Munca actorului cu sine insusi- Cap.

XIV- Starea de spirit scenica S incercm s ptrundem in sufletul actorului in acel moment in care se creeaz in el o asemenea stare. S ne strduim s urmrim ce se petrece in el in procesul crerii rolului. S admitem c v apucai s lucrai la cel mai greu i mai complex personaj, la Hamlet al lui Shakespeare. Cu ce s-1 comparm ? Cu un munte uria. Ca s apreciem bogia cuprins in el, trebuie cercetate zcmintele de metale preioase, de pietre, de marmur, de combustibil ascunse inuntrul lui, trebuie s aflm componena izvoarelor de ape minerale de munte, trebuie s preuim frumuseile naturii. Un singur om nu va indeplini o asemenea sarcin. E nevoie de ajutorul altor oameni, e nevoie de o organizaie complicat, de mijloace bneti, de timp etc. La inceput inaccesibilul munte e privit de jos, de la poale ; se merge in jurul lui, e studiat pe dinafar. Apoi se sap trepte in stanc i se urc pe ele. Se fac drumuri, se strpung tuneluri, se foreaz i se pun sonde, se sap mine, se instaleaz maini, se adun muncitori i, dup multe cercetri, se ajunge la convingerea, dup diferite indicii, c inaccesibilul munte ascunde inuntrul lui bogii nepreuite. Cu cat se ptrunde mai adanc in el, cu atat extraciile sunt mai imbelugate. Cu cat oamenii se urc mai sus pe munte, cu atat se minuneaz mai tare de lrgimea orizontului i de frumuseile naturii. Stand pe marginea unei prpstii fr fund, abia distingi valea inflorit care se intinde acolo, departe, jos i care te uimete prin varietatea infririlor de culori. Paraiele lunec onduland din inlime pan la ea. Ele erpuiesc in vale i strlucesc la soare. Iar mai departe, se ridic un munte imbrcat in pduri ; mai sus, e acoperit de ierburi i mai sus, muntele se preface intr-o stanc alb, vertical. Pe ea alearg i zburd razele soarelui i reflexele luminii. Umbrele norilor, care trec repede pe cer, le brzdeaz. i mai sus inc, se afl munii de zpad. Ei sunt intotdeauna acoperii de nori i nu tii ce se petrece acolo, departe, in spaiul suprapmantesc. Deodat oamenii de pe munte au inceput s se agite. Toi au inceput s alerge intr-o singur direcie. Ei chiuie i strig : Aur, aur ! Am dat de o vin !" Munca a inceput fr rgaz, stancile sunt sfredelite din toate priie. Dar timpul trece, loviturile inceteaz, totul se domolete, muncitorii se indeprteaz in tcere, cu capul plecat i se indreapt spre alt loc, undeva, departe... Au vzut c vina s-a pierdut, s-a cheltuit zadarnic o munc uria ; ateptrile nu s-au implinit ; energia a sczut; cercettorii specialiti s-au zpcit i nu tiu ce s fac mai departe. Dar trece un timp i iar se aud sus strigte de bucurie.

Mulimea se car intr-acolo ; zumzie, cant. Dar i de data aceasta elanul omenesc a fost in zadar ; nu s-a gsit aur. Din strfunduri se aud, ca dintr-o hrub, lovituri i aceleai strigte de bucurie, apoi amuesc i ele. Muntele ins n-a izbutit s-i in comorile tinuite fa de oamenii curioi i struitori. Munca omului e incununat de succes, vina a fost gsit. Loviturile au inceput din nou, cantecele vesele ale muncitorilor au izbucnit, oamenii se indreapt voinicete in alte direcii. inc puin i zcmintele bogate ale celui mai nobil metal vor fi gsite. Dup o mic pauz, Arkadie Nikolaevici a continuat: - in cea mai mrea oper a genialului Shakespcare, in Hamlet, sunt ascunse, ca in muntele cu zcminte de aur, comori nenumrate (elementele sufleteti) i o min (ideea operei). Aceste valori sunt extrem de fine, de complexe, parc de neatins. E mai greu s le gseti in sufletul rolului i al artistului decat s descoperi zcmintele mineralelor in pmint. La inceput, opera poetului, ca i muntele cu zcminte de aur, e admirat pe dinafar, i se studiaz forma. Pe urm se caut drumurile i mijloacele pentru a ptrunde in adancurile ascunziurilor ei, unde sunt tinuite bogiile spirituale. i pentru asta e nevoie de sonde forate", de tuneluri", de mine" (teme, dorini, logic, consecven etc.) ; e nevoie i de ingineri" (motoarele vieii psihice) ; e nevoie de o dispoziie" corespunztoare (starea interioar scenic). Procesul creator clocotete ani intregi in sufletul artistului : ziua, noaptea, acas, la repetiie i la spectacol. Caracterul acestei munci se stabilete foarte bine cu cuvintele : bucuriile i chinurile creaiei". i in sufletul nostru actoricesc se petrece de asemenea o mare bucurie", cand descoperim in rol i in noi inine o vin, o min de aur. La fiecare moment al pregtirii rolului, se nate in toat fiina celui care creeaz o stare interioar scenic adancit, complex, puternic, trainic i statornic. Numai cand exist o asemenea stare se poate vorbi despre creaie i art autentic. Dar, din pcate, o asemenea stare adancit e un fenomen rar, care se intalnete numai la artitii mari. Actorii creeaz mult mai des intr-o stare sufleteasc anemic, puin adanc, cu care se poate luneca numai pe varfurile rolului. In starea asta creatorul parc se plimb nepstor prin pies, ca pe un munte, neinteresandu-se de faptul c inuntrul lui sunt ascunse bogii nenumrate. Cu o asemenea stare mrunt, superficial nu vei dezvlui adancimile sufleteti ale operei poetului, ci vei afla numai frumuseile ei exterioare. Din pcate, noi intalnim de cele mai dese ori pe scen, la cei care creeaz, o

asemenea stare scenic interioar puin adancit. Dac am s v rog s v urcai pe scen i s cutai o hartie care nu se gsete acolo, atunci va trebui s creai situaii propuse, dac", nscociri ale imaginaiei, va trebui s stimulai toate elementele strii scenice interioare. Numai cu ajutorul lor vei putea s v aducei aminte din nou, s aflai, s simii cum se indeplinete in via simpla tem a cutrii hartiei. Un asemenea scop mrunt cere i o stare scenic interioar mrunt, lipsit de adancime i de scurt durat. Ea apare la un bun tehnician intr-o clipit i inceteaz dup indeplinirea aciunii tot aa, intr-o clipit. Starea scenic interioar este asemeni temei i aciunii. De aci i concluzia natural c fora, calitatea, tria, statornicia, adincimea trainic, ptrunderea, component i aspectele strii scenice interioare sunt nesfarit de variate. Dac inem seama de faptul c in fiecare dintre ele se produce predominarea unui element al motoarelor vieii psihice i a individualitii naturale a celui care creeaz, atunci varietatea aspectelor strii scenice interioare se va dovedi nelimitat. In unele cazuri, starea scenic interioar care s-a creat de la sine, intampltor, caut teme pentru aciunea creatoare. Dar se intampl i invers : o tem interesant, rolul, piesa il stimuleaz pe artist la creaie i starnesc in el starea scenic interioar just. Iat ce se petrece in sufletul artistului in timpul creaiei i a pregtirii ei.