Boghian Otlia

Viaa Sfntului Serghie de Radonej- neleptul Epifanie

Autorul Vieii Sfntului Serghie de Radonej este neleptul Epifanie, ieromonah i crturar care a intrat n viaa monahal n a doua jumtate a secolului al XIV-lea n cetatea Rostovului, n Mnstirea Sfntul Grigore Teologul. Revenind n patrie dup un pelerinaj la Ierusalim, Athos i Constantinopol, Epifanie se stabilete la Lavra Sfintei Treimi, unde venise sa il cunoasc pe Cuviosul Serghie de Radonej care era vestit pentru virtuile sale nc din timpul vieii. Dup moartea stareului, Epifanie mai traieste in manastire pn in jurul anului 1420, cand moare la randul sau. Epifanie se documenteaz i intentioneaza sa consemneze viata Cuviosului Serghie dupa destul timp de la moartea acestuia in ideea ilustrarii unei vieti exemplare si folositoare din punct de vedere moral si crestinesc. Viaa Cuviosului Serghie, in forma in care este accesibil astazi, este autentic datorita cercetrii ei amanunite de ctre neleptul Epifanie. n acest sens, monahul strnge material de la cei care l-au cunoscut pe stare, sau care au auzit despre minunile svrite de el, cltorete la Rostov, unde acesta copilrise, i in Radonej, unde s-au mutat familia Cuviosului. Acest studiu asupra vietii stareului se ntinde pe parcursul a doua decenii, pn n 1418, cnd Epifanie va ncepe s scrie efectiv Viaa Sfntului Serghie de Radonej, pe care o finalizeaz ntr-un singur an. Hagiograful amn scrierea i lefuirea materialului cules n sperana c cineva mai de seam i mai intelept dect mine s scrie acestea, iar eu sa ma duc si sa ma inchin aceluia, ca sa ma invete si pe mine si sa ma intelepteasca. Lucrarea redactat de Epifanie cunoate modificari odat cu sosirea la Lavr a crturarului srb Pahomie Logoftul, care o prescurteaz i o adapteaza stilistic, fr a opera asupra adevarului istoric. Personalitatea Cuviosului Serghie este important in cadrul culturii i civilizatiei cretine, aezmntul ntemeiat de acesta, Lavra Sfintei Treimi concentrand ateliere de copiti, traduceri i icoane, manufacturi de artizanat, etc. Mai mult dect o personalitate importanta din punct de vedere cultural i cretinesc, numele Sfntului a cptat sonoritate politica si istorica. Aceasta datorita influenei pe care a avut-o asupra cneazului Dmitri Donskoi care a ndraznit sa adopte o pozitie curajoasa in fata Hoardei care zbovise pe

pmntul rusesc timp de dou veacuri. Victoria Rusiei in faa invaziei ttreti a insemnat propulsarea ideii de unitate nationala si dorinta centralizarii ca stat, actul istoric de pe campia de al Kulikovo contribuind la dobndirea contiintei de sine a poporului rus. Sfntul Serghie a fost principalul artizan al vieii contemplative n Rusia. Manstirea Sfnta Treime, al carei hram a fost inspirat de o minune petrecuta in viata Sfantului inca de cand se afla in pantec, si anume strigatul intreit pe cand mama sa se afla la Sfanta Liturghie, a dat nastere la 50 de mnstiri, care la rndul lor, au dat nastere altor 40 de asezminte monahale. Succint, in opera lui Epifanie sunt surprinse momentele importante ale vietii si minunile savarsite de Cuvios, si anume: inceputul vietii, anii de tinerete, tunderea in monahism, inceputul egumeniei, trecerea la viata de obste, intemeierea manastirilor, vedenia Maicii Domnului, nvierea unui copil prin rugciunile sale, vindecarea unui nobil demonizat, sfarsitul Sfntului. Sfantul Serghie a fost ce de-al doilea fiu al lui Chiril i al Mariei, boieri din Rostov, fiind botezat Vartolomeu. Inca din copilarie acesta a fost martor minunilor dumnezeiesti, prin care s-a deprins cu cititul dupa intalnirea cu un calugar, desi intampina mari greutati la invatatura. Dupa moartea parintilor, Vartolomeu pleaca impreuna cu fratele sau Stefan in pustie, unde construiesc o coliba si o bisericuta unde, treptat a evoluat o adevarata viata de obste, Serghie devenind staret. Laudele aduse acestuia de catre Epifanie i descoper trasaturile unui veritabil indrumator duhovnicesc: Un adevarat conducator de obte i nu un dascal mincinos, un bun pastor, indrumator sincer, calauza duhovniceasca, bland cu pedepsele, un corabier de nadejde Pentru monahi el era ca o scara ce urca spre cerestile inaltimi, Cei ce au fost martorii i slujitorii acelui mare si sfant staret- ucenicii si impreuna vietuitorii ai tainelor vietii monahale, sau, mai bine, supusii sai- nu au nevoie de cuvintele noastre sarace. In ceea ce priveste stilul literar in care este redactat viata Sfantului, Epifanie vadeste, in relatarea diverselor evenimente si intamplari, o constant evlavie si veneratie preamaritoare. In text abunda figurile de stil, mai ales metaforele, epitetele si comparatiile care de cele mai multe ori au ca scop accentuarea trasaturilor Sfantului Serghie: : , , .

(ntotdeauna veneau la Cuviosul ucenici: ei se ndreptau spre izvortorul binefacerilor, ctre sufletul su virtuos, asemenea unor cerbi cuvntatori, nsetai de apa duhovniceasc)1. Mai mult, exista numeroase trimiteri la citate din Sfnta Scriptura, fapt care atesta caracterul religios al scrierii si abundenta termenilor din aceasta sfer: , \ Care dintre voi va vrea s fie mai mare, s fie slujitorul vostru (Mat.20, 26), , , , \ S-au strans Sfintii Parinti i au proorocit despre oamenii zilelor de pe urma si au spus ca acestia vor fi slabi ( I Petr.5, 2, 3). De asemenea, caracterul oral, de zicere al textului este atestat de prezenta procedeelor si a intrebarilor retorice, prezente mai ales in Precuvntare: , , , ? , ? ? ? , ? , , , ?\ Cum pot eu, sarmanul, sa descriu, in ordine, toata viata Cuviosului Serghie si sa povestesc despre multele lui fapte si nenumaratele-i nevointe? De unde sa incep, ca sa istorisesc cu vrednicie ascultatorilor toate faptele si nevointele lui? Sau ce se cuvine sa amintesc mai intai? Sau ce fel de cuvinte sunt potrivite pentru a-i aduce lauda? Unde voi gasi intelepciunea de trebuint acestei povestiri? Cum voi reusi sa povestesc aceasta viata anevoie de povestit, nu stiu-nu va fi, oare peste puterile mele?2 Mai cu seama aici, in Precuvntare, frazele sunt lungi, cu multe subordonate, multe enumeratii si apozitii, stilul inrudindu-se oarecum cu cel diaristic, dat fiind motivul recurent al exprimarii neputintei sciitoriceti : Dar ma indoiesc, ma tem sa purced a scrie, nu cutez si nu ma pricep cum sa incep a asterne pe hartie, caci este peste puterile mele lucrarea aceasta, intrucat sunt neputicios, necioplit si lipsit de intelepciune.\ , , , , , , , .

1 2

Epifanie cel nelept- Viaa Sfntului Serghie, p.74 Epifanie cel nelept- Viaa Sfntului Serghie, p. 10

Pornind de la aceleai izvoare, in alte cuvinte de la lucrarea intocmit de neleptul Epifanie, se scriu alte versiuni ale Vieii Sfntului Serghie, de ctre mitropoliii Moscovei, Platon i Filaret, de ieromonahul Nikon, de istoricul E.E.Golubinski n secolul al XIX-lea, iar in secolul al XX-lea de catre Patriarhul Moscovei, Aleksii I.

Bibliografie , / . ; . . . , . . , . . , . . . .: , 1999. . 6: XIV XV . 583 Epifanie, Viaa Sfntului Serghie de Radonej, Ed.Arva nvierii, 2000, trad., adaptare i note de Elena Dulgheru M.Konevici, Dobndirea Sfntului Duh n Vechea Rusie, Ed. Egumenia, Galai, 2004 Tom pidlk, Marii mistici rui, Ed. Episcopiei Dunrii de Jos, Galai, 1997