STRATEGII DE INVATARE COLABORATIVA

METODE INTERACTIVE DE GRUP

1. INVATAREA PRIN COOPERARE

Invatarea in grup Invatarea prin cooperare Desemneaza activitatea de studiu a Desemneaza o situatie de invatare unui grup de copii care pot sau nu in care copiii lucreaza in grupuri cu sa coopereze. abilitati si cunostinte eterogene

Sunt recompensate performantele Copiii sunt recompensati pe baza individuale performantelor grupului Aceasta metoda reprezinta utilizarea, ca metoda instructionala a grupului mic de copii, astfel incat acestia sa poata lucra impreuna, urmand ca fiecare membru a grupului sa-si imbunatateasca performantele proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti membrii ai grupului. Invatarea prin cooperare are loc atunci cand copiii lucreaza impreuna, pentru a rezolva una si aceeasi problema, pentru a explora o tema noua sau a creea idei noi, combinatii noi, sau chiar inovatii autentice. Invatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilitati intelectuale si practice, pe parcursul unei ore intregi, ori secvential. Ce fac copiii ? Copiii se ajuta unii pe altii sa invete, impartasindu-si ideile. Stau unii langa altii, explica ceea ce stiu, celorlalti, discuta fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat impreuna, se invata unii pe altii. Copiii trebuie sa fie capabili: -sa asigure conducerea grupului, -sa coordoneze comunicarea, -sa stabileasca un climat de incredere, -sa poata lua decizii, -sa medieze conflicte -sa fie motivati sa actioneze conform cerintelor educatoarei. Ce face educatoarea ? Aranjeaza mobilierul din clasa in mod corespunzator. Ideal este formarea o grupurilor in numar de cate patru copii, aranjati de o parte si de alta a unei masute. Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul abilitatilor intr-un anumit o domeniu, diferite jocuri, etc.) si dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).

Stabileste regulile de lucru (se vorbeste pe rand, nu se ataca persoana ci opinia sa, o se consulta intre ei, nu se monopolizeaza discutia, nu rezolva unul singur sarcina, se lucreaza cu culori diferite,etc.) Explica foarte clar obiectivele activitatii, specifica timpul pe care il au copiii la dispozitie. Pregateste spatiul si suportul pentru Turul galeriei Avantajele invatarii prin cooperare : Interactiunile la nivel de grupuri pot crea, la nivel cognitiv, conflictul si dezechilibrul, care conduc, individul, la intrebari asupra intelegerii anterioare a fenomenelor si il pot conduce sa emita idei noi Discutiile in grup ajuta pe membrii acestuia sa repete, sa proceseze si sa-si extinda cunostintele. Pe masura ce membrii grupului pun intrebari si ofera explicatii, ei sunt obligati sa realizeze conexiuni logice, sa-si organizeze cunostintele si sa activeze procesele de revizuire rapida, care sustin procesarea informatiei si mecanismele memoriei Elementele de baza ale invatarii prin cooperare: Interdependenta pozitiva trebuie sa lucreze impreuna pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celalalt pentru sprijin, explicatii, coordonare Responsabilitatea individuala fiecare membru al grupului este raspunzator de propria contributie la indeplinirea scopului propus Analiza activitatii grupului grupurile de copii reflecteaza asupra colaborarii lor, decid asupra modului de imbunatatire a eficientei acestui tip de activitate Dezvolta deprinderi interpersonale in cadrul grupului

Aplicatie: Poster - Padurea Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un Poster, in grupuri mici, fiecare avand sarcini diferite: o un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii; o un grup deseneaza si decupeaza plantele; o un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea; o un grup prgateste plansa cu culorile potrivite, apoi asambleaza rezultatele celor trei grupe Toti copiii analizeaza daca cunostintele copiilor au fost corecte si redate corespunzator.

2. BRAINSTORMING In traducere directa 'furtuna in creier' sau 'asalt de idei', este o metoda utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, fara a se lua initial in consideratie valoarea acestor idei. Este cea mai simpla metoda de a stimula creativitatea si de a genera noi idei intr-un grup; se poate practica oral si se foloseste pentru a gasi cat mai multe solutii la o problema. Etapele brainstormingu-lui: 1. Se hotareste tema brainstorming-ului si se formuleaza ca intrebare 2. Comunicarea sarcinii de lucru 3. Comunicarea regulilor 4. Activitate frontala de prezentare a ideilor 5. Inregistrarea ideilor 6. Evaluarea ideilor Educatoarea va nota pe tabla toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au legatura cu subiectul sau par 'trasnite') in ordinea rostirii lor Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat sa vorbeasca Sunt permise asociatiile de idei (auzind ideea unui participant, alt participant o poate dezvolta). Evaluarea se face cand ideile par sa fi secat, se opreste exercitiul si se trece la etapa calitativa (analiza solutiilor, ordonarea lor in functie de realismul lor, eliminarea celor incompatibile cu problema sau cu posibilitatile momentane etc.)

Aplicatii practice: Intrebari adresate la diferite activitati:: Ce s-ar intampla daca nu ar ploua niciodata? Ce putem face pentru a avea un oras curat? Ce s-ar intampla daca nu ar exista alfabetul? Cautati sinonime pentru cuvantul toc Cum putem ajuta copiii aflati in dificultate? De ce ne bucuram ca am intrat in U.E? Ce drepturi credeti ca au copiii? Cum putem sa ajutam iarna pasarile? Ce ati observat cand am fost in vizita la.. Activitate de prezentare a ideilor: Educatoarea va scrie toate raspunsurile copiilor,unul sub celalalt Daca copiii nu se implica in activitate vor fi solicitati pe rand, sau numai unii dintre ei Evaluarea ideilor: Copiii sunt invitati sa reflecteze asupra ideilor si sa se pronunte care sunt mai aproape de realitate Fiecare copil opteaza pentru o idee / se poate vota, se numara voturile si se afla ideea cu numarul cel mai mare de voturi Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in diferite activitati ele pot fi confirmate sau infirmate 3. HARTA CONCEPTUALA Este o metoda prin care invatarea noilor informatii depinde de conceptele deja existente in mintea copilului si de relatiile care se stabilesc intre acestea Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important nu este cat cunoaste copilul, ci relatiile care se stabilesc intre cunostintele asimilate Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a cunostintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata cu succes si ca instrument de instruire Poate fi definita drept un grafic care include concepte centrale ; concepte secundare, iar prin harta realizata se comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte. Aplicarea hartii conceptuale: Copacul Se poate lucra individual, sau in grupuri. Copilul deseneaza un copac in mijlocul colii si prin sageti duse spre margine, deseneaza sau scrie tot ce stie despre acesta.

Fiecare copil contribue cu cunostintele pe care le are.

Fructe de toamna Se impart copiii in grupuri de 4-5 copii si prin metoda Mana oarba, fiecare alege un fruct, iar prin cooperare stabilesc sarcinile: deseneaza fructul in mijlocul foii A4, deseneaza sau scrie tot ce stiu despre acel fruct si la ce ne folosesc cunostintele pe care le avem despre fructe,etc