Mart Iulian Psihologia Mediului

Grupa 3 Contra integrarii copiilor cu autism in scolile normale

Integrarea copiilor cu autism in scolile normale - Contra

Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta de obicei naintea vrstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afectati manifesta si handicap mintal. Experiena practic a identificat o categorie aparte de copii care prezint dificulti de comunicare si relaionare cu cei din jur, instabilitate emoional, asociate sau nu cu deficiene de intelect, comportament stereotip i repetitiv, avnd relevan n desfurarea normal a activitilor educative i de socializare a acestor copii, mai ales n primii ani de via. Conceptul de autism infantil precoce a fost lansat prima data de Leo Kann n 1943 i definit de A.S. Reber ca un sindrom patologic, aprut n copilrie, caracterizat printr-o stare de nstrinare/retragere, o lips de rspuns social i/sau interes faa de cei din jur, dificulti de comunicare i de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un ataament normal. Daca in mod normal un copil obisnuit incepe sa vorbeasca intre 1,5 si 2 ani, aproape fara nici un ajutor din partea apropiatilor si invata in jur de 6 cuvinte noi pe zi, iar vocabularul sau cuprinde peste 10.000 de cuvinte inainte de a atinge varsta de 6 ani, nu acelasi lucru se intampla si cu copiii care sufera de autism. Multi ajung prin a nu reusi niciodata sa vorbeasca, iar cei care reusesc, pentru a face acest lucru au nevoie de un tratament diferit in invatare.viteza lor de invatare este mult mai mica, intevenind mai multi factori. Pentru a avea un rezultat cat mai eficient cu astfel de copii

Mart Iulian Psihologia Mediului

Grupa 3 Contra integrarii copiilor cu autism in scolile normale

este recomandat pana la 40 de ore de terapie pe saptamana. Daca copilul ar fi la scoala, orele de lucru de acasa isi vor diminua numarul. Unii pot reusi sa traiasca independenti si se descurca foarte bine singuri, in schimb multi nu se pot adapta, nu pot vorbi sau munci. Cei care se adapteaza la o viata sociala normala, sunt buni intr-un domeniu, dar indezirabili in celelalte. In incercarea integrarii copiilor cu autism in scoli normale se invoca diverse motive, printre care faptul ca in acest fel ei nu mai sunt discriminati, faptul ca ei privind comportamentul copiilor normali din jurul lor preiau si invata un comportament cat mai dezirabil social. Un mediu cu copii ce sufera de autism nu ar aduce nici un progres fiindca ei nu au model normal de invatare. Dar nu se ia in in calcul nevoile lor speciale de invatare, incapacitatea lor de a vorbi normal, de a gandi abstract. Faptul ca ei gandesc in imagini, ca nu empatizeaza normal ca si ceilalti oameni, nepasatori la nevoile celorlalti si nu doar atat. Existenta unor raspunsuri paradoxale la diversi stimuli: apa, durere, lumina, iar pericolele reale nu-i provoaca frica, in schimb se sperie de stimuli obisnuiti: fosnetul frunzelor, ropotul ploilor. Este cuprins uneori de teama si de emotii exagerate si nejustificate, care de foarte multe ori ii sperie pe ceilalti din jur. Exacerbeaza unele miscari si repetarea indelungata a lor, uneori poate intra in criza de panica si manie cand are loc schimbare de mediu (asezarea mobilierului). Aproximativ 50% din persoane cu autism nu dezvolta un limbaj cu sens si nu se pot angaja intr-o conversatie. Nu exista doi indivizi cu autism care sa prezinte acelasi tip de probleme senzoriale. Copii cu autism nu pot fi atenti mult timp si nu pot face fata mai multor informatii in acelasi timp. Faptul ca ei pot avea un exemplu normal in copii obisnuiti nu reprezinta cel mai bun motiv pentru integrarea lor. De cele mai multe ori copii cu autism sunt marginalizati, chiar agresati verbal si fizic de catre ceilalti, pentru faptul ca sunt vazuti mai ciudati, ceea ce e un adevarat pericol pentru adaptarea lui in societate. Poate prelua foarte bine un

Mart Iulian Psihologia Mediului

Grupa 3 Contra integrarii copiilor cu autism in scolile normale

comportament normal si in scolile speciale, de la educatorul special, unde are parte de un tratament corespunzator nevoilor lui. Multi oameni incearca sa judece viata autistilor prin prisma propriilor lor standarde. Daca ei cred ca nu pot fi fericiti cu modul de viata al unui autist, atunci considera ca nici cealalta persoana nu este fericita. Autistii pot opta pentru activitati sociale, de timp libersau productive diferite. Un copil poate prefera sa se joace cu o carpeta pufoasa decat sa conduca o bicicleta. Astfel, trebuie sa tinem cont ca jocul este o forma de divertisment si trrebuie sa fie distractiv. Oamenii normali pun pret pe independenta desi uneori avem o dependenta sociala mai mare decat a unui autist. Este important sa acceptam ce reprezinta o viata calitativa a unui autist din punctul lui de vedere. Impunerea respectarii unor valori normale cuiva care probabil nu le va lua in considerare nu constituie un aspect productiv concentrat pe nevoile autismului. Cand am fost mica nu eram constienta de ce inseamna comunicare si de aceea nu aveam nici o frustrare in legatura cu dificultatea de a comunica. De fapt as spune ca cel mai mare regret este ca am invatat sa vorbesc. Mi sa luat bagheta magica, lumea mea mistica, nonverbala. Este ceva ce regret foarte mult si nu mai pot recupera. Parintii a doi copii cu autism mi-au spus ca acei copii cu nivel functional mai scazut sunt cei mai fericiti declaratia unui autist. In Romania nu este o situatie clara cu toti copii care sufera de autism. Se intampla de multe ori ca in lipsa de cunostinta de cauza multi copii care sufera de autism, in special in mediul rural, sa fie tratati de alte probleme, chiar si de surzenie, sau sa fie incadrati in scoli normale, fara a realiza ca ei au nevoie de tratament diferit. Multi nu termina nici clasele elementare si sfarsesc prin a fi etichetati ca schizofrenici, indepartati din societate mult prea devreme, izolati. Incadrarea copiilor cu autism se face in Romania de mult, dar fara a se cunoaste ca acesti copii au nevoi speciale si ca au autism. Rezultatele sunt catastrofale. Copromiterea vietii sociale si mentale a copiilor.

Mart Iulian Psihologia Mediului

Grupa 3 Contra integrarii copiilor cu autism in scolile normale

Bibliografie

Rata Marinela....Autism, aspecte generale, Pim, Iasi, 2008; Peeters Theo.....Autismul - teorie si interventie educationala, Iasi, Polirom, 2009; Florica Stone.....Autism the eighth colour of the rainbow; Urziceanu Rodica Augusta....Aspecte ale recuperarii copiilor autisti, Bucuresti, Universitatea de medicina si farmacie, 1997; www.autism.ro www.autismromania.ro