Vitamina A Vitamina A mareste rezistenta la infectii a cartilajelor, a mucoaselor si a pielii, ajuta la adaptarea vizuala, la dezvoltarea normala a scheletului si a smaltului

dentar, precum si la buna functionare a ficatului, a tiroidei si a altor organe. De asemenea, ea contribuie si la reglarea somnului si a tensiunii arteriale, intervine in metabolismul proteinelor si al sarurilor minerale (indeosebi al calciuiui, al grasimilor si glucidelor, joaca un rol important in ingrijirea pielii si al mucoaselor, ca si in stimularea cresterii.Retinolul are un rol deosebit si in buna functionare a organelor vizuale, carenta respectiva ducand la scaderea capacitatii de adaptare a ochilor la lumina difuza, in cazuri mai grave putand aparea o ulcerare a mucoasei-oculare si chiar a corneei, fapt ce poate provoca opacirea cristalinului si orbirea (cecitate crepusculara, xeroftalmie etc.). Carenta de vitamina A mai poate produce si alte neajunsuri, cum ar fi: degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici;scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestive,faringite, bronsite, enterocolite;scaderea acuitatii vizuale (indeosebi la fumatori);diferite tulburari psihice ;diminuarea cresterii la copii;afectarea glandelor sexuale si tulburari in functionarea;aparatului urogenital;ingrosarea si uscarea pielii;atrofie testiculara, uscaciune vaginala;nervozitate si anxietate ;insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala;unghii casante, par devitalizat si alopecie etc. Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie, conjunctivita, cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere, furunculoza, calculoza renala, cistite, pielite si

pielonefrite, diferite afectiuni hepatice si biliare, arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale, tulburari de sarcina si alaptare etc.Vitamina A ca atare (retinolul) se gaseste, de obicei, in cantitati apreciabile, numai in produse de origine animala, ea exprimandu-se cantitativ in mcg, mg si, mai nou, in Unitati Internationale (U.I.) sau Echivalenti Retinol (R.E.), la 100 g produs comestibil. Echivalentii Retinol (R.E.) reprezinta greutatea corespunzatoare de retinol absorbit si asimilat de catre organism. Retinolul (vitamina A), poate fi preluata si din produsele alimentare de origine vegetala, din fructe si legume, si anume din fractiunea de beta-caroten, continuta in cantitati apreciabile de unele dintre acestea (faina de grau, malai, ardei gras, ceapa verde, morcov, spanac, rosii, caise si prune uscate etc.). Data fiind aceasta situatie, carotenul (beta-carotenul) continut de fructe si legume este considerat ca fiind, de fapt, pro-vitamina A. Ca o exceptie, mai contin caroten si unele produse alimentare de origine animala, cum ar fi: galbenusul de ou, ficatul, laptele si produsele lactate etc. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau mg. in organism, sub actiunea enzimei denumita carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in retinol, fiind necesare 6 mg de beta-caroten pentru a se putea obtine 1 mg de vitamina A (retinol). Acest randament scazut de transformare se explica prin faptul ca actiunile ce au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin fecale (4 din 6 mg) si numai restul de o treime, adica 2 mg, sa fie retinut in organism ; din ceea ce se retine, o jumatate, adica 1 mg, este asimilata de indata drept retinol, iar cealalta jumatate este

pastrata sub forma de beta-caroten (provitamina A), ca rezerva pentru asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, dupa necesitatile biologice ale organismului respectiv.

Desigur ca de acest aspect trebuie sa se tina seama la completarea necesarului de retinol pe baza de caroten (betacaroten). In acelasi context, mai trebuie sa retinem faptul ca, daca alimentatia este saraca in grasimi, se elimina, o data cu fecalele, cea 90% din carotenul ingerat si, de asemenea, ca randamentul absorbtiei respective este de 5-6 ori, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca fructele si legumele care il contin se consuma dupa fierbere, proces caruia, spre deosebire de retinol, carotenul ii rezista fara sa suporte pierderi. Pentru realizarea acestei adevarate performante trofice, se impune ca vasele in care se face fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, sa nu fie, prin urmare, fabricate din fier sau din cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla. Necesarul zilnic de vitamina A este de 1.800 (1.100-2.500) U.I. - la copii si adolescenti; de 5.500 (5.000-6.000) U.I. -la femeile mature; de 6.000 U.I. la femeile insarcinate si de, 8.000 U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A sporeste in perioada bolilor insotite de febra. Acest necesar nu depinde de cheltuielile de energie ale organismului, dar depinde de greutate, de varsta, stare fiziologica etc. Se recomanda ca aportul de vitamina A sa fie asigurat in proportie de 50% din produse de origine animala si in proportie de 50% din produse de origine vegetala. Se afirma ca, la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unul sau chiar doi ani, iar la copii si la tineri - numai pentru cea 3 luni, motiv pentru care acestia sunt mai sensibili

la carentele in vitamina A. Din fericire si cu un minim efort, acest neajuns se poate preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi fierti. in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii hipovitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu poate fi transformat in retinol. In legatura cu provitamina A (beta-carotenul), trebuie amintit si faptul ca aceasta dispune de virtuti anticancerigene si mai mari decat retinolul. Tot despre caroten se mai afirma ca, datorita antioxidantilor pe care ii contine, face sa fie redus cu o' treime procesul de inrautatire a starii de sanatate a ochilor (evitandu-se chiar si orbirea), precum si procesul de instalare a diferitelor afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice ale carotenului au fost determinate, pana in prezent, in cazul morcovilor, al spanacului si al verzei. Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil nici la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a gradului de umiditate avut in perioada recoltarii. Eficienta vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc. Deficitul in vitamina A poate determina pierderi in vitamina C. Tratamentul hipovitaminozei se poate face prin administrarea de retinol pe cale bucala sau injectabila. Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta-caroten. Aceasta optiune este justificata de toxicitatea mai redusa a acestei trofine, care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer, precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce astfel riscul afectiunilor cardiace.

Rolul vitaminei A Ajuta la reglarea tensiunii arteriale, a somnului, la buna functionare a organelor vizuale, la mentinerea sanatatii mucoaselor, a pielii, a integritatii organelor si a aparatului respirator. De asemenea, calciul si alte minerale, glucidele si grasimile sunt metabolizate cu ajutorul vitaminei A. Surse naturaleProfita de abundenta legumelor de sezon, proaspete si crescute cat mai natural, pentru a-ti asigura doza zilnica de vitamina A. Pune pe masa vinete, ardei, gogosari, rosii, fasole, varza in salate sau preparate cat mai simplu, fara grasimi. Vitamina A se mai gaseste in galbenusul de ou, ficatei, lactate, ulei de peste, unt, caise, portocale, lamai etc. DZRVitamina A trebuie consumata in functie de sex, varsta si starea de sanatate. Pentru preventie DZR pentru barbati este de 5.000 unitati internationale (UI) si 4.000 UI pentru femei. In timpul alaptarii, doza va creste. La copii, cantitatea de vitamina A creste sau scade in functie de varsta. In primele 6 luni de viata, necesarul zilnic este de 1.400 UI, apoi de 1.000. Dupa un an DZR scade la 830, intre 4-6 ani 1.000 UI, 7-9 ani: 1.300 UI, 10-12 ani: 2.000 UI. Anti-imbatranirePrintre ingredientele minune anti-imbatranire se numara si pro-retinol A. Cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Michigan au testat o crema pe baza de retinol pe un grup de voluntari in varsta. Pe un brat, s-a aplicat o lotiune cu retinol, pe celalalt, o lotiune obisnuita.

Specialistii au cotat ridurile, asperitatile si gradul de severitate a imbatranirii pe o scara de la 0 la 9. La sfarsitul trialului, pielea bratului pe care s-a aplicat crema cu retinol prezenta mai putine semne de imbatranire decat la inceput, iar calitatea pielii celuilalt brat ramasese neschimbata. Explicatia? S-au analizat mostre din tesutul ambelor brate si s-a constatat ca retinolul a imbunatatit productiaa 2 componente cheie din piele: glicosaminoglican si procolagen. In lipsa eiPersoanele care au carente de vitamina A se confrunta cu urmatoarele probleme: infectii respiratorii sau digestive, tulburari in dezvoltarea si cresterea copiilor, piele uscata, afectiuni psihice si ale glandelor sexuale, faringite, insomnii, anxietate, nervozitate, enterocolite, caderea parului, probleme cu unghiile. Ce tratam cu AAceasta vitamina este inclusa in tratamentele pentru afectiuni ca: ulcer gastric, afectiuni ale ficatului sau ale bilei, conjunctivita, acnee, cistita, arsuri hiperglicemie sau fotofobie etc. Atentie, automedicatia nu este indicata. Adreseaza-te medicului pentru stabilirea diagnosticului si urmeaza schema de tratament indicata de acesta! Prea mult strica!Intoxicatiile cu vitamina A produc: stari de greata, voma, oboseala, cefalee, tulburari de vedere. Mare atentie, femeile insarcinate nu trebuie sa depaseasca doza zilnica recomandata de medic in functie de stadiul sarcinii pentru a nu risca probleme de sanatate a fatului.

VITAMINA A REMEDIU ANTIAGING, ANTIACNEE, ANTIPIGMETARE

In vreme ce unele ingrediente minune nasc o adevarata frenezie in ingrijirea pielii pentru a se pierde in uitare dupa citeva sezoane, vitamina A continua sa fie cel mai puternic remediu antiaging, chiar daca nu este inconjurata de o aura de mister. Lavinia Gogu investigheaza beneficiile miraculoase oferite de aceasta vitamina pe cat de celebra, pe atat de putin cunoscuta.

Oare cate dintre noi sintem obsedate de starea pielii? Pentru a gasi un raspuns am facut un mini-sondaj in redactie si, dupa cum ma asteptam, am ajuns la concluzia ca toate traim cu grija pielii noastre si asta mai mult la propriu decit la figurat. Insa, dintre toate manifestarile neplacute ale acesteia (acnee, puncte negre, cearcane, pori dilatati), imbatrinirea este cea mai temuta si mai blamata dintre ele si, conform P&G, cam asta va fi ideea fixa a umanitatii si in urmatorii 50 de ani. Totusi, trebuie sa recunosc ca pe mine ma preocupa ceva mai mult acest subiect, deoarece simt ca am datoria morala de a te informa pe tine, draga mea, despre tehnicile si trucurile de care ne putem servi pentru a ne pastra prospetimea. In acest scop, am observat tendinta (de care ma fac si eu vinovata) de a opta pentru metode de reintinerire hi-tech, de a cumpara creme cu ingrediente exotice si de a incerca tot ce este nou, in speranta realizarii visului suprem (care pare tangibil numai in Photoshop), si anume o piele perfecta. Dar poate ca solutia a fost mereu la indemina noastra si nu am avut ochi pentru ea fiindca nu este dezvaluita de vreun dermatolog-vedeta si nici nu are vreo descoperire soc sau o campanie publicitara in spate. Unde mai pui ca are un nume invechit, deloc sexy Este vorba despre vitamina A. Aceasta super-vitamina nu este numai un

remediu antiaging si antiacnee, ci are un rol deosebit de serios si in sanatatea noastra. De la A la Retinol Denumirea de vitamina A este un titlu generic pentru o grupa mare de substante ce include retinolul, retinalul, acidul retinoic si niste compusi inruditi numiti retinoizi si carotenoizi (alfa caroten, beta caroten, criptoxantina), ce sint considerate ca provitamina A, iar in interiorul organismului sint transformate tot in vitamina A. Aceasta vitamina este liposolubila (se solubilizeaza in grasimi) si este esentiala pentru mucoase, vedere, pentru sistemul imunitar si, conform prof. dr. Ioan Nedelcu, este de departe cea mai puternica vitamina anti-canceroasa. Dar beneficiile cele mai vizibile se manifesta la suprafata. Adica la nivelul pielii. In anii 30, cercetatorii au descoperit ca vitamina A se epuizeaza masiv cind este expusa la lumina si aer, iar aceasta concluzie sugera ca imbatrinirea cutanata ar putea fi rezultatul unei deficiente cronice de vitamina A, cauzata de natura fotosensibila a moleculei. Descoperirea a incurajat o serie de teste clinice care au dovedit ca aceasta vitamina reduce ridurile, pigmentarea si subtierea pielii. Dar abia in 1947 a fost reprodusa in laborator, iar in anii 80 s-a stabilit in mai multe forme chimice dintre care retinolul este derivatul cel mai utilizat in cosmetica dupa spusele Gabrielei Manoliu, farmacist in Farmaciile Help Net. Retinolul este practic o molecula de vitamina A divizata in sute de compusi mai mici, care sint capabili sa penetreze pielea chiar si in straturile profunde. Vitamina pe care o primim cu celulele deschise Desi celulele pielii sint foarte greu de penetrat, ele sint adaptate in mod natural sa primeasca vitamina A fara

probleme. Vitamina A actioneaza la nivelul nucleului, iar acest lucru permite exprimarea structurilor genelor care definesc caracterele somatice ale fiecaruia dintre noi. Adica ajuta informatia genetica sa se traduca in realitate. Astfel, odata intrata in celule, vitamina A are niste receptori si niste cai preformate care o conduc sa actioneze exact in intimitatea nucleului, direct pe acizii nucleici, spune prof. dr. Ioan Nedelcu. Ajuta pielea sa isi recapete forma initiala, reconstruind-o dupa informatia scrisa in codul nostru genetic, care in mod sigur nu are nici o urma de riduri sau de acnee. Un aport generos de vitamina A preluat din alimentatie, suplimente sau creme stimuleaza productia de colagen si elastina, reface bariera lipidica a pielii si astfel mentine hidratarea acesteia, dar in acelasi timp regleaza controlul de sebum si chiar vindeca acneea. Iar efectul antiaging al acestei vitamine se manifesta prin normalizarea melanocitelor, astfel reducind pigmentarea excesiva cauzata de imbatrinire, si repara ridurile in profunzime. Insa pe cit de miraculoase sint beneficiile vitaminei, pe atit de dezastruos ne afecteaza lipsa sau excesul acesteia (care se comporta exact in acelasi mod la nivelul pielii). Avind in vedere faptul ca vitamina A controleaza proliferarea si diferentierea celulelor epidermice, este evident ca, fara aceasta, pielea isi pierde calitatea si devine uscata, rugoasa si terna. Multe fete care tin cure de infometare pentru a slabi se confrunta cu riduri, caderea parului, dermatita seboreica sau hipercheratoza o boala care se manifesta prin ingrosarea si fisurarea pielii de pe calciie si de pe palme, continua prof. dr. Nedelcu. Intinerire chiar si la virsta a treia Vitamina A are beneficii antiaging atit de puternice, incit efectele sint vizibile si la persoanele octogenare, conform unui studiu publicat in revista Archives of Dermatology, in mai

2007. Expertul in dermatologie Sewon Kang de la Universitatea din Michigan a realizat un experiment care a demonstrat proprietatile vitaminei A pe 36 de subiecti in jurul virstei de 80 de ani. Acestora li s-a aplicat retinol pe partea superioara a bratului, iar dupa un tratament de sase luni, cercetatorii au comparat biopsia pielii recoltate la inceputul studiului cu cea de la sfirsitul acestuia si au constatat o reducere semnificativa a ridurilor fine. Unii participanti au observat imbunatatirea calitatii pielii datorita stimularii productiei de colagen si dupa patru saptamini, insa efectele nu au fost permanente. Sase luni dupa ce au incetat utilizarea retinolului, unsprezece subiecti au observat ca pielea lor a revenit la starea anterioara tratamentului, insa acest studiu a relevat faptul ca vitamina A poate reversa si imbatrinirea cauzata de virsta, nu numai pe cea produsa de expunerea la soare, cum se credea anterior. Deci cremele care abunda in vitamina A pot incetini si chiar inversa procesul de degradare a pielii, dar numai atita timp cit le folosim cu perseverenta. Prezentarea in detaliu a produsului naturist Beta Carotene de la Calivita Beta Caroten-ul (provitamina A) ajunge in organism prin aport alimentar si este transformat de ficat in Vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A contribuie la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in mentinerea sanatatii pielii, a parului, danturii si gingiilor. De asemenea, participa si la biosinteza imuno-globulinelor (anticorpilor), stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile ficatului sau de batranete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant eficient in tratamentul infectiilor respiratorii,

enfizemului pulmonar si hiper-tiroidismului. Accelereaza dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta Caroten-ul joaca un rol important si in profilaxia cancerului. Efectul profilactic al beta-carotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigeni formati in organism sau a substantelor cancerigene ajunse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Beta Carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardiac. Rezultatele unor cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic Beta Caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune muntoasa a Chinei, incidenta cancerului gastric si a celui esofagian este cea mari mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice unor persoane sanatoase (cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani) diverse combinatii de vitamine (A, B, C si E) si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbolnavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grope nu s-au constatat diferente semnificative. Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vitaminei A in celule.

Beta-carotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: morcovii, spanacul si varza creata - dintre zarzavaturi; pepenii galbeni si caisele - dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma prin traditie alimente cu un continut bogat in beta-caroten, incidenta imbolnavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin si de san este mult mai scazuta. In cele mai multe cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de beta-caroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur, doar din suplimente alimentare. Nu exista pericolul de supradozare, deoarece organismul uman transforma betacarotenul in vitamina A in functie de cantitatile de care are nevoie in momentul respectiv. Atat in absorbtia, cat si in transformarea beta-carotenului participa in mare masura acizii grasi nesaturati; de aceea se recomanda consumul acestora in timpul meselor. Atentie! In cazul consumului mai indelungat, pielea palmelor si a talpilor se poate colora intr-o nuanta galbuie si din acest motiv se recomanda ca dupa fiecare 5 zile de consum sa se faca o pauza de 2 zile. Fenomenul nu poate fi confundat cu icterul deoarece supradozarea de beta-caroten nu altereaza nici starea generala si nici nu duce la ingelbenirea scleroticelor. Diabeticilor nu li se recomanda doze mari de

Vitamina A. In cazul consumarii Vitaminei E creste necesarul fiziologic al organisumului de Vitamina A sau de Beta Caroten. Produsele care scad colesterolemia, ca extractul de soia sau usturoi, reduc absorbtia intestinala de Vitamina A. In graviditate, necesarul zilnic de Beta Caroten creste la 3000 UI. Carenta de Vitamina A favorizeaza formarea calculilor biliari sau renali, prin faptul ca favorizeaza descuamarea celulelor epiteliale veziculare care se pot constitui in nuclee de precipitare a sarurilor minerale.

Un flacon de Beta Caroten are 100 de capsule gelatinoase si costa 41,03 lei (cel mai mic pret de distributie). O capsula contine: - Beta-caroten 5,5 mg care furnizeaza 9000 UI de provitamina A.

Dan Paunescu

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/prospecte-produsecalivita/beta-carotene.htm Totul despre vitamina B

VITAMINA B1 Vitamina hidrosolubila care intervine mai ales in metabolismul energetic al celulelor.NECESITATI SI RESURSE. Aporturile recomandate de vitamina B1 sunt de la 0,4 la 1, 2miligrame pe zi pentru copii, de 1,3 miligrame pentru adolescenti si

pentru femei, si de 1,5 miligrame pentru subiectii de sex masculin, ele sunt mai ridicate in caz de sarcina, de alaptare si, de asemenea, in caz de alcoolism cronic (deoarece atunci necesitatile cresc in timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficienate). Vitamina B1 se mai gaseste in numeroase alimente: germenul si invelisul extern al cerealelor complete, drojdia de bere, legumele uscate, carnea (mai ales cea de porc si unele maruntaie ca ficatul si rinichii), pestele, ouale, laptele si produsele lactate etc. Aceasta vitamina este sensibila la actiunea caldurii, in mediu umed, la lumina si pHurile neutru si alcaline; pierderile prin preparare difera dupa modul de preparare (bicarbonatii, in special, antreneaza distrugerea ei). CARENTA SI HIPERVITAMINOZA. Daca beriberi, provocat de o carenta extrema de vitamina B1, a devenit o boala rara in tarile industrializate, aici se intalnesc cazuri, mai putin grave, de carenta, legata de un aport alimentar insuficient la subiectii alcoolici, ori cu o alimentatie prin perfuzii nesuplimentate; acesta carente antreneaza o oboseala, o pierdere a apetitului si a greutatii corporale, si tulburari neurologice (polinevrita), psihice, cardiace si digestive, reversibile, prin administrarea de vitamina B1. Riscul de hipervitaminoza este foarte mic, vitamina B1 nedevenind toxica decat la doze foarte mari (de 100 ori mai mari decat aporturile zilnice recomandate) VITAMINA B2 Vitamina hidrosolubila ce intervine in reactiile care elibereaza energia necesara celulelor, precum si in metabolismul lipidelor, proteinelor si a glucidelor.NECESITATI SI RESURSE. Aporturile zilnice recomandate sunt de 0,6 pana la 1,4 miligrame pe zi pentru copii, de 1,5 miligrame pentru femei si

adolescenti, si de 1,8 miligrame pentru barbati si pentru femeile gravide sau care alapteaza.Principalele surse alimentare de vitamina B2 sunt laptele si produsele lactate, ouale, carnea (mai ales organele), pestele, legumele su frunze verzi si drojdia de bere. Aceasta vitamina este rezistenta la caldura, dar foarte sensibila la lumina si pH-ul alcalin; ea poate disparea partial in apa de fierbere a alimentelor. CARENTA. Carenta de vitamina B2, legata, in principal, de o malabsorbtie digestiva , de un aport alimentar insuficient sau de un consum excesiv de alcool, poate antrena leziuni ale pielii si ale mucoaselor, precum si tulburari ocluzale.UTILIZARE TERAPEUTICA. Administrarea de vitamina B2 este indicata in carenta corespunzatoare si in caz de perles (inflamatie a comisurii buzelor) si de crampe musculare.VITAMINA PP (B3)Vitamina hidrosolubila implicata in reactiile de oxidoreducere ale celulei. Vitamina PP, denumita in Franta si vitamina B3, corespunde la doi compusi: acidul nicotinic si nicotinamida.NECESITATI SI RESURSE. Aprturile nutritionale recomandate de vitamina PP sunt 6 pana la 14 miligrame pe zi pentru copil, de 15 pana la 18 miligrame in cursul sarcinii sau alaptarii.Principalele surse alimentare sunt: carnea (ficatul si rinichii), pestele, ouale, drojdia de bere, cerealele si ciupercile. Organismul poate sa o si fabrice pornind de la un acid, triptofanul. Vitamina PP este stabila la lumina, la caldura si rezistenta la oxidare.CARENTA. Carenta in vitamina PP, descrisa sub termenul de pelagra, este rara si rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente, fie din interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). In tarile industrializate, ea afecteaza indeosebi subiectii varstnici, alcoolici sau supusi unei hraniri parenterale (prin perfuzii), nesuplimentate cu vitamina PP. Ea se traduce printr-o oboseala, pierdere a apetitului, apoi prin tulburari cutanate, digestive, psihice si hematologice si se trateaza prin administrare medicamentoasa de vitamina

PP.UTILIZARE TERAPEUTICA. Luarea de doze mari de acid nicotinic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol; totusi, ea este in general prost suportata. Trebuie, deci, luate precautii, mai ales in caz de insuficienta renala. Luarea de doze mari de acid nicotinic este categoric contraindicata in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. VITAMINA B5 Vitamina hidrosolubila care joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii glucidelor, lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.NECESITATI SI RESURSE. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii, de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor, cele mai bogate fiind drojdia de bere, carnea (mai ales ficatul si rinichii), ouale, produsele lactate, legumele uscate si pestele. Aceasta vitamina este sensibila la caldura si la mediile acide si alcalineCARENTA. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina, B5. Ele se traduc printr-o oboseala, tulburari digestive (greturi, diaree, dureri), cutanate (caderea parului, ulceratii) si neurologice (dureri de cap, senzatie de arsura a extremitatilor etc.). Reversibile, aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. VITAMINA B6 Vitamina, hidrosolubila care intervine indeosebi in metabolismul acizilor aminati, glicogenului, steroizilor, hemoglobinei, enzimelor si in sinteza unor neurotransmitatori

(substante chimice care permit transmisia influxului nervos), precum si in reactiile imunitare. Termenul de vitamina, B6 grupeaza trei substante inrudite, intre care cea mai cunoscuta este piridoxina, celelalte doua fiind piridoxamina si piridoxalul.NECESITATI SI SURSE. Aporturile zilnice recomandate sunt de la (1,6 la 1,8 miligrame pentru copii, de la 2 la 2,2 miligrame pentru adolescenti si pentru adulti; ele sunt ceva mati mari (aproximativ 2,5 miligrame) pentru femeile gravide, care alapteaza sau care iau contraceptive orale. Vitamina, B6 este prezenta in numeroase alimente intre care drojdia de bere, carne, (ficatul si rinichii mai ales), pestele, cerealele, legumele proaspete si uscate, fructele (oleaginoase, in special) si laptele; de altfel, flora tubului digestiv sintetizeaza o anumita cantitate de vitamina 136. Aceasta vitamina se altereaza la lumina.CARENTA. Carente rare se pot observa in caz de aport alimentar insuficient, de malabsorbtie digestiva (mai ales la subiectii alcoolici), de crestere a necesitatilor, in anumite boli genetice si in cursul unor tratamente (luarea de izoniazidu sau de estroprogestative, hemodializa). Ele se manifesta printr-o pierdere in greutate, prin atingeri cutanate (piele uscata si pruriginoasa), prin tulburari neurologice, printr-o glosita (inflamatie a limbii), printr-o anemie, printr-o iritabilitate, chiar printr-o depresiune. UTILIZARE TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA. Administrarea de vitamine B6 sub forma medicamentoasa este indicata in carenta corespunzatoare si in caz de polinevrita (atingere a sistemului nervos periferic), de boala genetica ce perturba metabolismul acestei vitamine, de hemodializa sau de alimentalie prin perfuzii. Riscul de hipervitaminoza este mic, vitamina, B6 nedevenind toxica decut in doze ridicate (de 50 oti mai mari decat aportul zilnic recomandat). Luarea indelungata de doze mari de vitamina,

B6 poate totusi sa se afle la originea unei polinevrite. Vitamina B6 este contraindicata in caz de tratament cu levodopa, un antiparhinsonian. VITAMINA B8 Vitamina, hidrosolubila care intervine in degradarea acizilor grasi, anumitor acizi aminati si a glucozei, si, de asemenea, in sinteza acizilor grasi. SINONIME: biotin,, vitamina, H.NECESITATI SI SURSE. Aporturile nutritionale recomandate sunt de la 50 la 90 micrograme pe zi in timpul copilariei, de la 100 la 300 micrograme incepand din adolescenta. Vitamina B8 provine din alimentatie (drojdie de bere, carne ficat si rinichi, indeosebi, ,galbenus de ou, produse lactate, anumite legume), dar ea mai este sintetizata partial si de catre flora intestinala. Este o vitamina, stabila la caldura, dar sensibila la oxigen si la lumina.CARENTA. Carenta in vitamina B6 este un fapt exceptional. Ea se manifesta printr-o oboseala, o pierdere a apetitului, o inflamare a pielii si a limbii (glosita), o cadere a parului, greturi, convulsii. Ea survine intr-un context foarte deosebit: nutritia prin perfuzii nesuplimentate in vitamina B8 sau bolile ereditare ale metabolismului acestei vitamine (deficit in anumite enzime ca biotinidaza sau holocarboxilaz-sintetaza).UTILIZARE TERAPEUTICA. Vitamina B8 este utilizata in carenta corespunzatoare. VITAMINA B12 Vitamina hidrosolubila care joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. SINONIM: cianocobalamina. NECESITATI SI SURSE. Aporturile nutritionale recomandate, minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata, sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi

pentru copii, de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti, de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze.METABOLISM SI CARENTA. Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine sectretate de stomac, denumita factor intrinsec. Carenta in vitamina B12, care nu este rara in tarile industrializate, poate rezulta deci fie, in mod exceptional, prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian), fie dintr-o gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec, precum boala lui Biermer; aceasta carenta poate, sa mai provina dintr-o anomalie, dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si, in mod exceptional, dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. In sfarsit, o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Ficatul, care stocheaza vitamina B 12, poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. In continuare, apar primele semne ale carentei: oboseala generala, pierdere a apetitului, tulburari hematologice (anemie megaloblastica), neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata, nevrita optica inflamatie a nervului optic, pierderi de memorie, labilitate a starii de spirit, depresie) si mucoase (limba depapilata). UTILIZARE TERAPEUTICA. Vitamina B 12, administrata in injectii intramusculare, este indicata in carenta corespunzatoare. Ea este utilizata, de asemenea, in doze mari ca analgezic. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei, hidroxocobalamina, sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12

este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere, indeosebi).

Vitamina B este, de fapt, o familie numeroasa, ai carei membri au multe asemanari, motiv pentru care poarta un singur nume: B complex (sau vitaminele complexului B). Ele provin, in general, din aceleasi alimente, si actioneaza sprijinindu-se reciproc, intr-o stransa colaborare. Toate vitaminele B se dizolva in apa. Aceasta inseamna ca se elimina rapid prin sange si urina, ceea ce face necesara inlocuirea lor permanenta Unul pentru toti, toti pentru unul Vitaminele din grupa B nu se gasesc niciodata izolate in produsele naturale, ci sunt intotdeauna prezente impreuna, actionand cot la cot. Din aceasta cauza, nici n-ar avea sens, de pilda, sa ne procuram de la farmacie doar vitamina B3, incercand sa scapam cu ajutorul ei de niscai simptome suparatoare. Daca rudele ei vor lipsi, vitamina B3, de una singura, nu va avea nici cel mai mic chef sa se apuce de treaba. Dar cand intreaga familie e de fata, cu forte unite, vitaminele complexului B infaptuiesc minuni in starea de sanatate a organismului. Cine sunt beneficiarii? In primul rand nervii, apoi muschii, aparatul digestiv, pielea, parul, ochii, cavitatea bucala si ficatul. Rafinarea alimentelor elimina vitamina B Din pacate, aproape toata lumea sufera de o carenta extrema de B-uri. Ea se explica prin faptul ca sediul predilect al vitaminelor B se afla in germenii si cojile de cereale, in stratul superficial al bobului de orez, ca si in melasa, acel sirop brun,

rezultat din extragerea industriala a zaharului din sfecla sau trestie - adica tocmai lucrurile considerate impuritati sau reziduuri si care se elimina in procesul de rafinare a alimentelor, folosindu-se ca nutret pentru ingrasarea animalelor ce urmeaza a fi sacrificate. Astfel, un produs valoros, cum este orezul nedecorticat, se transforma intr-o gramada de boabe lustruite, "goale" de substante hranitoare, iar cerealele, un miracol al naturii, devin faina alba care aidoma zaharului alb ca zapada din zaharnita - nu mai contine practic nici un fel de substante biologic active. Ce urmari are lipsa vitaminei B? Deficitul de vitamine B duce la o serie intreaga de dezechilibre, de la incaruntirea prematura sau caderea parului, pana la depresii, si de la constipatie pana la cresterea periculoasa a procentului de colesterol din sange. Deoarece vitaminele complexului B se implica atat de profund in metabolism (arderile din organism), fiind un garant al sanatatii noastre, se poate spune ca lipsa lor constituie punctul de plecare al tuturor suferintelor si bolilor imaginabile din mileniul trei, mileniul alimentelor saracite sau modificate genetic. Cateva exemple concludente Daca intr-un gram de grau integral exista 3,5 micrograme de vitamina B1 (tiamina), aceeasi cantitate de faina alba nu mai pastreaza decat o ramasita de 0,8 micrograme. Acest raport se regaseste cu aproximatie si la celelalte vitamine B. Dar in istoria evolutiei sale, petrecute de-a lungul a milioane de ani, metabolismul uman a fost "programat" pentru consumul boabelor de grau integral, si nu rafinat. Asa se face ca o

carenta de B-uri slabeste celulele, imbatranindu-le si imbolnavindu-le, pentru ca in final sa le provoace moartea. Dusmanii vitaminei B:zaharul, alcoolul si ceaiul negru Vitamina B Amatorii de zahar sau dulciuri, inclusiv de bauturi dulci, isi sacrifica fara mila ultimele rezerve de vitamina B folosite pentru descompunerea zaharului. De asemenea, alcoolul, precum si consumul exagerat de cafea sau de ceai negru distrug vitaminele complexului B. Dar sa cunoastem mai indeaproape membrii familiei vitaminelor B. Vitamina B1 (tiamina)Lipsa ei slabeste nervii Neurologii constata deseori ca pacientii care apeleaza la ei au in sange o cantitate insuficienta de vitamina B1. Probabil ca majoritatea sufera deja de ani de zile de lipsa acestei vitamine extrem de importante pentru sistemul nervos. La toti, neplacerile au debutat identic: mai intai o oboseala permanenta, chinuitoare, irascibilitate, disparitia poftei de mancare, dificultate de concentrare, lapsusuri, apoi insomnie, deprimare - si primele semnale serioase de avertizare: furnicaturi in membrele inferioare, palpitatii, stari de confuzie.In asemenea cazuri, vitamina B1 poate restabili rapid echilibrul. Alimentele cu continut apreciabil de tiamina sunt cele din fotografia de mai jos: germenii de grau, taratele, drojdia de bere si melasa;produsele din faina integrala;orezul nedecorticat.Agresivitatea crescuta, combinata cu irascibilitatea si lipsa de rezistenta la stres reprezinta simptome tipice, care ne avertizeaza in legatura cu un deficit

de B1. Calmati-va nervii, mancand dimineata fulgi din germeni de grau cu fructe proaspete si lapte. De retinut: Carenta de vitamina B1 Vitamina B Primele semne ce indica un deficit de tiamina (B1) pot fi urmatoarele:agresivitatelipsa poftei de mancarestari depresive dereglari ale ritmului cardiacdificultate de concentrareoboseala, furnicaturi in brate si picioarenervozitatetulburari ale somnuluigreutate in respiratieconstipatie. Nu distrugeti vitamina B1! Spanacul congelat pierde jumatate din tiamina pe care o contine.In functie de modalitatea prepararii la cald, alimentele pierd pana la 70% din cantitatea de tiamina. Cand prajim painea, "omoram" in decurs de un minut pana la 30% din moleculele de tiamina.Taninurile (substante naturale astringente, de origine vegetala), prezente de exemplu in vin sau in ceaiul negru, pot oxida vitamina. Dietele de slabit pericliteaza rezervele de B1 Deficitul de vitamina B1 apare frecvent la femeile dispuse la orice sacrificii pentru a-si mentine silueta ori a scapa de surplusul de kilograme. Vitamina B1 se acumuleaza numai

prin hrana. De aceea, dietele hipocalorice se soldeaza aproape totdeauna cu reactii secundare la nivelul sistemului nervos (depresii, insomnii etc.), precum si cu alte simptome. Multe femei care doresc sa slabeasca se hranesc cu salate, dar acestea nu contin prea multa vitamina B1. Tocmai de aceea, in perioada unui regim de slabire trebuie sa se tina seama de necesitatea unei alimentatii echilibrate, sa nu fie omisa portia zilnica de cereale integrale.Cei ce doresc sa se bucure mai intens de viata ar trebui sa nu piarda din vedere vitamina B1. Ea ne destinde si da vitalitate intelectului nostru, ne mentine tinere cele 100 de miliarde de celule ale creierului, si astfel ne garanteaza capacitatea de concentrare si memoria intacta, chiar si la o varsta inaintata. Doza zilnica de vitamina B1 Necesarul zilnic de tiamina echivaleaza cu 0,5 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate. Printr-un calcul simplu, ajungem la urmatoarele cantitati zilnice: femei - pana la 1,1 miligramegravide - 1,5 miligramemame in perioada de alaptare - 1,6 miligrame barbati - intre 1,2 si 1,5 miligrame.Persoanele care fac sport au un necesar sporit, corespunzator consumului de calorii. Continutul de vitaminaB1 al catorva alimente Alimentul (grame) Vitamina B1 (miligrame)100 g seminte de floarea-soarelui...........1,95100 g germeni de grau.......................1,76100 g fistic................................0,74100 g pulpa de porc.........................0,68100 g hrisca................................0,58100 g cereale

integrale.....................0,54100 g alune de padure.......................0,43100 g orez brun.............................0,40100 g mazare verde..........................0,28100 g ficat.................................0,26100 g cartofi...............................0,12 Lipsa vitamineiB1 duce la boala Alzheimer Cand ne lipseste vitamina B1, neuronii incep sa moara masiv. Ideile ni se misca anevoie prin minte si nu mai suntem in stare sa memoram nici cinci numere de telefon. Daca in continuare nu ne vom ingriji sa compensam carenta de tiamina, colonii intregi de celule moarte se vor aduna, formand un fel de cruste. Din acest moment, ne ameninta temuta maladie Alzheimer. Cine are nevoie de un supliment de vitamina B1 Urmatoarele persoane au nevoie de un supliment de tiamina: varstniciioamenii cu un mod de viata stresantmarii consumatori de cafea sau ceai negrucei ce sufera frecvent de diareebolnavii cu febraCine doreste sa-si consolideze metabolismul cu vitamina B1 n-ar trebui sa-si cumpere vitamina de la farmacie, ci sa-si procure drojdie de bere. Aceasta contine, pe langa tiamina, toate celelalte vitamine ale complexului B, intr-o concentratie inalta. Vitamina B1 - scut contra intepaturilor de insecte Asemeni tuturor organismelor vii, fie ele plante sau animale, si omul s-a dotat, in decursul evolutiei sale, cu mecanisme de aparare impotriva germenilor patogeni, a microorganismelor

agresive ori a veninurilor naturale. Printre acesti factori de protectie se numara si substantele secretate de piele, pentru a alunga insectele. Tiamina participa la constituirea acestor molecule. Persoanele cu carenta de tiamina devin cel mai adesea victimele tantarilor si ale altor "vampiri" sacaitori din randul insectelor. Vitamina B1 vindeca ranile Daca aveti o rana care intarzie sa se vindece, ea ar putea sa va semnaleze o lipsa de B1. Tiamina grabeste cicatrizarea plagilor, fiindca activeaza metabolismul la nivel celular. In plus, ea calmeaza durerile. Si in acest caz, aveti posibilitatea sa obtineti o ameliorare rapida, luand zilnic drojdie de bere. Mamelor, luati vitamina B1! Vitamina B Sugarii primesc, odata cu laptele matern, toate substantele nutritive si vitaminele necesare. Cand mama are un deficit de B1, exista un mare risc pentru sugar: el se poate imbolnavi de beri-beri, o afectiune grava, uneori cu deznodamant fatal. Daca alaptati un bebelus, asigurati neaparat organismului dvs. doza corespunzatoare de tiamina.De retinut:

Rolul vitaminei B1 Tiamina (vitamina B1) este deosebit de importanta pentru:sistemul nervos- calitatea memoriei- metabolismul glucidelorenergia celulara- vitalitatea intelectului- pofta de mancarefunctiile inimii- aciditatea gastrica- procesul digestieicicatrizarea ranilor- calmarea durerilor.

Vitamina B2 (riboflavina) - motorul vietii Dintre cele aproximativ 70 bilioane de celule din care se construieste zi de zi corpul nostru, nici macar una nu izbuteste sa supravietuiasca fara vitamina B2. Daca mecanismului reprezentat de celula nu i se intretine constant functionarea cu molecule de riboflavina, el se gripeaza si se prabuseste. Din pricina alimentatiei gresite, doua persoane din trei sufera de un deficit de vitamina B2, iar in categoria varstnicilor, procentul celor afectati urca pana aproape de 50%. Alimentele cele mai bogate in aceasta vitamina pretioasa sunt laptele si lactatele, carnea, pestele, pasarile, produsele din faina integrala, legumele cu frunze de culoare verde inchis si salata. De retinut: Carenta de vitamina B2 Primele semne ce indica o lipsa de riboflavina pot fi:- limba inflamata, de un rosu pronuntat- crapaturi in colturile gurii si la buze- senzatia de nisip sub pleoape- ochii "obositi", inrositi, cu usturimi- pupilele dilatate si o sensibilitate anormala la lumina- pielea grasa- descuamari ale pielii la nas, gura, frunte si urechi- caderea parului- ameteli si tremuraturi in membredificultate de concentrare si tulburari ale somnului- neplaceri la urinat- mancarimi in zona vaginala. Lumina distruge vitamina B2 Vitamina B

Spre deosebire de vitamina B1, vitamina B2 e foarte rezistenta la temperaturi inalte (fiert, copt, prajit) si la actiunea acizilor. In schimb, aceasta vitamina este deosebit de sensibila la lumina. Daca vom aseza o sticla cu lapte in lumina, in decurs de trei ore si jumatate se vor distruge pana la 70% din moleculele de vitamina B2. (Atentie, cand cumparati lapte de la piata, sa fie tinut in vase opace.) Si prin pasteurizarea sau condensarea laptelui se pierde mare parte din vitamina B2. De aceea, se recomanda ca produsele lactate proaspete sa fie pastrate intr-un loc intunecos, de exemplu in frigider. Dozarea corecta a vitaminei B2 Acolo unde lumina si oxigenul sunt prezente din belsug, vitamina B2 se comporta ca un magnet ce atrage radicalii liberi. De aceea, dintre toate vitaminele complexului B, ea este singura care, administrata in cantitati mari, devine uneori toxica. De pilda, aceasta substanta extrem de sensibila la lumina poate afecta cristalinul globului ocular, favorizand aparitia cataractei. In consecinta, persoanele de varsta a doua si a treia nu sunt sfatuite sa ia zilnic tablete de vitamina B2. Vitamina B2 si hormonii stresului Cei obligati sa faca fata unui stres psihic sau fizic au nevoie de cat mai multa riboflavina. Multi oameni care duc o viata agitata, depun eforturi pentru a raspunde anumitor exigente profesionale sau se confrunta cu stari conflictuale isi cheltuiesc o parte din rezervele de vitamina B2. Drept urmare, vitamina lipseste din metabolismul celular, asa incat in punctele slabe ale organismului incep sa se manifeste unele din simptomele neplacute, enumerate anterior.

Vitamina B2 in graviditate Si femeile insarcinate necesita un aport suplimentar de vitamina B2. In absenta acestei vitamine, la embrionul aflat in dezvoltare, metabolismul celular decurge defectuos. "Atunci, procesul de crestere nu se desfasoara normal si are loc o distrugere a tesutului neuronal", precizeaza cercetatoarea americana Marianna K. Fordyce de la Florida State University. Unde gasim vitamina B2 Dintre alimente, cele mai bune surse de riboflavina sunt ficatul, rinichii, laptele si ouale. Suplimentul alimentar ideal este drojdia de bere care, pe langa multa riboflavina, contine toate celelalte vitamine ale complexului B.Vegetarienii radicali, care evita nu numai carnea, dar si laptele si ouale, ar trebui sa-si acopere necesarul de B2 cu produse de soia, de exemplu tofu.Persoanele care obisnuiesc sa manance foarte putin ori se supun unei diete drastice cu intentia de a slabi risca sa-si epuizeze rezervele de vitamina B2. Specialistii ne indeamna sa bem cat mai mult lapte si, pe cat posibil, sa consumam numai hrana proaspata, nerafinata, pentru a ne asigura astfel un aport de vitamina B2 pe cale naturala. Necesarul zilnic de vitamina B2 Vitamina B2 este motorul organismului. Ea stimuleaza neintrerupt productia de energie a celulelor, ne asigura vitalitatea si ne face temperamentali.

Femeile necesita circa 1,2 miligrame de vitamina B2 pe zi. In conditiile unui stres iesit din comun, generat de pilda de neplacerile de la birou, de conflictele intervenite in relatia cu partenerul sau pur si simplu de un volum prea mare de munca, ele vor avea insa nevoie de 1,7 miligrame zilnic. In perioada de graviditate si alaptare li se recomanda chiar 2 miligrame sau mai mult.In functie de consumul de energie, necesarul cotidian de vitamina B2 al barbatilor variaza intre 1,4 si 1,7 miligrame. Daca sunt mereu cu sufletul la gura, stresati de dimineata pana seara, daca presteaza o munca fizica grea ori au o activitate sportiva permanenta, ratiade vitamina B2 va creste pana la 6,2 miligrame.Ca regula cu valabilitate universala, pentru barbati, femei si copii: ori de cate ori consumam mai multa energie, prin munca sau sport, stres si discutii violente in contradictoriu, fiecare dintre noi necesita o doza de vitamina B2 dubla fata de cea obisnuita. Printr-o alimentatie conceputa corect, va puteti satisface cu usurinta acest necesar sporit. De exemplu, o bucata de ficat prajit, mancata inainte de examen, va improspateaza fortele si va intareste capacitatea de concentrare. Cum se protejeaza vitamina B2 Vitamina B Nu lasati alimentele mult timp descoperite ori in recipiente de sticla, astfel incat sa fie expuse la lumina soarelui sau la cea naturala de zi din incapere.Cand cumparati de la supermarket alimente ambalate in borcane de sticla alba sau in folie transparenta, e bine sa stiti ca ele au pierdut deja o cantitate considerabila de riboflavina. Preferati sticlele si borcanele de culoare bruna sau verde.

Deprindeti-va sa va procurati mereu alimente proaspete. Cele preparate industrial intr-un fel sau altul ori transportate pe distante lungi nu-si mai pastreaza concentratia initiala de vitamina B2.Sportul, gimnastica, dansul modern, joggingul, stretchingul etc. ne aduc intr-o forma fizica maxima doar atunci cand introducem in meniu o hrana bogata in vitamina B2. Deseori transpiram degeaba, fiindca in lipsa vitaminei B2, antrenamentul nu poate fi anabolizant, adica nu ne ofera un plus de energie. Intr-o asemenea situatie, sportul nu ne invioreaza, ci ne oboseste.Alimentele - si in special laptele se pastreaza cel mai bine in recipiente de culoare inchisa.Nu folositi in bucatarie natron (carbonat natural hidratat de sodiu), caci el este inamicul numarul unu al moleculelor sensibile de vitamina B2, pe care le distruge rapid. De retinut: Utilitatea vitaminei B2 Vitamina B2 are o insemnatate deosebita pentru:- respiratia celulara- energia celulara- glanda tiroida- ochi, acuitate vizuala- piele- par- unghii- crestere- marirea greutatii corporale- o forma fizica buna. Continutul de vitamina B2 al unor alimente Alimentul (grame) Vitamina B2 (miligrame)100 g ficat................................2,80100 g lebar................................1,10100 g migdale..............................0,78100 g vanat................................0,45100 g branza (grasa).......................0,44100 g ciuperci.............................0,42100 g somon................................0,37100 g branza

(degresata)...................0,34100 g pastrav..............................0,32100 g cereale integrale....................0,30100 g macrou...............................0,28100 g seminte (floareasoarelui, susan)....0,25100 g hering...............................0,22100 g carne de vita........................0,20100 g spanac...............................0,18100 g lapte nesmantanit....................0,161 ou ......................................0,15100 g iaurt................................0,14100 g nuci.................................0,13100 g boabe de soia........................0,11100 g fasole, mazare.......................0,10 Gilda Fildanhttp://www.formula-as.ro/2006/717/medicinanaturista-25/vitamina-b-6988

Vitamina B-1Vitamina B-1 este vitala petru functionarea normala a celulelor si a nervilor. Surse:Stridiile, drojdie de bere, carne, fasole uscata, portocale, germeni de grau, paine si cereale, unt de arahide. Semne ale lipsei de Vitamina B-1: Oboseala, lipsa poftei de manacre, slabirea, senzatie de greata. Semnele unei lipse acute de vitamina B-1 sunt pierderi de memorie, paralizarea membrelor, slabirea muschilor si probleme cu inima. Vitamina B-2Vitamina B-2 este necesara pentru furnizarea energiei din carbohidrate, proteine si grasimi. Este de asemenea importanta pentru o dezvoltare normala a

organismului, producerea unor hormoni si buna functionare a celulelor rosii. Surse:Produsele lactate, carne, peste, cerelale de porumb si vegetale precum broccoli si asparagus. Semne ale lipsei de Vitamina B-2: Uscarea gurii, a limbii si a buzelor, senzatia de caldura in jurul ochilor, pierderea vederii, sensibilitate la lumina. O lipsa acuta a vitaminei B-2 este semnalata de inflamarea ochilor, a limbii si a pielii si a unei depresii. Vitamina B-3Vitamina B-3 este necesara pentru furnizarea energiei din carbohidrate, proteine si grasimi, pentru sinteza grasimilor si pentru formarea celulelor rosii. Surse:Carne, carne de pasare, peste, cereale, nuci, oua. Semne ale lipsei de vitamina B-3: Slabire, lipsa poftei de manacare, inflamarea pielii si letargie. O lipsa acuta a vitaminei B-3 este semnalata de pelagra, boala ce ataca pielea, umflarea limbii si vatamarea sistemului nervos. Vitamina B-6Vitamina B-6 ajuta organismul sa se foloseasca de carbohidati si proteine. Joaca un rol cheie in prelucrarea amino acizilor, in asezarea proteinelor. Surse:carne de pui, peste, rinichi, oua, carne de porc, orez, soia, nuci si alune. Semne ale lipsei de vitamina B-6: Depresie, senzatie de voma, scaderea imunitatii, inflamarea pielii si a venelor, anemie, letargie.

Vitamina B-12Vitamina B-12 este necesara pentru producerea carbohidratilor, a proteinelor si a unor amini acizi si grasimi. Surse:carne, peste, lapte, alte produse lactate, oua. Semne ale lipsei de vitamina B-12: Anemie.

Vitaminele din grupul B sunt vitamine hidrosolubile, pentru care corpul nostru, in general, nu poate face rezerve. Ele sunt, in general, foarte sigure pentru sanatate, pentru cele mai multe neexistand doze maxime tolerabile (adica poti lua cantitati mai mari, pentru beneficii sporite in domeniul sanatatii, energiei, slabirii). Vitaminele din grupul B ajuta in slabire prin faptul ca participa activ la arderea grasimilor (in special vitamina B5, acidul pantotenic). Deficitele grave de vitamine din grupul B pot duce la pierderea poftei de mancare, de aici si mitul conform caruia aceste vitamine stimuleaza apetitul. De fapt ele doar il readuc la normal, ba chiar vitamina B5 reduce senzatia de foame la obezi. Vitamina B1 (tiamina) Functii ajuta la transformarea glucidelor si grasimilor in energie. Joaca un rol important in trasnmiterea influxului nervos. Surse naturale ficat, oua, seminte de in, seminte de floarea soarelui, carne de pasare, sparanghel, peste, orez brun, legume uscate, tarate de ovaz, lapte, cereale integrale (secara). Cerealele procesate (inclusiv fainoasele si produsele

de patiserie) au un continut scazut, din cauza ca aceasta vitamina se pierde prin extragerea fainii albe si coacere. Doze reocmandate 1,5-1,8 mg pe zi. La 50mg pe zi ofera ca avantaj cresterea acuitatii mentale. Precautii in doze mari are efect diuretic. Consumul de alcool, cafea si ceai negru scad asimilarea tiaminei din alimente. Vitamina B2 (riboflavina) Functii participa la metabolizarea glucidelor, grasimilor si proteinelor.In doze mari ajuta la prevenirea migrenelor, in special in combinatie cu suplimentele cu magneziu si coenzima Q10. Surse naturale ficat, oua, lactate, peste, leguminoase (linte), migdale, porumb, sparanghel, fasole verde. Doze zilnice recomandate pentru evitarea simptomelor de carenta- 0,9-1,6mg. Doza optimala pentru asimilare maxima este in jur de 2.5mg. Are culoarea galbena, fiind folosita ca aditiv alimentar (colorantul E101) si este responsabila pentru schimbarea culorii urinei atunci cand se administreaza vitamine. NU exista simptome de supradozare sau acumulare in corp. Vitamina B3 sau PP (niacina) Poate fi sintetizata in organism pornind de la aminoacidul numit triptofan.

Desi cele doua forme au efecte similare in corp, nicotinamida nu are si proprietatile de scadere a colsterolului pe care ela re niacina. Functii rol in producerea de energie, transmiterea infuxului nervos si in sinteza acizilor grasi si a unor hormoni (testosteron, estrogen, progesteron, cortizon, insulina, tiroxina). Surse naturale galbenus de ou, germeni de grau, ficat, inima, rinichi, carne de pui, peste, oua, smochine, curmale, aovcado, nuci. Doze reocmandate De la 2mg pe zi la copiii mici la -18 mg pe zi la femeila insarcinate sau care alapteaza. Doza maxima zilnica este de 35mg pe zi, dupa care pot aparea efectele de mancarime si roseata a pielii (flushing). Acest efect este chiar cautat de catrei cei care doresc o vascularizatie si pompare mai buna in concursurile de culturism sau la antrenamentele de forta.Totusi, dozele mari opresc arderea grasimilor din stratul de rezerva (grasimea de sub piele). Precautii nicotinamida: netoxica.Acidul nicotinic poate induce roseata pielii si mancarimi, la doze moderate. Poate fi inclus in diverse suplimente nutritive (alaturi de creatina) pentru a mima un efect de pompare a muschilor. Inhiba metabolizarea grasimilor, deci atentie la dozele mari folosite daca doriti sa slabiti. La doze mari (peste 2000 mg pe zi): risc de toxicitate hepatica. Atentie daca suferiti de boli hepatice.

Vitamina B5- acidul pantotenic Este prezenta in majoritatea produselor animale si vegetale, insa mare parte se pierde prin procesare (inclusiv fierbere si congelare). Functii: in producerea de energie din grasimi si carbohidrati. Ajuta la combaterea acneei si altor probleme ale pielii si parului, vindecarea ranilor, scaderea colesterolului rau, slabire, conservarea antioxidantilor. Deficitul se manifesta prin oboseala, intepaturi in membre. Surse naturale: oua, carne, avocado, ficat de vitel, broccoli, ciuperci, conopida, porumb. Doze recomandate: 1-7mg. In anumite situatii se poate merge si pana la de 1000 de ori doza recomandata (fara efecte secundare notabile). Dupa unele studii, cantitatea de vitamina B5 disponibila reprezinta limita cantitatii de grasime care poate fi arsa. De aceea, s-a testat(cu succes) vitamina B5 in slabire, in doze de 2000-10000mg pe zi. Varianta Pantethine este mai eficienta, avand efecte vizibile si la 2400-3600mg/zi. Vitamina B6 (piridoxina) Functii rol in catabolismul si sinteza aminoacizilor si in metabolismul acizilor grasi, permite sinteza neurotransmitatorilor, joaca rol in transformarea glicogenului in glucoza si furnizarea de energie organismului. Regenereaza globulele rosii, participa la producerea anticorpilor. Surse naturale germeni de grau, varza, carne, cereale.

Doze recomandate 2,2-2,5 mg. Precautii la doze mari (1000-2000 mg/zi) risc de polinevrite. Unele studii raporteaza riscuri si la doze mai mici, de 200mg/zi (folosite ca tratament medical in diferite afectiuni). Vitamina B8 sau H (biotina) Functii participa la metabolismul proteinelor, grasimilor si carbohidratilor. Intervine in sinteza acizilor grasi si a acizilor nucleici (materialul genetic al celulei). Joaca un rol important in gluconeogeneza (producerea de glucoza din alte surse de energie), fiind utila in special cand se consuma foarte putini carbohidrati (dieta pentru slabire). Albusul de ou crud contine o proteina (avidina) care leaga si impiedica asimilare biotinei. Avidina este inactivata de temperaturile folosite la gatit. De aceea ouale trebuie preparate termic (galbenusul poate fi consumat crud). Surse naturale ficat, lapte, orez integral, fructe, nuci. Doze recomandate bacteriile intestinale furnizeaza o parte din necesarul de biotina. Necesarul ar fi de 100-300 g. Vitamina B9 (acidul folic) Functii esentiala in sinteza aminoacizilor si proteinelor. Participa la formarea hemoglobinei (pigment al globulelor rosii care transporta oxigenul la celulele corpului). Este foarte importanta in primele saptamani de sarcina pentru prevenirea defectelor de tub neural.

Surse naturale ficat, galbenus de ou, legume verzi, morcovi, avocado, linte, seminte de floarea soarelui, caise, fasole, porumb, migdale, castane, portocale. Doze recomandate 400 g. Un produs de calitate cu acid folic este Folic Acid de la Now Foods. Spre deosebire de majoritatea vitaminelor hidrosolubile, acidul folic poate fi scotac in corp in cantitati care pot fi folositoare timp de cateva luni (in functie si de necesarul dat de factorii de mediu, stress etc.). Suplimentarea cu acid folic previne efectele toxice ale methotrexatului, ajuta fertilitatea masculina, reduce riscul de degenerare maculara, combate depresia, Precautii suplimentele de vit. B9 sa fie insotite de suplimente bogate in vit. B12, deoarece un adaos masiv de vit. B9 poate masca o anemie provocate de carenta in vit. B12. Vitamina B12 (cobalamina) Functii rol in maturarea si multiplicarea globulelor rosii. Poate fi stocata in ficat. Surse naturale carne, peste, lactate, oua, crustacee. Sursele vegetale nu contin vitamina B12, facand necesara suplimentarea in regimurile vegane (vegetariene stricte), tinute pe termen lung. Doze recomandate 3-4 g. Precautii risc de alergie in caz de eczeme.O forma identica cu cea din corpul omenesc este methyl-cobalamina (metil-B12). Este utila ca supliment pentru vegani, fumatori, diabetici, batrani.

Prezentarea in detaliu a produsului naturist Stress Management de la Calivita Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B, vitamina H (biotina), acid paraminobenzoic (PABA), colina si inozitolul. Toti acesti compusi vitaminici isi exercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic, intr-o stransa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa, preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta (retard) sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina in B-Complex constanta pe un timp mai indelungat. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome, cum ar fi caderea si incaruntirea prematura a parului, matreata, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui aport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sofisticate sau creme scumpe. In plus, combaterea efectelor negative ale stresului si contolul starilor nevrotice sunt stimulate foarte mult de un aport corespunzator de vitamine ale complexului B.

Vitamina B1 (tiamina) are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. In stare naturala se gaseste in cereale si drojdie. Este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantei intelectuale", deoarece are efecte benefice asupra activitatii sistemului nervos si asigura cresterea randamentului intelectual. Are si un usor efect diuretic. Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesarul de vitamina

B1. Aduce o contributie importanta si la cresterea tonusului musculaturii netede. Carenta duce la aparitia bolii Beri-Beri. Vitamina B2 (riboflavina) are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor precum si in catabolismul lipidelor si glucidelor. Imbunatateste vederea (creste sensibilitatea retinei) si contribuie la dezvoltarea fizica. Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli dermatologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinelor. Necesarul de Vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatii de stres. In alimente se gaseste impreuna cu Vitamina B1. Vitamina B3 (niacinamida, amida acidului nicotinic, factor pp) are un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in metabolismul lipidelor si glucidelor. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulina). Are efect de calmare a durerilor migrenoase, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). Vitamina B4 (acidul folic) favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor aminoacizi, la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si de aceea este foarte utila in tratmentul unor anemii. Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale (spina bifida - coloana vertebrala deschisa la exterior). Recent, un

grup de medici din Alabama a raportat ca acidul folic are un rol important in profilaxia cancerului de col uterin. Vitamina B5 (acid pantotenic, pantotenat de calciu) are rol in catabolismul glucidelor si al lipidelor si, prin aceasta, la generarea energiei necesare preoceselor fiziologice. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor supra-renale. Vitamina B6 (piridoxina), prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri. Participa la metabolismul aminoacizilor, al acizilor grasi esentiali si al fierului. Se gaseste in drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila formarii anticorpilor si a hematiilor (globulelor rosii). Deoarece are un rol important in metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut si intens mareste considerabil necesarul de vitamina B6 in organism. Lipsa acestei vitamine afecteza structura si functionarea normala a tesutului muscular. Observatiile clinice au dovedit ca un aport substantial de vitamina B6 contribuie, in mare masura, la atenuarea tensiunii nervoase, a durerii asociate ciclului menstrual si la ameliorarea situatiei de greata. Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural. Vitamina B8 (colina) este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente. Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica (incarcarea ficatului cu grasimi). Impiedica de asemenea depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea

substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Vitamina B9 (inozitolul) favorizeaza cresterea parului si previne ateroscleroza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor - componente esentiale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat. Vitamina B12 (ciancoblamina) are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica si la cresterea poftei de mancare. Din acest motiv este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele de ficat. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionalitatii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.

Preparatele de complex vitaminic B sunt utile oricarei persoane, deoarece reduc sensibilitatea la stres si simptomatologiile asociate stres-ului, iar sportivilor le sunt aproape indispensabile. Datorita efectelor terapeutice, sunt un supliment alimentar valoros in prevenirea si tratarea alergiilor, a tulburarilor neurologice si psihice.

IMPORTANT - Nu produce, in mod uzual, ingrasarea.

- Nu da somnolenta. - Este usor diuretic. - Nu se recomana la cancere in perioada de tratament alopat si operatie, dar se recomanda dupa efectuarea tuturor intervenitiilor chirurgicale, chimioterapiei, radioterapiei, in perioada de recuperare.

Un flacon de Stress Management B-Complex are 100 de tablete si costa 49,06 lei (cel mai mic pret de distributie). O tableta contine: - Vitamina B1- Vitamina B2- Niacinamida (Vitamina B3)- Acid folic (Vitamina B4)- Pantotenat de Calciu (Vitamina B5)Vitamina B6- Colina (Vitamina B8)- Inositol (Vitamina B9)Vitamina B12- Vitamina C- Magneziu 1.30 mg 1.80 mg 15.00 mg10 mcg5.00 mg 2.00 mg 100.00 mg 100.00 mg 2.00 mcg 60.00 mg 13.50 mg

Dan Paunescu

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/prospecte-produsecalivita/stress-management-b-complex.htm Vitamina C - bagheta magica a naturii Descoperitori: James Lind, Szent Gyorgy (premiul Nobel). Ei au aratat ca vitamina C mareste capacitatea globulelor rosii de a fixa oxigenul din aer si de a-l transporta in celule.

Vitamina C accelereaza formarea anticorpilor si activitatea fagocitelor, care protejeaza corpul impotriva infectiilor. In respiratia celulara, vitamina C actioneaza in paralel cu vitamina B (mai multa forta vitala concentrata in mitocondrii sub forma de ATP, unde Fierul este intermediar). In acest sens participa la fixarea Fierului din hrana in corp. Fierul are functie regulatoare la statia finala a metabolismului celular, in mitocondrii. Vitamina C are eficacitate sporita in prezenta fierului.Oxigenul din aer distruge vitamina C. Cand nu face parte dintr-un complex biochimic, vitamina C se combina cu oxigenul (are afinitate la acesta) si se consuma. De aceea trebuie sa fim atenti la pregatirea alimentelor (suc, salate), ca acestea sa nu fie mult timp in contact cu aerul. Congelarea la temperaturi joase nu vatama vitamina C dar dupa decongelare alimentele trebuie consumate imediat, deoarece la congelare celulele crapa. Tutunul distruge vitamina C.

El blocheaza absorbtia O2 de catre hemoglobina din sange. Vitamina C este un factor de crestere a oaselor, al formarii dintilor (in acest caz actioneaza impreuna cu Ca (calciu), P (fosfor), acidul silicic si vitamina D). Vitamina C participa la metabolismul colesterolului. Activeaza formarea substantelor de cimentare intercelulara si a colagenelor, care sunt proteine de sustinere si care se afla in piele, cartilagii, discuri intervertebrale, tesut conjunctiv, nervi, ligamente si in substanta proteica a oaselor.Activeaza formarea corticosteroidelor in capsula suprarenala (important pentru reumatism). Favorizeaza reinnoirea sangelui.

Vitamina C se gaseste in corp acolo unde se desfasoara procese vitale: ficat, glande suprarenale, hipofiza, corpul luteum care furnizeaza femeii hormonii specifici.Are rol de reglare si purificare. Mareste rezistenta la frig, accelereaza vindecarea ranilor, impiedica insolatiile (prin activarea respiratiei celulare si a sistemului de aparare).Oboseala la volan se evita 3-5 ore luand 500-1000 mg vitamina C. Efectul incepe la 1/2 h de la administrare.Vitamina C naturala este superioara vitaminei C sintetice.

Primavara, intensificarea radiatiei ultraviolete stimuleaza activitatea tiroidei, care mareste metabolismul cu 15-20%; aceasta necesita un consum suplimentar de vitamina C. Astfel apare asa-zisa astenie de primavara. Se vor consuma in acest sens mai multe vitamine si minerale ca deobicei. Vitamina hidrosolubila implicata in productia de glucocorticosteroizi si de anumiti neurotransmitatori (substante care permit transrnisia influxului nervos), in metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic si al anumitor acizi aminati, in neutralizarea radicalilor liberi si a nitrozaminelor, in reactii imunologice, care faciliteaza absorbtia fierului la ivelul tubului digestiv. SINONIM: acid ascorbic. NECESITATI SI SURSE. Aporturile nutritionale recomandate de vitamina C sunt de 35 pana la 65 miligrame pe zi pentru copil, de la 60 la 100 miligrame pentru adulti si adolescenti. Pentru fumatori este recomandat un aport crescut, de ordinul a 120 miligrame pe zi. Principalele surse alimentare de vitamina C sunt legumele si fructele crude, precum si cartofii. Aceasta vitamina este usor oxidabila si foarte sensibila la caldura si la radiatii infrarosii si ultraviolete.

CARENTA. Carenta in vitamina C, rara in tarile in curs de dezvoltare si exceplionala in tarile industrializate. este responsabila de scorbut. Cauzata de un sport alimentar insuficient, unei malabsorbtii digestive, unei cresteri a necesitstilor sau unei eliminari excesive, carenta apare de cele mai multe ori la subiectii varstnici, alcoolici, suferind de malabsorbtie cronica sau supusi unei hraniri prin perfuzii nesuplimentate in vitamina C. Ea se traduce printr-o oboseala, prin dureri osteoarticulare, edeme, o gingivita, hemoragii. Starile de subcarenta (stadiul care precede carenta) ar fi mult mai numeroase, iar actualmente se pune intrebarea referitoare la eventualele relatii intre un defect de aport in vitamina C si diverse boli (cancer, boli cardiovasculare, cataracta etc.). UTILIZARE TERAPEUTICA SI HIPERVITAMINOZA. Administrarea de vitamina C este prescrisa pe cale orala in tratamentul carentelor corespunzatoare, al starilor de oboseala, al unor tulburari capilare si venoase, iar pe cale intravenoasa in caz de methemoglobinemie ( crestere anormala a concentratiei sangvine de methemoglobina, molecula incapabila sa transporte oxigenul). In schimb, contrar unei idei raspandite, vitamina C nu are nici o influenta asupra virusului gripal. Luarea excesiva de vitamina C (prin suplimentare medicamentoasa) poate antrena o agitatie si insomnii, dar ea nu este periculoasa, excesul fiind eliminat prin urina si fecale. Pentru doze egale sau mai mici de 1 000 miligrame pe zi, nu exista nici un fel de contraindicatii. Doze mai mari nu trebuie administrate in caz de hemocromatoza (boala consecutiva acumularii de fier in tesuturile organismului), de litiaza renala oxalica, de deficit in gluco-6fosfat dehidrogenaza sau de insuficienta renala.

Un sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANIC * Este o substan care poate prea banal, dar efectele sale asupra sntii sunt incredibil de puternice. Cu ea pot fi tratate forme grave de cancer, dar i o rceal puternic, poate fi prevenit infarctul, dar i accidentul vascular cerebral sau astmul. Ne referim la vitamina C organic, extras prin procedee 100% naturale, care este de zeci de ori mai puternic dect surata ei de sintez * Aceast vitamin a fost identificat pentru prima dat de ctre fiziologul i biochimistul maghiar Albert Szent-Gyorgyi, descoperire pentru care a i primit n 1937 premiul Nobel. Pn ca omul s fac ns aceast descoperire, a fost nevoie de o munc de sute de milioane de ani a naturii. Att i-a luat Mamei Natur ca s creeze aceast molecul extrem de simpl, compus din carbon, hidrogen i oxigen. ns aceast molecul simpl, adic vitamina C, s-a dovedit un adevrat miracol pentru lumea vie. Era destul de mic i de agil, ct s poat trece repede prin barierele metabolismului, i imprima un asemenea dinamism, nct a impulsionat fantastic evoluia vieii de pe Terra, din momentul n care a fost "inventat. Aproape toate vieuitoarele de pe Pmnt i produc singure aceast substan care le asigur energia i dinamismul, dar nu i omul. Omul trebuie s apeleze la lumea vegetal, la natura nconjurtoare, pentru a face rost de aceast vitamin fr de care nu poate tri. Ca i cum natura sau, altfel spus, Dumnezeu, ar fi vrut s se asigure c fiina uman, nzestrat cu atta ingeniozitate i abiliti, nu va uita niciodat de unde provine i ct de interconectat este cu mediul nconjurtor, cu celelalte fiine, pe care trebuie s le protejeze. Cunoscut i ca acid ascorbic, aceast substan este printre cele mai importante pentru viaa noastr.

Rolul vitaminei C n corpul uman Toate procesele cu adevrat importante din corpul nostru sunt susinute de vitamina C. Ea este cel mai puternic sprijin pentru imunitate, ajutnd armata de celule specializate n aprarea corpului s lupte cu microbii i s distrug celulele canceroase.

i tot ea ajut sistemul imunitar s disting adversarii de prieteni, aa nct celulele armatei sale s nu se ntoarc mpotriva propriului organism, provocnd alergii sau boli autoimune. Vitamina C este esenial i pentru sistemul nervos. Fr ea, ne-ar fi imposibil s percepem deosebirile dintre culori, s contientizm trecerea timpului, s trim bucuria i entuziasmul. Pe urm, ea este un antioxidant de excepie, ce contribuie activ la frnarea tuturor proceselor de mbtrnire din corp, meninndu-ne tonusul, elasticitatea i capacitatea de a ne regenera. Nu n ultimul rnd, acidul ascorbic este cel care particip la formarea colagenului, o protein ce d trie i elasticitate oaselor, cartilajelor, muchilor i vaselor de snge. Vitamina C este i cea care ajut la asimilarea fierului i potasiului, care previne degradarea vitaminei E i a unor vitamine din complexul B, care susine procesele de asimilaie i de eliminare.Cum spuneam, tocmai aceast substan, att de necesar vieii, organismul nostru nu tie s o produc, fiind nevoie n permanen de o surs exterioar din care s o primeasc. n plus, fcnd parte din grupa hidrosolubile (solubile n ap), vitamina C se elimin n cantiti mari din organism, trebuind pus la loc mereu i mereu. Nu este de mirare c foarte muli dintre noi sufer adesea fr s tie - de o caren de vitamina C.

Deficitul de vitamina C n organism Primele semne ce indic un deficit de vitamina C sunt sngerrile spontane ale gingiilor, starea de oboseal persistent, mbtrnirea accelerat a pielii, care formeaz ncreituri, mai ales n zona ochilor i a buzelor.

Cnd lipsa de acid ascorbic se cronicizeaz, sistemul imunitar nu mai funcioneaz cum trebuie i apar rcelile frecvente, dar putem descoperi i sensibiliti alergice, pe care nu tiam c le avem, sau simptome ale bolilor autoimune. i tot lipsa acestei vitamine duce la apariia unor afeciuni ca: varicele, hemoroizii, excedentul de greutate corporal, oboseala persistent, nervozitatea, dificultatea n concentrare, strile depresive, tulburrile somnului, cderea prului sau slbiciunea general.Prin analize, deficitul de vitamina C este mai dificil de depistat dect s-ar putea crede, deoarece cantitatea n care ea se afl n snge poate varia foarte mult n timpul zilei. Aceasta, deoarece n condiii de stres, organismul folosete ntr-un timp foarte scurt cantiti impresionante de acid ascorbic. De pild, o singur igar fumat face organismul s consume aproximativ 40 mg de vitamina C, n condiiile n care necesarul zilnic din acest nutrient este de 60100 mg. i acelai consum extraordinar al acestei vitamine apare i atunci cnd ne expunem pasiv frumului de igar, cnd nu dormim, cnd facem efort fizic de durat, cnd ne confruntm cu o infecie sau cu o reacie alergic.

Apoi, pe msur ce naintm n vrst, corpul nostru cere cantiti tot mai mari de vitamina C, pe de o parte, iar pe de alt parte, capacitatea noastr de asimilaie scade, ceea nseamn c vom avea nevoie de cantiti tot mai mari din

acest nutrient. Totui, pentru cine a studiat etichetele sucurilor, sosurilor sau ale dulciurilor din rafturile supermarketurilor, apare ntrebarea: cum ar putea s ne lipseasc vitamina C, ct vreme a ajuns s fie folosit drept conservant n mncruri i este suplimentat n attea alimente pe care le consumm zilnic? Ei bine, vitamina C folosit n tot felul de alimente obinute pe cale industrial este una de sintez, net diferit de cea natural, aa cum vom vedea n cele ce urmeaz: Diferena dintre vitamina C organic i cea de sintez Din punctul de vedere al structurii chimice, vitamina C existent n fructe i legume este identic cu cea sintetic. i atunci de ce se face aceast difereniere? Pentru c efectul terapeutic al variantei organice este incomparabil mai intens dect al celei obinute pe cale industrial.

Cercettorii au identificat n extractele naturale bogate n vitamina C aa-numiii co-factori, nite substane naturale (flavonoide, antociani, acizi organici) care, pe de o parte, mbuntesc simitor asimilarea acestei vitamine de ctre organism, iar pe de alt parte, poteneaz aciunea sa terapeutic incredibil de mult. De pild, vitamina C de sintez, luat n poliartrita reumatoid, are efecte modeste, n schimb vitamina C organic, extras din fructe, are o aciune foarte intens, diminund durerea i mrind simitor, prin administrare sistematic, mobilitatea articulaiilor. La rndul lor, toate cercetrile de laborator au artat c efectul antioxidant al extractelor naturale cu vitamina C organic este de cteva ori mai puternic dect cel al vitaminei C de sintez.

n fine, studii-gigant, fcute pe mii sau zeci de mii de persoane din Statele Unite, Australia, Suedia sau Japonia, au artat c o cantitate modest, de 60-180 de mg de vitamina C organic ingerat zilnic duce la o reducere uimitoare a incidenei cancerului, atacului cerebral sau infarctului, n timp ce cantiti impresionante de vitamina C de sintez nu au avut practic nici un fel de efect n prevenirea acestor boli. Modul de administrare al vitaminei C Cantitatea de vitamina C necesar pentru un adult sntos este, n medie, de 60 mg/zi, ns de la caz la caz, aceast doz poate varia foarte mult.Un sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANICGrepfrutul De pild, la femeile aflate n perioada de graviditate, necesarul crete la 100 mg/zi, iar la cele care alpteaz, ajunge la 120 mg/zi. Aportul de vitamina C trebuie mrit de 3-4 ori pentru cei expui la poluare cu metale grele, benzen sau lacuri, precum i n cazul sportivilor. De asemenea, necesarul este de 4-5 ori (sau chiar mai mult) mai mare n cazul rcelilor, alergiilor, tuberculozei, cancerului, ulcerului gastric i duodenal. Un fumtor care consum un pachet pe zi are nevoie de mcar 400 de miligrame (de aproape 7 ori doza zilnic normal!) de vitamina C pe zi. Dincolo de aceste calcule, n multe teste medicale, unele de mare amploare, sau folosit pentru vindecarea bolilor aa-numitele megadoze de vitamina C. De exemplu, n tratamentele fcute la Institutul Linus Pauling, pe bolnavii de cancer, au fost folosite doze de vitamina C de 250 (!) de ori mai mari dect cele recomandate obinuit, i aceasta pe termen lung i fr a se nregistra efecte adverse majore. La fel, n reaciile alergice acute, n astm, n bolile infecioase rezistente la tratament, au fost folosite megadoze de vitamina C. Nu cantitatea este ns

totul, la fel de importante, dac nu mai importante, fiind sursele din care ne lum aceast vitamin. Vitamina C organic din alimente Este, fr doar i poate, cea mai valoroas form de vitamina C. Dintre fructele consumate uzual, cele mai bogate n vitamina C sunt lmile, portocalele, grepfrutul, merele, cpunile, cu condiia s se fi maturizat natural (nu forat, n lzi) i s nu fi fost depozitate prea mult nainte de a fi consumate. De exemplu, un mr care atunci cnd este proaspt cules conine 10 mg de vitamina C, ajunge s conin dup 3 luni de depozitare doar 1 mg de vitamina C. Aadar, pentru a beneficia de aceast vitamin, consumai doar fructe proaspete.

Dintre legume i zarzavaturi, cantiti nsemnate de vitamina C conin cartofii, ptrunjelul verde, varza alb, varza roie (este campioana absolut la coninutul de vitamina C), ardeii (mai ales cei de culoare roie), tomatele. Aceeai situaie de la fructe apare i n cazul legumelor, al cror coninut de acid ascorbic scade foarte mult cu timpul. Un cartof care atunci cnd este proaspt recoltat conine 25 mg de vitamina C ajunge, dup cteva luni, s nu aib mai mult de 5 miligrame din acest nutrient.

Mai mult, dintre toate vitaminele, vitamina C este cel mai uor distrus n timpul preparrii sau conservrii. Acidul ascorbic este degradat rapid de contactul cu metalele, de expunerea la aer sau lumin, de prepararea termic. Prin prjire, de exemplu, 90% din coninutul iniial de vitamina C al

alimentelor se pierde. Din toate aceste motive, a devenit necesar suplimentarea cantitii de vitamina C natural ingerat zilnic cu capsule sintetice de vitamina C. Capsulele cu vitamina C de sintez De regul, aceste capsule conin vitamina C extras prin procese industriale din glucoz. ns vitamina C sintetic este eficient mai ales n forma injectabil, folosit n medicina de urgen. n schimb, la administrarea pe cale oral, pe termen lung, vitamina C sintetic are o eficien extrem de limitat. Zeci de studii arat c varianta de sintez are efecte foarte reduse sau pur i simplu inexistente, n afeciuni n care surata sa organic este un adevrat panaceu. Din pcate, vitamina C sintetic este de... 500 de ori mai ieftin dect cea organic, motiv pentru care productorii de medicamente folosesc tot felul de tertipuri prin care vnd acidul ascorbic sintetic drept vitamina C organic.

i, deoarece legislaia are foarte vag definite noiunile de natural sau organic, vom ntlni foarte multe contrafaceri pe piaa noastr, purtnd numele de "Vitamina C organic sau "Vitamina C natural. De regul, putem depista foarte uor vitamina C sintetic deghizat n cea organic prin cteva caracteristici:* concentraia de vitamina C este foarte ridicat: o capsul cu acest nutrient n forma sa natural abia dac ajunge la 20 mg de vitamina C pur, n timp ce capsulele sintetice conin 100, 500 sau chiar 1000 mg de vitamina C.* la capsulele sintetice nu este specificat clar sursa din care a fost extras vitamina C, spre deosebire de cele cu vitamina C organic, unde se precizeaz fructele sau legumele din care a fost extras.* la vitamina C de sintez sunt adesea adugate substane strine, mai ales flavonoide, pentru a imita, fr

succes, compoziia natural a fructelor n care se gsete n stare natural vitamina C. Capsulele cu vitamina C organic Conin extracte obinute prin procese speciale, desfurate la temperaturi sczute, din fructe sau legume.

Cel mai adesea, aceste extracte bogate n acid ascorbic sunt obinute din dou fructe, i anume: fructele de mce (Rosa canina) i fructele de acerola (Malpighia glabra), un arbore tropical, cultivat acum pe scar larg, tocmai pentru bogia sa n vitamina C. Ambele fructe conin, pe lng vitamina C, o mulime de substane puternic antioxidante, cum ar fi pigmenii care le dau culoare roie (flavonoide), acizii organici sau alte vitamine (A, PP, B1, B2, B3) etc. Datorit acestor substane ajuttoare foarte active terapeutic, puterea vindectoare a extractelor bogate n vitamina C este de zeci de ori mai puternic dect a aceluiai nutrient obinut prin sintez. Vitamina C organic i psihicul Vitamina C are o importan covritoare pentru emoiile i gndurile noastre. Stimulnd activitatea glandei hipofize, ea este implicat n secreia a nu mai puin de zece transmitori chimici, ce dirijeaz patru domenii: controlul stresului, sexualitatea, funciile tiroidei i creterea.Un sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANICCartofii Ca atare, acidul ascorbic este foarte util persoanelor astenice, cu tendin spre melancolie sau depresie, asupra crora are un efect tonic, nviortor, dttor de iniiativ i poft de

via. Pe de alt parte, vitamina C este implicat i n sinteza serotoninei, o substan responsabil cu strile de calm, de curaj i de relaxare, precum i de apariia strii de somn.Prin urmare, acest nutrient este util i pentru cei cu probleme de genul anxietii, insomniei, pentru cei care se relaxeaz foarte greu, care sunt mereu mcinai de temeri i incertitudini.n concluzie, administrarea zilnic a vitaminei C este foarte important pentru pstrarea i recptarea sntii noastre mentale i psihice. Administrat n forma sa organic, ea induce n cteva zeci de minute o nviorare psihic i mental, iar n curele pe termen mediu i lung ajut la pstrarea tonusului psihic, a unor capaciti cognitive cum ar fi memoria sau atenia. n schimb, exist i fenomenul invers: n lipsa vitaminei C organice, apare temutul proces al mbtrnirii cerebrale, al distrugerii masive a neuronilor, al apariiei unor maladii cum ar fi Alzheimer sau Parkinson. Vitamina C i cancerul Este un subiect care de 30 de ani ncinge spiritele n comunitatea tiinific medical, odat cu publicarea de ctre genialul chimist american Linus Pauling, laureat a dou premii Nobel, a rezultatelor sale privind administrarea megadozelor de vitamina C la bolnavii de cancer n stadii avansate.

Pacienilor internai n institutul care i poart numele le erau introduse prin perfuzie cantiti uriae de vitamina C, aa-numitele megadoze, de 10-15 g (adic de 160-250 de ori doza zilnic recomandat!), obinndu-se rezultate mai mult dect promitoare. Nu se putea vorbi de o vindecare complet a cancerului aflat n stadii terminale, dar pacienii se simeau mai bine, aveau mai puine dureri, n unele cazuri aprea stagnarea sau chiar remisia formaiunilor tumorale. n medie,

pacienii tratai cu vitamina C au trit de patru ori mai mult dect cei care nu au luat megadoze din aceast vitamin.

Evident, studiile sale au declanat valuri de critici din partea lumii medicale, mai mult sau mai puin ntemeiate i interesate. S-a ncercat i reproducerea experimentelor sale n alte clinici, raportndu-se triumfalist c tratamentul lui Linus Pauling nu funcioneaz. Ce au omis, ns, s spun detractorii a fost c Pauling administra megadozele de vitamina C intravenos, n timp ce, n studiile care "ncercau s-i reproduc rezultatele, aceeai vitamin era luat oral, ceea ce schimba total datele problemei. Dac intravenos, vitamina C de sintez, administrat n doze mari, are efecte puternice, luat oral, ea are efecte practic inexistente n cancer. Un studiu de mare amploare a verificat efectele de prevenire a cancerului n urma administrrii de vitamina C de sintez.

Unui numr de peste 10.000 de persoane le-au fost administrate cte 500 mg (de 8 ori doza normal) de acid ascorbic pe zi, vreme de opt ani. La sfritul studiului, rezultatele au fost dezastruoase: nici o diferen ntre cei care luau vitamina C sintetic i cei care luau un remediu fals (placebo)! Lucrurile s-au schimbat fundamental atunci cnd s-au fcut studii privitoare la efectele vitaminei C organice n cancer. De exemplu, ntr-un studiu fcut pe femei ajunse la menopauz, s-a demonstrat c cele care consumau 200 mg de vitamina C organic, din fructe i legume, au avut o inciden a cancerului la sn cu 63% mai redus fa de cele care consumau doar 60 mg de vitamina C organic pe zi. Alte studii privitoare la aciunea anticancerigen a vitaminei C organice au demonstrat eficiena acesteia n prevenirea cancerului gurii, gtului,

esofagului, plmnilor, stomacului, colonului, rectului, prostatei. Vitamina C organic i imunitatea

Testele medicale au artat c suplimentarea acidului ascorbic crete producia a nu mai puin de ase tipuri de celule ale sistemului imunitar. De exemplu, sub influena ei, neutrofilele, adic celulele care constituie "prima linie de aprare n faa infeciilor, devin mai active i mai eficiente. Apoi, limfocitele, care sunt o adevrat armat specializat n lupta cu infeciile sau cu bolile tumorale deja instalate, sunt i ele nmulite i activate de aceast vitamin-minune. Pe urm anticorpii, adic "armele chimice cu care organismul lupt contra viruilor, bacteriilor sau a altor musafiri nepoftii, sunt secretai ntr-o cantitate mai mare atunci cnd este administrat vitamina C organic. Concluzia care se impune este c dac vrem s ne cretem rapid nivelul imunitii, cea mai simpl i mai sigur cale este vitamina C natural. Fie c este vorba de prevenirea rcelilor sau altor infecii, fie c este vorba de o boal infecioas deja instalat, stimularea imunitar cu ajutorul vitaminei C din fructe i din legume este o cale sigur spre vindecare prin amplificarea imunitii. Vitamina C organic i frumuseea Dac ne aprovizionm corpul cu nutrienii necesari, pielea, prul i unghiile i vor pstra i ele sntatea i frumuseea pn la vrste naintate. Totul se datoreaz unei proteineminune pe care o sintetizeaz organismul nostru, i anume colagenul, dependent de prezena n cantiti suficiente a doi nutrieni: vitamina C i siliciul organic. O suplimentare a cantitii zilnice de vitamina C, cu 200 mg, i a siliciului

organic, cu 50 mg, va duce, n doar cteva sptmni, la o mbuntire a aspectului i a strii de sntate a pielii, dar i a unghiilor i chiar a firelor de pr (la care efectele apar ceva mai lent). O cantitate sporit de vitamina C organic vor trebui s ia femeile care au fumat sau fumeaz, deoarece la ele este necesar o doz de la 400 mg n sus pentru apariia efectelor de nfrumuseare i rentinerire. Tratamente cu Vitamina C Alergie Vitamina C organic este de un real ajutor i n cazul reaciilor alergice, fie ele la nivelul pielii, aparatului respirator sau digestiv. nc de la primele manifestri ale unei reacii alergice, se ia o doz de 100-200 mg de vitamina C organic, ulterior administrndu-se cte 20-40 mg din aceast vitamin, din dou n dou ore. Acidul ascorbic are, ntre altele, o aciune imunomodulatoare antihistaminic puternic, reducnd inflamaia, senzaia de durere i usturime, senzaia de ameeal, frisoanele etc.

AstmUn sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANIC

De extraordinarele proprieti antialergice i imunostimulente ale vitaminei C pot beneficia i bolnavii de astm. Tratamentul cu vitamina C organic, sub form de capsule, din care se iau cte 100 mg pe zi, va fi dublat de o alimentaie cu legume i fructe bogate n acest nutrient, mai ales varz roie, lmi, mere (cu tot cu coaj), mcee. Aceast cur rrete intensitatea i frecvena crizelor de astm, crete rezistena la efort, tolerana la stres, frig i alergeni.

Febr Administrarea, zilnic, a 150 mg de vitamina C organic ajut organismul, n special sistemul cardiovascular, s fac fa acceselor de febr. n plus, vitamina C activeaz, la fel ca i accesele de febr, sistemul imunitar, cele dou avnd o aciune sinergic n cazul infeciilor i al afeciunilor tumorale. Att timp ct febra se menine n parametri acceptabili, sub 38,5 grade Celsius, preferai o doz sntoas de vitamina C organic, n locul aspirinei sau al altor febrifuge. Grip, viroze respiratorii n timpul epidemiilor, se administreaz cte 100-150 mg pe zi de acid ascorbic natural, pentru prevenie. Odat boala declanat, vreme trei-cinci zile, se administreaz, zilnic, cte o supradoz de 300 g de vitamina C organic. Acest nutrient are darul de a mobiliza exemplar sistemul imunitar, scurtnd timpul de vindecare, atenund simptomele i fcnd boala mai uor de suportat. Infecii respiratorii bacteriene (inclusiv pneumonie, TBC) Se ine un tratament de 30 de zile, timp n care se iau cte 150-200 mg de vitamina C organic pe zi, un ajutor substanial i pentru terapia clasic cu antibiotice. Fr o activare a sistemului imunitar, ca cea conferit de aceast vitamin, tratamentele de distrugere a germenilor infecioi nu au nici o ans de izbnd, motiv pentru care afeciunile bacteriene ajung s recidiveze tot mai des. Boala coronarian

Un sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANIC O doz modest, de 100 mg de vitamina C organic, administrat zilnic, reduce cu aproape 60% riscul de infarct la subiecii cu insuficien cardiac. Mai mult, acidul ascorbic din fructe i legume mbuntete puterea de contracie a muchiului cardiac, ajut la o irigare mai bun a inimii i crete capacitatea de efort a bolnavilor. Studii fcute pe 14.000 de vrstnici au artat c vitamina C de sintez nu are nici un efect de prevenire a infarctului sau a altor boli cardiovasculare. n schimb, vitamina C organic este - tot conform studiilor - un adevrat panaceu pentru cardiaci, aa cum afirmam anterior. Ateroscleroz Vitamina C luat n fiecare zi, cte 150 mg, previne oxidarea colesterolului pe artere, produce o uoar vasodilataie i stopeaz evoluia bolii spre complicaii cum ar fi ischemia cardiac sau ateroscleroza. Hipertensiune Acelai tratament de la ateroscleroz conduce dup 6 luni de administrare la o reducere n medie cu 9% a tensiunii arteriale. De asemenea, tratamentul cu vitamina C organic, asociat cu hrana vegetarian i ct mai natural, stabilizeaz valorile tensiunii arteriale, prevenind apariia att de periculoaselor pusee de hipertensiune. Accident vascular (prevenire, ameliorarea sechelelor) Un studiu fcut n zona rural a Japoniei, pe 2000 de vrstnici, a artat c cei care consum vegetale foarte bogate

n vitamina C au un risc de accident vascular foarte sczut. Mai exact, consumatorii de vitamina C organic din vegetale au un risc cu 52% mai sczut de accident vascular dect cei care nu consum deloc sau foarte puine vegetale bogate n acest nutrient. n plus, refacerea funciilor motorii i cognitive dup un asemenea atac este mult mai rapid atunci cnd se iau doze sporite (peste 200 mg zilnic) de acid ascorbic natural. Anemie feripriv, anemie hemolitic Vitamina C ajut la asimilarea fierului din alimente n organism, unde va fi folosit la fabricarea eritrocitelor. De asemenea, acidul ascorbic regleaz aciunea sistemului imunitar, mpiedicndu-l s distrug eritrocitele produse de propriul organism i apariia aa-numitei anemii hemolitice. Obezitate Vitamina C este unul din cei mai serioi aliai ai celor ce doresc s ajung la o greutate normal i la o form fizic excepional. Lund zilnic cte 120 mg de vitamina C organic i mncnd de dou ori pe zi cte o lmie, cu tot cu pulp, punem la adpost moleculele de hormoni tiroidieni (tiroxin), responsabili pentru supleea i vioiciunea noastr.Un sprijin uria pentru sntate: VITAMINA C ORGANIC Multe persoane i pun n pericol viaa, lund medicamente de slbit care cauzeaz o supraproducie de hormoni tiroidieni, fr s tie c mult mai puin nociva vitamin C le-ar proteja hormonii tiroidieni produi n mod natural de ctre propriul organism. Cercetrile au artat c doar moleculele de tiroxin nsoite de cel puin dousprezece molecule de vitamina C, ca

o veritabil "gard de corp, sunt protejate mpotriva radicalilor liberi i pot parcurge drumul pn la destinaie, ptrunznd n celulele din organism. Diabetul i complicaiile sale Un studiu fcut pe 1700 de persoane cu diabet de tip 2 a artat c ingestia zilnic a unei cantiti de 150 mg de vitamina C organic ajut la prevenirea unor afeciuni cum ar fi: hipertensiunea, arterita obliterant, boala coronar, neuropatia diabetic.Fragilitate capilar, circulaie periferic deficitar, neadaptare la frigLa venirea sezonului rece, se face o cur de 3 sptmni, timp n care se administreaz 100-160 mg de vitamina C organic zilnic. Aceast cur simpl mbuntete circulaia sanguin prin vasele capilare, amplific tonusul fizic i psihic, ajutnd la o mai bun adaptare la temperaturile sczute. Artrit Vitamina C joac un rol activ n prevenirea i stoparea evoluiei acestei afeciuni. n plus, multe dintre fructele roii bogate n vitamina C, cum ar fi mceele sau acerola, conin i alte substane ajuttoare, care stimuleaz refacerea finelor esuturi cartilaginoase din articulaii, afectate de boal. Toamna, cnd este o adevrat bogie de fructe proaspete, bogate n vitamina C, se recomand curele cu mere, pere, mcee, coarne, gutui, consumate cu tot cu coaj. La venirea iernii, se in tratamente cu vitamina C organic, extras din fructe, cte 100-120 mg pe zi. Fracturi, osteomielit

Vitamina C organic este un accelerator de refacere a esutului osos distrus de o fractur. Mai mult, datorit efectului su de stimulare imunitar, acidul ascorbic natural ajut la vindecarea infeciilor care afecteaz esutul osos, fiind un excelent adjuvant la antibioticele specifice. Se administreaz cte 200 mg pe zi de vitamina C organic, n cure de 30 de zile minimum. Fumat Foarte adesea, inhalarea fumului din "iarba dracului este comparat de oamenii de tiin cu o fabric uria de radicali liberi, adic de substane care distrug celulele i mbtrnesc esuturile organismului. Din acest motiv, la fumtori, organismul are o foame imens de vitamina C, pe care o folosete ca principal arm de aprare contra acestor radicali liberi. Ca atare, amatorii de nicotin trebuie s se orienteze spre o hran foarte bogat n vitamina C i spre suplimentele cu vitamina C organic, ntocmai ca cei care triesc ntr-un mediu poluat cu noxe (de pild, n vecintatea unei centrale pe crbune). Precauii i contraindicaii Vitamina C este, practic, lipsit de toxicitate. n caz de supradozare, eventualul surplus se elimin prin urin, ntr-un interval de 24 de ore. Dup ingerarea unei cantiti exagerate de vitamina C pot aprea, totui, diareea i, foarte rar, erupii pe piele.La copii, vitamina C are aceleai reacii adverse minore, dar, ntruct ei au un sistem digestiv mai sensibil, trebuie evitat supradozarea. De altfel, subiectul este att de interesant, nct ntr-un numr viitor vom reveni cu un articol dedicat doar administrrii i efectelor vitaminei C n cazul copiilor.

Prezentarea in detaliu a produselor naturiste C500 si C1000 Plus de la Calivita Vitamina C (acidul ascorbic) face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile (solubile in apa) si din aceasta cauza, in cazul unor solicitari fizice excesive se elimina in cantitati mari din organism. Din fericire, cercetarile recente au descoperit preparate cu absorbtie lenta (time released, efect retard) datorita carora vitamina C poste fi prezenta permanent in organism si isi va exercita efectul benefic pe o durata mare de timp. Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Szent Gyorgyi Albert. El a fost primul care reusite sa extraga din ardei Vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu Vitamina C obtinuta din surse naturale - atat din zarzavaturi cat si din citrice, sursa naturala principala constituind-o insa macesele. Un alt savant laureat al Premiului Nobel, Linus Pauling, a demonstrat ca Vitamina C se poate administra profilactic si terapeutic in numeroase boli, de la banalul guturai pana la cancer. Deficitul de Vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Acidul ascorbic administrat in mod sustinut stimuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fata de bolile infecto-contagioase. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol important in respiratia celulara. Accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni.

Vitamina C are efect antistres, faciliteaza absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii (hematiilor). Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Creste si mentine randamentul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. La fel ca majoritatea vitaminelor, Vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa. La depozitarea Vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. In preparatele de Vitamina C din extracte naturale, acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat, avand un efect prelungit fata de cel al acidului ascorbic simplu, obtinut pe cale sintetica. Urmand tendintele consumului de produse organice si aplicand cele mai moderne tehnologii, CaliVita a creat C 1000 Plus. Megadoza de vitamina C a fost completata cu macese provenite din culturi organice, ceea ce sporeste si mai mult efectul vitaminei C. Si toate acestea sub forma de tablete cu eliberare prelungita! Atentie! - In starile febrile creste necesarul de Vitamina C al organismului. - De asemenea, aportul de Vitamina C trebuie crescut la femeile care utilizeaza anticonceptionale, steroizi, analgezice, aspirina.

- Aportul de vitamina C mai trebuie crescut la consumul de alcool, tutun (un fumator pierde de la o singura tigara 25 100 mg vitamina C). - Tableta se inghite. - C 500 pudra (pisata) prin aplicare locala ajuta la micoza interdigitara.

Dan Paunescuhttp://www.terapiinaturiste.com/calivita/prospecte-produse-calivita/vitaminac.htm VITAMINA D Vitamina liposolubila necesara absorbtiei intestinale de calciu si fixarii sale in oase, precum si reabsorbtiei fosforului de catre rinichi, care joaca un rol esential si in alte fenomene biologice ca diferentierea celulara si imunitatea.SINONIM: calciferol. NECESITATI SI SURSE. Aporturile nutritionale recomandate sunt de la 10 la 15 micrograme pe zi pentru copil, de 10 micrograme pentru adult, de 15 micrograme in timpul sarcinii si alaptarii, si de 12 micrograme pentru subiectul varstnic. Vitamina D prezenta in organism are o origine dubla: endogena, prin transformarea in piele a colestcrolului sub influenta radiatiilor ultraviolete (vitamina D3)si exogena prin alimentatie (vitamina D2 din vegetate si vitamina D3 din produsele animale). Alimentele cele mai bogate in vitamina D sunt ficatul pestelui slab (ulei din ficat de morun), pestele gras, galbenusul de ou, ficatul,laptele integral si produsele

lactate nedegresate (unt, in special). Aceasta vitamina este foarte sensibila la caldura, la lumina, la oxigen si la mediile acide. CARENTA. Carenta in vitamina D antreneaza o decalcifiere osoasa care provoaca un rahitism la copil si, la adult, o osteomalacie, ce se traduce prin deformatii osoase si este insotita de tulburari biologice (cresterea nivelurilor sangvine le parathormon, de fosfataze alcaline, scaderea nivelului sangvin de fosfor, nivelul sangvin al calciului fiind normal sau scazut). In tarile industrializate, multumita administririi medicamentoase sistematice de vitamina D sugarilor, rahitismul a devenit o boala exceptionala ca aparitie. In situatii particulare se poate observa o carenta la adult: persoane in varsta, alcoolice sau care sufera de o malabsorblie digestiva cronica, de o insuficienta renala cronica sau de o insuficienta hepatica, de o hipotiroidie sau, inca, in caz de interactiune medicamentoasa (luarea de anumite anticonvulsivante, barbiturice, hidantoine) sau antituberculoase Rrifampicinul. Carentele in vitamina D se trateaza prin administrare medicamentoasa (pe cale orala) a acestei vitamine. HIPERVITAMINOZA. Administrarea de doze excesive de vitamina D poate provoca o intoxicatie: dureri de cap, lipsa de apetit, varsaturi, tulburari osteoarticulare (dureri, crampe), hidroelectrolitice (hipercalcemie, hipercalciurie) si renale (deshidratare, indeosebi), calcificare a organelor (rinichi, inima, plamani, vase sangvine); in plus, la femeia gravida, o hipervitaminoza D risca sa antreneze malformatii fetale. Numita si antirahitica, vitamina d, este liposolubila, adica este absorbita de grasimi, fiind esentiala in resorbtia calciului si fosforului la nivelul intestinului, catalizand totodata

transformarea fosforului organic in anorganic si mobilizandu-l in tesuturi. calciferolul, componenta a vitaminei D, poate fi clasificat in ergocalciferol sau vitamina D2 si colecalciferol sau vitamina D3.

Vitamina D are un rol dominant in formarea scheletului nostru, mai ales in faza de crestere, asigurand transportul calciului si fosforului in zonele corpului care au nevoie de ele pentru a sprijini cresterea osaturii infantile si remineralizarea osaturii adulte, permitand absorbtia acestor minerale in intestin, apoi transportul calciului in sange si reabsorbtia fosforului in rinichi. Doza zilnica recomandata este de 1020 mg, carenta provocand rahitism la copii si osteomalacia la adulti. Spre deosebire de celelalte vitamine, vitamina D poate fi produsa de organism.

Procesul de sinteza al vitaminei D existenta in epiderma este declansat de razele ultraviolete, fiind absorbita imediat de vasele sangvine. Deci, prima sursa de vitamina D este lumina naturala. In cazul unei slabe expuneri la soare trebuie sa furnizam resurse organismului prin alimentatie. Vitamina D este continuta de pestele gras (hering, sardina, ton, macrou, somon) si untura de peste (morun, ton, calcan), galbenus de ou, unt, lapte integral si lactate nedegresate. Vegetalele nu contin aceasta vitamina.

5 simptome ale carentei de vitamina D. Vezi ce boli grave provoaca!

Vitamina D este una dintre substantele de care organismul are nevoie in fiecare zi pentru a functiona optim. In general, cea mai buna sursa de vitamina D este soarele. De fapt, organismul tau poate produce singur vitamina D, insa pentru procesul de sinteza are nevoie de razele blande ale soarelui. O alta sursa excelenta de vitamina D, ce-i drept mai redusa, este alimentatia. Laptele si cerealele fortificate cu vitamina D, somonul, tonul in ulei si iaurtul sunt doar cateva surse bune de vitamina D. Ce te faci, insa, cand nici nu stai la soare, nici nu consumi prea des astfel de alimente? Ei bine, atunci este posibil sa ai o carenta de vitamina D in organism. Daca ai o astfel de carenta, este bine sa o tratezi in faza incipienta, deoarece incetineste absorbtia calciului, ceea ce inseama ca poti suferi de afectiuni ale oaselor si de alte boli asociate unei asimilari deficitare a calciului in organism. Iata care sunt simptomele carentei de vitamina D si ce boli grave provoaca. 1. Dureri musculare Te confrunti frecvent cu dureri musculare si simti ca nu poti depune efort fara sa nu ajungi la epuizare? Este posibil sa ai o carenta de vitamina D in organism. Trebuie sa incepi un tratament de "reparare" a carentei, altfel risti sa te confrunti cu fracturi osoase, deoarece scheletul devine din ce in ce mai fragil in lipsa vitaminei D si a calciului de care vorbeam mai devreme.

2. Schimbari bruste de atitudine Un alt simptom al deficientei de vitamina D este schimbarea brusca de atitudine. Desi la prima vedere cele doua nu au nimic in comun, studiile arata ca lipsa vitaminei D iti influenteaza in mod negativ starea de spirit. In timp, carenta de vitamina D poate duce la depresie, la dezvoltarea unor stari de anxietate si la schizofrenie. Boala din urma se manifesta in special la persoanele batrane care sufera de carenta de vitamina D. 3. Sangerari gingivale Expertii sustin ca sangerarile gingivale nu sunt cauzate doar de perierea incorecta sau prea agresiva a dintilor, ci si de o carenta de vitamina D in organism. Daca observi ca te confrunti frecvent cu astfel de simptome, incearca sa iti reglezi aportul de vitamina D in organism, altfel risti sa te confrunti cu alte afectiuni si mai grave. 4. Cancer Lipsa de vitamina D poate favoriza instalarea cancerului in organism, arata studiile. Expertii sustin ca persoanele care incearca sa-si expuna pielea in mod constant la soare, macar 5 minute pe zi, pot reduce riscul de cancer cu pana la 50%. Pentru a avea un nivel optim de vitamina D in organism, incearca sa consumi mai des alimentele care contin din plin aceasta vitamina sau ia suplimente alimentare. Pentru aceasta, este indicat sa consulti un medic, iar pentru a sti cu siguranta daca ai sau nu carenta de vitamina D in organism fa-ti analiza 25-hidroxi vitamina D.

5. Boli cardiovasculare Medicii sustin ca o carenta de vitamina D poate favoriza dezvoltarea bolilor cardiovasculare, prin cresterea tensiunii arteriale. Un studiu recent, al Universitatii Harvard, arata ca femeile care au un nivel scazut de vitamina D au sanse mari sa sezvolte hipertensiune arteriala si de aici o serie intreaga de afectiuni cardiovasculare. Autor: Laura Galan

http://www.ele.ro/sanatate/afectiuni/5-simptome-alecarentei-de-vitamina-d-vezi-ce-boli-grave-provoaca-24252

Vitamina D este esenial pentru sntatea organismului. Studiile arat c ne apr de rceal, dar i de cancer. Ca s beneficiezi de efectele ei protectoare, afl de la Dr. Oz n ce alimente o gseti. Dr. Oz avertizeaz c suplimentele cu vitamina D nu sunt neaprat cea mai bun soluie, ci este mai degrab recomandat s apelezi la alimentele bogate n acest nutrient esenial i s te expui moderat la soare.

Ce beneficii are vitamina D? 1. Te protejeaz de cancerCercetrile au scos la iveal efectul anticancerigen al vitaminei D. Potrivit specialistului, aceast vitamin ne apr de cancerul la colon, sn i de cel endometrial.

Celulele canceroase care se dezvolt n colon sunt distruse atunci cnd nivelul vitaminei D este unul ridicat. Specialitii susin c vitamina D ajut celulele canceroase s se autodistrug. O alt cercetare arat c vitamina D interacioneaz cu anumite gene asociate cancerului mamar, determinnd celulele s lupte mpotriva cancerului. Obezitatea crete cu pn la 200% riscul de a face cancer endometrial, una dintre cele mai frecvente forme de cancer care se dezvolt la organele reproductoare femeieti. Cercetrile arat c un aport nsemnat de vitamina D poate s reduc acest risc, deoarece aceasta este o vitamin solubil n grsimi.

2. Previne rcealaPotrivit unui studiu aprut n publicaia Journal of the American Medical Association, vitamina D are capacitatea de a proteja organismul de rceal, grip i alte infecii respiratorii care includ simptome precum tuse, dureri n gt, nas nfundat sau cu secreii nazale. 3. Favorizeaz absorbia calciului 4. ntrete sistemul imunitar 5. Reduce riscul de inflamaii 6. Are grij de sntatea sistemului neuromuscular.

Cele mai bune surse alimentare de vitamina D

Potrivit specialistului, una dintre cele mai bune surse de vitamina D este somonul. De asemenea, alte alimente pe care trebuie s le incluzi n alimentaia ta sunt: tonulmacroululeiul din ficat de peteficatul de vitbrnzeturileglbenuul de oulaptele vegetal (soia, orez, ovz, migdale)ciupercile.

O generatie intreaga de femei risca sa se imbolnaveasca evitand expunerea la soare si, in consecinta, refacerea stocului de vitamina D. Afla la ce e buna aceasta vitamina si cum poti s-o obtii.Vitamina D e cea despre care mama ti-a spus ca face oasele sanatoase in timp ce-ti administra uleiul de peste. Ei bine, mama avea dreptate. Ce nu stia ea peatunci era faptul ca vitamina D joaca un rol esential in sanatatea intregului organism, si nu doar a oaselor. Cercetatoarea britanica Dr. Elina Hypponnen, de la Universitatea din Londra, studiind tiparele deficientei de vitamina D, a descoperit ca vitamina D are rol in protectia impotriva unei liste lungi de boli, de la diabet, pana la banalele raceli si gripe. Asadar, de ce e aceasta vitamina atat de speciala? Vitamina D actioneaza in organism similar steroizilor, explica Dr. Hyponnen. Steroizii unt substante antiinflamatoare importante in prevenirea bolilor si vindecare, in special a celor legate de inflamatia cronica (scleroza multipla si cancer). Studii recente au aratat o legatura puternica intre deficitul de vitamina D si cancerele de colon si de san. Alte studii arata o interdependenta intre lipsa vitaminei D si depresie, pentru ca vitamina D creste nivelul serotoninei (hormonul fericirii) in creier.

Problema e ca, spune Dr. Hyponnen, in timp ce cele mai multe vitamine se regasesc intr-o dieta sanatoasa, numai 10% din necesarul zilnic de vitamina D provine din meniu de exemplu, peste. Restul este fabricat de organism, prin expunerea la soare. Pentru asta avem nevoie de cantitatea potrivita de soare, care contine doza necesara de raze UVB, si doar in perioada aprilie septembrie, intre 11 dimineata si 3 dupa-amiaza, adica exact cand soarele e mai puternic si total contraindicat de dermatologi. Si astfel ajungem la miezul problemei: timp de ani intregi am fost sfatuite sa stam departe de soare exact intre aceste ore, pentru a ne proteja de cancerul de piele. Dar vitamina D este liposolubila, ceea ce inseamna ca poate fi stocata in organism pe perioade scurte de timp, si nu pe durata unui an intreg, pentru care stam la soare doar vara!Iar concluziile studiilor sunt o consecinta fireasca: un grup de cercetatori a descoperit recent ca 90% din cei 7.500 de britanici de 45 de ani cuprinsi in studiu sufereau de lipsa vitaminei D, 15% cu deficit sever, care duce la osteomalacie, respectiv slabirea oaselor. Tu ai deficit de vitamina D? Incercuieste afirmatiile care ti se potrivesc din chestionarul urmator:1. Sunt obosita mereu.2. Ma dor oasele, in special coastele, soldurile si zona pelviana.3. Am adesea crampe musculare si/sau slabiciune.4. Am menstruatii neregulate si/sau nu pot ramane insarcinata.5. Sufar frecvent de raceli cu complicatii si gripe.6 Uneori ma simt trista si deprimata, in special iarna.7. Am diabet.8. Am probleme de piele, psoriazis.9. Sufar de colon iritabil.10. Petrec putin timp in aer

liber.11. Intotdeauna folosesc creme cu protectie solara in vacante.12. Mananc foarte rar peste gras. Cu cat mai multe raspunsuri afirmative ai obtinut, cu atat esti mai supusa riscului deficientei de vitamina D. Daca banuiesti o deficienta grava mai ales daca suferi de dureri osoase si slabiciune musculara , mergi la medic! La un numar rezonabil de raspunsuri afirmative, inseamna ca suferi de un deficit usor pana la moderat al vitaminei D.In cazul tau, sunt suficiente cateva schimbari in stilul de viata si un supliment cu vitamina D. Chiar si acelea care nu suspecteaza vreun deficit de vitamina D pot sa-si schimbe viata si sa-si creasca aportul acestei vitamine. Ar trebui sa-ti iei ratia pe trei luni intr-o singura zi ca sa te gandesti la supradozare, iar din expunerea la soare e imposibil sa iei prea multa vitamina D, chiar daca iti petreci restul vietii in aer liber.Cum ne luam doza zilnicaAsadar, cata vitamina D pe zi este suficienta? In prezent, Institutul american de medicina recomanda in jur de 600 UI (unitati internationale) pe zi prin dieta si suplimente, desi multi experti spun ca aceasta cantitate ar fi insuficienta, in special la populatiile din emisfera nordica, care nu prea beneficiaza de soare. Cele mai multe dintre suplimentele fara reteta contin in jur de 400 IU, care are putea fi suficiente pentru majoritatea dintre noi. Soarele, pe de alta parte, e de departe cea mai rapida si sanatoasa metoda de a sintetiza vitamina D 20 de minute de plaja la ora pranzului pot sa-ti aduca o doza de 2 0000 UI! Dar e si sigura aceasta modalitate de expunere la soare? Raspunsul depinde de momentul din an inceputul, mijlocul sau sfarsitul verii, de tipul de piele si daca cineva din familie a suferit de melanom.

Stai la soare in sigurantaDesi medicii ne sfatuiesc sa evitam soarele puternic si sa ne dam cu cat mai multa crema cu protectie solara, preocuparile privind deficienta vitaminei D au determinat ca sapte organizatii de sanatate din Marea Britanie sa ajunga la un consens privind cea mai potrivita formula de expunere la soare. Ei recomanda acum sa stam la soare neprotejati doar pentru o durata de timp in general scurta si mai mica decat cea necesara inrosirii pielii.In plus, cu cat mai multa suprafata de piele expunem la soare, cu atat cantitatea de vitamina D produsa este mai mare, pe o durata mai scurta de timp. Ce inseamna acest lucru?Pentru o persoana cu pielea deschisa spre mediu, pana la 15 minute de expunere la soare fara protectie, de doua-trei ori pe saptamana intre orele 11 si 15, pe timpul verii, este suficienta pentru sintetizarea cantitatii optime de vitamina D. Dupa cele 15 minute, aplica pe piele crema cu protectie UVA si UVB. Vara devreme sau spre toamna, perioada necesara expunerii neprotejate la soare poate creste la 30 min, pentru a genera aceeasi cantitate de vitamina D, fara ca pielea sa se inroseasca sau sa se arda. Daca ai pielea foarte deschisa la culoare si se inroseste/arde usor, s-ar putea ca 15 minute de soare la pranz sa fie prea mult, asa ca incepe cu doar 5 minute si creste numarul expunerilor, de la 2-3 pe saptamana la 5. Pur si simplu, o iesire pe balcon cateva minute in mijlocul zilelor de vara ar trebui sa fie suficienta pentru a acoperi doza necesara de vitamina D. Putin si des e cel mai bine, ne sfatuiesc specialistii. Si cu cat expui mai multa piele, cu atat mai multa vitamina va genera.Bruneta, cu pielea inchisa la culoare? Poti sa stai la soare ceva mai mult, fara riscul de arsuri. Nu uita ca pielea inchisa la culoare contine mai multa melanina, pigmentul care o coloreaza si care actioneaza ca un ecran solar, lucru care face ca persoanele cu pielea inchisa sa fie si

mai expuse riscului deficitului de vitamina D.In orice caz, oricine cu risc de melanom ar trebui sa evite soarele cu totul sau sa aplice creme cu factor crescut de protectie solara, in orice situatie de expunere la soare. Cam una din zece persoane cu melanom au o ruda apropiata care a avut boala, spun dermatologii. Riscul este crescut si pentru cei care au multe alunite. Daca apartii uneia din cele doua categorii de risc crescut, creste-ti aportul de vitamina D din alte surse, cum ar fi alimentatia si suplimentele. Dar imbatranirea prematura a pielii? Toata lumea stie ca soarele usuca si rideaza pielea. Aplica creme de protectie pe fata, decolteu si gat, pastrand bratele si picioarele (o suprafata mai mare de piele) la soare, fara haine sau ecrane solare.Include vitamina D in meniul tau zilnic Peste gras de catevaori pe saptamana: somon, hering, ton, sardele, scrumbie, pastrav (100 g somon contin in jur de 360 UI). Cate o portie de cereale imbogatite cu vitamine (acestea contin in jur de 340 UI). Un ou fiert la micul dejun (contine 17 UI, dar fiecare strop conteaza!) Conserve de ton in ulei: 85 g ne asigura 25% din necesarul zilnic de vitamina D. Iaurt natural 170 g contin 80 UI vitamina D, plus potasiu, magneziu si vitaminele B2 si B12.Suplimente cu vitamina DPentru a-ti mentine constant nivelul de vitamina D tot timpul anului, chiar si atunci cand nu stai la soare, ar trebui sa iei un supliment in lunile de iarna.

Cum stai cu vitamina D?Ai suficienta?Multi oameni nu au

Multi dintre noi producem prea putina vitamina D, cu toate ca ea are o sumedenie de efecte sanatoase...Se stie de mult ca

vitamina D vindeca rahitismul. Dar astazi, se stie ca vitamina D face mult mai mult decat atat. Oamenii de stiinta au recunoscut de ceva timp proprietatea vitaminei D de a facilita absorbtia calciului in organism, de a mentine densitatea osoasa si de a preveni osteoporoza. Insa cele mai noi cercetari arata ca vitamina D protejeaza si impotriva unor boli cronice cum sunt cancerul, diabetul insulinodependent, artrita reumatoida, scleroza multipla si bolile autoimune. Cu toate acestea, multi adulti au nivele scazute de vitamina D in sange. Vitamina D nu este abundenta in alimentele noastre obisnuite. Cea mai mare parte a vitaminei D o preluam din expunerea la soare si din multivitamine. Problema este ca soarele nu este recomandat tuturor. Anotimpul, momentul zilei, localizarea geografica, latitudinea, nivelul de poluare, culoarea pielii precum si varsta toate afecteaza capacitatea pielii de a produce vitamina D. Mai mult, forma vitaminei D prezenta in majoritatea multivitaminelor este vitamina D2, care nu elibereaza aceeasi cantitate de vitamina organismului comparativ cu ravnita vitamina D3. Ai deficienta de vitamina D?Vitamina D este singura vitamina care este in acelasi timp si un hormon. Dupa producerea vitaminei D de catre piele sau dupa ingestia ei, rinichii si ficatul o transforma intr-un hormon activ. Sub forma de hormon, vitamina D controleaza absorbtia calciului, contribuind la formarea unor oase si dinti rezistenti si al unor muschi puternici. Daca ai deficienta de calciu si vitamina D, oasele tale sunt fragile, deoarece vor elibera calciul necesar restului organismului. Deficienta in vitamina D afecteaza mai

mult decat doar scheletul tau. Deficienta in vitamina D determina o masa osoasa redusa si osteoporoza. Nivelele scazute de vitamina D au fost de asemeni asociate cu forta musculara redusa si alte boli cronice, cum sunt bolile autoimmune si unele forme de cancer. Vitamina soareluiD este de asemeni singura vitamina care nu trebuie consumata in alimentatie sau luata din suplimente alimentare, deaorece organismul nostru este capabil sa o produca dupa ce pielea noastra este direct expusa la soare (nu printr-o fereastra). Dar nu toate expunerile solare sunt la fel, iar numerosi factori influenteaza absorbtia razelor solare. In general, cu cat esti mai departe de Ecuator, cu atat productia de vitamina D este mai eficienta. Dar stratul de nori si poluarea aerului pot retine razele ultraviolete ale soarelui. Recomandarea standard de expunere solara pentru un aport suficient de vitamina D este de 10-15 minute de expunere solara pe brate si fata, de cateva ori pe saptamana, fara utilizarea unei creme de protectie solara (care blocheaza unele din razele ultraviolete necesare producerii vitaminei D). In afara de localizarea geografica, varsta si pigmentarea pielii sunt de asemeni factori importanti. In acest sens, varstnicii precum si persoanele cu pielea inchisa la culoare au in general nivele scazute de vitamina D. Pigmentul brun din piele reduce cu pana la 95 % capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D din lumina soarelui. Persoanele cu pielea inchisa la culoare necesita de 5-10 ori mai multa expunere solara pentru a putea sintetiza aceeasi cantitate de vitamina D comparativ cu persoanele cu pielea deschisa la culoare.

Dar ce se intampla cu pericolul expunerii la soare, despre care auzim mai tot timpul ? Expunerea la soare la nivelul bratelor si picioarelor pentru scurte perioade de timp nu creste riscul unor afectiuni serioase, cum este cancerul de piele. Cat de mult avem nevoie?In prezent se recomanda un aport de vitamina D de cel putin 200 UI (unitati internationale) pentru persoanele pana in 50 ani, cel putin 400 UI pentru persoanele intre 50-70 ani si cel putin 600 UI pentru persoanele peste 70 ani. Necesarul creste cu varsta deoarece pielea mai batrana produce mai putina vitamina D. Limita superioara de siguranta pentru vitamina D este de 2000 UI pe zi pentru copii, adulti si femei gravide sau care alapteaza. Deoarece vitamina D este o vitamina liposolubila depozitata in organism, poate fi daunatoare in doze mai mari. Recomandarile actuale nu sunt insa adecvate pentru a proteja impotriva bolilor cronice sau a osteoporozei. Cercetarile arata ca atat copiii cat si adultii pot tolera 1000 UI pe zi in conditii de siguranta, fara risc de toxicitate. Este recomandata administrarea zilnica a unui supliment de vitamina D3 in doza de 1000 UI sau expunerea la soare pentru a reduce riscul unor forme de cancer, al diabetului insulinodependent, al sclerozei multiple, al artritei reumatoide si al inflamatiilor asociate cu afectiuni cardiovasculare. In general nu esti la risc de a te supradoza cu vitamina D din alimentatie, atata timp cat nu iei in exces ulei de peste (supliment alimentar).

Iar soarele va produce doar atata vitamina D cata ai nevoie, deci nu trebuie sa te temi ca poti sa te supradozezi cu vitamina D din razele soarelui. Cum sa faci mai multa vitamina DAm vazut ca soarele si suplimentele nu alimentatia reprezinta cele mai bune surse de vitamina D (este vorba de suplimentele ce contin vitamina D3). Expunerea la soare este cea mai comoda, este gratuita, iar organismul tau produce extrem de eficient vitamina D din razele soarelui. In plus, vitamina D produsa din razele soarelui este de 2 ori mai durabila decat cea preluata din alte surse. In ce priveste alimentatia, sursele cele mai bune de vitamina D sunt laptele, iaurtul, margarina, cerealele, fructele de mare, sardinele, somonul, tonul si ouale. Dar este dificil de a lua destula vitamina D din alimentatie daca nu iti plac lactatele sau pestele, asa ca ajungem tot la expunerea la soare sau la administrarea unui supliment (daca nu iti place soarele). In finalGandeste-te ca s-ar putea sa nu ai destula vitamina D pentru sanatatea ta. Asa ca incearca sa produci mai multa: expune-te la soare in siguranta, sau suplimenteaza-ti alimentatia cu 1000 UI pe zi de vitamina D3. Si asigura-te ca mananci o varietate de alimente bogate in vitamina D. Dar, nu uita nici de recomandarile dematologilor privind expunerea la soare in siguranta.

Prezentarea in detaliu a produsului naturist Lion Kids Punch D Vitamin de la Calivita

Copiii au mai multa nevoie de vitamine decat adultii. Sanatatea bazata pe un bun aport energetic incepe din primele clipe ale existentei noastre si dureaza toata viata. Dezvoltarea oaselor, a dintilor imbunatatirea memoriei precum si cresterea rapida necesita un aport suplimentar de minerale si vitamine. In caz contrar, apar carentele, cu urmari multiple cum ar fi sechelele de rahitism, sistem imunitar deficitar, epuizare cronica, etc., toate acestea afectand cresterea si dezvoltarea copiilor. O alimentatie corecta asigura dezvoltarea normala si armonioasa a organismului in crestere, sanatate si rezistenta la factorii de mediu, o capacitate intelectuala si fizica mai mare, o longevitate activa. Alimentatia copiilor prescolari si scolari este departe de a fi ideala cu toate ca aceasta varsta necesita un aport alimentar rational si corespunzator. In cazul unui consum alimentar neadecvat cantitativ si calitativ, apare riscul ca organismul sa nu primeasca vitaminele si mineralele necesare pentru dezvoltarea si regenerarea sa optima. Dezechilibrele alimentare pot genera probleme grave in evolutia si cresterea normala a copiilor si, totodata, pot influenta in mare masura sanatatea viitorilor adulti. Pe langa acestea, factorii externi (stresul, lumina artificiala, poluarea mediului inconjurator, radiatiile ionizate, conservantii alimentari, unele medicamente, etc) cresc nevoile vitaminice ale organismelor in plina dezvoltare. Scopul principal al alimentatiei il constiuie alungarea senzatiei de foame si asigurarea principiilor nutritive, vitaminelor si sarurilor minerale necesare functionarii optime a organismului.

Dusmanii principali ai copiilor, in primul rand ai celor care traiesc in orasele mari, sunt Plumbul si Cadmiul care provin din gazele de esapament si din fumul de tigara. Conform unor date oficiale din anul 1990, la Londra, de exemplu, la 9 din 10 copii domiciliati in vecinatatea unor bulevarde foarte circulate, cantitatea masurata a Plumbului din sange a depasit nivelul admis, iar la jumatate din copiii analizati a depasit 20 micrograme, nivel acceptabil numai pentru adulti. Cercetatorii au constatat ca lipsa Zincului din organism duce la cresterea fixarii Plumbului si Cadmiului, deci, prin consumul de Zinc se poate reduce riscul intoxicarii cu aceste doua elemnte extrem de toxice. Copii din SUA sunt mai puternici, mai inalti si mai sanatosi decat cei care locuiesc in Europa. Inainte de toate, acest lucru este rezultatul alimentatiei rationale. Copiii puternici si sanatosi dau un randament fizic si intelectual mult mai mare in cadrul activitatilor scolare, integrandu-se apoi mai bine in sistemul concurential. Atunci cand este vorba de dezvoltarea si sanatatea copiilor nostri, nu putem face compromisuri, trebuie sa le asiguram din toate, tot ce este mai bun. Lion Kids cu Vitamina D este un produs de calitate, special pentru copii, creat de CaliVita International pentru a asigura complexul de vitamine si minerale de care copii au atata nevoie. Contine vitaminele A, E, C si B, precum si vitamina D. Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fixarea acestuia in masa osoasa. Carenta de vitamina D aparuta mai ales toamna si iarna, duce la scaderea asimilarii si utilizarii calciului, la o usoara deformare a oaselor si, sub influenta factorilor mecanici (greutate propie, tractiuni, mici traumatisme), si la aparitia semnelor tipice de rahitism: modoficarea conformatiei oaselor cu demineralizare,

transpiratii, lipsa sau micsorarea fortei musculare, tulburari digestive. Copiii sunt obositi, prezinta un abdomen voluminos, au o rezistenta scazuta la infectii si dau randament scazut in activitatile de zi cu zi.

Un flacon de Lion Kids Punch with Vitamin D are 90 de tablete si costa 43,34 lei (cel mai mic pret de distributie). 0 tableta contine: - Vitamina A- Vitamina E- Vitamina C- Vitamina B1- Vitamina B2- Vitamina B6- Vitamina B12- Vitamina D- NiacinamidaAcid pantotenic- Acid folic- Biotina- Inozitol- Calciu- FosforIod- Fier- Magneziu- Cupru chelatat- Zinc chelatat- Mangan chelatat- Complex de potasiu- Seleniu- Crom- Calorii- GrasimiCarbohidrati 0,90 mg (1500 UI)

Dan Paunescuhttp://www.terapiinaturiste.com/calivita/prospecte-produse-calivita/lion-kidsvitamin-d.htm