Sunteți pe pagina 1din 22

Meiul

Este motorul digestiei. Confer energie. Combate aciditatea. mpiedic dezvoltarea ciupercilor. constituie o surs excelent de fier, complexul de vitamine B i fibre. Ofer proteine cu puine calorii i conine totodat cantiti importante de siliciu, magneziu, potasiu, moderat vit E. Ca majoritatea seminelor i cerealelor integrale, meiul este foarte bogat n enzime digestive. Nu conine gluten, motiv pentru care poate fi consumat de bebelusi in momentul in care incepe diversificarea alimentatiei, precum si de persoanele cu intoleran la gluten sau la alte cereale care provoac alergii. Incluznd meiul n dieta dumneavoastr, sub form de germeni sau tre, v ajutai n mod extraordinar organele digestive: stomacul, splina (bateria de energie) i pancreasul, susine dr Gillian McKeith. Meiul conine substanele nutritive care permit aparatului digestiv s-i ndeplineasc funciile n condiii optime. Indigestia cronic, gazele, balonrile, greaa, ulceraiile stomacale, respiraia urt mirositoare (semnul unei digestii slabe i al nmulirii bacteriilor) i hiperaciditatea sunt probleme care se pot rezolva cu ajutorul consumului de mei, arat dr McKeith. Datorit efectului alcalin, meiul poate fi utilizat cu succes pentru a combate acidoza (excesul de acizi n organism). Aceast afeciune a omului modern predispune la osteoporoz, tulburri digestive, performane fizice i mentale slabe, nervozitate. Acidoza poate fi i o cauz a dezvoltrii infeciilor micotice, cum ar fi candidoza. Meiul conine compui antifungici, capabili s opreasc extinderea ciupercilor. Cantitatea mare de magneziu i siliciu confer meiului proprietatea de a proteja esuturile pentru a avea piele, buze, pr i unghii sntoase. (Sursa: Jurnalul National, 16.04.2008) Hrisca este adesea confundata cu cerealele. De fapt este un nume generic dat unor plante ierboase, in mare majoritate anuale, care apartin familiei Polygonaceae, familie din care fac parte macrisul, rubarba (reventul), stevia creata. Denumirea stiintifica pentru hrisca comuna, cea mai des consumata (in engleaza buckwheat) este Fagopyrum esculentum, pentru ca sunt mai multe specii apartinand genului Fagopyrum (sp. tataricum - hrisca tatarasca, amara, cea perena cymosum, etc.).

Hrica
a fost "domesticita" si cultivata pentru prima oara, se pare, in Asia de sud-est, acum cca 8000 de ani. S-a raspandit cu rapiditate in Asia Centrala si in Extremul Orient. Alte surse plaseaza origine ei in Tibet, iar in Balcani prezenta ei este datata cu cca 6000 de ani in urma. Creste pe terenuri putin fertile, chiar acide, dar care trebuiesc bine drenate. De asemenea, nu ii priesc zonele cu temperaturi ridicate. Compuii din hric 70-80% din masa fructelor de hrisca este reprezentata de amidon, in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla intr-un raport de 18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numara gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia deosebita de aminoacizi esentiali precum arginina, lyzina, threonina, triptofanul, cysteina.

Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Compusii aromatici (cei care au la baza un nucleu benzenic) si care intr-adevar dau "aroma", parfumul caracteristic pentru hrisca sunt in principal reprezentati de salicilaldehida (2-hidroxibenzenaldehida. Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile. Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obtine rutozidul. Un alt compus important este fagopyrina, subtstanta toxica ce provoaca la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare. Hrisca - aliment important Hranitoare, aromata, gustoasa chiar, este un aliment intalnit in bucataria multor popoare, mai mult sau mai putin asiatice. Se consuma plantele verzi, plantulele (de 5-7 zile), si fructele, care sunt tari, asemanatoare cu semintele de floarea soarelui, dar mult mai mici in dimensiuni, denumite stiintific achene. Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten, contine cantitati mari de lisina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.

Semintele de hrisca sunt aromate si usor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii. Sunt celebri taieteii japonezi soba, care constituie alaturi de orez un aliment de baza in arhipelagul nipon. Nu mai putin gustoase sunt galetele frantuzesti facute din "faina neagra - ble noire". In Japonia, hrisca este la mare pret, fiind o adevarata arta sa se prepare taieteii soba de diferite dimensiuni. Japonezii consuma cu mare placere si planta verde, in special in primele stadii de dezvoltare. De asemenea, Korea este un mare consummator de hrisca, din faina fiind obtinute nenumarate tipuri de taietei, supe si jeleuri. In Rusia si Polonia hrisca este inclusa de asemenea in numeroase retete. Din faina de hrisca se poate face paine, se fac prajituri si biscuiti. Mierea obtinuta din florile de hrisca este bruna si extrem de parfumata. Inca un "medicament" oferit de mama natura: hrisca Datorita lipsei de gluten, am mai spus, poate fi consumata de cei cu intoleranta la acest compus, sau cei cu boala celiaca (enteropatia glutenica) S-a constat in urma unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa alimentara dar si un supliment "medical" pentru diabetici. Terciul de hrisca cu lapte are rol in combaterea diabetului dar are rol in cresterea secretiei unui neuromediator - dopamina - cu rol in combaterea depresiei. Tot pentru diabetici, un amestec de hrisca cu iaurt (lasat peste noapte pentru fermentat) este extrem de eficace. Prezenta unui tip de inositol (implicat in mecanismele secundare se reglare a sintezei de insulina) face ca hrisca sa fie studiata cu mult interes nu numai in cazul persoanelor cu diabet insulinodependent dar si a femeilor care manifesta Sindromul Ovarelor Polichistice. Contraindicatii si precautii in consum Sunt doua probleme legate de consumul de hrisca. Prima problema este fagopyrismul, o afectiune care consta in fotosensibilizarea acuta a pielii, datorata consumului de planta verde in cantitati mai mari, sau a sucului extras din planta verde. Boala este datorata compusului denumit fagopyrina, persoanele cu pielea mai alba avand in mod evident cel mai mult de

suferit. Apar pete rosii, care pot dura cateva zile, iar senzatiile de arsura, durere sunt persistente. Pielea devine dureroasa la atingere. Simptomele pot sa dispara in cateva zile. A doua problema este cauzata de alergiile la hrisca. Ea insasi este un alergen fatal, in special pentru populatiile asiatice, cu predominanta in Japonia si Koreea, provocand soc anafilactic. Hrisca este o planta cu multiple utilizari, iar viitorul va dezvalui noi valente. Pentru pescari, se foloseste la pescuitul de crap, singura, sau in amestec cu porumb sau in, cu rezultate deosebite. Datorita compozitiei sale hrisca este inclusa in alcatuirea unor meniuri variate, in dietele multor boli, iar recent a fost inclusa in curele de slabire. Este recomandata pentru cei care sufera de afectiuni cardio-vasculare in general si atreoscleroza si hipertensiune arteriala in special, celor cu edeme de diferite naturi, persoanelor cu diabet zaharat si fragilitate vasculara, combate hemoragiile. Toate cele prezenatate pana acum ne indeamna sa acceptam valoarea alimentara dar si terapeutica a acestei plante mai putin folosite la noi: hrisca.

Dr. Cristina Radulian


Rocova (Ceratonia siliqua)


Face parte din familia leguminoase, alturi de membri notorii ai acestei clase (soia, fasole, linte, lupin, mazre, bob). Copacul productor de psti poate ajunge i la 12-15 m nl ime Crete spontan sau cultivat n rile din estul Mrii Mediterane, lumea arab, India, Brazilia i Argentina, dar i-n Republica Moldova, Croa ia i China Este cunoscut i apreciat din cele mai vechi timpuri (cu mii de ani .e.n.), fiind folosit drept aliment de baz i complet, de ctre cea mai srac ptur social, din cauza pre ului su de cost extrem de sczut. Ct dragoste a artat i prin acest fapt Dumnezeu sracilor omenirii pe parcursul istoriei, punndu-le la dispoziie un aliment deosebit de sntos ! Tradiia cretin o mai numete pinea Sfntului Ioan Boteztorul, dndu-i astfel un loc de cinste printre alimente, dar fr nici o men iune Biblic n acest sens Este menionat ns n Biblie (Luca 15,16) n Pilda fiului risipitor sau Pilda tatlui iubitor (dup alte traduceri) n mod nejustificat, datorit unor reclame media extrem de agresive la cacao i mai ales la ciocolat a ajuns s fie efectiv uitat de ctre omul modern, spre dezastrul snt ii sale E 410 sau guma caruba este pudra de rocove, un agent de ngro are gsit n nghe ate i produse de patiserie, 100% natural, sntos i netoxic Seminele din pstile de rocove au ntotdeauna aceea i greutate (0,18 g), fiind denumite karat, dup unitatea de msur (apropiat) a diamantelor (0,2 g). Nu sunt indicate ns consumului Sinonime : pudr de rocove, ceratonia, carob Cacaoa (Theobroma cacao) Arborele de cacao aparine familiei Malvacee, cre te la o nl ime de 4-5 m, fiind rspndit mai ales n rile Americii Latine. Coasta de Filde , Ghana, Indonezia, Nigeria, fiind cei mai mari productori mondiali de cacao Aztecii au folosit boabele de cacao drept moned. Au fost descoperite boabe de cacao cu o vechime datat 1.100 .e.n. Datorit unor reclame extrem de agresive, consumul de ciocolat a crescut continuu, segmentul de pia vizat fiind cel al copiilor, iar perioada vizat fiind cea a Srbtorilor / aniversrilor de orice fel

Datorit faptului c cea mai mare parte din pudra de cacao este transformat n ciocolat, nu este deloc greit s punem n continuare semn de egalitate cacao = ciocolat Ciocolata este un aliment derivat din seminele Arborelui de cacao, rspndit i intens consumat n ntreaga lume. E un preparat pe baz de un de cacao (partea gras a semin elor de cacao), cu adaos de pudr de semine de cacao, zahr, ct i alte ingrediente facultative : lapte, zer, migdale, nuci, lecitin proprie sau / i din soia, ct i alte arome mai mult sau mai pu in sntoase Ciocolata alb este un produs obinut din unt de cacao, lapte sau produse pe baz de lapte i care conine < 20% unt de cacao i 14% substan uscat lactat, dar fr a avea pudr de cacao Reprezint una dintre puinele surse cunoscute de lecitin (0,3%) alturi de soia i glbenuul de ou De cele mai multe ori cnd vei citi n diapozitivele urmtoare cuvntul CACAO, gndii-v la sinonimul CIOCOLAT, deoarece > 98% din producia de cacao este transformat n ciocolat 1.K. Poate fi obinut o pulbere cu un grad maxim de puritate, rezultat din mcinarea tecilor ; C. NU poate fi purificat 100%. Astfel c ea mai conine n anumite limite peri, elitre i fecale de animale ; 2.K. Protein complet (4-8%), Glucide (43-52%), Lipide (0,65%), Fibre (39%), 222 kcal%, Na 35 mg%, K 827 mg%, Fe 3-13 mg%, Mg 54 mg% ; C. Proteine (20-23%), Glucide (11,5%), Lipide (22-26%), cu predominena acidului palmitic (saturat), Fibre (8-10%), 355 kcal%, Mg (100-520 mg%), Poate conine Pb, Ni i Sn (cteva mg %) ; 3.K. Induce BAZICITATE n organism, fiind un aliment alcalin, care NU stimulez aciditatea gastric ; C. n stare pur induce ACIDITATE n corp + stimuleaza aciditatea gastric acid, att prin bazele xantice coninute (dar mai ales prin cafein), ct i prin Histamina coninut i/sau indus. Conine i acizi organici n stare liber ; 4.K. Are un nivel antioxidant ENORM (91.500 uniti ORAC / 100 g produs), cu >10-15% peste cel al pudrei de cacao i care nu-i scade prin prelucrare ; C. Are un nivel antioxidant ceva mai redus, dar totui foarte nalt (80.933 uniti ORAC / 100 g produs), nivel care-i scade n urma prelucrrii prin prjire i fermentare ; 5.K. NU trebuie s-i adaugm ndulcitori pentru a-i da un gust bun. Dispune de zaharuri proprii, similare celor din fructe, avnd un gust discret dulceag i plcut. NU conine gluten i nici lactoz ! ; C. Trebuie adugat zahr +/- ndulcitori +/- derivate lactate (zer), deoarece are un gust nativ amar intens ; 6.K. Index glicemic : 15 (foarte mic) ; C. 20 (mic) ; 7.K. NU conine purine ; C. Conine purine ;

8.K. Nu conine acid oxalic, ci doar cantiti mici de AG omega 3 i omega 9, cu importante efecte sanogenetice ; C. Conine acid oxalic, dar i malic, tartric, acetic, caprilic, caprinic i valerianic, motiv pentru care i se introduc cantiti importante de K 2CO3 (2-3%) ca i corector de aciditate ; 9.K. Reprezint o SURS IMPORTANT de Calciu din mai multe motive : are mult Calciu (348 mg%) i puin Fosfor (79 mg%), mult peste raportul minim necesar pentru absorbia metalului (Ca / P > 1,7) ; NU conine baze xantice ; este un aliment BAZIC ; C. Este un ELIMINATOR MAJOR de Calciu din mai multe motive : are puin Calciu (51 mg%) i enorm de mult Fosfor (685 mg%), mult sub raportul minim necesar pentru absorbia metalului (Ca / P > 1,7) ; conine teobromin, cafein i teofilin, 3 baze xantice, fiecare dintre ele fiind substane puternic eliminatoare de Calciu (n special primele dou) ; este un aliment ACID ; 10.K. Este hipo-alergizant, putnd fi consumat n siguran de ctre persoanele care au astm bronic (chiar conine o substan cu proprieti anti-astmatice), boli alergice sau auto-imune, dar i cancer. Are i proprieti expectorante ; C. HIPER-alergizant, fiind unul dintre inductorii redutabili de Histamin + conine cantiti semnificative de Nichel. Persoanele alergice (dar i astmaticii sau cei cu boli autoimune) ar fi bine s se abin de la consumul de cacao i derivate ; 11.K. Conine pectine care se opun BRGE (bolii de reflux gastro-esofagiene) ; C. Conine baze xantice care determin BRGE ; 12.K. Inhib dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene (mai ales E. coli) i restabilete un peristaltism normal, prin continutul de tanin, acid galic i pectine. Acidul galic mai acioneaz i ca analgezic, anti- alergic, -bacterian, -viral i AO ; C. Stimuleaz dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene, deoarece prin coninutul de Histamin i prin inducia producerii acesteia datorit impuritilor coninute, apar mucoziti intestinale, mediu propice dezvoltrii acestora. Accelereaz tranzitul intestinal prin Histamin i bazele xantice coninute, putnd determina diarei i afectarea digestiei i absorbiei nutrienilor (mai ales la copii). Stimuleaz formarea de mucoziti nazale, dar i bronice, favoriznd astmul bronic, rinitele alergice, dar i infeciile acute / cronice de ci respiratorii ; 13.K. NU are efect excitant i nici iritant. Crete tolerana gastric i pentru alte alimente, ajut digestia, se opune balonrilor i diareii ; C. Prezint un important efect excitant, iritant mai ales prin cafeina coninut (0,1-0,5%), dar i prin teobromin (1-2,4%) i teofilin ; 14.K. NU d dependen prin gust ; C. D dependen prin gustul su dres cu ndulcitori, dar mai ales prin coninutul de serotonin, dopamin, anadamid, feniletilamin (AEP) i prin stimularea producerii de ctre creier a substanelor de tip endorfinic. Unele studii par s confirme c un consum frecvent de ciocolat poate s conduc la o form particular de dependen, denumit prin analogie cu alcoolismul... ciocolismul. Alte studii arat c ciocolata ar avea o influen pozitiv asupra dispoziiei fiinei umane, crete dorina sexual, fapt susinut i de ctre... Giacomo Casanova ; 15.K. Scade nivelul colesterolului sangvin i pe cel al LDL-C (studiu german). Alturi de Spirulin reprezint singure alimente de origine vegetal care conin colesterol, dar ntr-o cantitate infim (3 mg%) i complet neglijabil ;

C. Urmtoarele sunt valabile pentru cacaoa degresat ! Reduce nivelul colesterolului sangvin, crete HDL-C, scade LDL-C ; Amplific sinteza NO vascular, un puternic vasodilatator ; are i efect anti-trombotic. (Cardiologii elveieni (oare ntmpltor ?) i americani numesc ciocolata amruie cu 70 % cacao, drept aspirina dulce, ce ar scdea n opinia lor afeciunile cardiace i incidena trombozelor) ...ns cacaoa ne-degresat... ncrcat cu AG saturai, NU poate avea efectele de mai sus ! ; 16.K. Prezint i efect de fito-estrogen, prin cantitatea mare de lignani pe care-i conine ; C. Conine tiramin i triptamin (ca i produsele lactate), responsabile adesea de migrene cumplite la unii consumatori. Pentru a obine ciocolata bun i cremoas i se adaug cantiti importante de ulei omega 6, crescndu-i astfel semnificativ nivelul caloric i efectul proinflamator. Poate cauza acnee rebel, fenomen agravat prin adugarea de lactate, zahr, dar i prin teobromina coninut ; 17.K. Prin consumul cronic (cu ct mai mult, cu att mai BINE !) SNTATEA are numai de ctigat ; C. Prin consumul cronic (cu ct mai mult, cu att mai RU !) SNTATEA are numai de pierdut : alterarea imunitii, carii dentare, dependen, obezitate, boli cronice i degenerative, boli alergice, retenie hidro-salin etc.

Fulgi de drojdie
Drojdia inactiva este numita proteina vegetarienilor, deoarece este o sursa bogata de proteine complete, avand peste 43,7% proteina de calitatate. Cu un continut de 18 amino-acizi, fulgii de drojdie intra in categoria proteinelor complexe si pe langa acestea, contin si 15 minerale. Unul dintre beneficiile fulgilor de drojdie ar fi continutul foarte mare de complexul de vitamina B (inclusiv B12), care ajuta la mentinerea unui nivel echilibrat de stres, preventia cancerului de pancreas, asigurand si o piele sanatoasa. Contribuie la marirea vitalitatii, imunitatii, previne caderea parului, confera sanatate unghiilor si pielii. Va las voua sa dezlegati misterul. Fulgii contin o urma de minerala, numita chromium, cunoscuta ca un factor de toleranta al glucozei. Acesta este raspunzator de reglarea glucozei fluctuante din sange in cazul diabeticilor, si a presiunii arteriale scazute.

Nautul era considerat ingredient de baza in prepararea nechezolului, cafeaua surogat a


Romaniei comuniste. Adevarul e insa altul, iar faptul ca nautul ar fi compus nechezolul e mai degraba un mit. In fapt, nechezolul era facut in principal din boabe prajite de ovaz, nu de naut.

India, Pakistan si Turcia sunt astazi cei mai mari producatori mondiali de naut. Desi multa lume crede ca nautul este doar bej la aspect, exista mai multe sortimente, cum ar fi nautul roz, negru, verde sau maroniu. Nautul s-a cultivat prima oara in bazinul Mediteraneean, in urma cu aproximativ 5.000 de ani, si s-a extins apoi spre India si Etiopia. Grecia Antica, Egiptul Antic si Imperiul Roman toate aceste civilizatii s-au bazat pe consumul de naut.

CONCLUZIE: Sarac in grasimi, bogat in fibre, nautul este un excelent aliment pentru cei care vor sa-si tina sub control greutatea. Mai putin folosit si consumat in Romania, trebuie stiut ca nautul este unul dintre cele mai populare legume la nivel mondial, in special in tarile in curs de dezvoltare. Nefiind nici hipercaloric, nautul poate deveni astfel usor o alegere excelenta si sanatoasa Nautul este inca un aliment minune din lunga lista a alimentelor intens recomandate pentru un stil de viata armonios, echilibrat si sanatos. Sa luam exemplu unei cani pline de boabe de naut, echivalentul a 150 de grame. Astfel, aceasta cantitate asigura cu 50% mai mult decat necesarul

zilnic de molibden (mineral esential pentru sanatate) al organismului, 80% din cel de mangan, 70% din cel de acid folic, 50% din cel de fibre, 40% din cel de triptofan, 30% din cel de proteine. Cuprul, fosforul si fierul sunt alte elemente bogate din naut. Ca majoritatea altor specii de boabe sau de fasole, si nautul scade colesterolul prin continutul de fibre, si impiedica acumularea de zahar in sange, fiind un aliment foarte util persoanelor care sufera de diabet sau de hipoglicemie. Bolile de inima pot fi prevenite si riscurile scazute semnificativ in urma consumului de naut, a fost revelat in urma unui studiu facut in Statele Unite, pe un grup de persoane, timp de 20 de ani. O alta functie a organismului care se bucura de infuzia de naut este functia de scadere a colesterolului negativ, de tip LDL. Fierul din boabele de naut produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime care produc antioxidanti. Daca te gandesti cum sa renunti la carnea rosie (si te sfatuiesc sa faci cat de rapid acest pas), atunci poti suplini aportul de proteine pierdut cu ajutorul nautului. Continut caloric: 163 pentru 100 de grame de naut fiert. Contraindicatii: Persoanele care sufera de guta sau au problem de rinichi trebuie sa consulte un medic nutritionist inainte de a consuma naut, aliment care contine purine, daunatoare acestor categorii de persoane. CELE MAI UTILE INTREBUINTARI CULINARE Inainte de a le gati, asaza boabele de naut pe o suprafata intinsa si deschisa la culoare, pentru a inlatura eventualele boabe alterate. Dupa acest pas, pune boabele intr-o strecuratoare mare si spala-le sub un jet de apa rece, maximum un minut insa. Este mai indicat sa tii inainte in apa boabele uscate de naut, pentru a le putea apoi gati mai usor. Cel mai simplu e sa le tii peste noapte intr-un vas cu apa, la frigider. A doua zi trebuie sa arunci eventualele coji care plutesc la suprafata apei si sa mai speli o data toate boabele. Cum gatesti boabele de naut? Simplu: la fiecare cana de boabe de naut adauga 3 cani de apa. Apoi, vei avea nevoie cam de 65/80 de minute la foc mediu pentru ca boabele sa fie fierte optim.

Leurda
Frunzele de leurda pot fi folosite in salata, dar si fierte in mancare, usor calite sau facute supa. Chiar si sos pesto se face din leurda si este foarte gustos.
Foarte important este ca leurda are proprietati vindecatoare, fiind un bun adjuvant in tratamentele unor boli precum Alzheimer, diverse forme de cancer, boli de stomac si ale aparatului respirator.

In primul rand, leurda are rol de detoxifiere si poate fi folosita, in tinctura, ca intaritor al organismului. "Curatat sangele", se spune. Sulfura de alil, prezenta in ceapa si usturoi, ii dau mirosul specific. Contine vitaminele A, B si C, magneziu, fier, calciu si fosfor, glucide, proteine si uleiuri esentiale. Toate intr-o frunza! Pentru cei cu probleme digestive, leurda indeparteaza bacteriile din stomac, curata intestinele si elimina parazitii intestinali. Are rol diuretic, si se foloseste si in tratarea afectiunilor pulmonare si ale aparatului respirator. ntritor i detoxifiant de renumiii medici ai Greciei antice. Proprietile sale terapeutice au fost cercetate i de medicii din Imperiul Roman, care recomandau planta att pentru curarea sngelui, ct i pentru tratarea unui impresionant numr de boli, de la viermi intestinali pn la suferine ale plmnilor. Miraculosul leac verde nu era strin nici dacilor, care foloseau leurda pentru vindecarea rinichilor bolnavi i nlturarea otrvurilor din snge. A fost botezat Allium ursinum - usturoiul ursului, pornind de la constatarea c urii, abia ieii din perioada de hibernare, ateapt cu mare interes apariia leurdei, pentru a-i redobndi puterile i agilitatea. i nu este de mirare, dat fiind uimitoarea for terapeutic ascuns n frunzele cu miros neptor. Leurda este bogat n sulfur de alil, elementul care i imprim gustul i mirosul caracteristic plantelor din genul Allium (cele mai cunoscute fiind ceapa i usturoiul). n plus, conine numeroase substane cu un valoros potenial terapeutic: vitaminele A i C, vitamine din complexul B, sruri minerale, calciu, fier, magneziu, fosfor, uleiuri eterice, glucide i, bineneles, proteine. Nemaintlnita alctuire cu care a nzestrat-o natura i confer numeroase caliti terapeutice, leurda fiind un ajutor de ndejde n lupta cu bolile i, totodat, un excelent tonic natural. Virtui terapeutice

La nivelul aparatului digestiv, substanele concentrate n leurd acioneaz asemeni unui aspirator care ndeprteaz toxinele i bacteriile. Contribuie la mbuntirea digestiei, are rol diuretic i depurativ, eliminnd cu succes paraziii intestinali. Leurda are efecte benefice i asupra aparatului respirator, la nivelul cruia are rol antiseptic i antiinflamator, prevenind virozele respiratorii i afeciunile pulmonare. Preparatele din leurd cur sngele de toxine i i redau fluiditatea, reduc nivelul colesterolului ru, fortific pereii arterelor i venelor, prevenind afeciunile cardiace. Acestea sunt numai o parte dintre efectele terapeutice ale plantei cu miros de usturoi, de care trebuie s profitm mai ales acum, cnd natura ne-o ofer cu generozitate. Recoltare i pstrare Credincioas inuturilor europene, leurda nu a putut fi aclimatizat n alte coluri ale lumii. n ara noastr, verdele viu al frunzelor sale i albul luminos al florilor ei mpodobesc pdurile din Muntenia, Transilvania i sudul Moldovei.

Se culege acum, n lunile martie-aprilie, nainte s i fac apariia tija cu flori mici i albe, moment n care frunzele i pierd mare parte din principiile active. Pentru a obine preparate cu valoare terapeutic trebuie s alegem frunzele tinere, fragede, care se desprind cu ajutorul unui briceag, astfel nct s nu fie afectat i bulbul. Dei are foarte multe principii active, bulbul trebuie recoltat moderat, deoarece leurda este o plant peren i din aceeai rdcin se pot ivi frunze ani de-a rndul. Dup recoltare, frunzele trebuie pstrate n frigider, pentru c se vetejesc foarte repede. Planta poate fi i uscat, la umbr sau n cuptor (la temperatura de 40 grade Celsius), dar acest proces este anevoios i de multe ori sortit eecului, deoarece conine o cantitate considerabil de ap. Dac, totui, reuii s uscai leurda, frunzele se macin pn se transform ntr-un praf fin, valoros condiment-medicament, care se pstreaz n recipiente din sticl, nchise ermetic. Leurda n farfurie Salata Este cel mai popular preparat din leurd i se obine foarte simplu, amestecnd ntr-un castron 100-200 g frunze tocate mrunt, 5 ml (o linguri) oet de mere, civa stropi de untdelemn i 2 g (un vrf de cuit) sare. Se consum dimineaa, nainte de mas, imediat dup preparare. O cur trebuie s dureze cel puin dou sptmni i este o adevrat binefacere pentru ntregul organism, asupra cruia are un efect tonic, relaxant, antialergic i dezinfectant.

Salat de leurd i ppdie mbin calitile detoxifiante ale celor dou plante ntr-un preparat gustos i sntos. O porie pentru o persoan se obine amestecnd 100 g frunze de leurd, tocate mrunt, cu o cantitate egal de frunze proaspete de ppdie, de asemenea mrunite. Dup gust, se adaug ulei de msline, pulbere de ghimbir i zeam de lmie. O cur de cel puin 14 zile garanteaz curarea organismului de toxine i optimizarea tonusului fizic i psihic. Piure din leurd i urzici Urzicile sunt adevrate medicamente naturale, folosite n tratarea unui numr impresionat de afeciuni, de la boli care apar pe fondul carenei de fier, pn la afeciuni ale splinei i ficatului. Uor de preparat n buctrie, piureul este un delicios remediu natural. Pentru a-l obine, avem nevoie de leurd i urzici, n proporii egale, de exemplu 100-200 g de leurd i aceeai cantitate de urzici. Plantele se opresc separat, apoi se amestec i se paseaz pn obinem un

piure moale. Pentru gust, dar i pentru a-i spori valoarea terapeutic, se poate aduga ulei de msline i hrean. Piureul este recomandat ca supliment n tratarea anemiei i imunodeficienei. Leurda n farmacia casei Cunosctor de elit al remediilor naturale, domnul farmacist Ion Bobaru ne ofer, cu profesionalism, rigurozitate i exactitate farmaceutic, formulele principalelor preparate medicinale din leurd. Pentru uz intern Infuzia

Peste 10 g de frunze tocate mrunt se toarn 250 ml (o can) de ap clocotit. Amestecul este lsat la infuzat 30 minute, dup care se strecoar i poate fi but. Sunt recomandate 3 cni pe zi, nainte de fiecare mas, vreme de 3 sptmni. O cur cu ceai de leurd reduce simitor neplcerile provocate de astenia de primvar, asigur un somn linitit i tonific sistemul nervos. De asemenea, infuzia este un valoros adjuvant n tratarea afeciunilor cardiace, prin aciunea sa hipotensiv, i n arterioscleroz, prin scderea concentraiei colesterolului "ru" (LDL) din organism. Consumat cu regularitate, ceaiul de leurd contribuie la vindecarea bolilor aparatului digestiv i combate viermii intestinali (limbricii, oxiurii i alte specii parazitare). Completarea farmacistului: "n cazul oxiurilor, trebuie s inem cont de faptul c, pe timpul nopii, paraziii migreaz i ies din anus, formnd colonii n jurul acestuia, formaiuni a cror prezen se face remarcat prin apariia pruritului n zona respectiv. Din acest motiv, pentru un tratament eficient, pe lng consumul regulat de ceai, se vor face, seara i dimineaa devreme, bi de ezut cu infuzie de leurd". Decoctul Pentru acest preparat, domnul farmacist Bobaru recomand folosirea tulpinii i rdcinii de leurd, frunzele pierzndu-i calitile prin fierberea ndelungat. La o can cu ap (250 ml) se pun dou linguri de tulpin i rdcin mrunite grocior. Preparatul se fierbe la foc mic, timp de 30 de minute, completndu-se treptat apa care se evapor. Se poate pstra la frigider, cel mult trei zile. Doza recomandat este de o lingur, de trei ori pe zi, nainte de fiecare mas, vreme de dou sptmni. Poiunea acioneaz ca adjuvant n caz de hipertensiune arterial, boli cardiovasculare, convalescen dup accident vascular sau infarct miocardic. Vermicid natural de excepie, decoctul de leurd combate eficient paraziii intestinali. n plus, datorit proprietilor sale antibiotice, anihileaz bacteriile de la nivelul mucoasei bucale. Completarea farmacistului: "Pentru igiena bucal, putem folosi decoctul sub form de gargar".

Ceai mpotriva infeciilor fungice

Poate fi un ajutor de nepreuit n combaterea infeciilor fungice, mai ales cnd apar primele semne ale bolii, fiind un adevrat antimicotic de origine vegetal. Ceaiul se prepar din: dou lingurie de leurd tocat mrunt, o linguri de ment uscat i un vrf de cuit de cimbru. Peste amestecul de plante se toarn o can de ap clocotit i se las 15 minute la infuzat. Pentru profilaxie, este recomandat o can pe zi, dimineaa, pe stomacul gol. Ca adjuvant n tratamentul infeciilor, este necesar s consumm trei cni pe zi, nainte de fiecare mas. Tinctura de leurd Este un medicament care nu ar trebui s lipseasc din farmacia casei, deoarece conserv calitile terapeutice ale leurdei pe o perioad de timp mai lung, i ne putem bucura de ele pe tot parcursul anului. Se prepar astfel: se pun ntr-un borcan cu filet 20 g frunze de leurd, tocate mrunt, i se adaug 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se nchide ermetic, iar preparatul este lsat la macerat 10 zile, timp n care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. Dup aceast perioad, se filtreaz i se pune la decantat, n frigider, nc 6 zile. n final, se filtreaz din nou, iar tinctura rezultat se toarn n sticlue nchise la culoare. Doza recomandat este de 20-30 de picturi, dizolvate n ap, de 2-3 ori pe zi, nainte de fiecare mas. Cura se ine dou sau trei sptmni i, dac este necesar, se reia dup o pauz de 7 zile. Ce boli vindec: previne hipertensiunea, formarea cheagurilor de snge i migrarea lor pe artere. O cur de minimum trei sptmni poate mri nivelul colesterolului bun (HDL), reduce nivelul trigliceridelor din organism i ntrete sistemul imunitar, n special fa de agresiunea agenilor bacterieni. Mai mult, administrat cu regularitate, tinctura contribuie semnificativ la funcionarea optim a sistemului digestiv i este un bun adjuvant n tratamentul bolilor ce afecteaz aparatul respirator - grip, bronit sau traheit. Tinctur de leurd i ppdie

Pentru a o obine, avem nevoie de 20 g frunze de leurd tocate mrunt, 20 g frunze de ppdie uscate i mcinate grocior i 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Se prepar urmnd

procedeul de obinere a tincturii simple de leurd, prezentat mai sus. Ulei de leurd Avem nevoie de 50 g frunze proaspete, tocate mrunt, i 100 ml ulei de msline. Plantele se pun ntr-un vas emailat, apoi se adaug uleiul. Vasul se fierbe pe baie de ap, timp de 3 ore, vreme n care trebuie s completm permanent apa care se evapor din vasul aflat direct pe flacra aragazului. Dup acest interval, se las la rcit i se strecoar printr-o bucat de tifon, care se stoarce bine, pentru a extrage ct mai mult din esena plantei. Preparatul trebuie pstrat n sticlue mici, de culoare nchis, n locuri rcoroase. Completarea farmacistului: "Datorit principiilor active, cu proprieti antibiotice i antimicotice, uleiul de leurd se folosete n principal pentru uz topic (extern), n tratarea diferitelor afeciuni cronice ale pielii". Suc de leurd Se obine din planta proaspt, ntr-un blender sau mixer de buctrie. n absena acestor ustensile, se poate prepara ntr-un vas de sticl, n care, peste 20 g de plant tocat fin, se toarn 250 ml (un pahar) de ap cldu. Se las la macerat aproximativ 6 ore, dup care se strecoar prin tifon i se stoarce. Doza optim este o ceac cu suc, dimineaa, pe stomacul gol. Se recomand o cur de trei sptmni, cu o sptmn pauz. Poiunea are efecte diuretice i depurative, este un puternic dezinfectant al aparatului digestiv, vindec afeciunile intestinale i anihileaz viermii intestinali. Consumat zilnic, sucul de leurd reface flora intestinal, mai ales dup bolile infecioase. Vin medicinal de leurd Remediul se obine din 200 g frunze de leurd i un litru de vin. Plantele se toac mrunt i se introduc ntr-o sticl de culoare nchis, n care adugm apoi vinul. Poiunea se las la macerat vreme de 10 zile, perioad n care se agit de 3 ori pe zi. Apoi vinul va fi strecurat i depozitat n locuri ntunecate. Sunt recomandate 2 linguri pe zi (dimineaa i seara), vreme de 6 sptmni, mai ales n sezonul rece. Cura cu vin de leurd contribuie n mod esenial la prevenirea bolilor de natur virotic. Pentru uz extern

Comprese cu leurd Frunzele de leurd se toac mrunt i se zdrobesc apoi ntr-un mojar. Pasta astfel obinut se ntinde pe o bucat de tifon i se bandajeaz zona afectat. ndeprteaz durerile cauzate de gut i nltur durerile n piept, uurnd respiraia.

Cataplasme cu leurd Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, reumatism sau articulaii inflamate este necesar s preparm mai nti extractul fluid de leurd i pe urm s l amestecm cu argil. Extractul fluid de leurd presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctur (preparat conform procedeului descris mai sus), pn cnd lichidul se evapor, ajungnd la o treime din cantitatea iniial (25-30 ml). Esena astfel obinut se amestec cu argil pn se transform ntr-o past subire. ntindem pasta pe o bucat de tifon i aplicm bandajul pe zona afectat, fr a lega strns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ine 30 de minute. Precizarea farmacistului: "Fie c folosim leurda cumprat din pia, fie c o culegem din pdure, trebuie s fim ateni s nu fie confundat cu lcrmioarele, pentru c cele dou plante au frunzele foarte asemntoare. n mod cert, distincia se face prin miros - leurda degaj un miros de usturoi - i prin flori. Lcrmioarele au florile n form de clopoei, dispuse pe o tulpin arcuit, pe cnd leurda are florile n vrful tulpinii florifere, n form de glob". Alte boli vindecate cu leurd * Amnezie - Principiile active din frunzele de leurd acioneaz asupra vaselor de snge de la nivelul creierului i stimuleaz activitatea neuronal, rezultatul fiind ncetinirea sau chiar stoparea evoluiei bolii, n funcie de gravitatea acesteia. Primvara este recomandat o cur cu suc de plant proaspt, 30 ml (un phrel) de trei ori pe zi, cu 30 de minute nainte de mas. n restul anului sucul poate fi nlocuit cu tinctur, 20 de picturi, diluate n 100 ml (jumtate de pahar) de ap, de trei ori pe zi. * Anemie feripriv - n cazul acestei boli, care apare n urma carenei de fier, leurda se dovedete a fi un miraculos medicament natural, capabil s redea echilibrul organismului. Se recomand o cur de primvar, cu salat din frunze proaspete. Doza necesar este de 200 g leurd, de dou ori pe zi, vreme de trei sptmni. Aceast cantitate asigur dublul necesarului de fier i magneziu, efectul fiind de remineralizare a ntregului organism. n cursul anului, tratamentul poate fi continuat cu tinctur sau ulei de leurd. * Articulaii dureroase, artrit reumatoid - Pe zona afectat se aplic o compres cu frunze proaspete de leurd, zdrobite pe o planet de lemn cu ajutorul unui ciocan de buctrie. Compresa se acoper cu un pansament ocluziv (o folie de polietilen peste care se nfoar un material gros, tip bru, fular, fa elastic sau o estur din ln). Pentru efecte optime, compresa se ine cel puin o or. n paralel, este recomandat o cur cu salat de leurd, cte 150 g pe zi. Acest tratament se bazeaz pe proprietile antiinflamatoare i analgezice ale plantei. Urmat cu regularitate, calmeaz durerea i red mobilitatea articulaiilor afectate. * Efectele nocive ale antibioticelor - Este indicat o cur de trei sptmni cu salat de leurd, minim 200 g pe zi. Efectul benefic al plantei se datoreaz adenozinei, substan secretat de frunze, care acioneaz asupra sistemului nervos central, determinnd relaxarea muscular. * Hematurie (snge n urin) - Ca tratament adjuvant este recomandat cura cu suc de leurd, dar este eficient i infuzia. Doza zilnic este de trei pahare cu suc sau trei cni cu ceai, cu 15 minute nainte de fiecare mas. * Mastite (infecii ale esutului mamar) - Pentru calmarea durerilor se poate aplica o cataplasm protejat de o folie de nailon. Cataplasma trebuie inut aproximativ 10 ore. n paralel, se recomand o cur cu infuzie de leurd, trei cni pe zi, vreme de dou sptmni. * Insomnie, stri de nelinite - n tratament sunt inclui bulbii, care se pot consuma ca atare sau sub form de salat. Doza recomandat este de 10 g bulbi de leurd pe zi, vreme de trei sptmni, cu o sptmn pauz. n lipsa bulbilor este eficient i uleiul, 5 ml (o linguri), seara, nainte de culcare. * Infecii cu Candida - Tinctura de leurd contribuie eficient la distrugerea candidei, indiferent

de localizare. Doza optim este de 20 ml (3 lingurie) pe zi, dup mas, timp de o lun. Dac infecia se afl la nivelul mucoasei bucale, tinctura se aplic prin badijonare. * Pneumonii recidivante, astm alergic - Se recomand cura cu salat de leurd, 100 g pe zi, o perioad de timp ct mai ndelungat. Aciunea benefic a plantei este datorat substanelor volatile pe care le conine. Acestea ajung n plmni, de unde sunt eliminate treptat, exercitndu-i astfel capacitatea bronhodilatatoare i antiseptic. Aceleai substane au i un pronunat efect expectorant, eliminnd mucusul din arborele bronic. Precauii i contraindicaii

Leurda este contraindicat mamelor care alpteaz, deoarece poate afecta calitatea laptelui i poate provoca colici sugarului. Persoanele care sufer de gastrit hipoacid, indigestie sau colit trebuie s consume leurd cu pruden, fiind recomandate pentru nceput doze mici, care vor fi mrite ulterior, n funcie de reacia organismului.

Germenii de grau sunt embrionii semintelor de grau, bogati in proteine, fibre, grasimi
nesaturate, vitamina E, vitamina B1, B2, B6, fosfor, zinc, tiamina, magneziu si acid pantotenic. Care sunt beneficiile aduse sanatatii de germenii de grau? Avand in vedere numarul mare de substante nutritive esentiale din germenii de grau, acestia aduc o multitudine de beneficii sanatatii noastre. In primul rand, germenii de grau ajuta la reducerea nivelului colesterolului din sange, prin urmare, reduc riscurile problemele cardiovasculare. Germenii de grau contribuie si la imbunatatirea stocarii energiei in muschi si, de asemenea, sporesc rezistenta si vitalitatea organismului. Germenii de grau contin octacosanol (nutrient) ce ajuta la imbunatatirea reflexelor corpului si pot fi folositi ca supliment si pe perioada unui regim de slabire. In plus, acestia ajuta la imbunatatirea proceselor de utilizare oxigenului de catre organism. Germenii de grau contribuie si la echilibrarea metabolismului si cresc abilitatea corpului de a face fata stresului. Germenii de grau contin antioxidanti Germenii de grau contin o foarte mare cantitate de vitamina E complexa, ce include si antioxidanti naturali. Prin urmare, ajuta la prevenirea bolilor cardiace, a cancerului si a imbatranirii.

Germenii de grau protejeaza muschii, sangele, plamanii si ochii. Ei previn formarea cheagurilor de sange si contribuie la intarirea sistemului imunitar. Acidul folic din germenii din grau ajuta la scaderea nivelului de hemocisteina si previne astfel deteriorarea arterelor. Vitamina B ajuta si la digestie, repararea tesuturilor si mentine pielea sanatoasa. Germenii de grau sunt o bogata sursa de fibre naturale, esentiale pentru a mentine functionarea eficienta a intestinelor. Ei sunt de folos si in cazul constipatiei.

Partea cea mai hrnitoare din gru este nlturat de productorii de fin alb, deoarece uleiurile sntoase din germeni rncezesc repede i pot strica gustul produsului final. Astfel c noi cumprm fina alb care nu are nicio valoare nutriional, avertizeaz Dr. Oz. De aceea, este de preferat s alegi fina ct mai puin prelucrat, adic aceea integral care pstreaz aceast parte esenial din gru. De asemenea, germenii de gru i gsim simpli, mpachetai n pungi la diverse magazine naturiste. Dr. Oz i recomand pentru c au o multitudine de nutrieni i sunt foarte hrnitori. Specialistul spune c ntr-o lingur cu germeni de gru neprelucrai termic gsim 1,5 grame de grsimi nesaturate (sntoase), 9 grame de carbohidrai, 4 grame de proteine, 2 grame de fibre dietetice, zero colesterol i 60 de calorii. Ce beneficii aduc germenii de gru pentru sntate? 1. Protejeaz inima pentru c au vitamine din complexul B Germenii de gru au un coninut ridicat de acid folic, vitamina B1 i B6. Aceste vitamine au grij de sntatea inimii. 2. Menin glicemia la un nivel normal pentru c au multe fibre Datorit coninutului ridicat n fibre, germenii de gru menin glicemia la un nivel normal, au grij de sntatea sistemului digestiv i ajut organismul s elimine constant toxinele. 3. Scad colesterolul ru pentru c au fitosteroli Aceste componente pe care le gsim n germenii de gru scad colesterolul ru (LDL) i protejeaz inima de boli grave. Potrivit unui studiu realizat n Frana, un consum zilnic de 30 de grame de germeni de gru (un sfert de can) timp de 14 sptmni scade att colesterolul ru cu pn la 15,4%, ct i trigliceridele cu 11,3%. Un alt studiu amintit de celebrul Dr. Oz i care a aprut n publicaia American Journal of Clinical Nutrition arat c prin ndeprtarea fitosterolilor din germenii de gru, efectul anti-colesterol nu mai este att de puternic. 4. Protejeaz creierul pentru c au acizi grai omega-3 Germenii de gru sunt o surs important de acizi grai omega-3 care scad colesterolul, mpiedic apariia inflamaiilor i protejeaz creierul. Astfel, potrivit specialistului, riscul s

suferi de anxietate este mult redus i, n plus, i mbuntesc starea de spirit. 5. Ajut la refacerea esuturilor pentru c au tone de minerale Fierul, zincul, magneziul, calciul, seleniul i manganul sunt cteva dintre mineralele pe care le gseti din abunden n germenii de gru. Aceste minerale sunt eseniale pentru refacerea esuturilor i favorizeaz reacii n corp care ne menin sntoi. 6. Au un puternic efect antioxidant datorit coninutului bogat n vitamina E Aceast vitamina care se gsete din plin n germenii de gru are rolul de a ncetini rncezirea uleiurilor naturale. De asemenea, studiile au artat c vitamina E protejeaz celulele cerebrale i moleculele de colesterol de efectul distructiv al radicalilor liberi. Astfel, riscul de ateroscleroz sau depunerea plcilor de aterom n artere este mult redus, spune Dr. Oz. Pe ln acest efect benefic, vitamina E asigur detoxificarea ficatului, ntrete imunitatea i menine un nivel optim al glicemiei. 7. Germenii de gru fermentai ne apr de cancer i artrit Germenii de gru fermentai sunt diferii de cei obinuii i au un efect anticancerigen, potrivit cercetrilor enumerate de Dr. Oz. Datorit unei componente numit benzochinon, germenii fermentai previn apariia cancerului, n special cel de colon, dup cum arat un studiu aprut n publicaia British Journal of Cancer. De asemenea, sunt folosii cu succes n studii pentru a trata pacienii cu artrit reumatoid. Un studiu aprut n Clinical Experiments in Rheumatology arat c un consum zilnic de germeni fermentai timp de 6-12 luni mbuntete considerabil simptomele asociate acestei boli. Cum s incluzi germenii de gru n diet Dac nu eti alergic la gluten este recomandat s incluzi pe ct posibil germenii de gru n alimentaia ta zilnic. Este de preferat s-i pstrezi la frigider dup ce ai desfcut punga, avertizeaz Dr. Oz ca s previi rncezirea uleiurilor din coninutul lor. Iat cteva idei ca s-i incluzi n alimentaia ta: folosete-i n smoothie-uri. De exemplu, amestec n blender lapte de soia cu iaurt, banane, miere de albine, fructe de pdure i germeni de gru; macin-i i presar pudra peste toate mncrurile pe care le consumi sau peste salate; adaug-i n cerealele integrale de la micul dejun; adaug-i n terciul de ovz, dac obinuieti s-l consumi; amestec-i cu iaurt simplu, nuci i miere;

include-i n diverse reete de deserturi, cum ar fi fursecurile, cltitele sau brioele; poi s faci ceai din germeni de gru dac infuzezi o lingur cu germeni n dou cni cu ap fiart. Lasa-i 20 de minute, dup care strecoar ceaiul; amestec-i n dressing-ul pentru salate.

proteina din carne o poti inlocui cu fasole + orez , nuca(noi papam lapte de nuca-nuca se hidrateaza neaparat atunci cand o consumi f des!!),soia(nemodificata genetic!!!,mare grija!!) ...pt calciu fier si magneziu -susan+miere+putina zeama lamaie. foarte mult fier contin si nautul si lintea

http://www.cristelageorgescu.ro/retete/ + eu zic asa : n-ai carne in frigi acum, da? no...ce altceva mai ai in casa? gateste cu ce ai si cand te duci la supermarket ia toate verdeturile posibile si semintele posibile apoi incepi simplu : cu tocanite. ciuperci, supe/ciorbe de legume fel de fel, paste cu legume(dovlecel+ alb de ex si parmezan razuit deasupra) budinci fel de fel. tu esti cu timpul pe minus ca e normal...as zice..dar nu e normal. cand acorzi 5 minute unui lucru si esti prezenta, sigur vine si raspunsul imediat. bebe meu de 2 ani nu mananca carne, el de fapt nu manca prea gatit o perioada; apoi m-am relaxat eu..si zic acum: no..si ce dc nu vrea?! las' ca manca ce gaseste si aia e! uite..poti face si placinte cu spanac, salate cu naut/fasole si stiu clar ca va alege nautul din salata ca e mic si simpatic:)) nu e obligatoriu carne sau proteina animala. Orice leguminoasa se asociaza cu vit C (fasole, linte, naut, bob etc) fierte bine, pasate si stropite cu ulei, verdeturi, condimente si, neaparat lamaie. Cere si gustul, de altfel, e mult mai bun cu putina lamaie

Meiul e un aliment bogat nutritiv si versatil: il poti combina si cu dulce, dar si cu sarat. Cam ca orezul.

Semintele de canepa le poti pune in diferitele piureuri sa le dai in blender impreuna, daca nu ii plac ca atare. Sunt mici si destul de moi, nu sunt periculoase ca cele mai mari si tari. Astea nu trebuie inmuiate.

Seminte de chia le poti folosi sa faci diferite "budinci" crude sau sau intr-un piure mai moale, pe langa ca leaga compozitia, mai aduc si Ca cu carul...printre altele, multe.

3 zile vegetariene ii dam o data mamaliga cu legume, o zi "degete" din legume (legumele fierte, pisate, amestecate cu ou si cu pesmet si la cuptor) si o zi ii dam linte cu orez (prajim putina ceapa, si pe urma adugam linte si orez in cantitati egale si cantitate dubla de apa si le lsm sa se fiarba mpreuna. La sfrit mai adugam puin praf de turmeric).

smantana din lapte de soia (in amestec cu orez si un ulei fara aroma, ca sa nu denatureze gustul) de mananci convins ca e ceva bunatate cu lapte, unt etc :)) Eu am "prostit" asa lumea, nu a crezut pana nu a confirma dl consort, cel care "sufera" experimentele mele Sigur, nu e ceva care se mananca in cantitati mai mari numai pt ca e vegana, are totusi ulei, se consuma limitat. La fel ca ceva de vaca, de altfel. Reteta, ca tot am pomenit: o cana de orez fier, o cana de lapte de soia (eu il fac, nu-mi place cel din comert), sare, lamaie, se baga in robot si se adauga uleiiul ca la maioneza, pana se leaga. Intra destul de mult, cel putin o cana, in functie de cat o vrei de legata. Eu o las mai subtire, de regula, oricum se intareste ea in frigider.

Quinoa

Quinoa este o semi-cereala foarte apreciata pentru valoarea sa nutritionala. Este foarte bogata in proteine vegetale (aminoacizi esentiali) care se digera mai usor decat cele animale si nu are aproape deloc grasime. Contine de 2 ori mai multe proteine vegetale decat orezul, insa mai putin amidon ceea ce o face sa fie lipicioasa dupa fierbere. Este o sursa buna de vitamina E, acid folic, vitaminele B3 si B9 si de minerale precum potasiu, magneziu, fosfor, fier si zinc. Cu un continut ridicat de calciu, este potrivita in dietele pentru intoleranta la lactoza. 1/2 de can de quinoa acoper necesarul zilnic de proteine al unui copil. Quinoa conine albumin, necesar unei bune dezvoltri a organismului, este srac n sodiu, fiind indicata si in dietele pentru boala celiaca deoarece nu contine gluten.

Cnd se poate introduce quinoa n alimentaia copilului? Quinoa poate fi introdus n alimentaia copilului ncepnd cu vrsta de 8 luni sau si mai devreme pentru c nu conine gluten si este foarte bine tolerat. Cum se poate prepara quinoa pentru bebelusi? Quinoa poate fi gasita in comert sub forma de fulgi sau faina. La noi n ar quinoa care se gsete pe pia provine numai din culturi ecologice. Datorit coninutului su de grsimi naturale quinoa trebuie pstrat n recipiente nchise ermetic, n locuri ntunecate i rcoroase. n cazul finii este recomandabil s fie inut chiar n frigider. Quinoa poate fi o alternativa la orez. Mancarea pe baza de quinoa are un gust bun asemanator miezului de nuca. Inainte de preparare este necesar sa fie spalata in sita sub jet de apa deoarece conine saponine, din cauza carora poate capata un gust amarui. Quinoa se pregateste prin fierbere asemeni orezului, in proportie de 1 la 2 sau 2,5 parti (quinoa/apa). Dupa fierbere isi va mari volumul de pana la 4 ori. De asemenea, poate fi si prajita, pentru o digestie mai usoara. In acest caz, se pune ntr-o tigaie non aderent i se amestec n mod constant pn devine aurie la culoare. Faina de quinoa poate inlocui cu succes faina de grau la prepararea dulciurilor in casa. Quinoa se asociaza bine cu alte cereale, legume, iaurt. Quinoa fiarta poate fi adaugata in iaurt, salate, lapte alaturi de fructe uscate sau alte cereale.
Susan In cnep tevie sirop de agave

Vitamina A

Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B3

caise (40%), broccoli (12%), pepene galben (70%), morcovi (330%), dovleac (104%), spanac (209%), ficat de viel (1500%), cartofi dulci (400%), pepene (11%), papaya (20%), fasole verde (15%), varz (150%), sparanghel (15%), nap (152%), grapefruit (15%), ardei (60%), praz (34%), roie (17%), ptrunjel (13% 2 linguri), salat verde (170%), prune uscate (25%), ctin, rubarb (4%), smochine, mango semine de in (100%), migdale (45%), semine de susan (45%), semine de floarea soarelui (105%), sparanghel (60%), linte (10%), fasole uscat (10%), usturoi (16%), ctin, smochine, mango ficat de viel (180%), soia (14%), ou (30%), dovlecel (9%), ciuperci (15%), ctin, smochine, mango ficat de viel (70%), alune (60%), pui (70%), curcan (40%), ciuperci

Vitamina B5

Vitamina B6 Vitamina B9 Vitamina B12 Vitamina B17 Antioxidani

Vitamina C

Vitamina D Vitamina E Vitamina F

Vitamina K

Vitamina P Magneziu

Calciu

Fier

(22%), pete, porumb (10%), mango ficat de viel (70%), ou (10%), avocado (15%), ciuperci (19%), porumb (10%), soia, semine de floarea soarelui, cereale integrale, germeni de gru, mazre, alune, mango ficat de viel (45%), cartofi dulci (15%), cod (20%), semine de floarea soarelui (60%), pui (35%), curcan (30%), cartofi (15%), ardei (15%), praz (10%), avocado (13%), usturoi (68%), dovlecel (11%), ctin, mango ctin, smochine ficat de viel (1450%), somon (90%), sardine (290%), cod (15%), ou (20%), vit (40%), scoici, bor de cas, murturi, rejuvelac, lapte i produse din lapte smburi de cais, caise, mei, hric, fasole, mcri, mure, migdale, semine de dovleac avocado, sfecl roie, fructe de pdure, broccoli, varz, morcovi, pete, usturoi, struguri, ceai verde, nuci, ceap, ardei iute, prune, stafide, semine, cartofi dulci, roie, mcri, germeni de gru, lmie, afine caise (15%), mere (12%), broccoli (135%), pepene galben (60%), dovleac (16%), cartofi dulci (35%), pepene (10%), papaya (100%), mazre (23%), fasole verde (20%), varz de bruxelles (140%), conopid (85%), ceap (15%), cartofi (15%), varz (57%), banane (15%), sfecl roie (12%), nap (30%), grapefruit (64%), portocal (88%), cpuni (100%), ardei (200%), praz (20%), ananas (80%), roie (20%), avocado (16%), kiwi (130%), usturoi (60%), dovlecel (28%), lmie (76%), prune (18%), zmeur (50%), ptrunjel (17% 2 linguri), salat verde (37%), afine (20%), ctin, rubarb (15%) somon (120%), sardine (110%), ulei de pete, ou (10%), ciuperci (6%) migdale (135%), semine de floarea soarelui (180%), germeni de gru, ctin ctin spanac (616%), morcovi (17%), soia (23%), mazre (32%), fasole verde (17%), varz de bruxelles (210%), conopid (20%), varz (85%), sparanghel (60%), castravete (20%), nap (460%), praz (60%), fasole uscat (10%), avocado (26%), elin (35%), struguri (16%), alge (80%), prune (10%), zmeur (10%), ptrunjel (155% 2 linguri), salat verde (120%), afine (30%), ctin ctin semine de in (100%), migdale (75%), semine de susan (90%), caju (75%), soia (20%), semine de floarea soarelui (80%), semine de dovleac (150%), quinoa (40%), hric (12%), mei (10%), secar (30%), orez brun (10%), fasole uscat (10%), alge (30%), ciuperci (6%), lmie, ctin, prune lapte de vac 2% (12%), semine de susan (100%), iaurt (18%), nap (13%), usturoi (25%) , alge (16%), scorioar (5% 2 linguri), brnz, somon, sardine, crevei, semine de mac, prune uscate, cartofi, pudr de rocove, soia, migdale, ciuperci, morcovi, creson, semine de in, pete, ou, legume verzi i alte plante cu frunze verzi, fasole, mazre, quinoa, semine de susan, citrice, ctin, rubarb (10%), prune, smochine semine de susan (80%), soia (29%), semine de dovleac (45%), msline (18%), semine de chimion (15% o lingur), sparanghel (12%),

Mangan

Acid folic

Potasiu

Fosfor

Cupru Zinc Seleniu Iod Proteine

Fibre

praz (10%), linte (17%), fasole uscat (12%), nut (13%), alge (15%), ptrunjel (3% 2 linguri), gulbenu de ou, scoici, alge, toate plantele cu frunze verzi, broccoli, mazre, sfecl roie, fructe uscate, cereale, mei, orez, pete, lmie, afine, ctin, rubarb, prune, mango spanac (46%), cartofi dulci (25%), semine de in (250%), migdale (135%), semine de susan (135%), caju (75%), nuci (160%), alune (105%), gru integral (30%), soia (40%), semine de floarea soarelui (105%), semine de dovleac (220%), mazre (28%), fasole verde (12%), quinoa (100%), banane (15%), hric (20%), sfecl roie (20%), mei (13%), ovz (25%), orz (15%), orez brun (45%), spelta (115%), cpuni (20%), praz (24%), ananas (46%), linte (17%), fasole uscat (21%), nut (51%), struguri (35%), usturoi (90%), zmeur (40%), ciuperci (13%), afine (20%), smochine spanac (36%), broccoli (14%), ficat de viel (90%), alune (60%), semine de floarea soarelui (60%), conopid (15%), quinoa (40%), sparanghel (12%), sfecl roie (30%), nap (28%), ardei (10%), praz (15%), linte (45%), fasole uscat (32%), avocado (20%), nut (42%), alge (45%), ptrunjel (3% 2 linguri), salat verde (31%) cartofi dulci (15%), cartofi (15%), banane (12%), sfecl roie (12%), vnt (6%), fasole uscat (12%), avocado (15%), dovlecel (8%), ciuperci (10%), lmie, afine, ctin, rubarb, prune , smochine (20%), mango ficat de viel (45%), semine de in (50%), migdale (45%), semine de susan (60%), caju (60%), soia (23%), ou (30%), iaurt (10%), semine de floarea soarelui (60%), semine de dovleac (120%),pui (25%), curcan (20%), quinoa (40%), mei (10%), orz (10%), linte (17%), fasole uscat (13%), nut (15%), usturoi (16%), lmie, afine, ctin, rubarb, smochine ficat de viel (800%), semine de in (50%), migdale (60%), semine de susan (219%), caju (105%), nuci (80%), alune (60%), semine de floarea soarelui (90%), orz (15%), spelta (35%), nap (13%), linte (12%), fasole uscat (10%), nut (17%), afine, mango ficat de viel (80%), semine de susan (45%), semine de dovleac (45%), curcan (15%), vit (40%), spelta (25%), lmie, afine somon (60%), semine de susan (45%), cod (70%), ou (40%), semine de floarea soarelui (80%), pui (40%), curcan (50%), ovz (7%), secar (150%), orz (25%), orez brun (12%), usturoi (20%), ciuperci (10%), rubarb lapte de vac 2% (16%), ou (30%), iaurt (23%), alge (1380%), ulei de pete, pete, semine de floarea soarelui ficat de viel (60%), somon (50%), sardine (45%), alune (45%), cod (50%), soia (30%), ou (20%), semine de dovleac (45%), pui (65%), curcan (65%), vit (50%), spelta (30%), linte (17%), fasole uscat (16%), nut (17%), drojdia inactiv, lmie mere (10%), morcovi (14%), cartofi dulci (15%), semine de in (100%), semine de susan (45%), gru integral (17%), soia (23%), mazre (20%), fasole verde (12%), varz (10%), banane (12%), hric (10%), sfecl roie (15%), secar (60%), orz (25%), spelta (30%), nap (13%), vnt (10%), linte (30%), fasole uscat (25%), avocado (26%), nut (30%), par (12%), zmeur (30%), porumb (12%), afine (12%), rubarb (8%),

Amino-acizi eseniali

Triptofan

Molibden Sulf Crom Sodiu

o prun (4%), smochine, mango somon (50%), sardine (90%), semine de in (1000%), nuci (376%), cod (10%), soia (23%), semine de dovleac, floarea soarelui i susan i uleiurile presate la rece extrase din aceste semine, ctin, smochine ficat de viel (120%), cartofi dulci (15%), somon (90%), sardine (80%), semine de in (90%), migdale (60%), semine de susan (105%), caju (75%), alune (90%), cod (80%), soia (70%), ou (50%), semine de floarea soarelui (90%), semine de dovleac (150%), pui (110%), curcan (100%), cartofi (10%), vit (50%), quinoa (40%), hric (14%), mei (12%), secar (40%), orz (17%), linte (25%), fasole uscat (32%), nut (27%), usturoi (24%), alge (15%) soia (100%), ou (20%), castravete (7%), vnt (6%), praz (6%), roie (6%), linte (90%), fasole uscat (100%), nut (100%), dovlecel (16%) afine afine ctin, smochine