Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistem de alimentare cu gaz petrolier lichefiat la autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKID
A A.1 A.1.1
Denumirea proiectului: Sistem de alimentare cu gaz petrolier lichefiat la autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKID A.1.2.
Prezentul proiect prezint condiiile pentru amplasarea/ instalarea unui Sistem de vederea autorizrii ISCIR i PSI.
Descrierea proiectului
alimentare cu gaz petrolier lichefiat la autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKIDn Instalaia monobloc tip SKID este amplasat n incinta aparinnd SC EUROPEAN
TRANSSARU SRL DN 65, BOBICESTI, nr.251, judetul OLT A.1.2.1. Amenajri necesare
5,50 m x 1,30 m, conform proiectului de fundaii. Fixarea SKID-ului pe fundaia se face cu din zona de amplasare.
uruburi tip CONEXPAND. Fundaia va avea nlimea de 0,30 m fa de cota carosabilului Accesul autovehiculului n zona instalaiei tip SKID se asigur direct din strada i
platforma betonat a incintei. Locul de staionare a autocisternei de G.P.L. este dispus la 5,00 m fa de SKID. Locul respectiv se marcheaz cu vopsea pe carosabil. Pentru amenajarea staiei sunt necesare urmtoarele lucrri: A.1.2.2. fundaie pentru SKID alimentarea cu energie electric a SKID-ului asigurarea accesului i circulaiei n zon
Instalaia monobloc tip SKID este montat i livrat de firma KALVACHA acceptat Instalaia are n componena sa urmtoarele utilaje i echipamente:
maximum 5000 l volum ap, cu dimensiunile D = 1.200 mm i L = 4.660 mm, echipat cu racorduri, aparatur de indicare, msur i control, robinete i armturi de siguran, fabricat de firma DELTAGAZ.
1420 rot/min, pentru vehicularea G.P.L. n faza lichid, de la recipient spre pompa de distribuie G.P.L. la autovehicule.
echipat cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armturi, aparatur de indicare, control i afiaj electronic, tip L.P.G.K. 220. d) trasee de conducte i armturile aferente pentru faza lichid, respectiv gazoas
e) detector de gaze care asigur ntreruperea alimentrii cu energie n cazul Componena sistemului de distribuie gaze petroliere lichefiate la autovehicule, tip SKID-ul se livreaz cu toate utilajele, armturile, aparatele, echipamentele i
conductele montate i garantate de productor conform legislaiei n vigoare n Romnia. Recipientul este prevzut cu urmtoarele racorduri: - Racord la partea superioar pentru umplere - Racord pentru manometru
- Racord la partea inferioar pentru conducta de aspiraie a pompei centrifuge SIHI - Racord pentru supapa de siguran
- Racord la partea superioar pentru retur faza lichid de la supapa de exces de flux - Racord la partea superioar pentru retur faza gazoas din dispenser n recipient - Racord pentru nivel maxim n recipient.
arc, prevzut cu o subsupap reglat s deschid n atmosfer la 17,65 bar. Supapa de siguran va fi sigilat de furnizor, nsoit de certificat de calitate i va fi verificat la 1 an.
Verificarea supapei se face prin demontarea acesteia i probarea pe standul de verificare. Recipientul este echipat cu urmtoarele aparate de msur i control: un grup de serviciu prevzut cu un manometru, cu indicare permanent a presiunii G.P.L.-ului din interior i un sistem de control a nivelului maxim (80%) un indicator de nivel cu flotor tip OMEGA i cu indicare permanent.
Volumul maxim admis de stocare G.P.L. n recipient este de 80% din capacitatea
din capacitate, nivel la care alimentarea autovehiculelor este ntrerupt, SKID-ul trecnd n stare de ateptare (realimentarea cu G.P.L.). A.1.2.3.
lichide din recipient spre pompa de distribuie G.P.L. la autovehicule. Pornirea oprirea distribuie.
pompei se realizeaz prin acionarea butonului de pornire amplasat pe carcasa pompei de Motorul de antrenare al pompei este de tip SIEMENS cu putere 2 KW, 1:400
asigur alimentarea cu G.P.L. a autovehiculelor. supapa diferenial i solenoid contor volumetric separator de faze
afiaj electronic a cantitii de G.P.L. livrate (calculator) ventile manuale de izolare pe faza lichid i gaz aparatur de msur i control
furtun flexibil, echipat cu pistol de alimentare a recipientelor care alimenteaz autovehiculele i cuplaj de nchidere automat a circuitului n cazul smulgerii accidentale a furtunului (brak valva).
A.1.2.5.
Conductele de legtur
furtune, fitinguri, etc. Care leag utilajele ntre ele n scopul vehiculrii G.P.L.-ului din instalaia tip monobloc n autovehicul.
Conductele sunt realizate din evi mbinate prin holendere sau sudur, armturi,
cu o supap de siguran care trebuie s deschid numai la presiunea creat n urma pornirii pompei din dotarea autocisternei de G.P.L. Traseul pentru vehicularea fazei lichide cuprinde:
ventil manual de izolare, o supap de exces de flux i un filtru. cu un ventil manual i un manometru
- conducta de legtur ntre recipient i pompa de vehiculare pe care exist un - conducta de legtur ntre pompa de vehiculare i pompa de distribuie echipat
supap de exces de flux care deschide la atingerea unei presiuni ntre 7-10,5 bar, o supap de eapare n atmosfer i un ventil manual. - traseul de faz gazoas de la pompa de alimentare spre recipient, care se leag la
pentru autovehicule, furnizorul va respecta n mod obligatoriu prevederile specifice din Prescripiile Tehnice PT C4/1-2003, PT C8-2003, PT C12-2003 colecia I.S.C.I.R.
Care vin n contact cu G.P.L.-ul vor fi oeluri de rezilien adecvat temperaturilor negative (-200C conform certificatelor de recepie), respectiv pozitive. A.1.3 ZONAREA EX Pentru prevenirea exploziei vaporilor de G.P.L. n aer, pentru SKID s-a precizat
zonarea mediilor cu pericol de explozie i a extinderii acestora, asigurndu-se msuri corespunztoare pericolului generat de G.P.L. normale de funcionare a SKID-ului. datorate nerespectrii Zonele cu pericol de explozie i extinderile acestora s-au stabilit pentru condiii La stabilirea acestor zone nu sunt luate n considerare avariile imprevizibile condiiilor tehnologice i funcionale, modificrilor
improvizaiilor efectuate, fr respectarea prevederilor legale, precum i a situaiilor excepionale (calamiti, catastrofe, etc.) pentru autovehicule este urmtoarea: - zona O, care cuprinde:
- interiorul carcasei pompei de distribuie G.P.L. - n jurul supapeplor de siguran - zona punctului de alimentare din autocistern - zona 2, cuprinde:
- zona pompei centrifuge de la instalaia monobloc tip SKID - spaiul din jurul instalaiei monobloc tip SKID
- spaiul din jurul punctului de alimentare din autocistern i a autocisternei G.P.L:, att n incint ct i individual. A.1.4.
Parametrii de operare ai instalaiei de distribuie G.P.L: au limitele maxime - Presiunea maxima admisibila de lucru : Pmax 17,65 bar - Gradul de umplere a recipientului: 80% - Temperatura minima/maxima admisibila de lucru: T = - 20 0 C + 50 0 C
A.1.4.1.
Autocisterna cu G.P.L. intr n incint, direct din str.Trascaului. Viteza de parcurs a Cisterna va staiona pe perioada descrcrii la 5,00 m fa de SKID, n locul special
amenajat. pe perioada descrcrii autocisternei, se interzice livrarea de G.P.L. la autovehicule. Din momentul intrrii cisternei staia devine neoperaional, interzicndu-se
nchiderea locaului cu lact. Obligatoriu se va scoate de sub tensiune pompa centrifug, se va nchide ventilul manual de pe aspiraia pompei i de pe retur faza lichid i gazoas n recipient.
asigurarea vehiculului (oprirea motorului, tragerea frnei de mn i montarea saboilor la roi). Conductorul autovehiculului va asigura legarea la pmnt a autocisternei i va
intermediul sistemului de cuplare (personalul de deservire va supraveghea corectitudinea operaiunilor). n cazul n care autocisterna este prevzut i cu furtun pentru faza gazoas, se va efectua racordarea acesteia la tuul prevzut cu manometru pentru egalizarea presiunii ntre recipientul de pe autocistern i recipientul SKID-ului.
lichid de la recipientul autocisternei i va porni pompa, n prima faz ncrcndu-se cca 100 l de G.P.L., dup care oprete pompa. Manevra are scopul de a verifica etaneitatea control de pe recipient, respectiv de la autocistern (manometru i indicator de nivel). sistemului de alimentare i a SKID-ului precum i funcionarea aparaturii de msur i n situaia n care nu se sesizeaz scpri de G.P.L., operaia de ncrcare cu G.P.L. a
recipientului se continu, repornindu-se pompa i urmrindu-se permanent indicaiile de nivel i contorul de la autocistern. deservire s prseasc zona. pe recipientul SKID-ului.
aparaturii AMC (manometru, termometru) de la SKID, respectiv manometrul, indicatorul Pe perioada ncrcrii, este interzis conductorului auto i personalului de ncrcarea este considerat terminat, la indicarea nivelului de 80% la aparatul de
(prin diferen).
urubului de pe tuul pe care este montat manometrul de la SKID (la atingerea nivelului de 80% se eapeaz n atmosfer faz lichid). Dup descrcare, conductorul auto decupleaz furtunul i l strnge pe tambur,
scoate cupla de legare la pmnt i scoate autocisterna n afara incintei. n manualul de operare al autocisternei.
verificare a etaneitii sistemului, utiliznd soluie de ap cu spun. A.1.4.2. Punerea n funciune i exploatarea SKID ului
Pentru ca staia de distribuie G.P.L. la autovehicule tip SKID s devin operaional, alimentarea cu energie a pompei din tabloul electric lichid-gazoas
racordarea cuplei la gura de alimentare de pe autovehicul, decuplarea prghiei pistolului i pornirea pompei de distribuie din buton. Obligatoriu pe timpul alimentrii se vor urmri contorul (afiajul) i manometrul
pompei de distribuie G.P.L. precum i etaneitatea cuplrii pistolului la gura de ncrcare ctre personalul de distribuie, autorizat I.S.C.I.R.
de la autovehicul. Cuplarea i ncrcarea recipientului de pe autovehicul se face numai de Pe timpul alimentrii autovehiculului faza gazoas separat pe traseul spre pistolul
de distribuie se ntoarce n recipient pe conducta de retur, asigurndu-se echilibrarea presiunilor ntre SKID i recipientul de pe autovehicul.
cca 8-10 bar, la atingerea nivelului de 80% n rezervorul de pe autovehicul pompa de distribuie se ntrerupe automat, neputndu-se livra suplimentar G.P.L. n rezervor.
Cantitatea de G.P.L. livrat n litri, este indicat de contor i se poate citi dup
autovehiculului.
apsnd pe prghie i se asigur pistolul prin punerea n locaul de la pompa de distribuie. n cazul n care nu sunt alte autovehicule la alimentat se asigur pistolul prin
nchiderea cu lact, se scoate de sub tensiune pompa SIHI trecnd SKID-ul n stare de atepare. A.1.5.
INCIDENTE INTERVENIA N CAZ DE URGEN I AVARIE Condiiile de avarie n cazul exploatrii instalaiei de distribuie G.P.L. tip SKID apariia unor neetaneiti cu scparea n exterior de vapori fie pe timpul descrcrii produsului din autocistern fie n timpul funcionrii instalaiei
aprinderea vaporilor scpai n atmosfer sau ca urmare a eaprii supapelor staia de distribuie G.P.L.
apariia unui incendiu n vecintate pe o raz de 10 m care poate pune n pericol ntreruperea curentului electric
autocisterne prevzute cu compresor pentru transavazarea cu G.P.L. din recipient n cazanul cisternei n caz de incident.
SKID-ul este prevzut cu un racord pe faza gazoas care permite cuplarea unei
securitate la incendiu i Planul de intervenie anexate, de ctre echipe de intervenie, special instruite i autorizate I.S.C.I.R precum i de pompieri. A.1.6. MSURI DE SIGURAN N EXPLOATARE
exploatare, care asigur o funcionare normal fr periclitarea instalaiei i utilizatorilor, astfel: - protecie contra depirii parametrilor de lucru - protecie contra curenilor electrostatici - protecie contra scnteilor mecanice - protecie contra scnteilor de natur electric - protecie contra surselor cu foc deschis. A.1.6.1. Protecia contra depirii parametrilor de lucru se realizeaz astfel:
nivel
a) montarea pe recipient a supapei de siguran, manometrului, i indicatorului de b) reglarea utilajelor, ntreinerea i verificarea periodic, pentru prevenirea
b) motorul electric de acionare a pompei centrifuge este n construcie antiex Ex.II c) cablurile electrice utilizate n zonele cu pericol de explozie vor fi dimensionate la
curentul maxim, traseele vor fi ct mai scurte i nu se vor intersecta cu reelele de conducte
protecie din dou benzi metalice galvanizate cu grosimea minim de 0,2 mm. Izolaia exterioar trebuie s fie din material care s nu propage flacra. e) iluminatul exterior se amplaseaz n afara zonei Ex i va asigura un nivel de
iluminare care s permit intervenia n instalaie pe timp de noapte. Instalaia de iluminare exterioar se va lega la pmnt. A.1.6.4.
a) utilizarea la intervenii numai de scule, dispozitive care nu produc scntei nglobate pe talp
destinate pentru transportul de G.P.L., omologate i avizate de R.A.R., I.S.C.I.R., fiind realizate i exploatate n concordan cu cerinele ADR.
Prescripiilor Tehnice romneti pentru transportul mrfurilor periculoase i Acordului Internaional ADR, respectiv Prescripiilor Tehnice PT C12-2003, colecia I.S.C.I.R. pentru amestecuri de propan buton, conform reelei furnizorului.
La prima ncrcare, n prezena reprezentantului I.S.C.I.R., se face verificarea ncrcarea cu gaze petroliere lichefiate se face numai cu unitile de pompare /
contorizare i furtunele flexibile din echiparea autocisternei de ctre conductorul auto, autorizat I.S.C.I.R., verificat i instruit de furnizorul de gaze petroliere lichefiate, care trebuie s cunoasc att echipamentul de pe cisterna auto ct i cele de pe recipientele de stocare G.P.L. din instalaia monobloc tip SKID. Operaia de ncrcare se realizeaz n conformitate cu regulile prevzute n naintea nceperii operaiei de ncrcare, conductorul auto trebuie, dup caz, s se
asigure c : -
recipientul este complet echipat cu aparatele de msur i control i sunt n stare de funcionare
Pe timpul ncrcrii recipientului, se interzice accesul n incint a utilizatorilor i Cuplarea autocisternei la recipient se face prin intermediul racordurilor din dotare
i se verific etanarea mbinrii. Cantitatea de produs care se livreaz va fi contorizat cu un contor volumetric din dotarea autocisternei.
folosind metoda msurrii gravimetrice (a autocisternei) sau volume TN n conformitate cu prevederile Biroului Naional de Metrologie Legal. Autocisterna va fi garat la o distan de minim 5,00 m fa de recipientul SKID-ului. n mod obligatoriu autocisterna se va lega la pmnt. A.1.7. PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII n toate etapele de executare a lucrrii i exploatrii instalaiei se respect
cerinele eseniale referitoare la protecia, sigurana i igiena muncii prevzute n: - Legea Proteciei muncii nr.319/2006, HGR 1058/2006 - Norme generale de protecia muncii - Normativul NP 037/1999 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319
furnizorul instalaiei tip SKID este obligat s ntocmeasc instruciuni de protecia muncii specifice locului de munc i pericolului existent (inclusiv fia de securitate) i instruciuni de exploatare a instalaiei.
Conductorii locurilor de munc au obligaia, s realizeze instructajul lunar al Alimentarea cu G.P.L. a autovehiculelor se va face numai de personal pregtit prin
curs organizat conform Prescripiilor Tehnice PT C8-2003, Colecia I.S.C.I.R., verificat i autorizat de inspectori I.S.C.I.R. Beneficiarul sau echipa de intervenie cu care are contract, au obligaia de a elabora
instruciuni pentru ntreinerea, revizia i repararea utilajelor i conductelor, aparatelor de msur, control, siguran i comand din instalaie. A.1.7.1. Echipament de protecie
constnd din salopete i nclminte adecvat manipulrii G.P.L.-ului. a se utiliza esturi din fibre sintetice. s produc scntei.
Personalul de deservire trebuie s poarte echipamente de protecia muncii Salopetele i lenjeria de corp trebuie s fie confecionat din bumbac, fiind interzis nclmintea trebuie s fie din piele fr blacheuri sau alte elemente metalice care
sistemului de alimentare cu G.P.L. pentru autovehicule indicativ NP-037/1999 - Scenariul de securitate la incendiu - Planul de intervenie
de trecere a apei care se vor pastra intr-un panou de incendiu. . A.1.9. INDICATOARE DE SECURITATE
Indicatoarele care trebuie instalate n zona SKID-ului sunt: a) Indicatoare de interzicere b) Indicatoare de avertizare
aceast interdicie
Se vor folosi conform SR ISO 3864-3/2009 indicatoarele de interzicere poz.1,5,4,5,9. - Indicatoarele de avetizare sunt temporare pe perioada de alimentare a staiei i n
Se vor folosi conform SR ISO 3864-3/2009 indicatoarele de avertizare poz.14, 16, - Indicatoarele de siguran, informare i admitere sunt permanente.
A.1.10.
accesul sau parcarea autovehiculelor n zona de staionare a autocisternei pe timpul descrcrii accesul autovehiculelor n zona SKID-ului i parcarea acestora cnd staia este neoperaional sau n ateptare alimentarea autovehiculelor cu G.P.L. de ctre conductorii auto
accesul altui autovehicul n zona pompei de distribuie G.P.L. pn la plecarea autovehiculului la care s-a efectuat alimentarea intrarea i ieirea autocisternei cu G.P.L. pe alte fluxuri dect cele stabilite parcarea autocisternei n staia de distribuie carburani FORA DE MUNC
A.1.11.
protecia muncii, prevenirea i stingerea incendiilor. A.2. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu
-sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Nu este cazul; cazul
-statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute Nu este 2. Protectia aerului:
-instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera Nu este cazul. poluante n atmosfer:.
GPL-ul reprezint o energie sigur, deoarece n timpul arderii acesta nu produce emisii GPL auto este utilizat ca i carburant pentru vehicule echipate cu instalaii speciale. n
comparaie cu carburanii clasici benzina sau motorina, GPL-ul auto arde aproape n ntregime, fiind mult mai ecologic dect benzina sau motorina. ecologic puin persistent i are o ecotoxicitate redus. 3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: -sursele de zgomot si de vibratii Nu este cazul; cazul. Conform fiei tehnice de securitate a GPL-ului auto, acesta este din punct de vedere
-amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Nu este 4. Protectia impotriva radiatiilor:
-amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor Nu este cazul. -sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice Nu este cazul; 6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
-lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului Nu este cazul. -identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Nu este cazul ariilor protejate- Nu este cazul.
-lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si GPL-ul n timpul arderii nu produce emisii poluante n atmosfer, nu conine sulf, doar
un mic procent de monoxid de carbon. Din aceste motive GPL-ul se poate utiliza i n zone
precum ecosisteme acvatice i terestre, monumente ale naturii, parcuri naionale sau rezervaii naturale Emisiile de poluanti in aer se vor incadra in limitele prevazute de Ord. 462 / 1993 si STAS 12574 / 1987. In cazul in care emisiile de poluanti se vor produce , acest lucru poate fi cel mult accidental si nu permanent fara a afecta in vreun fel ecosistemele terestre sau acvatice 7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
Dispunerea instalaiei n incint este prezentat n planul de amplasare, asigurndu-se - 8,0 m; 40,0 m fata de limitele de proprietate - 44,90 m fa de drum national DN 65 -
- 14,00 m fa de cabina personal operator si magazin piese auto - 21,50 m fa de pompe distribuie carburani la autovehicule - 26,90 m fa de parc rezervoare subterane de carburani, decantor, camine vane si prize aer pentru ventilarea rezervoarelor 5,00 m fa de loc stationare autocisterna
037/99.
Sub distana de 50,00 m nu sunt amplasate alte construcii vizate din tab.3 din NP 8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament: -modul de gospodarire a deseurilor Nu este cazul. - Substanele toxice i periculoase
-tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate Nu este cazul; 9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase: G.P.L. (amestecuri butan-propan lichefiate) Butan lichefiat, Propan lichefiat
- Modul de gospodrire
Transport: cu 2 autocisterne (de 27.167 l si 17.187 l) Folosire/comercializare : descarcare la statiile SKID GPL si alimentare cu G.P.L. la
zpad carbonic, instalaii de stingere cu bioxid de carbon, cea de ap sau spray. Este recomandat rcirea utilajelor vecine, cnd este cazul, cu ap pulverizat. SKID-ul este prevzut cu un racord pe faza gazoas care permite cuplarea unei autocisterne prevzute cu compresor pentru transavazarea cu G.P.L. din recipient n cazanul cisternei n caz de incident.
securitate la incendiu i Planul de intervenie anexate, de ctre echipe de intervenie, special instruite i autorizate I.S.C.I.R precum i de pompieri. pulbere tip P6.
Msurile pentru protecia factorilor de mediu i pentru intervenie n caz de incendiu: - Echipament de protecie pentru personal, n conformitate cu prevederile legale - Instruciuni scrise de intervenie rapid, n cazul unor deversri accidentale, n - Scurgerile accidentale mici vor fi colectate cu materiale absorbante
- Orice deversare accidental important n factorii de mediu va fi adus la cunotiia - Se va respecta legislaia PSI i de protecie a muncii cu privire la transportul,
manipularea, depozitarea i alimentarea cu G.P.L. la autovehicule, mijloacele PSI vor fi verificate periodic i ntreinute n condiii corespunztoare A.3.
Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
A.4. Lucrari necesare organizarii de santier: -descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier - Nu este cazul;; -localizarea organizarii de santier; cazul; -descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier - Nu este -surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in -dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu - Scprile de
G.P.L. sunt sesizate de detectorul de gaze, care conduce automat la scoaterea de sub tensiune a instalaiei. A.5.
Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:
Nu este cazul.
Proiectul pentru care in etapa de evaluare initiala , autoritatea competenta pentru protectia mediului a decis necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata Sistemul de alimentare cu gaz petrolier lichefiat tip skid va fi amplasat , fata de punctele fixe dupa cum urmeaza : - 14,00 m fa de cabina personal operator si magazin piese auto - 44,90 m fa de drum national DN 65 - 21,50 m fa de pompe distribuie carburani la autovehicule - 26,90 m fa de parc rezervoare subterane de carburani, decantor, camine vane si prize aer pentru ventilarea rezervoarelor 5,00 m fa de loc stationare autocisterna
limita sud-vestica a ariei protejate ,longitudine 44gr 2136,7 N , latitudine 24gr 1121 Coordonatele amplasamentului sunt specificate in descrierea topografica pusa la
dispozitie in copie xerox , continand coordonatele conturului axa x , y dintre puncte. cod arie naturala protejata ROSCI0168
Sistemul de alimentare cu gpl la autovehicule va fi amplasat in zona Padurea Sarului , Datorita compozitiei chimice , gpl-ul nu este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra habitatelor si speciilor pentru a caror conservare a fost desemnata arie naturala protejata de importanta comunitara.
GPL-ul este non-toxic , non-coroziv , nu contine tetraetil de plumb , nu contine sulf si intreaga lume pentru contributia sa la imbunatatirea calitatii aerului si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera . A.6.
NUMAR PUNCT 1 2 3 4
Figura 1. Localizarea proiectului A.7. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT SI VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI Se disting 3 etape de implementare a proiectului: perioada de construire; perioada de inchidere, dezafectare, demolare A.7.1. Modificarile fizice care decurg din proiect in perioada de construire perioada de operare;
autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKID, modificarile fizice sunt generate de Pentru amenajarea staiei sunt necesare urmtoarele lucrri: fundaie pentru SKID
A.7.2.
Modificarile fizice in perioada de exploatare a Sistemului de alimentare cu gaz petrolier lichefiat la autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKID
Pentru ca staia de distribuie G.P.L. la autovehicule tip SKID s devin operaional, alimentarea cu energie a pompei din tabloul electric lichid-gazoas
racordarea cuplei la gura de alimentare de pe autovehicul, decuplarea prghiei pistolului i pornirea pompei de distribuie din buton.
A.7.3.
Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare, tinand cont ca ciclul de viata este apreciat la 20-25 ani. La sfarsitul acestei perioade exista doua posibilitati: inlocuirea instalatiei tip SKID cu altele noi.
dezmembrarea cu recuperarea si valorificarea metalelor si in general a materialelor demolarea fundatiilor si utilzarea betonului concasat pentru diferite amenajari recuperarea si valorificarea cablurilor electrice;
Inlocuirea instalatiei tip SKID cu altele noi necesita mai putine interventii
amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona A.8. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI
In capitolul anterior au fost prezentate resursele materiale necesare implementarii proiectului. Constatam ca pentru realizarea obiectivelor proiectului, dintre resursele naturale ale ariei protejate nu se utilizeaza decat suprafete reduse de teren ocupate in tehnologice si fundatia instalatiei.
A.9. EMISII SI DESEURI Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de
alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilor lucrari specifice.
de excavatii, de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si altor Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,
modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor emisiilor.
lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti scad pe circa 30% din concentratiile maxime. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa). In cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de exemplu
alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, intretinere si reparatii redusa in poluarea aerului in perioada de executie.
utilaje, incalzirea spatiilor de birouri si a apei menajere. Aceste activitati au o pondere Efectele concentratiilor ridicate de pulberi in aer se manifesta pentru oameni, prin senzatii
neplacute, de jena, prin iritatii ale cailor respiratorii si, la expuneri prelungite, chiar prin dezvoltarii si productiilor acestora.
imbolnaviri. Depunerea pe plante a prafului conduce la diminuarea fotosintezei, reducerea Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere, in 42, particulele cu diametrul mai mare de 100 m se depun in timp scurt, zona de depunere
vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport. Conform aprecierilor US -EPA/AP nedepasind 10 m de la marginea drumului de acces sau frontului de lucru. Particulele cu acces si frontului de lucru. Particulele mai mici de 30 m, respectiv pulberile in suspensie, se depun la distante mai mari de 100 m. A.9.1. MASURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI IN PERIOADA DE EXECUTIE
Poluarea atmosferei se datoreaza manevrarii si transportului materialelor de constructie si subansamblelor grupului generator eolian, la care se adauga lucrarile de excavatii pentru perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor. fundatia pilonilor; din acesata cauza se recomanda umectarea drumurilor de acces in Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aibe facute reviziile tehnice, iar de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune impurificat/gazelor reziduale.
amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat problema unor instalatii de captare - epurare -evacuare in atmosfera a aerului Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor se fabrici de betoane in afara amplasamentului.
pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment, care trebuie sa se realizeze in Montarea de sisteme de captare - epurare (retinere particule) este necesara la silozurile de ciment unde se prevad filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare -scuturare) - eficienta de 99,9%. In vederea reducerii emisiilor de particule de la instalatiile de prepararea betoanelor de
ciment se recomanda utilizarea instalatiilor bazate pe tehnologie moderna care sunt mai
putin poluante. Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon. Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in afara
amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne, dar in puncte care sa fie in afara emisiilor de praf.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor. Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max. 2 m inaltime. Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de acoperite de prelate.
situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o compactare esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport In perioada de exploatare a instalatiei SKID nu se genereaza poluanti pentru sol si subsol. Activitatile de intretinere si revizii pot genera poluanti pentru sol prin stocarea pieselor uzate care au fost schimbate, eventual prin schimburile de ulei si material de gresaj. A.9.2. Deseuri generate de proiect
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Conform listei mentionate, deseurile rezultate din activitatea de construire a centralei electrice eoliene si racordului electric aferent se clasifica dupa cum urmeaza: 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice; 17.02.01 lemn; 17.02.03 materiale plastice;
17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie; 17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10. se prezinta sintetic in cele ce urmeaza Amplasament Tip deseu Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie a lucrarilor proiectate
Santier
Menajer sau
In interiorul incintei se vor organiza puncte Se vor elimina la de colectare prevazute cu containere de tip depozite de deseuri acestea vor fi golite. cu Se pe baza de contract
Mod de colectare/evacuare
Observatii
asimilabile pubela. Periodic (cel putin saptamanal) Deseuri Se vor colecta temporar in incinta de specializate.
metalice
obligatoriu
valorifica
firme
unitati specializate.
prin
Deseuri de i
materiale
Din
potentialului contaminant, aceste deseuri sunt inerte, fiind constituite din steril si
punct
de
vedere
al
valorificarea si eliminarea lor, in functie de contextul situatiei se propune nivelari. Materiale cu potential poluator asupra utilizarea materialului pentru umpluturi,
Ueiuri uzate
Vor
fi
valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta. specializate. Anvelope uzate In cadrul spatiilor de depozitare pe suprafata si anvelopelor. Se
categorii a deseurilor va fi rezervata o pentru organizarile recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini, antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei de santier. Se recomanda
Deseuri tipice
interzicerea in
acordul de mediu
A.10.
Sistem de alimentare cu gaz petrolier lichefiat la autovehicule, cu instalaie monobloc tip SKID proiectata este situata la 3 m de o benzinarie apartinand SC TRANSSARU SRL, si 50 m de unitatea de alimentatie publica apartinand aceleai. Impactul asupra habitatului 91M0 Impactul cumulut generat de aceste activitati asupra ariei protejate va consta in:
CARACTERISTICILE PROIECTULUI CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTELE EXISTENTE SI CARE ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR
gorun prin ocuparea de noi suprafete de teren cu lucrarile prevazute. Trebuie mentionat insa ca drumurile de acces si fundatia instalatia SKID
care fac obiectul proiectului este mai mica decat 20mp, iar cu suprafata Impactul cumulativ asupra speciilor de insecte, care utilizeaza habitatul de Pduri balcano-panonice de cer i gorun din zona va fi de asemenea, datele monitorizarii efectuate pentru instalatie nu au rezultat elemente din care rezulte ca fauna este afectata. redus intrucat instalatia SKID se afla in afara tipului de habitat iar din habitatului mentionat, rezulta in impact redus.
Zgomotul produs de functionarea instalatieu SKID nu se poate cumula cu Nu sunt alte elemente preliminare ale impactului cumulativ care sa afecteze aria protetejata. cel produs de traficul rutier aflat la 80m de instalatie.
B. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI NUMELE SITULUI Identificarea sitului 41. Pdurea Sarului
codul sitului la nivel codul sitului la nivel Localizarea sitului Coordonate Suprafata
ROSCI0168
Latitudine
Longitudine
N 4426 '27 '' E 24 11' 7'' 7,006 13.5 134 239 201 continentala pontica Olt
Lungimea
Altitudine
min
max
Regiunea biogeografica Ecoregiunea Regiunea administrativa Corpuri de apa de suprafata bazinul hidrografic
medie
Olt
rauri (denumiri + cod) Tipuri de apa de suprafata Corpurile de apa inclusiv codul Adancime
Vaslui 8.1.173.16.1.2, Jigalia 8.1.173.16.1.3, Barlui (Burlui, Barlui) 8.1.173.14 RO19a Balta Dascalului si afl. Oltisor, Voinicesti, Vaslui, Jugalia max
RORW8.1.173.13.16_B1, Balui (Burlui, Barlui) si afl. Gengea min medie 13.5 *ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior
lungime [km]
data propunerii ca sit SPA data desemnarii ca sit SAC data desemnarii ca arie data desemnarii ca arie
07.02.2008
actul legislativ prin care a actul legislativ prin care a actul legislativ prin care a actul legislativ prin care a actul legislativ prin care a fost confirmat ca arie Tipuri de habitate
HG 1964/2007
Habitate prioritare la nivel Habitate prezente in sit Specii pduri balcano-panonice de cer i gorun Specii prioritare la nivel Specii protejate la nivel Morimus funereus Cerambyx cerdo Lucanus cerdo comunitar si national 3 Specii de nevertebrate Rezidenta
Reproducere / cuibarit
Iernat
Pasaj
x x x
Specii endemice
Alte specii importante de flora Caracterizarea ariei protejate Clase de habitate puni culturi( teren arabil) pduri de foioase vii i livezi Procente 7 2 2 5 Suprafata 490.42 140.12 140.12 350.3
84
5885.04
Tipul de proprietate a
privat
de stat 1
20% 80%
Activitati antropice si efectele lor in aria protejata si vecinatatea acesteia activitatea Management forestier general B Vntoarea Linii electrice B B B C C C C A intensitatea procentul din suprafata 90 1 1 70 5 1 1 100 10 100
tip de efect neutru neutru neutru neutru neutru neutru neutru neutru neutru
negativ
Management forestier general C Vntoarea Punat Drumuri, drumuri auto Linii electrice
Managementul ariei protejate Nu exista custode/administrator din punct de vedere al Specificati daca se includ
B.1. BIODIVERSITATEA
Biodiversitatea se ocupa cu lumea vie (biota) ca un ntreg, iar scopul final al investigaiilor consta n conservarea, aa cum se afl n natur, a speciilor n habitatele lor naturale. Pe de alta parte, n timp ce diversitatea este un concept teoretic, biodiversitatea este o parte a ecologiei aplicative (Pielu, 1995). Biodiversitatea este un atribut al lumii vii naturale i orice ncercare de cretere artificiala a diversitaii, fie i numai a unei pri locale a pdurii, este o aberaie (Namkoong, 1995).
forme de via i ecosisteme, n scopul maximizrii beneficiilor ce se pot obine azi i pentru meninerea potenialului lor, pentru nevoile i aspiraiile generaiilor viitoare
(World Conservation Strategy IUCN, 1980). Aceasta definiie a conservrii subliniaz cum s se utilizeze speciile, s se amenajeze terenul i s se investeasca n procesul de dezvoltare. Pn n prezent, prin conservare s-a neles meninerea sau prezervarea. Aceti starea existent. Dar prin conservare se cere mult mai mult.
ultimi doi termeni sunt mai degraba utili pentru a pstra un ecosistem sau o populaie n Funcile cu caracter social ale pdurilor pot fi grupate n dou categorii, i anume:
funcii ce servesc interese comune ale oamenilor, fr ca acetia s vin n mod necesar n contact cu pdurea; funcii ce servesc numai oameni care vin n contact direct cu pdurea.
categorie, toate celelalte funcii menite s susin i s asigure activitile recreative : artistic, turistic, distractiv, precum i funcia de a asigura condiii de odihn.
Din prima categorie fac parte funciile igienico-sanitare i peisagistic, iar din a doua
dezvoltrii durabile, trebuie folosit de generaiile actuale fr a mai periclita ansa generaiilor viitoare de a se bucura de aceleai condiii de via. Biodiversitatea reprezint
Valorile biodiversitii fac parte integrant din patrimoniul natural care, n contextul
o particularitate specific a planetei noastre, care asigur funcionalitatea optim a ecosistemelor, existena i dezvoltarea biosferei n general. De aceea, biodiversitatea este schimbrile cauzate de orice activitate uman distructiv. (flor), animale (faun), microorganisme. o poli de asigurare a mediului ce favorizeaz capacitatea de adaptare a acestuia la Prin biodiversitate nelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante
importante la nivel internaional. ns, n ultimul timp, problema conservrii biodiversitii la nivel de ecosisteme, specii, populaii i chiar la nivel de gene devine din ce n ce mai acut din cauza intensificrii impactului uman asupra biosferei. n acest context,
meninerea biodiversitii este necesar nu numai pentru asigurarea vieii n prezent, dar
i pentru generaiile viitoare, deoarece ea pstreaz echilibrul ecologic regional i global, necesare societii.
garanteaz regenerarea resurselor biologice i meninerea unei caliti a mediului Cu excepia marilor zone agricole i a unor ecosisteme terestre i acvatice, aflate sub
impactul negativ al unor surse de poluare, n care se nregistreaz modificri ale structurii i dinamicii diversitii biologice, restul mediului natural se pstreaz n parametrii naturali de calitate, oferind condiiile necesare conservrii diversitii biologice specifice.
general, modificrile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul (dect n cazul unor accidente ecologice majore i pe termen scurt). Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface.
este foarte mare. Biocenoza forestier este caracterizat prin stratificare, atat n aer cat i n subsol (tabelul 7).
Stratificarea biocenozei forestiere supraterana Zona de Partea arbuti ierburi litiera arbori
Grni
Tabelul 7
tranzitie
Orizont cu detritus (frunze, crengi .a. pri de arbori descompuse humus); (OH) (2-7 cm) Orizontul cu rdcinile speciilor care au bulbi i rdcini Orizontul cu rdcini de graminee (7-15 cm) Orizontul cu rdcini de arbusti (10-20 cm) Orizontul cu rdcini de grni (20-50 cm)
subterana
Partea
i microorganismele biocenozei de pdure. Stratificarea este rezultatul specializarii populaiilor pentru utilizarea ct mai complet a mediului i realizarea unei productiviti ridicate.
Pe acest schelet format din populaiile de plante sunt distribuite speciile de animale
forestiere, le imprim o fizionomie specific. Ei sunt elementul constructiv cel mai impuntor i dispun de cea mai ridicat capacitate competitiv, att n atmosfer ct i n sol. Populaiile de arbori prezint anumite caracteristici, cum sunt marea variaie dimensional, puternic difereniere poziional, deosebita longevitate, capacitatea ridicat de fotosintez i producere a biomasei, influena profund asupra mediului abiotic. Mare varietate dimensional se nregistreaz att n raport cu vrsta, ct i la aceeai
vrst. Ca urmare a acestei variaii dimensionale se observ o puternic difereniere rdcin chiar la arborii de acceai vrst. Astfel, arborii pot fi predominani, dominani, codominani, dominai i copleii. Diferenierea poziional are urmtoarele consecine:
difer de la arborii dominani fa de cei dominai. n ciuda numrului lor apreciabil (pn la 25% din populaie), contribuia arborilor dominai la acumularea de biomas i fructificaie este redus (doar 5-6% din volum). Puieii i tineretul n populaiile de arbori fotosintezei i transpiraiei) fa de arborii maturi.
prezint deosebiri importante n mersul proceselor vitale (de exemplu intensitatea -determin i mprtierea accentuat a prii asimilatoare pe vertical n populaiile
de arbori precum i deosebirea pronunat structural i funcional a frunzelor de lumin i de umbr. O mprtiere maxim se nregistreaz n cazul arboretelor pluriene (de vrste diferite) i una minim la arboretele echiene (alctuite din arbori de acceai varst). Arborii au capacitatea ridicat de fotosintez i producere a biomasei; mare parte din
biomasa produs este acumulat n scheletul aerian i subteran. Populaiile de arbori domin i controleaz circuitul trofic i energetic din pdure, conservnd peste 30% din biomasa produs i oferind resursele necesare consumatorilor i descompuntorilor, precum i materia organic moart, fiind i cele mai mari furnizoare de necromas din ecosistem.
unui mediu intern propriu, specific doar biocenozei forestiere. Acest mediu modificat fa de cel dinafara ecosistemului forestier determin o serie de adaptri structurale i comportamentale ale celorlate subsisteme componente; acestora, arborii le asigur n acelai timp adpost i un mediu propice dezvoltrii.
dezvoltat, ntinderii prii asimilatoare (care poate depi de 10-15 ori suprafaa de teren forestiere.
ocupat) care modific regimul tuturor factorilor ecologici n interiorul biocenozei Populaiile de plante autotrofe din straturile inferioare ce se dezvolt sub arbori au o
serie de particulariti comune, ce reprezint adaptri la mediul intern al pdurii. asimilaie i de producere a biomasei la intensiti foarte reduse ale luminii (n general sub 20% i chiar la 5-10% din lumina plin).
ei ndeplinind mai multe roluri. Astfel, arbutii particip iniial la constituirea strii de
masiv. Datorit frunziului bogat, arbutii umbresc, protejeaz i amelioreaz solul, ferindu-l de uscciune, nelenire i erodare, pregtind condiii prielnice pentru de insecte, psri, mamifere etc. regenerarea viitoare a pdurii. Arbutii servesc drept hran i adpost pentru populaiile Efectivele populaiilor de arbuti sunt mult mai mici dect ale populaiilor de arbori,
fiind caracteristice mai ales pdurilor alctuite din specii de lumin (ca pdurile de cvercinee), sau pdurilor btrne i rrite. prielnice de clim i sol. Subarboretul este mai bogat ca numr i specii i vegeteaz mai viguros n condiii Speciile de arbuti cel mai frecvent ntlnite n teritoriul studiat sunt cornul,
pducelul, alunul, lemnul cinesc, sngerul, drmoxul, salba moale, scumpia, murul, zmeurul, etc. Populaiile de plante ierboase au talie mic i n general biomasa realizat este
redus, datorit descompunerii rapide, rolul lor n circuitul ecologic i biochimic al ecosistemului este apreciabil. Plantele ierboase sunt dispuse sub masiv neuniform, grupat, ocupnd golurile lsate de umbrele coroanelor arborilor. Gruparea este determinat nu numai de lumina ajuns la sol, dar i de nmulirea frecvent vegetativ a acestor plante.
de sol i arboret. Reflectnd aceast inflen, ele sunt, (ca i populaiile de arbuti de altfel),
un indicator sensibil al condiiilor ecologice dar i a strii arboretului. Cum puieii speciilor forestiere se instaleaz i se dezvolt n ptura erbacee, competiia puieilor cu speciile ierboase este foarte important pentru regenerarea pdurii.
muchi i licheni corticoli. Acestea ocup habitate i nise ecologice diferite, variate. Astfel, intensitate sczut ale luminii. Au efecte mari, dar produc o cantitate sczut de biomas.
pe coaja arborilor se pot gsi muchi, licheni i alge corticole; ele fotosintetizeaz la n aerul din pdure exist numeroase bacterii, iar n litier i solul pdurii exist mai
ales flor descompuntoare i microorganisme cu nutriie chimiotrof. Dintre acestea, micoriz (Spurr, S., Barnes, B., 1992).
importante sunt bacteriile i ciupercile din litier i din sol precum i ciupercile de Micorizele ectotrofe formeaz nite teci n jurul radicelelor arborilor, hifele ptrund
ntre celulele epidermice nu i n interiorul lor. Astfel de micorize se ntlnesc la fag, stejar, salcie, mesteacn, etc.
celulele epidermice i se extind n sol. Numrul de specii de ciuperci endomicoritice este mai mic. Endomicorizele s-au identificat la plop, cire, paltin de munte, arar, frasin, etc. Micorizele sunt importante n circuitul nutrienilor. Ele absorb i transfer
elementele nutritive i servesc drept rezervoare de nutrieni, care altfel ar putea fi levigai
pe profilul solului. Corpurile fructifere ale acestor ciuperci cuprind cantiti substaniale
de elemente nutritive. Ele se descompun sau sunt consumate de insecte sau de animale mai mari. Din acest motiv, ele constituie o efemer dar concentrat surs de nutrieni pentru descompuntori sau pentru consumatorii animali. biomas redus (zeci sau sute de kg la m2).
Microflora este caracterizat prin efective foarte mari ale populaiilor (1012 1015) i
mort. Lemnul mort este un produs al dinamicii pdurii. Fiind o component a ciclurilor vitale din interiorul pdurii, rolul acestuia este covritor pentru funcii eseniale cum ar fi: stabilitatea, productivitatea, integritatea, biodiversitatea.
chiar periculos pdurii fiind generatorul incendiilor de pdure, leagnul unor specii cu impact asupra activitilor economice umane, etc.
Din punct de vedere silvicultural, lemnul mort este considerat ca un produs risipit i
care le ofer unor specii forestiere direct sau indirect legate de acesta ce contribuie la
In fapt s-a dovedit c lemnul mort este extrem de valoros prin diversitatea de nie pe
ndeplinirea funciilor vitale ale ansamblului forestier, oferind premisele apariiei i meninerii unor micro-habitate de o valoare covritoare. a. Importana lemnului mort
ciclurile nutrienilor ca mecanism bazat pe fluxul energetic al detritusului ce strbate habitate pentru o varietate nsemnat de specii.
Funciile cu valoare ecologic ale lemnului mort includ nie trofice ce cuprind
diferite nivele trofice, respectiv nie spaiale ce cuprind atribute structurale ale unor Cea mai mare parte a efortului energetic al pdurii este stocat ntr-un produs final
frunze, semine, fructe, trunchiuri, ramuri, rdcini, etc. Parte din energia stocat de pduri simple, redevenind disponibil i integrat n nivelele trofice detritale.
n celuloz este descompus i eliberat de o serie ntreag de organisme n molecule Celuloza nmagazineaz i o cantitate nsemnat de carbon ce este eliberat treptat
sub form de CO2 n cursul proceselor de descompunere. Proceselor de descompunere le azotului, ce astfel influeneaz fertilitatea majoritii solurilor forestiere.
sunt asociate i bacteriile fixatoare de azot, aprnd astfel legtura cu ciclurile vitale ale Lemnul mort ajut la germinarea seminelor, avantajnd succesul unor indivizi ce au
la dispoziie o serie ntreag de elemente nutritive i beneficiaz de un climat cu balan hidro-termic ameliorat. Dependena fa de lemnul mort este extrem pentru unele specii de flor, dar mai cu
seam faun. n Australia peste 400 de specii de vertebrate i cu mult mai multe specii de nevertebrate sunt direct legate de lemnul mort, n pdurile nord americane 85 de specii de psri s-au specializat n direcia ocuprii scorburilor pentru cuibrit.
ca: utilizatori primari, respectivi secundari ai cavitilor (scorburi) din lemn sau utilizatori ai trunchiurilor moarte.
Relaiile dintre lemnul mort i grupurile funcionale majore de specii sunt sumarizate
exploatare de 2,5 pn la 15 cm n diametru. Parial acestea pot fi mcinate fiind utilizate la compostare (mbogirea n materie organic a depozitelor de sol vegetal). intensiv forestier.
acetia cele mai evidente exemple sunt reprezentate de ciocnitori. Acestea i dltuiesc activ n lemnul arborilor cuiburi. De regul sunt alei arbori debili, cu funcii vitale afectate
Utilizatorii primari ai scorburilor de regul sunt cei ce le produc n mod activ. Dintre
de pleiada de factori limitativi, a cror esuturi lemnoase sunt mai uor de prelucrat, fiind ns preferai arborii alai la limita fiziologic sau pri uscate ale acestora sau chiar cei uscai n ntregime.
Acetia rmn a utiliza scorburile aprute ca urmare a unor factori destabilizatori Apariia scorburilor (pe cale natural sau ca urmare a activitii utilizatorilor
primari) este influent mult de vrsta arborilor. Arborii tineri, sau pri ale acestora (ramuri) cu diametre sub 10 cm arareori ofer condiii de apariie a scorburilor, pe cnd n pdurile mature aceast component devine din ce n ce mai prezent.
cadrul unor secvene comportamentale (n special de reproducere - cuibrit), la care se alternativ, etc. Scorburile, datorit particularitilor microclimatice pe care le dein, devin (perioade secetoase, aniotimpuri reci, etc.)
adaug specii oportunistice ce folosesc scorburile ca adposturi, locuri de hrnire elemete eseniale n supravieuirea unor specii pe timpul unor perioade nefavorabile Utilizatorii trunchiurilor moarte sunt exrem de diveri, fiind legai de diferitele stadii
declinul treptat, aprnd iniial doar pri (ramuri) moarte, pierderi (locale, pariale sau descompunerea cioatei (buturugii) i a lemnului la pmnt. spaiale.
totale) ale soarei, ruperea unor pri ale trunchiului, descompunerea pe picior i n fnal Fa de toate aceste stadii, exist specii nalt adaptate exploatrii nielor trofice i
i caut activ hrana specii insectivore de psri cum ar fi oii (Sitta europaea). b. Managementul lemnului mort
Astfel sub scoara desprins de trunchi i gsesc adpost specii de lilieci de pdure i
prezena lemnului mort ce asigur un numr important de nie trofice i spaiale, fcnd
Indicii nali ai biodiversitii din cadrul pdurilor mature sunt n relaie direct cu
posibil meninerea unui numr mare de specii oportunistice (ce utilizeaz lemnul mort ca o alternativ trofic/spaial), dar mai cu seam a unui numr mare de specii adaptate exploatrii acestei resurse.
lemn mort este considerabil mai nalt fa de cele n care gestiunea forestier duce la
Diversitatea biologic din interiorul pdurilor n care se menine cel puin parial
ndeprtarea acestuia.
integritatea, biodiversitatea) sunt exprimate plenar, aprnd i o component economic de interes cu mult mai consistent. Tehnicile forestiere durabile i demonsreaz eficiena doar pe termen lung, existnd In acest sens se poate uor evalua producia de mas lemnoas a unei pduri
debilitai sau de lemn mort n interiorul pdurii este extrem de benefic, garantnd meninerea funciilor acesteia n timp.
Extragerea doar a unei fraciuni din masa lemnoas rezultat i pstrarea unor arbori
o serie ntreag de variabile (n special atribute ale pdurii) n relaie cu funiile de ndeplinit. Un management eficient al lemnului mort n pduri impactate sau gestionate abuziv Creterea din cioat a arborilor duce la o scdere a productivitii i vitalitii
ecologice dezvoltate de-a lungul unor ci de acces sau limite de proprieti, ct i n interiorul masivelor forestiere.
Aceste fenomen este definitoriu att pentru habitatele liniare de tipul coridoarelor
condiiile de clim. Ca i pentru alte specii de plate i animale, exist specii de insecte mare, fiind ntlnite n mai multe etaje de vegetaie. n general insectele reprezint 80% din totalul speciilor animale i sunt bine reprezemtate i n ecosistemele forestiere.
eutrope sau cosmopolite, care suport variaii mari ale factorilor abiotici i au o extindere
mare numr de insecte duntoare 130 de specii de coleoptere, 150 de specii de lepidoptere i aproximativ 60 de specii de Cynipidae. Cynipidaele seamn cu nite viespi de mici dimensiuni care determin apariia
n cvercete se ntlnete cel mai mare numr de insecte. Stejarul are de altfel cel mai
galelor. Femelele neap frunzele i depun un ou din care iese o larv ce secret substene care determin proliferarea excesiv a esuturilor frunzei, din care se hrnete larva n
interiorul galei. Cele mai cunoscute gale sunt cele produse de frunze de Cynips quercusfolii i galele de culoare roie de pe ramurile tinere produse de Biorrihza palida. Coleopterul
tipic stejretelor este Lucanus cervus (rdaca); larva sa imens atinge 10 cm lungime i triete 5 ani n lemnul descompus al buturugilor. Furnicile de pdure sunt reprezentate prin mai multe specii cu aspect asemntor i
populeaz n numr mare solul forestier contribuind activ la meninerea echilibrului ecologic n pdure: - furnicile joac un rol fundamental n formarea humusului prin ncorporarea n sol a - furnicile amestec litiera, solul, transport seminele;
unei cantiti mari de resturi vegetale folosite pentru construirea furnicarului; - consum o cantitate mare de insecte adulte, omizi, larve.
favorizeaz aportul de ap i aer, iar fiecare furnicar presupune cteva sute de kilograme de pmnt rscolit i amestecat cu materii vegetale. Din totalul insectelor pe care le consum furnicarele, 50% sunt duntoare pdurii,
30% indiferente i 20% utile. Ca urmare, arborii de pe un perimetru cu raza de circa 18 m efecte benefice exercitate de furnici n ecosistemele forestiere din care fac parte, acestea vor fi imprejmuite aa nct s nu fie distruse/deranjate de trectori, animale slbatice sau de execuia lucrrilor silvice. sunt protejate de silvicultori. Astfel, pentru zona studiat coloniile de furnici (furnicare),
-asigur polenizarea, jucnd prin aceasta un rol fundamental; -constituie hran pentru numeroi consumatori; i evoluie a solurilor. -contribuie la descompunerea substanei organice precum i la procesul de formare
lepidoptere) contribuie la afnarea i aerisirea solului, la formarea humusului i nematode, rotiferi, gastropode, etc.
descompunerea substanelor organice particip i acarieni, protozoare, colembole, Fauna solului, precum i speciile de amfibieni i
reptile prezint i ele o zonalitate n funcie de vegetaie (Mohan. G, Ardelean, A., 1993). 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);
Ordinul: Coleoptera
Subfamilia: Cerambycinae STATUT conform UICN: Specie amenintata cu disparitia. Endangered (EN).
Primul aricol antenal cu punctuaie deas i puternic, este aproape mat; articolele antenale III i V cel puin de doua ori mai lungi dect late la varf, partea lor apicala fiind ngroat noduros. Pronotul lucios, cu zbrcituri discoidale destul de puternice. Sculptura
elitrelor format din rugozitai puternice la baza i din ce n ce mai fine spre partea
apical; pubescent elitrelor fin i puin aparent. Abdomenul este lucios, cu pubescent 23-55 mm.
puin deas, exceptandu-se ultimul sternit, care este pubescent des. Lungimea corpului HABITAT. Pdurile btrne cu esene foioase, preferndu-le n special pe cele de BIOLOGIE i ECOLOGIE. Specia se dezvolt n lemnul stejarului, castanului, fagului,
nucului, ulmului, frasinului. Femela depune ouale cte 2-3 n crpturile sau rnile scoarei. Dup circa 14 zile apare larva, care iniial se hrnete cu scoara, iar mai apoi ptrunde n lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pn la adult) dureaz de regul 3 ani, ascund n coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc n lunile mai-august.
ns uneori se poate prelungi pn la 5 ani. Adulii sunt nocturni i crepusculari. Ziua se AREAL. Europa (Belorusia, Italia, Franta, Grecia, Romnia, Spania, Ucraina, etc.),
Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord.
MSURI DE PROTECIE i CONSERVARE. Conservarea i protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectrii speciei de ctre colecionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substane chimice toxice n ecosistemele forestiere. dispariia. Specia este inclus n anexele Conveniei de la Berna ca specie rar i ameninat cu
STATUT conform UICN: Specie cu risc redus, nepericlitat. Lower Risk (LR), Least
elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, mciuca lor fiind format din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronunat la aceast specie. Masculul are capul masiv i mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte
mari; culoarea elitrelor este brun-castanie; lungimea corpului variaza n limita 25-75 mm. Femela are capul i mandibulele potrivite ca mrime, iar culoarea elitrelor este neagr; lungimea corpului - 25-50 mm.
de cvercinee, dar poate fi ntlnit i n zonele de silvostep i step. Deseori adulii zboar n grdini i parcuri.
climatici. Larva se dezvolt n lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cztoare (stejar, mesteacan, frasin, etc.), hrnindu-se cu acesta. Gndacii tineri apar toamna, ns nu prsesc camera larvar pn n primavara urmatoare. n decursul zilei adulii pot fi observai pe trunchiurile stejarilor i altor arbori hrnindu-se cu scurgerile acestora. Zboar n amurg n decursul perioadei mai-iulie. Nord.
AREAL. Specia este raspandit n Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de
caracteristici (pdurile btrne de cvercinee); interzicerea colectrii speciei de ctre colecionarii amatori; protejarea arborilor btrni din pdurile de foioase. dispariia. Specia este inclusa n anexele Conventiei de la Berna ca specie rar i ameninat cu
STATUT conform UICN: Specie cu risc redus, periclitata. Lower Risk (LR), Near Threatened Caracterizarea imago. Capul are o punctuaie puternica, mai deasa pe frunte. Ochii sunt are numeroase rugoziti neregulate, precum i cate un dinte lateral, puternic i ascuit.
mrginii cu periori culcai, galbeni. Antenele au articole neinelate. Pronotul este punctat, Elitrele sunt granulate cu granule fine i lucioase, mai puternice la baza. Corpul este negru,
complet fondul. Elitrele au cate doua pete catifelate, negre, dintre care una situata n
treimea anterioara, iar cealalt este postmedian; suaceste pete fondul elitrelor nu este granulat. Antenele masculilor sunt de 1-1,5 ori mai lungi dect elitrele, iar la femele au aproximativ aceeai lungime ca i elitrele. Lungimea corpului - 18-38 mm.
Habitat. Triete n pdurile cu esene foioase, prefernd ocazionale ale speciei au fost semnalate i n pdurile de Biologie i ecologie. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. Se dezvolta n fag i stejar. larvele se dezvolta su- scoara copacilor putrezii, iar ulterior n lemnul acestora. Stadiul verii. conifere. n special pdurile de cvercinee i fgetele, ns apariii
Adulii pot fi observai n decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Iniial larvar dureaz nu mai puin de 2 ani. Larvele se mpupeaz primvara sau la nceputul
Areal. Specia este rspndit n Spania, Franta, Italia, sudul Austriei, Croaia, Bulgaria, Romnia, Peninsula Balcanica, Ucraina, etc. Msuri de protecie i conservare. Protejarea arborilor btrni din pdurile de foioase;
Populaiile de psri
spectaculoase organisme, datorit capacitii de a zbura i a strbate spaii geografice ntinse, inclusiv marile bariere ale planetei, evolund astfel ntr-o miraculoas diversitate de forme.
Incomparabile cu nici o alt grup de vieuitoare, psrile sunt printre cele mai
comportamentului i adaptrilor ei naturale. Aceast legtur este mai mult sau mai puin nordic i de biologia fiecrei specii n parte.
durabil pe parcursul unui an, n funcie de succesiunea anotimpurilor din emisfera n timp ce unele specii, cu anumite particulariti adaptative, se resimt mai puin sub
aciunea condiiilor ecologice schimbate ca urmare a succesiunii anotimpurilor, altele sunt deosebit de sensibile i neputnd rezista noilor condiii sunt nevoite s migreze
ornitologice. Etajarea se face i n acest caz n funcie de temperatur i umiditate, care anumite specii de psri.
determin instalarea pe vertical a unor anumite biocenoze crora le sunt caracteristice Numele fiecrui etaj ornitologic este dat de cele mai caracteristice, dar i mai
cunoscute specii sau familii de psri, care sunt sedentare sau se deplaseaz puin pe vertical. Etajul ornitologic specific zonei luate n studiu este etajul columbidelor, localizat n
pdurile de fag, de amestec de fag cu gorun i gorun. Aceste pduri sunt mai luminoase, mai bogate n specii vegetale, cu luminiuri i goluri i subarboret bogat, astfel nct i numrul speciilor caracteristice este mare.
cu larvele i pontele lor, iar pentru rpitoare diferite specii de mamifere, psri, reptile
etc. Hrana vegetal este alcatuit din diferite semine i fructe, precum i pri vegetale ale
plantelor, ierburi, etc. Speciile de prada fac deplasari zilnice destul de mari n cutarea acestui etaj contribuie i ea la divesitatea crescut n specii a ornitofaunei caracteristice. Populaiile de mamifere
mamifere variaz n funcie de compoziia, structura vertical i vrsta arboretului. Variaz i ca mod de via, unele triesc pe solul pdurii cutndu-si hrana sau adpostindu-se, aa sunt: oarecele de pdure, chicarul de pdure, cervidele, porcii mistrei, lupul, ursul, vulpea; altele i desfoar viaa mai mult n straturile superioare ale arboretului, ca de pild veveria, prul, jderul, etc. Acestea reprezint adaptri
corespunztoare mediului de via constnd din picioare narmate cu gheare puternice i recurbate, talpa are pernie iar degetele sunt lite, coada este stufoas i joac rol de crm, perii lungi de pe bot, pe labe i partea ventral a corpului le asigur orientarea rapid n timpul sriturilor de pe o ramur pe alta. B.2. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR Habitatele prezente in situl Padurea Saru sunt incadrate in formularul standard Natura 2000 la stadiul de conservare B conservare buna.
Luand in considerare gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat precum si posibilitatile de refacere se poate considera ca in zona studiata situl are structura mediu/partial degradata, dar cu perspective bune sau
Trebuie mentionat ca habitatul Pduri balcano-panonice de cer i gorun cu Quercus spp., extins la 75 % din suprafata sitului se afla la stadiul de conservare A conservare excelenta Specii de mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante enumerete in
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl Podisul Nord Dobrogean din punct de vedere al gradului de conservare a trasaturilor habitatului care sunt incadreaza in: importante pentru speciile respective si al posibilitatilor de refacere se
A - conservare excelenta, pentru urmatoarele specii Morimus funereus (Croitorul cenuiu) Lucanus cervus (Rdac, Rgacea) Cerambyx cerdo (Croitor mare);
B.3. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT Pentru siturile de interes comunitar mentionate, respectiv: Padurea Sarului nu au fost elaborate planurile de management si nu au fost stabilite obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate.
In aceste conditii, masurile pentru protectia siturilor de interes comunitar care sunt avute in vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor existente in zona
B.4. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
.
Amenintarile majore privind speciile si Formularele Standard Natura 2000 sunt: Vanatoarea (peste 90 % din suprafata sitului fiind inclusa in fonduri de vanatoare).
fiind habitatul Pduri balcano-panonice de cer i gorun Lucrarile silvice care se desfasoara in habitatele protejate sunt considerate avand o influenta negativa medie reprezentativ al habitatelor deoarece favorizeaza inlocuirea speciilor din genul Quercus de catre alte specii de amestec. Perspectiva extinderii infrastructurii si constructiilor in extravilanul localitatilor. deoarece sunt urmate de o scadere relativa a biodiversitatii si caracterului
existent in prezent in cuprinsul habitatelor protejate din sit (existand perspectiva extinderii acestora). Pasunatul reprezinta o amenintare negativa atunci cand este practicat intensiv, afectand habitatul pentru care a fost declarat situl
care se inscrie amplasamentul instalatiei tip SKID sunt: indepartarea copacilor uscati sau cazuti, focul, pradarea statiunilor florisitice, utilizarea pesticidelor, impactul generat de turismul dezorganizat. B.5. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de implementare a final de dezafectare
B.5.1. Impactul generat in faza de proiectare Proiectarea, prin alegerea amplasamentului instalatiei tip SKID , a traseului drumurilor de
acces si a cablurilor electrice, poate genera un impact mai redus sau mai important asupra ariei protejate se iau in aceasta faza.
ariei protejate. De fapt, primele masuri pentru reducerea impactului proiectului asupra
Evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa; Terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite; Sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii; Sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii electrice.
Drumurile de acces sa aiba un trase cat mai scurt, drepte si sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri,etc) pentru a afecta cat mai putin habitatul continental; B.5.2. Impactul generat in faza de constructie Fazele tehnologice pentru realizarea obiectivelor sunt in sinteza urmatoarele Indepartarea stratului vegetal Transportul si asternerea balastului
Sapaturi pentru amenajarea fundatiilor si indepartarea materialului excavat Pozarea armaturilor, transportul si turnarea betonului Transportul in amplasament si montarea echipamentelor constructii
Lucarile de ecologizare prin indepartarea tuturor deseurilor ramase din activitatea de Singurul impact cumulativ poate fi considerat ocuparea suprafetelor de teren din habitatul continental prin implementarea proiectului propus B.5.3. Impactul generat in faza de operare
In faza de operare, functionare a instalatiei tip SKID nu genereaza poluati chimici, pentru mediu Impactul este dat de
Lucrarile de mentenanta au un impact nesemnificativ intrucat se efectueaza 1 maxim 2 eliminate din amplasament si valorificate.
interventii anual care pot fi urmate de schimbarea unor piese sau subamsamble care sunt
Impactul in perioada de operare este direct, pe termen lung, nu are efecte reziduale si nu izolarii C. se cumuleaza in zona studiata cu impactul generat de alte activitati existente, datorita
Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor cheie cunatificabili prezenti in cele ce urmeaza
Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut In aceste conditii procentul din suprafata habitatului continental care va fi pierdut este 0,00001%. Constatam ca densitatea speciilor protejate din sit care au fost indetificate si in zona studiata este foarte redusa Implementarea proiectului nu determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar populatiei prin implementarea proiectului.
C.1. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE EDUCERE A IMPACTULUI Proiectul prevede masuri de refacere ecologica a zonei afectate de lucrarile de constructie si de reducere a supafetelor de teren ocupate care constau in Refacerea covorului vegetal Refacerea habitatului in zona platformelor tehnologice Rezulta ca dupa implementarea masurilor de reducere a impactului prevazute in proiect, integritatea habitatului continental este afectata pe 0,00001% din suprafata. La aceasta valoare, suprafata ocupata permanent este de 0,0008 ha, proiectului asupra habitatului este nesemnificativ
reprezentand 0,000001% din suprafata habitatului, se poate aprecia ca impactul C.2 . Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea masurilor de reducere Evaluarea impactului asupra speciilor de interes comunitar a fost facuta luand in 1-2 km est de amplasamentul studiat D considerare si constatarile rezultate din monitorizarea cantonului silvic Izvoru, situata la
Masurile de reducere a impactului implementarii proiectului asupra habitatuui si speciilor de nevertebrate de interes comunitar au fost stabilite in proiect si prin studiul de evaluare adecvata. Masurile sunt stabilite pentru fiecare faza de implementare a proiectului D.1. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI STABILITE DIN FAZA DE PROIECTARE
In aceasta faza masurile cu efect important pentru reducerea impactului asupra ariilor protejate in zona sunt: carburantiilor Alegerea zonei de amplasare unde dejea sunt realizate servicii de furnizare a Libere de constructii pentru a evita demolarile;
Accesul in amplasament sa fie cat mai direct pentru a reduce lungimea Drumurile de acces sa fie drepte pentru a ocupa suprafete mai reduse de teren; drumurilor interioare si a suprafetelor de habitat ocupate de lucrari;
REDUCERE INTERES
Sunt masuri constructive si organizatorice. Organizarea de santier/baza de productie va fi amplasata in afara ariei sarmatice. protejate, pentru a reduce impactul asupra habitatului de stepe ponto-
Cazarea muncitorilor se face la organizarea de santier, aceasta se Utilitatile la frontul de lucru se asigura fara lucrari suplimentare, respectiv Va fi preferat constructorul care detine utilaje performante, mai silentioase si cu gabarit mai redus La sfarsitul lucrarilor de constructii sunt prevazute lucrari pentru refacerea habitatului in suprafetele ocupate temporar prin lucrarile de implementare a proiectului, respectiv platformele tehnologice si in suprafata stabilita prin proiect recomanda sa nu se amplaseze in interiorul ariei protejate;
Dezafectarea, prevazuta dupa incheierea perioadei de functionare reprezinta o masura foarte importanta pentru reducerea impactului asupra ariei protejate. electrice, a instalatiilor si eliminarea acestora prin valorificare. habitatului. Se fac in baza unui proiect de dezmembrare care are ca obiect demontarea echipamentelor Se vor demola fundatiile si in final drumurile interioare, urmate de lucrarile de refacere a Impactul lucrarilor de dezafectare vor fi redus in conditiile unor lucrari ingrijite. Refacerea habitatului va avea o durata redusa (1- 3 cicluri biologice) daca se adopta solutiile de interventie corespunzatoare.
Intocmit Cornel Meilescu