STRATEGII PRIVIND ASIGURAREA CALITATII INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR

Numele si prenumele masterandului:SUMEDREA(SIMA) D MIRELA

O caracteristic actual general a predrii limbii materne este de a apropia elevii de formulele de comunicare real, aa cum sunt ele coninute de aspectul actual al limbii. Elevul nu trebuie s tie doar definiii, clasificri i s fac analize gramaticale, ci trebuie s foloseasc n comunicare ceea ce tie, s creeze el nsui situaii prin care s exerseze i s-i demonstreze abilitile dobndite. Evoluia societii impune ea nsi aceast schimbare, deoarece n prezent este nevoie de persoane capabile nu doar s stocheze informaii, ci s le valorifice. Bine cunoscut de elevi, limba romn contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor contiinei lor (spirit de observaie, imaginaie, capacitate creatoare etc.) i la cultivarea disponibilitii de a colabora cu semenii, de a ntreine relaii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. Procesul studierii limbii romne n coal este parte integrant a aciunii de cultivare a gndirii elevilor, tiut fiind c ideile se prefigureaz i persist n mintea omului pe baza cuvintelor, propoziiilor i frazelor. Dar componenta comunicaional nu se reduce doar la componena lingvistic ( la nsuirea vocabularului i a normelor combinatorice), respectiv la performan lingvistic (deprinderea de a formula propoziii corecte din punct de vedere gramatical), ci presupune deprinderi interrelaionale (adic valorizarea funciilor sociale ale limbii), i anume, competene socio lingvistice, socio culturale. Toate acestea se pot realiza prin metode , procedee i tehnici de nvare moderne,din care voi prezenta cteva, nsoite de exemple i posibiliti de aplicare n ciclul primar: Frisco Este o metod prin care elevii joac o atitudine fa de o problem. Atitudinile pot fi:

optimistul sigur c problema se poate rezolva i va gsi soluii; realistul caut soluii, argumente pro i contra; exuberantul foarte ncntat de situaie; pesimistul sigur c problema nu se poate rezolva; scepticul nesigur, se ndoiete. Posibile reacii ale copiilor: optimistul: Ne ducem la doctor i l vindec. realistul : l ducem la doctor, ncercm sa l vindecm, dar dac e prea trziu i nu se mai exuberantul: Ce drgla e! N-am mai vzut un cel aa de frumos! pesimistul: E prea trziu. Nici nu are rost s ncercm. scepticul: Nu cred c se mai poate face nimic. Dac e prea trziu?

Exemplu: Celuul chiop de Elena Farago

poate vindeca vom avea noi grij de el.

Explozia stelar (STARBURSTING) Scopul metodei este de a obine ct mai multe ntrebri. Se poate lucra n grup i individual. Exemplu : n mijloc se poate scrie titlul textului studiat. Cnd ?

Cine? Ce ?

Unde?

De ce?

Tehnica LOTUS Este o tehnic de schematizare. De la o tem pleac 8 idei principale, iar de la fiecare pleac alte idei.

Exemplu: Ft Frumos din lacrim de Mihai Eminescu.

Caii babei

Fata

Maica Domnului

Baba

mprat fr urmai Tatl era n rzboi cu vecinul

Ft - Frumos

Domnul nu se ntoarce

Prieten

Domnul , Sf Petru l nvie

Ft-Frumos din lacrim

mpratul vecin

Sf Petru se uit napoi Genarul

Ileana Muma Pdurii Lunga ateptare

Fata Genarulului

Calul nzdrvan

l face cenu

Lupte

Plriile gnditoare Este o metod de stimulare a creativitii i se bazeat pr interpretarea de roluri n funcie de plria aleas. Este o tehnic apropiat de FRISCO.Sunt 6 plrii :

1. plria alb ofer o privire obiectiv asupra informaiilor, e neutr, e un fel de calculator ce stocheaz informaia ; 2. plria roie d fru liber sentimentelor i imaginaiei, are o perspectiv emoional asupra evenimentelor Exemplu : Copilul spune : Aa simt eu n legtur cu... 3. plria neagr exprim prudena, grija, advertismentul, judecata Gnditorul puncteaz ce e ru, incorect, erorile. 4. plria verde simbolizeaz gndirea creativ, se intereseaz de proces ; 5. plria galben ofer o perspectiv pozitiv, constructiv asupra situaiei, ofer sugestii concrete, cere efort de gndire mare, dar nu se refer la crearea de idei noi 6. plria albastr exprim controlul procesului de gndire, fiind dirijorul orchestrei plriilor Metoda poate fi folosit n rezolvarea unor situaii problem, ridicate de nvtor dup studierea unui text literar. Copiii pot purta pe rnd mai multe plrii astfel nct se pot ncerca mai multe unghiuri ale abordrii : Hai s ncercm i plria verde ! . Plriile pot fi puse n perechi : verde albastr, negr galben, alb roie. Exemplu: Vizit de Ioan Luca Caragiale clasa a III-a Plria alb ofer informaia (citete textul). Plria neagr a criticat atitudinea obraznic, nepoliticoas a personajului principal. Elevul a folosit vocea acuzatorului. Plria galben intervine punnd comportamentul personajului ntr-o alt lumin. Lui Ionel i se gsete o scuz vrsta copilriei i a inocenei n care se permite rsful. Plria roie se asociaz oarecum cu afectivitatea. Purttorii plriei vorbesc din perspectiva mamei care-l rsfa pe micul roiori-l alint mai mult dect este normal. Ei folosesc n comunicare o voce mai cald i vd n faptele lui Ionel, la fel ca mama, dovezi de deteptciune. Cnd discuia se aprinde, intervine nvtorul pentru calmarea situaiei. Plria verde plsmuiete un Ionel al zilelor noastre aflat la vrsta claselor primare. Elevul este liber s creeze o continuare a schiei.

n finalul orei, clasa face aprecieri n privina comportrii purttorilor de plrii, evalund ncadrarea n rol i modul n care acetia susin discuia. Este interesant de urmrit imaginaia elevilor, capacitatea de a-i construi un enun pro sau contra personajelor lui Caragiale, depirea inhibiiilor i atenia acordat construirii mesajului oral. Metoda Horoscopului Se formeaz grupe de cte 4 elevi care citesc individual un text care are mai multe personaje. Se alege un personaj asupra cruia se va concentra discuia, pentru a-l caracteriza mai bine. Separat se citesc trsturile descriptorii fiecrui semna zodiacal, date elevilor pe o foaie. Are loc luarea deciziei privind ncadrarea personajului ales ntr-un semn zodiacal prin gsirea a trei sinonime pe fiecare descriptor al zodiei creia aparine personajul ales, prin identificare n textul povestirii a unui citat relevant care susine ncadrarea personajului n zodia respectiv i prin explicarea n cuvinte proprii a felului n care citatul ales ilustreaz descriptorul zodiei respective. Exemplu: Personajele unor texte, n special din lectura suplimentar pot fi ncadrate n funcie de caracteristicile zodiilor: Amintiri din copilrie, de Ion Creang, Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain, Legendele Olimpului de Alexandru Mitru. Caracteristicile zodiilor: Berbec: persoan dinamic, curajoas, se plictisete uor, curioas, ncpnat, lipsit de tact, orgolioas. Taur: persoan frumoas fizic, prudent, ncpnat, poate deveni violent, are umor, rbdare. Gemeni: persoana are un vocabular bogat, comunic mult, mereu agitat, preocupat, capricios. Rac: persoan sensibil, generoas, amabil, romantic, diplomat. Leu: persoan mndr, orgolioas, romantic, amabil, generoas, dinamic, energic, cinstit, loial Fecioar: persoan pretenioas, meticuloas, critic mult, capricioas, venic nemulumit, ordonat. Balan: persoan romantic, caut armonia, echilibrat, rafinat, amabil, plin de farmec,cu maniere frumoase, elegante, diplomat, inventiv, lene, inteligent. nehotrt,

Scorpion: persoan ptima, dificil, i place s critice, ncpnat, orgolioas, dominatoare. Sgettor: persoan care iubete viaa i distracia, sporturile, cltoriile, amabil, nehotrt, nerbdtoare, impulsiv. Capricorn: persoan tenace, perseverent, prudent, ambiioas, pretenioas, serioas, zgrcit. Vrstor: persoan original, comunicativ, darnic, atras de aventur, ncpnat. Peti: persoan romantic, sensibil, vistoare, atras de lumea spiritual, generoas. Delphi Activitatea are un caracter pronostic, se iau n considerare aspecte interdisciplinare pentru a se gsi o soluie de viitor. Ca mod de organizare, Delphi se poate desfura pe microgrupuri, ale cror idei vor fi sistematizate frontal. Se poate ncepe i cu reflecia individual, urmat de discuii n pereche, grup i valorificare frontal. Exemplu: Posibil subiect de dezbatere:Vor supravieui basmele n lumea jocurilor pe calculator? Fiele de analiz Se d o propoziie n care este selectat, spre exemplu, un substantiv. Elevul din banca nti completeaz felul substantivului, cel din banca a doua genul i se continu pn se epuizeaz toate categoriile gramaticale specifice. Astfel elevii trebuie s-i ordoneze gndurile, dar i s verifice corectitudinea celor scrise pe fi de colegi. Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de caliti i disponibiliti din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorin de autoperfecionare, gndire reflexiv i modern, creativitate, inteligena de a accepta noul i o mare flexibilitate n concepii.Uneori considerm educaia ca o activitate n care continuitatea e mai important dect schimbarea. Devine ns evident c trim ntr-un mediu a crui micare este nu numai rapid ci i imprevizibil. n cadrul activitii didactice am sesizat ceea ce nseamn pentru elevi aplicarea metodelor activ-interactive.Acestea mbin munca individual cu munca n echip i n colectiv,dezvolt copiilor o motivaie intrinsec,implic ntreg colectivul, elevul devine obiect i subiect al actului de instruire i educare,mbin armonios nvarea individual cu nvarea social, stabilesc relaii de colaborare i comunicare ntre membrii unui grup. Aplicarea corecta a acestor strategii nu fac altceva decat sa imbunatateasca calitatea in invatamant,iar principalii beneficiari elevii sa devina cat mai interesati in procesul instructiveducativ.

Bibliografie Ioan Cerghit ( 2005)- Metode de nvmnt, EDP, Bucureti. Ion- Ovidiu Pnioar ( 2006) Comunicarea eficient, ediia a III-a, Editura Polirom, Iai Crengua - Lcrmioara Oprea ( 2008) Strategii didactice interactive, ed. a III-a, EDP, Bucureti Silvia Breben , Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ( s.a.) Metode

interactive de grup. Ghid metodic pentru nvmntul precolar, Editura Arves, Craiova Rodica Leonte, Mihai Stanciu ( 2004) Strategii activ-participative de predare-nvare n ciclul primar, Editura Casei Corpului Didactic, Bacu Venera Mihaela Cojocariu ( 2004) Teoria i metodologia instruirii, EDP, Bucureti

FISA LECTURA 1.DOCUMENTE LEGISLATIVE CARE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA

INVATAMANTULUI GENERAL OBLIGATORIU TITLUL:Legea educatiei permanente GENERALITATI:Educatia permanenta este o responsabilitate a persoanelor si institutiilor si este stimulata de catre stat.Se aloca anual un buget minim de 7% din PIB.Statul este cel care garanteaza accesul egal la educatie si servicii de informare,consiliere,orientare,cariera.Tot acum sunt stabilite atributiile fundamentale ale institutiilor statului. DISPOZITII GENERALE: ARTICOLUL 22-INTELESUL EDUCATIEI PERMANENTE (1)Educatia permanenta este un drept garantat de lege (2)Educatia permanenta include totalitatea activitatilor de invatare realizate de fiecare persoana de-a lungul vietii (3)Educatia (4)Educatia permanenta permanenta se se centreaza realizeaza pe in formarea contexte si dezvoltarea competentelor cheie,specifice,avansate formale(curriculum,obiective)nonformale(competente dezvoltate in contextul unor activitati planificate) si informale(competente dobandite si exersate in contextul activitatilor cotidiene) (5) Accesul la educatia permanenta este asigurat prin educatia de baza prin programe de formare continua APRECIERI: Prin legea educatiei permanente sunt stabilite clar atributiile.Aceasta in articolul mentionat ne face sa patrundem in contextul de,,inteles,,iar cele cinci subpuncte directioneaza ,, articolul 22,, catre puncte cheie:dreptul garantat,totalitatea activitatilor de invatare,formarea si dezvoltarea competentelor,realizarea in contexte variate,programe de formare continua.

FISA DE LECTURA

2.ANALIZA NIVELURILOR SISTEMULUI DE INVATAMANT DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZA TITLUL: Analiza din perspectiva indicatorilor GENERALITATI:Indicatorii de baza ,care stau la baza acestui raport ,fac parte din sistemul de indicatori pentru EDUCATIE. Acesti indicatori vizeaza: -cheltuieli pentru educatie (cheltuielile publice pentru educatie reprezinta 93,5% din totalul cheltuielilor),costuri pentru invatamantul prescolar,primar,gimnazial,liceal,postliceal,superior(costul mediu per student are o dinamica ascendenta) -resurse umane ale sistemului de educatie:ponderea personalului didactic calificat,ponderea personalului cu norma intreaga,proportia personalului didactic feminin,numarul de copii care revinla un cadru didactic,numarul mediu de copii pe clasa. -participarea la educatie si eficienta interna a sistemului de invatamant :rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelurile,durata medie de frecventare a invatamantului,speranta de viata scolara,rata specifica de cuprindere scolara pe varste si sexe. -rezultatele elevilor,rezultatele educationale pe piata muncii :la evaluari internationale,rezultatele educatiei si formarii profesionale pe piata muncii. APRECIERI: Aceasta analiza evidentiaza indicatori de baza care sunt luati in calcul cand se face analiza nivelurilor din sistemul de invatamant. Indicatorii vizeaza cheltuieli,resurse,participare la educatie si rezultate ale elevilor.

FISA DE LECTURA 3.POLITICI EDUCATIONALE PRIVIND CALITATEA EDUCATIEI TITLUL:Asigurarea autonomiei scolii prin descentralizarea invatamantului preuniversitar GENERALITATI: Guvernului Romaniei,a stabilit prin Programul de Guvernare descentralizarea sistemului educational. Din calendarul de implementare a Strategiei de descentralizare a invatamantului preuniversitar s-au propus : 1.Institutia-M.E.C.T 2.Formularea problemei LA NIVEL NATIONAL: -reorganizarea retelei scolare; -restructurarea activitatii consiliilor de administratie; -reorganizarea partiala a activitatii financiar-contabile; -elaborarea programului de formare a membrilor comisiilor nou infiintate; LA NIVEL JUDETEAN: -operarea de corectii in ceea ce priveste reorganizarea retelei scolare; -aplicarea politicilor de personal privind ocuparea posturilor; 3.Denumirea-Asigurarea autonomiei scolii prin descentralizarea sistemului de invatamant; 4.Scop:raspunderea publica;autonomia institutionala;transparenta actului educational; 5.Obiectiv:Descentralizarea invatamantului preuniversitar prin transfer de autoritate de la nivel central catre comunitatea locala; 6.Beneficiari:unitatile de invatamant; 7.Variante de solutionare:domenii ale sistemului supuse descentralizarii; APRECIERI: Descentralizare invatamantului preuniversitar este o politica a educatiei privind calitatea acesteia.Invatamantul preuniversitar implementeaza o serie de activitati la nivel national si judetean.

Acestea vin in sprijinul unitatilor de invatamant,a personalului ,a elevilor si parintilor avand ca scop final obtinerea de rezultate scolare deosebite. FISA DE LECTURA 4.PREZENTAREA SI DEZBATEREA UNOR ARTICOLE DIN PRESA DE SPECIALITATE TITLUL:Invatarea prin descoperire-Strategii didactice interactive-Elena Mandru GENERALITATI:Metoda descoperirii dirijate este o metoda de explorare indirecta,prin intermediul careia elevii descopera cunostinte noi.Invatarea prin descoperire consta intr-o reunire de procedee intuitive ce raspund imperativelor,,priveste,cerceteaza,intelege,, Folosind aceasta metoda,activitatea intelectuala si fizica a elevilor este stimulata la maximum si este orientata catre cercetarea creatoare: DIRIJAREA: Descoperirea trebuie facuta sub forma unei succesiuni de,,pasi,,Fiecare unitate de instruire este alcatuita din patru pasi: -informatia poate fi ea insasi prilejul unei activitati individuale a elevului(rezolvarea de probleme) -formularea problematizat; -construirea raspunsului se realizeaa intr-un dialog euristic organizat frontal, -verificarea raspunsului; APRECIERI: In cursul descoperirii se realizeaza o cunoastere si intelegere profunda si temeinica pentru a carei consolidare nu mai sunt necesare prea multe reveniri. Solicita elevilor un efort mental sporit,iar depasirea obstacolelor duce la dezvoltarea lor intelectuala si cresterea increderii in resursele proprii. Sunt angajate in procesul de invatare unele functii de creativitate:emotia,surpriza,indoiala,ceea ce favorizeaza dorinta de rezolvare a problemelor propuse. sarcinii de activitate independenta(intrebare,problema)intr-un context

Acestea ma conduc sa folosesc foarte des matoda la clasa.

FISA DE LECTURA 4.PREZENTAREA SI DEZBATEREA UNOR ARTICOLE DIN PRESA DE SPECIALITATE TITLUL:Invatarea prin descoperire-Strategii didactice interactive-Elena Mandru GENERALITATI:Metoda descoperirii dirijate este o metoda de explorare indirecta,prin intermediul careia elevii descopera cunostinte noi.Invatarea prin descoperire consta intr-o reunire de procedee intuitive ce raspund imperativelor,,priveste,cerceteaza,intelege,, Folosind aceasta metoda,activitatea intelectuala si fizica a elevilor este stimulata la maximum si este orientata catre cercetarea creatoare: DIRIJAREA: Descoperirea trebuie facuta sub forma unei succesiuni de,,pasi,,Fiecare unitate de instruire este alcatuita din patru pasi: -informatia poate fi ea insasi prilejul unei activitati individuale a elevului(rezolvarea de probleme) -formularea problematizat; -construirea raspunsului se realizeaa intr-un dialog euristic organizat frontal, -verificarea raspunsului; APRECIERI: In cursul descoperirii se realizeaza o cunoastere si intelegere profunda si temeinica pentru a carei consolidare nu mai sunt necesare prea multe reveniri. Solicita elevilor un efort mental sporit,iar depasirea obstacolelor duce la dezvoltarea lor intelectuala si cresterea increderii in resursele proprii. Sunt angajate in procesul de invatare unele functii de creativitate:emotia,surpriza,indoiala,ceea ce favorizeaza dorinta de rezolvare a problemelor propuse. sarcinii de activitate independenta(intrebare,problema)intr-un context

Acestea ma conduc sa folosesc foarte des matoda la clasa. FORMULAREA POLITICILOR EDUCATIONALE LA NIVELUL SCOLII SCOALA ANINOASA-STRUCTURA SATENI

1.Asigurarea accesului la educatie pentru toti elevii. 2.Normarea,incadrarea in procesul instructiv educativ. 3.Construirea curriculumului. 4.Programele de formare a cadrelor didactice. 5.Abandonul scolar . 6.Strategii didactice care sa fie in concordanta cu scopul si obiectivele educatiei. 7.Continutul procesului de invatamant. 8.Aplicarea teoriilor invatarii. 9.Finalitatile educatiei. 10.Reforma curriculara. 11.Principiile care stau la baza reformei.