta fapte.

42)

Modelul relational este fundamentat pe , structuri si operatii.

43) Regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului, iar operatiile reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date.

44) Modelul relational este format din doua multimi de operatori pe........: algebra relationala si calculul relational.

45) Calculul relational contine multimea din modelul relational si este o adaptare a calculului cu predicate (o relatie este identificata cu un predicat) pentru domeniul BDR.

46) Cheia unei relatii reprezinta o multime minimala de .........ale caror valori identifica n mod unic un tuplu ntr-o relatie.

47)

Definirea proprietatilor .........ale relatiilor se realizeaza prin tehnica normalizarii.

48) Modelul de .asigura reprezentarea unor structuri de date complexe si a unor ierarhii model, creind posibilitatea de definire a unor tipuri de date care combina att structura de date ct si definirea procedurii.

49) O clasa este un tip ..de date care defineste att structura obiectelor din clasa respectiva, ct si multimea metodelor existente pentru aceste obiecte.

50) .reprezinta mecanismul de realizare a definirii unei clase n care deriva variabilele de instanta si metodele din alta definire de clasa.

51)

Obiectele, ..si mostenirea formeaza baza modelului de date orientat pe obiecte.

42

52)

Gestionarul de obiecte asigura .dintre procesele externe si SGBD-OO.

53) Programul obtinut prin programarea bazata pe consta dintr-o serie de programe utilitare de tratare a evenimentelor.

54)

AfterDelConfirm evenimentul apare dupa .operatiunii de stergere.

55)

AfterInsert evenimentul apare dupa ce a fost adaugata o noua ..n baza de date.

56) AfterUpdate evenimentul are loc dupa modificarea sau editarea unui., dar dupa ce selectia a parasit controlul respectiv.

57) BeforeDelConfirm evenimentul intervine dupa ce una sau mai multe nregistrari sunt sterse, dar nainte ca SGBD Microsoft Access sa afiseze fereastra de dialog pentru confirmarea sau actiunii de stergere.

58) BeforeInsert evenimentul apare n momentul n care se tipareste primul al unei noi nregistrari, dar dupa ce vechea nregistrare a fost introdusa n baza de date.

59) BeforeUpdate evenimentul are loc nainte ca un sau o nregistrare sa fie modificata, dar nainte ca selectia sa paraseasca controlul respectiv.

60) OnChange acest eveniment se aplica numai n cazul.., si are loc n momentul n care datele din control si schimba valoarea.

61) OnDelete evenimentul intervine cnd o nregistrare este stearsa din baza de date, dar nainte de aparitia ..de confirmare.

62) OnNotInList evenimentul survine n momentul n care se introduce ntr-o caseta combinata o ..care nu se afla n lista casetei.

63) Paginile (Pages) sunt obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul ..Web.

64) Modulele (Modules) sunt obiecte Access ce sunt create n limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitatilor ........ale unei baze de date.

65)

Caseta Search for serveste pentru cautarea unui nume sau a unei .........de fisier.

66) Deschiderea unei baze de date existente se executa din panoul de lucru Getting Started, cu optiunea Open din meniul File sau cu butonul Open de pe bara cu instrumente, urmata de .......bazei de date.

43

67) pe un rnd.

AutoForm: Tabular asigura crearea unui .avnd cmpurile unei nregistrari aliniate

68) AutoForm: Datasheet permite crearea unui formular avnd un mod de vizualizare identic cu a caruia i este asociat, introducerea datelor prin intermediul acestui formular realizndu-se ca si cum s-ar introduce date ntr-un tabel. 69) AutoForm: PivotTable prin aceasta metoda, se creeaza .un formular ca o vedere (view) a tabelului sau interogarii selectate. 70) AutoForm: PivotChart este un wizard ce asigura crearea automata a unui formular ca o vedere a unei diagrame (Chart) cu datele provenite dintr-un tabel sau...

71) Chart Wizard alegerea acestei metode are ca rezultat crearea unui formular n interiorul caruia se afiseaza un.. 72) Tab Control creaza un formular alcatuit din mai multe...

73)

Configurarea paginii de tiparire a unui se realizeaza cu ajutorul optiunii Page Setup.

44