fata scrupule, vesnic cautnd sa puna mna pe averea lui mos Costache) pentruobtiner ea averii batrnului si nlaturarea Otiliei

Marculescu. Al doilea plan prezintadestinul tnarului Felix Sima , absolvent de liceu la Iasi si ramas orfan vine nBucuresti sa traiasca la tutore le sau legal, mos Costache si sa studieze medicina, ndragostindu-se de Otilia. Autorul acorda interes si planurilor secundarepentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine, pentru prezentareaacesteia ntr-un mod ct mai realist. Efectele n plan moral a obsesiei banului sunt evidentiate de competitia pentrumos tenirea lui mos Costache, tipul avarului. Acesta, nutrind iluzia longevitatii si temndu-se de Aglae, desi acestea nu erau dect o masca pentru avaritie, nu pune n pr actica niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. n ciuda afectiunii sin cerepe care i-o poarta, Costache amna semnarea actelor, din frica de a cheltui. U n alt pretendent la mostenire este Stanica, ncercnd toate metodele pentru a parveni, pretutindeni prezent si la curent cu toate amanuntele. Personajul sustine intrig aromanului, el fiind cel care va rezolva conflictul averii n deznodamnt furnd baniide sub salteaua pe care statea mos Costache bolnav, provocndu-i acestuiamoartea, du pa care o paraseste pe Olimpia, destramnd familia Tulea.Alaturi de avaritie, laco mie si parvenitism, aspecte sociale supuse observatiei sicriticii romanului realist, sunt nfatisate si alte aspecte a le familiei burgheze: relatiadintre parinti si copil, dintre soti, casatoria. Co piii familiei Tulea sunt neglijati, Aglaeavnd ca singur interes obtinerea averii, iar sotul Simion fiind atins de senilitate;astfel Aurica nereusind sa-si aranje ze o situatie, iar Titi, mostenind defectul tataluisau (se reliefeaza nca o data ideea de paternitate) si rateaza casatoria. Banulperverteste relatia dintre soti, idee demonstrata de faptul ca Stanica se nsoaracu Olimpia doar pentru a-si face o situatie materiala. n cuplul Aglae Simion celdin urma este total neglijat, n fina l fiind abandonat ntr-un ospiciu. Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopolpentru mna Oti liei. Felix este gelos pe Pascalopol, ntruct acesta era un omrealizat, elegant si rafinat care si permitea sa satisfaca diversele capricii ale fetei sisa-i ntretina cochetariile. Otilia si manifesta afectiunea fata de Felix, dar este maimatura s i dupa moartea batrnului decide sa i lase tnarului libertatea de a-si mplini visul r ealizarii unei cariere, casatorindu-se cu Pascalopol, care i putea oferiprotectie . n epilog aflam ca Pascalopol i-a redat libertatea de a-si trai tineretea sica a ceasta s-a recsatorit cu un conte, pierzandu-si din magia tineretii. Felix se va casatori dupa ce si va face o cariera, dobndind notorietate n mediul academic sisti intific. Cei doi barbati se vor ntlni peste multi ani, cnd fiecare va spune ce a nse mnat Otilia pentru ei: n cazul lui Felix ea ramne o imagine a eternului feminin,ia r Pascolopol recunoaste ca ca este o enigma. Caracterul misterios al Otiliei esterealizat prin tehnica moderna a pluriperspectivismului, fiecare personaj avnd oimagine diferita a ei (ea era fe-fetita lui mos Costache, Aglae o vedea ca pe ode zmatata, o stricata , pentru Aurica era o rivala, pentru Felix era prima iubire, nP ascalopol trezind instinctul de a o proteja, n vreme ce Stanica o vedea ca pe ofe meie interesanta) si a comportamentismului, prin care se realizeaza caracterizar eaindirecta. Un alt aspect modern l constituie interesul pentru procesele psihicedeviante , motivate prin ereditate si mediu: alienarea si senilitatea. Mostenirea pecale ereditara a handicapului mintal al lui Titi si transfigurarea obsesiei Aglaieipe ntru avere n cea pentru casatoriei a Auricai exprima influentele parintilor asupr asuccesorilor, mbogatind implicatiile temei paternitatii alaturi de conditia orfa nului. Naratiunea este facuta la persoana a III-a , naratorul fiind obiectiv

, relatndfaptele n mod detasat, perspectiva fiind dindarat . nsa impersonalitateanaratorului este ncalcata de comentariile de specialitate, ale unui estet, precumdetaliile ar hitecturale amintite n descrierea strazii si a casei lui Costache, fapt ce