Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • NP 075normativ Pentru Utilizarea Materialelelor Geosintetice La Lucrarile de Constructii INDICATIV NP 075-02 - 2002

    Încărcat de

    Adi Drutu
    42 vizualizări111 pagini
    Normativ pentru utilizarea materialelelor geosintetice la lucrarile de constructii INDICATIV NP 075-02

    Titlu original

    NP 075Normativ pentru utilizarea materialelelor geosintetice la lucrarile de constructii INDICATIV NP 075-02 -2002

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Normativ pentru utilizarea materialelelor geosintetice la lucrarile de constructii INDICATIV NP 075-02

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    42 vizualizări111 pagini

    NP 075normativ Pentru Utilizarea Materialelelor Geosintetice La Lucrarile de Constructii INDICATIV NP 075-02 - 2002

    Încărcat de

    Adi Drutu
    Normativ pentru utilizarea materialelelor geosintetice la lucrarile de constructii INDICATIV NP 075-02

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 111
    | [MINISTERUL LUCRARILOR Put ICE, TRANSPORTURILOR §1 LOCUINTEI ORDINUL NR. 1228 din 03.09.2002 Pentru aprobarea reglementéri tehnice "Normativ pentru utilizarea materialelor geosint. de constructii" e la lucrarile 2 din Legea i, Cu modificarile ulterioare, lor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin, (3) din nt. 3/2001 privind organizarea $i functionarea Lucrarilor Publice, Transporturiior si Locuintei, wand in vedere avizul Comitetului Tehnic de speci CTS-6, Ministrul Lucrérilor Publice, Transporturilor si Locui vurmatorul in temeiu! preved Hotararea Guvernul Ministe emite ORDIN Art. 1 ~ Se aproba reglementarea tehnica "Normativ pentru ‘area materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ NP 075-02, elaborat de Universitatea Tehnicé de Construct Bucuresti si prevaizut in anexa care face parte integranté din prezentul ordin Art. 2 ~ Prezentul ordin se publicd in Bi prin arija Directiei Generale Tehnice in Construct Art. 3. - Regiementarea tehnicd C227-88 Norme tehnice Privind utilzarea geotextlelor si geomembranelor la lucrarile de Constructi, aprobaté prin ordinul Institutului Central de Cercetare, Proiectare $i Directivare in Constructi, nr. 47/06.07.1988 publicat in Buletinul Constructor nr. 3/1988 igi inceteaza aplicabiltatea, Art. 4 — Directia General Tehnica in Constructii va aduce la Iindeplinire prevederile prezentului ordin, ul Constructilor MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA 64 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTE! NORMATIV PENTRU UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINTETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII INDICATIV NP 075-02 Elaborator: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTHI BUCURESTI RECTOR: Prof.dr.ing. Petre Patruf RESPONSABIL LUCRARE: —Prof.dr.ing. Sanda Manea COLECTIV DE ELABORARE: Prof.dr.ing. Silvian Andrei Conf.dr.ing. Loretta Batali Dr. ing. Vasile Strunga Cont.dr.ing. Valentin Feodorov Prof.dr.ing. Romeo Ciortan Ing. Victoria Baciu Ing. Constanta Pana Prof.ing. Ernest O! ie Aprobat de: - DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: RESPONSABIL TEMA: Ing. lon Stanescu ing. Catalin Rogu CUPRINS 4. OBIECT goosintetic.. 2.2, Funefiile materialelor geosintetice. 2.24, Protectia 25. Separar 22. antierozional. 7. Armarea (ranforsarea), 2.8. Funetia de container 2.3. Principalele tipurl de materiale geosintetice - defi 3 3 2.33, Geomembrane 3 2.3.4, Geogr. 3 2.358. Georetele, 84 2.3.6, Geocomporite 84 2.3.7. Saltele geocelulare. 84 2.3.8, Geoconducte 84 2.4, Simbolu 3 3.1 Definite 3.2. Utiliziet 3.3.2.2, Geotextile fesute 3.3.2.3. Geotextie tricotate 96 refea. speciale, 3.4.2.2. Masa unitard (h, 3.42.3. Grosimea 3.4.2.4. Sup 3.4.2.5. Porozitatea 3.4.2.6, Procentajul de suprafat liberd 3.4.2.7. Deschiderea echivalenti a por 3.43, Caract tenga la sfaiere 3.45.3. Fluaj 3.4.5.4, Rezistenja la degradarea termic’ a la pleznize (la intindere mu n3 3 67 4.4.1.1. Grosimea (1), 121 4.4.1.2. Densitatea (p) si masa pe unitatea de suprafata (14)121 4.42. Caracteristici hidraulice 122 4.42.1. Permeabilitatea 22 4.4.3. Caracterit 123 4.43.1. Rezistenta 123 4.43.2, Rezistenta la sigiere 124 4.4.3.3, Rezistenta si comportarea imbindtilor. 125 26 127 127 129 129 4.4.4.2. Fisurarea sub acfiunea fact 132 4.44.3, Degradare datoriti razelor 132 4.4.4.4, Degradare datorité radioactivitat 132 4.44.5, Degradarea biologic... 133 4.4.4.6. Degradarea termica 133 4.4.4.7. Degradarea prin oxidare 133 4.8. Imbinarea geomembranelor . 5. GEOGRILE 134 5.42.2. Reristenta la forfecare pe interfete 144 5.4.2.3, Rezistenfa la ancorate (smulgere) 145 5.43, Caracteristici de durabiltate 146 5.43.1, Fluajul (curgerea lent). 5.43.2. Degradarea geogrilelor. 6 GEORETELE.... 6.1. Defini 6.2, Utiliziri 149 149 149 11 182 152 153 6.42.1, Rezistents la tractiune 642.2. Rezistenta la compresiune 153 6.42.3, Rezistenta la forfecare interna si pe interfafa..... 153 6.4.3. Caracteristci hidraulice 153 tate. 153 rabilitate, 154 (curgerea lent, 134 6.4.4.2. Obturarea seefiunii pri adiacente 6.44.3, Colmatarea cu material a 6.4.4.4, Degradarea georefelelor. 7. GEOCOMPOZITE lelor 3.5. Punerea in oper a geocompozitelor bentoni ce si controlul 67 7.6. Geocompozite utilizate pentru armare 7.6.1, Compozite pe bazi de geotextile 7.6.2. Compozite pe bazi minerala. geoconductelor fizice 8.3.1.1. Grosimea peretilor. 2. Diametrul dimensional standard. rmecanice 183, 8.32.1, Ineerearea la compresiunelocalizata(sareina concentra) 183, 8.3.2.2, Incerearea la compres sub forte dstibuite.. 184 83.2.3, Incercarea fa presiune hidrostatc 18s 833. Caracteristici de durabilitate 18s 8.3.3.1, Incerearea de fusj(curgere lent). 185, 8.3.3.2. Rezistena ln factori de medi 185 8.33.3, Rezistena In oboseal 86 impact 186 8.33.5, Rezistena a abraziune 186 8.3.3.6. Rezistenta sudurilor. 8.3.3.7. Absorbjia de api 187 87 8.3.3.9. Rezistenfs la actiunes razelor UV 187 8.3.3.10. Rezistenta biologic& 87 8.33.11, Proprititi termice. 187 8.4, Metode de imbinare 187 8.5. Punerea in opera. snes 189 9. _CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE A MATERIALELOR GEOSINTETICE 189 40. _UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINTETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT! Elemente specifice ht Tipuri de materiale geosi 10.1.3.1, Drumuri fundate pe terenuri slabe 10.1.3.2. Armarea imbriciminlor nitiere 10.1.4. Criterii de alegere a materialelor geosintetice lueriti de deumuri 10.1.5. Punerea in operi a material ferate gi rol 10.3.4. Criterii de alegere a materialelor geosintetice lucttile de cai ferate 10.3.5. Punerea in opera a mater de cli Iueriri nm consolidare a masivelor de pimént... constructilor.. 104. Utilizarea materialelor geosintetice la lueriri hidrotehnice 10.4.1, Obiect, 10.4.2, Elemente specifice construcjilor hidrotehnice 10.4.3, Materiale geosintetice utlizate la constructii hidrotehnice 10.4.4. Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la constructii hidrotehnice. 217 10.45. Punerea in operd a materialelor geosintetice utilizate la hidrotehnice 218 10.5. Utilizarea materlalelor geosintet ve 1a lueriri de 218 10.5.1. Obiect, 218 220 izate la lucrarile de pamént armat gi rolul lor 222 10,5.3.1. Structuri de sprijin, 222 10.5.3.2. Pante armate 10.5.4, Criterii de alegere a materialelor geo: lucririle de pimant armat. 105.41. Strueturi de sprijin, 10.5.4.2, Pante armate 28, 10.5.5. Punerea in operi a materialelor geosintetice utiizate la Iueriri de pimant armat 228 5.5.1. Structuri de sprijin, 228 10.5.5.2. Pante armate 230 10.6. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea r 10.7.1. Obiect 10.7.2. Specificul sistemelor de etansare ~ drenaj ale depozitelor de deseuri solide 233, 10.7.3. Tipuri de materiale geosintetice uilizate la depozitele de geotextile netesute in punct de vedere al polimerului utilizat pentru fabricarea dintr-un singur polimer (pol polipropiend, > produse re: > produse realizate dint-un amestee de polimeri si fibre naturale Din punet de vedere al provenienfei materiei prime acestea pot fi acestea se impart in > produse cu durabil realizate exclusiv din 3.3.2.1. Geotextile netesute 4 pentru geotext clasice, este struct int ~ drenante foarte bune, similare cu c tipuri de geotext propr poroase naturale Princip: Ie procedee de consoliday idarea mecanica pr care agi Consolidarea chimici consti din realizarea unor legituri int chimic, de regulé o raging sinteticd nz sunt cele mai simple. In ele se realizeazd 0 © continué_ frelor din bititur ou fiecare fir din urzeala, structure nd rectangular. Duptesere pot fi supuse unui proces de fnisare, rmofixarea prin calandrare sa fixare prin acoperire cu opel diagonali determinati de schema de fesere, care presupun bititurd peste doud sau mai multe fire de urzealA, la fiecare rine regres cu unul sau mai multe fire. 16 aU un aspect neted, caracteristic, Schema de tea de Ja un in avans sau @ are cele de acoperire 3.3.2.3. Geotextile tricotate le fesiturilor, precum si marea de tractiune. locul geotextilelor clasice sau in combinatie cu acestea, Rogojinele sunt impéslituri groase si foarte rugoase,realizate din fire i pind la 2-4 em gio ‘@ acestor materiale este din ben2i sunt mat ‘mm, din material plastic, de reguld cu o structurs avea grade diterite de rugozitate, dependenti de cea a benzilor constituente. 96 Geotextilele insiméntate sunt produse netesute care ele seminte de graminee perene si ev area geotextilelor deriva din necesitatea de a cunoaste rapid tipul si modul de prezentare, precum gi de acesta, fe gi freevengele de esantionare recomandate 3.4.2, Caract fizice 3.4.2.1, Densitatea specifica (relat Densitatea specifics este densitatea fibrel geotextlul Densitatea rela 7 specifice (relative) Pentru determinarea densitiii specifice se vor aplica prevederile STAS 5886/68, 3.4.2.2, Masa unitara (,) Masa in gim* gi este circulare de dimensiuni cunoseute. Pentru determinare se vor aplica prevederile SR EN 965:1999. tea de suprafata se exprima de reguli de la cantirirea de epruvete pitrate sau 3.4.2.3. Grosimea (t) Grosimea se defineste ca distanta dintre cele doui fete ale mate © presiune data (2, 20, 200 kPa). Grosimea nominali este {grosimea determinata pentru presiunea de 2 kPa. Pentru identificarea produsului se foloseste cea mai mic& va cobtinuta Pentru determinare se vor aplica prevederile SR EN 964-1:1999 si SR EN 150 9863-2 3.4.2.4. Supletea Supletea reprezinti misura interactiunii dintre greutatea (masa) si rigiditatea sa, exprimatd prin masura in care materialul se saie sub propria greutate, Schema de incercare este prezentaté in Figura 3.10, Standarde aplicabile: ASTM D 1388.96. supletei 98 3.4.2.5. Porozitatea (n) Porozi volumul total in cazul_geotexti tea se defineste ca fiind raportul dintre volumul golurilor gi n(- 10, ne pt Ha = masa pe unitatea de suprafat = densitatea total a geotexti t= grosimea geotextilului Porozitatea se exprima in procente. 3.4.2.6. Procentajul de suprafata libera Se aplici doar geotextilelor ssute si reprezinti raportul dintre a probei 3.4.2.7. Deschiderea echivalenta a porilor (O) {in cazul geotextilelor fesute gi speciale, golurile ~ O, -sunt sp re considerate de regulé dreptunghiulare, bine conturate de c&tre solida a produsului, Mirimea golurilor in acest caz se poate determi prin cale ©, ~ sunt reprezentate de Porii acestora, a cAtor marime se determin’ direct sau indirect prin urmitoarele metode: optice, mecanice, hidromecanice, suetiune, Deschiderea porilor se exprima in ur Pentru determinare se vor aplica prevederi 12986, 99 tet ee ees ee ee ee ee 3.4.3, Caracteristici mecanice 3.4.3.1. Compresibiltatea Compresibilitatea reprezinti capacitatea geotex: deforma sub actiunea unor sol mare decat a pima constituie g lor de a se in general mai te gi cele nefesute termosudate. idate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini atea reprezint’ o caracteristic important, legati de permeabilitatea avestora gi de capacitatea de a refine particu pimant Pentru studiul com geotextilelor sunt aplicabile metodele specifice cum ar fi ASTM D 6364-99, 3.4.3.2. Rezistenta la Intindere Rezistenfa la intindere reprezinti capacitatea geote Este 0 caracteristici fundamentald, fie c& geotextilul este utilizat eu functie de armare (caz in care reprezinti principala caracteristick mecanic’), fie cu funetii de fltrare, drenare sau separare (c secundara). De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea major catilor. Geotentilele fesute sunt mai rigide, in timp ce acelea nejesute au © ccapacitate mai mare de deformare, Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de rezistenfele gi deformatile la intindere dupa cele doua directii de incere (pe directia de confectionare) i transversal (pe directia lara celei de confectionare) Din incerciri rezul + efortul maxim de geotextilului, TD; irea Ia rupere (deformaia maxima, + modulul de elastcitate (panta portiuni lor de a indere (rezistenta, file a curbei c - 6), 100 in Figura 3.11 sunt prezentate curbe tipice = « pentru diferte tipuri de geotextile. Determinarea rezistenfelor la intindere se poate face si pe probe fort normal de compres Restrain inincare sou _ Detormats tpecitca Figura 3.11. Rezisteny Ia intindere a diferitetor ti ~ curbe tipice Wide geotextile Formele uzuale ale probelor pentru determinates caracteri sunt cele prezentate in Fi Pentru determinarea rezistent aplica prevederile standardului SR ISO 10319:1997 7 <— Figura 3.12 Forme uzuale ale probelor 3.4.3.3. Rezistenta imbinarilor estate din aceleasi puncte de vedere ca gi a materialului mate in procent respectiv a geotes prin raportul dintre intact. imbinarilor se aplicé prevederile SR EN ISO 10321:1999, 102 3.4.3.4. Rezistenta la oboseala Pentru une! perpendiculare pe planul séu. Exist 2 metode de a supune geotext planul siu: + incerearea cu. proba necesari pentru initierea sfisier cerearea cu prot de 75 mm se (ASTM D 1424-96). 3.4.3.7. Rezistenta la impact (soc) Ciderea unor corpuri de tipul pietrelor, unel perforarea geotextilelor. ete, poate duce la 103 eee la impact prin incercarea de perforare SREN 918:2000, 3.4.3.8. Rezistenfa la poansonare statics {in afara rezistenfei la impactul dinamie al unor obiecte, este necesara re staticd se utilizeaza un poanson cu dim: CBR (SR EN ISO 12236:2000) Incerearea este aplicabilé in special geotextilelor netesute 3.4.3.9, Rezistenta la frecare 104 _Bispoztiy Figura 3.14, Ine si se misoari deplasarea ma deplasare consi Pentru car coeficienti de eficien tana cficienta unghiului de ftecare: E, = tang 105 ui de frecare si ale a geotextil- nisip Nisip de concasa) §=30'] _ §=28" a= 26° (84%) mentare j= 24° (779%) = 26° (84%) 2 = 30° (100%) Nisip fin 20" = 23°(87%) c= 25° (96%) termic ~ nejesute con: ertesere La data redac sipe plan ine! prezen eercirile de forfecare sunt in curs de standardizare la nivel european ASTM D $321-92(1997), 3.4.3.10. Rezistenta la smulgere jtarea la smulgere din terenul in care se afi incorporate este Jor ca elemente de armare in diferite tipuri de ate asupra pl din pamant. 106 Incareare Pamént Pamént Figura 3.15. Principiul metodei de s Norme apli ile: ASTM D 4632-91(1996), ASTM D 6706-01 3.4.3.11. Gradul de protectie I de a proteja Deformatia este inregistrati pe o placd de plumb si se misoara ea amprentelor. 3.4.4.1. Permitivitatea (permeabilitatea perpendicular pe k wes t Unde t= grosimea geotexti Permit 107 Pentru determinarea permitivitifi se utilizeazi metoda cu gradient constant se poate determina gi sub sarcind normala, conform ASTM D $493.93. Permitivitatea geote 002-228 lor variazi intr-o plaja larg de valor 3.4.4.2. Transmisivitatea °) (permeabiltatea 1m —_planul A este important pentru geotextilele utilizate ou iatea, © este produsul dintre coeficientul de permeabilitate in plan ui K, $i grosimea geotextiluu, = kt ‘Transmisivitatea se exprima in m'Vs m. Valori tipice ale trans iii sunt prezentat Pentru determinarea transmisivitifii se vor aplica prevederile EN Iso 1298:1999, Tabelul 3-2. Valori tipice ale transmi itii geotextilelor pen fort normal de 40 kPa Tip de geotertil | Transmiivitate (m7 | __ Coeficlent de ™) Nejesut termosudat Tx Tecut 2x10 “Tesut monofilamentar 3x10" ‘Nefesut interfesut 2x10 3.4.4.3, Colmatarea Pentru geotes determina capaci e utilizate cu functi hidraulice (fltrare, drenare) se tea de colmatare si modificarea proprietitilor hidraulice. 108 cu granulatie compx aceasti perioadi geotextilul este compat {ncercare. Daca panta cont testa. poste masura sar geotes h (aparat triaxial). D567. eto emsoney indru, Se impune 0 © perioada indel le (Figura 3.16) releva o perioads de t de la 10 ote pentru pimanturi granulare, la 200 0 i pimint - geote ii, dup care sister te ca in realitate, Dac curba devine aproximativ oizon si fie descrescatoate, apare 0 ¢ important gi rezulté cd geotextilul nu este adaptat tipului de pi Pentru a se a timpul de testare, in loc 8 se masoare debit @ hidraulie’ in diverse punete ale coloanei pam il, Diferentele de sarcina hidraulica sunt apoi transformat Se poate acest scop si un permeamet Standarde aplicabile: ASTM D 1987-95, ASTM D S101 94(2001). Parmar patos Figura 3.16. Incerciri de coln aunei probe de adie pereti lexibi ASTM re pe diferite tipuri de geotertile 109 cexprimata |, neexpuse incercirii de aja de rezistenta epru le. A se consulta gi anexa 7 a prezent proiectare, Standardul ENV 180.1072: ciclice pe un platan Existi mai multe proceduri posibile de evaluare = curmembrani gonflabi la abraziune se v aplica prevederile pi 750 ci 3.4.53. Flual Flugjul reprezinti deformatia obj ropa, pentru fluajul din t prin EN ISO 13431:1999, eare prevede se doreste extrapolarea rezultatelor pe durate de v c ine se poate realiza pe probe realitate Pentru fluajul din compresiune se european EN 1897-2 Se pot care provoaci cedeazi la impact. indarde aplicabile: ASTM D 4594.96 (efectele temperat probe la impact la diverse tempera lui este cea la care din probe vor aplica prevederile ENV 12224:2000. 3.4.5.6. Rezistenta la degradarea biologica log arre is) ual o 60s din ncoteara SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geote tiv din punet de vedere bi dezgropati si i se misoare rezistenfa, aj pentru geotextite realizate di limeri — curbe tipice 3.4.5.4. Rezistenta la degradarea termices 113 4. GEOMEMBRANE inctie impermeabilizarea unor ate la azine pentru lichide (api, depozite de deyeuri menajere sau ale la depozite de dese: a terenului op div geomembranelor. 114 7 Geomernbeans 04.3. Exempl deposite de de mnsare cu geomembranis fa lide Beton an Dai Figura 44. E area tunelurilor cu geom 116 4.3. Tiputi, materil prime, procedee de fabricatie in Tabelul 4. de geomembrane e, cu specificarea clasificate in jelor gi dezavantajelor Tabelul 4-1. Principalele tipuri de ge AVANT iE, DEZAVANTAJE Pve- 7 Termoplasties Teast reds; ast Ta facto - rezistentl fird ranforsare; - se produc intr-o gami larg de srosimi = greutate redusi cdnd se realizeazi 610 300] 17 FT | 300] 35 30] 15] 120) 100] a7 MPa 300] 100] 700] 300] 3% | Goo] 300] ST | =500] >= | 100] a7 Nott = pentru PVC - ultima rezistenfi m&surati * ~ pentru CSPE - la ruperea refelei - pentru HDPE - la cedare ** - nu s-a produs ruperea 124 pentru te 18 gi 130 N. Pentru geomembrane ranforsate testate pe mostre "despi rezistenfa variazi intre 90 si 450 N pot apare in special la in inderi sau thieturi accident prin aceste teste pun in evidenté luate in aceste faze, Pentru determinarea rezistentei la sfigiere se vor aplica prevederile STAS 6127/87, STAS 4030-1/79, EN12310-2:2000, 4.4.3.3. Rezistenta si comportarea imbindirilor in lucratile de etangare, geomembran suprafefe mari si de aceea, desi se livreazi la | = Figura 4.7, Scheme de incercare ale sudurilor In general, mici dest cele di area unor incercari de performanti (in co iar incercarea de exf Pentru testarea rezistenjei sudurilor se apliciprevederile standardelor EN 12316-2:2000, EN 12317-2:2000. In paragraful 4.5 sunt prezentate detalii refer imbinare a geomembranelor si modul de testare a integrit modurile de 4.4.3.4. Rezistenta la impact (soc) Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar fi lovituri produse de ciderea unor obiecte (agregate in faza de montaj terminarea rezistenfei la impact se foloseste © metodi lemendorf” sau cel al pendul care tn brat oseilant ap conie este lisat si cada pe o mostri din produs, masurindu-se energia la care are loc penetratea (norme ASTM D 1822-99, D 746-98). O varianti a acestei incetcari este cea a lui Spencer, cuprins’ in norma ASTM D 1424. Se pot si alte metode de determinare ce utilizeazi gr care sunt lsat ic de la anumite in Normele 4-3 sunt prezentate valori ale rezistenfei la impact pentru fe geomembrane determinati conform ASTM D 1424-96, Tabelul 4-3. Valori orientative ale recistenei la impact (ASTM D 1424) pentra diverse tipuri de geomembrana 4.4.3.5. Rezistenta la poansonare statica Pentru determinarea 1 ra de geomembrani, fi 1, deter poansonare se foloseste © mos ti pe un inel, pe care este a jentul ruperii leste marimea actiunii ce produce ruperea gi care variaz fntre 45 - 450 N pentru geomembrane sul pentru geomembrane groase armate. tre 200 pind Ia 2200 N a proteja geomembrana fafa de asemenea cea mai izarea de geotextile de protec Pentru determinarea rezistentei la poansonare static8 se vor ap prevederile EN 12730:2001 4.4.3.6, Rezistenta la forfecare pe interfata incercatea se realizeazi In aparatul de forfecare dire geotentilelor (paragrafele 3.4.3.9 si 3.4.3.10), avand ea scop valoti pentru proiectare in eazul in care geom le se ante In Tabet eficientd def Tabelul 4-4. Va interfata geomembr ilori orientative ale unghiului de Tip geamenibrand | Reziona Ta past Goue) panta ave angi Tipal Tipul de pi 1 [3a 80 PVC 65 89 149 [Sant | >anl o pe tame fon mt — 5 5 ee | onze | (20075 mm) ] : ae [et EPDM 24° (0,77) 24° (O91) HDPE 76 oS z 12 a7 ENG neon 27° (0,88) 25° (0,96) (40 mil = | mm) PVC lis 25° (0,81) 21° (0,79) EPDM arm: 7 T 14.6 19.5 > ait CSPE 25° (0,81) 23° (0,87) 6 mil =09 mm) 10.56) a3) CSPEarmat | 22 — TEP 9] ] a (36 mil 09 mm) 126 ‘Atunci cand geomembrana este agezati pe un geot Tipul de geotextil suport Tipul de geomembrank EPD] Pvc | PVC | CSPE ] HDPE M_|_ rugos | _ tis list Tefesut Impasiit 23° | are 1s = Tefesut TR [20° [18 2 1 termosudat Tesur Te | % © ze | ae | 2 1 1 lestate provizoriu cu elemente compat saci de nisip, pind la acoperirea definitiva in cazuri deosebite, cum ar fi etangirile pentru depozite de dese Lunde geomembranele trebuie instalate uneori pe argile impermeabile, rapor de efi _ tand tan” in care: £, este eficienta componentei coezive - argila, Ey- eficienta contactului, {- unghiul de frecare geomembrand/argila, de frecare intern al a adeziunea geomembrani/argi - eoeziunea argilei In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori ale raportului de ficient pentru diverse interete geomembran/pimint, 128 Legenda: * P- pimint, G - geomembrani, c- inkPa, E,, Ey -in %, @, 5 - in grade ML - prafuri anorganice gi nisipuri foarte fine, sip giloase cu o oarecare plasticitate anorganice cu plasticitate medie sau seaz prifoase, ar prifoase 4.4.4. Caracteristici de durabilitate 4.4.4.1. Degradarea chimic& ia principali a geomembranelor este cea de barieri contea i referitoare Ia rezi pot determi chimes acceptate pentru dif = compozitia chimici exact a i nu este suficient ‘cunoscuti, (exemplu in cazul depozitelor de deseuri menajere); = geomembrana este realizata din mai multe tipuri de materiale; + geomembrana este imbinati cu adaos din alt tip de mater + geomembrana va funetiona ca barierd pe o durati de timp mai mare decit cea consideyati in teste + conditii extreme de temperaturi care considerare Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o. substanta Pe o perioada de 30, 60, 90 sau 120 zile, dupa care se determina ~ proprietifile fizice (grosime, masi, lungime, latime, duritate) * proprietitile mecanice (rezistenja la tractiune, la sfasiere, poansonare si impact) ice (pentru determinarea modificari itura polimerului). au fost uate in Standarde aplicabile: STAS 6339/80 , EN ISO 14030:2001 EN 1847:2001, EN ISO 175:2000. in Tabelul 4-8 sunt prezentate recomandiri de valori limita te caracteristici, pe tipuri de geomembrane. Tabelul 4-7, format referitoare la resistenta la medi chimice a nor tipuri de geomembrane Tipul geomenbanet stant cht saci Polit | Palate [Cauciue] Euieak | Nespren] Polio] Poli] teat | tink | core len | ura de clora: | sulfecto} termo- | prenie vial rath | ruratd | plastid] alex evo cerry | SPB) wie Legenda: x ~ reziste Tabelul 4-8. Reco Pentru degradarea Valori acceptabile <09 =10 ‘Valori acceptabite =20 4.4.4.5. Degradarea biologic’ =30 =30 TO puncte Jn general acest 1 cazul geomembranel 4.4.4.6, Degradarea termic Mai multe propri de temperaturs ale geomembranelor sunt sensibile la var la sfagiere (o) Ta poansonare (%) 4.4.4.2. Fisurarea sub acfiunea factorilor de mediu le umiale degradirile . Singurul efect notabil este cel al tea se reduce, iar suduri geomembranelor lucrabititiii, deoarece flexibi 4.4.4.3. Degradare datorit’ razelor UV Se vor aplica prevederile EN 1107-22001, EN 1296:2000, Este di | special pe baza ercarilor de laborator. 4.4.4.7. Degradarea prin oxidare normele ASTM D 1435-99 gi D 4364-94 inceretri degradare in aer liber. Degradarea prin oxidare este dat. combini cu molecula de oxigen, eednd u stnuctura molecular a poli Pentru a combate acest efec,s Intrzierea procesului se recomandi geomembranei dupa astemnere, Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97, ENV ISO 134381999 4.4.44, Degradare datorita radioactivitsi Geomembranele nu sunt puternic radioactive dator polimerice la 0 radioact te pentru depozitarea deseur x prin ruperea Tanfui = 10" rads, 132 45. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane folosite in sistemele de etangare este impusi de urmatoarele considerente: => dimensiunile la care su de maximum 10.5 m si lungimi de maximum 150 - colfuri la = tehnologia de exee => existenfa unor puncte de trecere obligate prin etangare pentru sistemele de iviatului si/sau gazelor, racorduri cu diverse a fost sfasiata sau stripunsi gi este nevoie de reparafi imbinarea F constituie principala zon’ sensi ie acordati o atentie deosebité acestui aspect, jar @ geomembranelor depinde de natura tea unei tehnologii gi a apara fiabilitatea necesari, de conditile din santier. Procesul tehnologie de un aport extern de energie de natura termicd sau reorganizeaz temporar structura polimericd a geomembranelor ce vin in contact. 4 a nei etangiri, Rezultatul se apreciazé i © prima fazi prin rezistenta mecanici a imbinai Pe santiere se utlizeaz& dou tipuri principale de procedee, pe bazi de procesetermice sau de procese de dizolvare- chime In Figura 4.8 sunt redatetipurile de procese gi efectl produs in imbinare. Pentru aplicarea acest agrement tehnic. Tat funetie de procedee este necesari objinerea unui 4-9 cuprinde sinteza diverselor procedee de imbinare in geomembranei Procese ks eu extrudere| eu adeziv Figura 4.8. Di nitoarele operati DESPRINDEREA REZULTATE produce desprinder necorespunzitoare, (G Inicereaea tee gia Sisters ae tmnbinats capton Figura 4.10, Controlul etansi wr eu refele de Existi geomembrane care au fafa inferioar’ cond conductor este ineareat prin induetie, iar fafa neconductoare este baleiaj electric (Figura 4.11) Orice perforatie declangeaza o scinteie gi 0 alarma sono. erie de an 7, tensiune 15-30kV ZZZZZIIII A, CII cere bmn e'stiorta | = Lene | er WZ ae tensiune 15-30kV ‘Strat suport Figura 4.11. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric, tandarde aplicabile pentru controlul imbindrilor sunt; ASTM D. 5820.95(2001), ASTM D 6214-98, ASTM D 6392.99, 138 5, GEOGRILE 5.1. Definitie Geogrilele sunt geosintetice uti pimntului, formate dintr-o retea deschisi re ‘mari pentni a permite pitrunderea materialelor cu care vi au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (1 -10 em), atit prin frecarea rejea/mater ‘mecanicd cu respectivul materi 5.2. Utilizari Principala functi Armarea stratului de agregate din Armarea stratului de balast la edile ferate; ‘Armarea umpluturitor, rambleelor, digusilor si barajelor izarea $i reabilitarea pantelor instabile i de sprijin (ziduri) din pimant armat; realizate pe terenuri moi si capa imp titi portante a acestora, eomogene, in scop cogrile 5.3. Tipuri, materiale, tehnologii de fabricatie PiLDELA PORT NID ERS hI SLI LT LZ LZ Lk. Figura 3.4. Schema de bazii a unei geogrile Figura 5.6. Diverse tipuri de geogrile 5.4, Caracteristicile geogrilelor geogrilelor se utilizeazi in yonoaxial eogril biaxial Figura 5.5. Geogrile mono- si biaxiale Pentru a se obfine un ansamblu mon bazi extrudati (care poate 24 de obicei intre 1 si 10 em); gama 2-20 mm) ‘masa pe unitatea de suprafat 1 (Varia Zi intre 200 gi 1 000 g procentul de deschideri (40.- 9: sens transvers tau din producerea de benzi independente care sudate sau impletite. 4.2.4), Din acest punet de vedere, g le pot fi grupate in are intre 0 geogrila si nisip re 37 146°, cu val ropilenei) cu valori > | 000 gem: le prin procedee de jesere a cu valori < 1 000 gem, 5.4.2. Caracteristici mecanice Exist 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor In ancorare (Figura 5.7) © forfécare pe cele doui fete ale nervu longitudinale lizeaza incerciri pe mai multe ne le (paragraful 3.4.3.2) 5.4.2.2. Rezistenta la forfecare pe interfete rezistentei re a celor 3 componente depind der angitudinale, de flexi aceleasi norme ca pentru geotextile, ca si standardul ASTM D 6706-01 Figura 5.8. Modul de "inclestare” a agregatelor in geogrili. 5.4.3, Caracteristici de durabilitate 5.4.3.1. Fluajul (curgerea lent) Datorité faptului cf t in care sunt fabricate geogrilele nturi moleculare lungi, moleculele fiind aranjate in zone cristaline care cu zone amorfe, comportarea acestora la fluaj reflecté gradul de te, Daci forta care provoacd fluajul este de tracjiune, ge deformeazi in timp, ceea ce provoaci o scidere a concentrare de eforturi care conduce la rupere end este de polimerului ‘Comportarea Cresterea temperaturi jack temperatura in laborator prin (Figura 5.9) in care se utlzeszk curbe de ti 146 fare tarp tort wie rm =. i SS i . Figura 5.9. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort - deformatie - timp pentru geogrile, 147 ‘© izocrone - in planul 6 ~ ¢; deseriu modi momente de , pentru diferite niveluri ale efortului o. Din dou: curba Sherby - Dom (viteza de specificd, ©) gi curba coeficientilor de drepte ta curbele de izoeforturi pentru o deforma timpului funefie de logaritmul Standardele aplicabile sunt aceleagi ca gi in eazul geotextilelor. 5.4.3.2. Degradarea geogrilelor de polimer 5, in funetie de factorul ce o provoaca, poate fi © degradare termic’ ; © degradare prin oxidare - aplicabili pentru polimeri de tipul poliolefine © degradare 24 - aplicabild pentru poliest gradare pr pl dogradare chimic& degradare radioactiva degradare biologic& degradare prin fisurare - se produce in cazul polietilenei de inalti densi ozee degradare datoritd ope de punere in oper Metodele de incercare sunt de acelasi tip ca Ia celelalte materiale geosintetice. 6. GEORETELE 6.1. Definitie ‘monofilamentare ce se azine (de decantare, stocare a lichidelor poluate, agrement): ca etangare simpld sau component al cetansare; > canale, rigole: ca etangare simpli; > rezervoare ingropate: ca etangare simpli sau combin: leasupra geomembra ile geocompozitelor Sea rant Plt = tb perfor aN Figura 7.1. Utilizarea geocompositelor ber spazitelor de des Geacompuit extn Figura 7.2, Utlizar le fabricatie bentonitice: ‘Asamblarea se poate face prin’ pe cel de geosi etic eu ajutorul unui adeziv solubi sau calcicd a procedee chimice) geotentile ems bentoniti variaza de reg are produselor speciale. Ea poate netesut ugor, oe deschideti mari, care are rol de "tezervor" si mentine bento a ‘ransportului i instaliri Figura 7.4. Geocompozit. geotentile bentonit fesute i termic pe un geotex! lea geote) iru a Impiedica mi eforturi neuniforme, © sandvig multiplu geoteitil/bentoniti/geotextil/bentonitt/g¢ Al treilea geotextil, nefesut ranforsat pr fost adiugat pei \componentei bento: Ansamblul este deschiderile find il acopera acest sandvis. Produsul a fi area lateral a bentonitei hidratate sub Figura 7.5, Geocomposit bentonit © coasere: ansamblul continue, fie punctuale (ancore) ‘igura 7.6) bentonit 8 cu ardezie pentru fafa cu alte materiale Figura 7.6.Geocompozite bentonitice cusute Pentru a defini un geocompozi caracteristicile componentelor (bentoni geosi 7.3.4.1. Caracterizarea bentonitei se determin’: snalizi la microscop, (STAS 1913/5-85);, jormal de compresiune, pentru 2-88); sercarea de absorbjie pe placa sau testul stul Hofmann pentru stabilirea gradului de (cau flux = del deoarece pentru cal produsului, in major Parametril flux este preferat hecesari cunoajterea grosimi ul suprapunerilor: geocompo2i suprapunere, cu adiugare sau nu de le fizice gi mecanice ale geosin le (La Gatta u_avut_permeabi pentru depozitete de dese 7.3.4.3. Caracteristicle ansamblului bentonita ~ geosintetic ‘azul geocompozitelo a fost obfinuti pentru © < 1%, iar pent 5993.99) (0 m? pentru de produs gi de efortul aplicat, LGR GRE ARE ELEN SEN © Rezistenfa ta intindere: se determina ca pentru geotextile (paragrafil 3.4.3.2), cu efort normal sau flr8. Datoriti compon argiloase, rezistenta la cea a materialelor geos determinaté in. primul rin hotirator, in functie de ti ‘© Rezistenta la forfecare: se determina atunci cand geocomporitul se foloseste pe forfecare inten este dependent de umiditatea bentonit asamblare (lipire, coasere, intertesere, etc.). Tabel orientative ale parametrilor rezistentei Ia forfecare inter in diverse cazuti, iar Tabelul 7-2 pentru diferte interfe. Tabelul 7-1. Valori orientative ale parametrilor resistenjei la forfecare internii pentru 4 geocompozite bentonitice (GB) Geocompoait | Prob | Hidratare cu api | Hidratare eu inivat Bentonitic_| uscati [Aitac | cue | Aric | cua | firko GBT ip wT Te 77 [kPa] 2 36 GBIen er El 3 geomembrans [¢[KPa] 7 a2 GBS $0 37 45 interjesut__[e(kPa] 56 a9 Gas or 9. 3 imertesut___[e(kPay] 504 | 49 TT. otis "cu o” se refer la probe hidratate sub acelagiefort normal ea gi cel sub care s-a produs fortecarea; = "fir o" se referd la probele hidratate fird efort normal; + efortul normal oa variatintre 0.7 kPa si 140KPa. 164 Tabelul 7-2. Valori orientative ale resistentei la forfecare pentru geocompocit hentonitic (GB)/diverse materiale geo verfaja IT [ Rezistenfa de vart [Rezist deo (kPa) | @) [elkPal CBr ‘geomembrand ted GBigeomembran | 345-69 30 : oF 5 A rugoasi ‘GB/georetea 3B 3 [ose | 22 a Pentru determin © Rezistenja la poansonare: geocompoi poansonate accidental, dar datoriti prezentei bento pot fi reparate prin umflarea bent fa la poansonare poate fi determinati cu aceleasi metode ca $i lor (paragraful 3.4.3.8), ya la exfoliere (*jupuire caracterizeazi rezistenta Incercdrii este prezentat in ansamblul Figura 7.7 etoile ST ate Figura 7.7. Principiul inceredri de exfoliere. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 6496.99. ta: se determin’ pentru a ev cazul apl nei forfe concentrate, influentei asupra acizi sau baze pure, si obturareaporilor de dezghet este realizate de fabricangi au pus in evident o bun ‘comportare din acest punct de vedere, * Rezistenta la cicluri de umezire - uscare: dack geocompozitul este spol useat pot apare fisuri si permeabilitatea creste. Fisurle aparute domenitt au pus ppusi in contact cu lixiviati sau alte produse chimice agresive poate aduce reduceri importante ale permeabi tandarde spe 7.3.5. Punerea in opera a geocompozitelor bentonitice si ‘© Rezistenta la eroziune: aceasth problema se poate pune atunci cind stratul de acoperire nu are grosime suficienté, In general, datorité prezentei care sunt rezistente la eroziune, cele mai multe eocompozite bentonitice au o bun’ comportare din acest punct de vedere. Totusi, dac produsul este expus unor forfe de eroziune, bentonita poate fi realizandu-se prin. suprapunere, 150mm, dar pentru cazul si maritd corespunzitor. ei cantititi de pudri sau bazine de decantare sau de stocare a roprietitilor argi 166 hidelor poluate. Modificarea F ca urmare a interactiunilor chimice rezulté din: Unele produse au deja suplimentari de bentor ‘opera in zo! 1 7.9), ca gi ancorari senionita Figura 7.9. Racordarea in pune ie trebuie adaptatd pentru a cconstituit de asemenea din mat ‘Stratul suport poate fi le geosintetice Structura de lestare si protectic. in mod curent se utilizeazi materiale naturale sau structuri prefabricate. Cand o geomembrani este pusi in opera peste geocompozitul bent ebuie luate precautii speciale daci este vorba de o geomembrani, (rugoast), a cArei frecare importants poate duce la antrenarea geocompc Contactul geocompor poate duce la 0 neuniformitate din punct de vedere alu 168 dimensionat in consec Controlul de calitate trebuie si se re stratului suport fea acestuia, punerea sa in oper’ de punere in op 7.4, Geocompozite folosite pentru filtrare si drenaj sunt formate dintr-un filtra jizate pentru dre rmiez cu proeminente (sim coloane, fel de drenuri sunt denumite drenuri In Tabelul folosite pentru drer In Figura 7.10 sunt reprezs drenaj Miezul geocompozitului trebuie si satisfact urmi ~ trebuie si reziste la eforturile aplicate (normale gi de forfecare) ard si cedeze; — sub incdreare continu semnificativ grosimea (flua)); 12% durati nu trebuie si isi reduced pind la punctul de colectare ira ca niv = trebuie si suporte geotext Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor exes teducerea considerabila a sectiunii utile. Geocompozitele drenante cu miez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinti o valoare criticd a presiu transmisivitatea lor reduedndu-se continu eu eresterea presi acest eaz, presiunile maxi resiunea critic’, Ace funefie de tipul miezului Sub actiunea incircirilor transversale geotextilul poate pitrunde in ccorpul drenant, reducénd astfel si mai mult sectiunea, Tabelul 7-3. Tipuri de miezuri pentru geocompositele de drenaj Tipul de miez Tefele cu ochiurh © Wansmisivitate ml © rezistenta medie la lua} aglomerate de + wansmisivtate medie spre fibce mick + une pentr presiunilaterale nici pind la medi us) important cu prosninenje | polipropllens |» transmisivtate mare simetrice poate rezista la presuni Iaterale mati + poate ceda brise sub incdreare + poate ceda datorité fuajului rogresiv © comportares poste fi afectath de eforturile de forfecare 170 cuproeminente | polipropilent idem proeminente simetrice asimetrice poate ceda pe o fafa, reducdnd transmisivitatea pe aceasta parte coloane polipropilend ‘ransmisivitate mare poate ceda bruse sub inearcare, mai ales pentru eforturi de forfecare poate ceda datorita progresiv ondulat de obicel pot rezista Ia presiuni laterale ate mick Miez Figura 7.10. Geocompozite de drenaj B cin colosne Miez eu wente simetrice © alti categorie de geocom; drcnurile plane care se folosese in cazus exemplu: geomembrane; al sau orizontal le de aplicare ale Figura 7.11. Ghid de proiectare pentru geocompozitele de (dupé Koerner, 1994), Un domeniu de ay de drenuri compozite este sosele sunt direct legate de capai Pentru toate aceste tipur cat care a necesitat dezvoltatea unui tip special r. Performantele si durata de viata a unei tatea de drena sub pavaj. fe drenuri exista un geotextil care joaca rol ée Filtra 172 7.5.Geocompozite pentru controlul eroziunii_ de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafats, produsele obtinute prezentind urmitoarele avantaje: ‘© rezistenfi bund in exploatare, chiar gi in conditii de eroziune ‘© mentinerea umidititii necesare pentru a favoriza ge plantelor, © asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincilzirea solar, + degradarea progresiva gi controlabi Sistemele clasice de control a eroziunii sunt a naturale care asiguré cresterea si dezvoltarea vegetal iciminfi din iuta) riale naturale pot (paie, talas de sisteme ale curg Alte sisteme sunt permanente gi controleazi ero: vegetatiei. Acestea sunt alcituite de obicei din saltle, gr utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze in Tabelul 7-4 sunt prezentate citeva din materialele dest controlul zzele maxime de curgere ce se pot ut pentru cele trei tipuri de jerozionale. Tabelul 7-4, Diferite materiale utiliza Tipalde | Materfal june controlul erosiunii T T"Paie sau fin slab legate ou asfalt sau adeziv Eroziune tem- | — dispozitive de marie a aderentei si stabilizatori porara si mate riale destinate | dezvol ‘geofibre amestecate cu pimant Tipul de eroziune Vegetatien ee prezentate in capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii - refele biaxiale din mn pe una sau pe ambele fefe ale unei saltele din paie, bumbac, fibre de cocos sau fibre polimerice. Fibrele sunt mentinute prin lipire, coasere sau alte metode. fibre in semitort- fibre continue amplasate pe terenul de protejat. Deasupra se toarna oe alt stabilizator. je bituminoass 1 Eroziune permanent le destinate semitort din fibre stabilizat rnegnu de fum sau alfiaditivi tele pentru cont vegetal pimént saltele de ranforsare cu gazon - umplute gi acoperite cu pimant geocelule umplute eu pm: ternic armate geo saltele formate din doua geotextile cusut ntre care terspatii Dlocuri de beton anrocamente gabioane 174 7.12. Valori orientativ ale vitezelor iferite materiale utilicate pentru controlul eroziunii axime de proiectare jerbare. Cea mai zionale. le antierozionale din rea vitezei scade odati cu gradul de na fost constatata in cazul saltelelor a Standarde aplicabile specifice pentru salt ‘geosintetice inierbate: ASTM D 6454-99, perfor 7.6. Geocompozite utilizate pentru armare 7.6.1. Compozite pe baza de geote» Geotextilele folosite in scop de armare pot fi asociate cu alti wa 7.13 sunt prezentate cfteva neri, Ele constau in fibre de poliester sau nyl lefind (polipropilend sau pe lulu rezistena corporate Miezul confer’ Fibrele de st proprietiti mecanice foarte bune care scad ‘ind sunt ingropate in teren, Geotextilele pot fi ate gi cu fibre metalic ee. od 7.6.2. Compozite pe baza mineral Prt ixarea pimintului cu elemente polimerice pot rezulta compozite Saltelele geocelulare trebuie sk posede urmitoarele caracter geogrilei de bazi, exprimat& prin icienfé la freeare (paragraful §.4.2.2), Puncrea in operé a saltelelor geocebilire din geogrilé = ia saltelelor geocelulare presupune urmitoarele etape de 1. Derularea grlei de bazi par prevede in general o suprapu agmelor transversale una de bazi, le fiecirei diafragme 4. Se ridic& 0 diafragma transversald in pozi eazi la unul din ea Lungimea i superioare pot fi 5. Pornind de la o margine a sa rulou de geog, dou diafragme de cite 2m. Diaftagmele diagonale NU se prind de grila de la 178 de celule pina la jum: uereazi pe partes protector din pimant de 150mm grosime deasupra cireula pe ee. ainte de a rdimensionale din geotextil sau alte materiale imensionale, cu scop de armare a teren! i de geotextil sau de pol slabe (HDPE de su scop de armare: ramblee, rampe de acces ete Exist& procedee gi produse ce permit realizarea de structuri de s din pamant armat sub forma de alveole din geotext 8, GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 7.6.3. Compozite pe baza de bitum 8.1. Defi materii prime care reprezinté rezervorul de bitum, Se folosese ca clement antifisuri la armarea imbricdmintilor bituminoase gi due la eresterea uratei de viati si reducerea grosimii acesteia. Geoconductel realizate din mater A Condi tum pot cu cele alcituite fn lucrarile de drumuri si autostrizi pentru ranforsarea structurilor rutire, Aceste geocompozite sunt elemente de armare subtiri care reduc sensibil figagele si asigurd. intérzierea transm i erapaturilor e degradate, sau din straturile. sta de ranforsare bituminoase peretilor de | + 57.2 mm, iar cele din PP diametre de 20-+ 125 mm gi grosimi 7.1. Compozite ca bariere pentru lichide sau vapori ale se realizeaza tuburi perforate, riflate (Figura 8.1) sau ou alte forme in suprafalé gi cu sectiune cu diferite forme gi pot fi Existi o mare varietate de combinajii de materiale naturale si imbricate in geotextl le geosintetice care pot fi utilizate ca bariere geotextiVitum: geotextilul asigurd rezistenfa la tracfiune, iar bitumul etansarea ‘geotextil/geomembrand xtil/geomemibrand/geotexti geomembrani HDPE/tabli de plumb geomembrani HDPE asociatii de geotentile/bitum/nisip in strate succesive geotextil/bentonit’ sau geomembrani/bentoniti Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7.3, Pentru determinarea proprietifilor fizice si mecanice ale compozi pe baz de geomembrane se aplick metodele prezentate in ca pentru cele pe bazi de bentoniti cele din paragraful 7.3. Figura 8.1. Tuburi riflate Se pot distinge tuburi de evacuare 51 tuburi de drenaj. Acestea din ‘urma sunt perforate si pot avea diametre cuprinse intre SO mm si 400 mm, cu secfiuni de 18 ~ 48 em*/m. ‘Tuburile de drenaj de diametru mic se livreazi in role de 25 m pans [a 250 m lungime, le polimerice se utilizeazi pentru drenaj sau 8.3. Caracteris icile geoconductelor 8.3.1. Caract fizice 8.3.1.1. Grosimea perefilor Grosimea perefilor unui tub cu sectiune constanté si cu suprafati netedi se poate determina pe baza precizéri jorma ASTM D 2122-98. Norma ASTM D 2447 -Ol confine val igi tolerantelor pentru tuburi din PE. Pentru tuburi profilate, se vor respecta recomanditrile fabricantului 8.3.1.2. Diametrul ‘Tuburite din materiale plastice sunt in general definite prin diametrul lor exterior, iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este ASTM D 2122-98. Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului si ale toleranfelor admis. a gi Tn cazul grosimii peretilor, gi in acest caz este dificil& realizarea misuritorii pentru tuburiprofilate i trebuie urmarite recomandérile fabricantului in aceasta privints, 8.3.1.3. Raportul dimensional standard Pentru compararea dimensional standard, SDR iferitelor tuburi se utilizeaziraportul itea 182 SDR = 2. unde D este diametnil exterior peretilor i, iar t este grosimea minima a Valorile SDR sunt extrem de variate, de la 8 pana la maximum 40. 8.3.1.4. Densitatea aplicd prevederile normelor pentru alte materiale 342.1), 8.3.1.5. Permeabilitatea la vapori Se apl (paragraful 4.4.2. aceleasiprincipii ea si fm cazul geomembranelor 8.3.1.6. Caracterizarea proprietatilor polimerului In scopul earactriri poi enzi urmitoarele metode in care este realizati conducta liza termogravimettic’, moleculare, 8.3.2, Caracteristici mecanice 83.2.1 concentrata) ‘Incercarea la compresiune localizati_(sarcina eporarea feta lateral Figura 8.2. Modurile de cedare ale conductelor rigide se poate aplica norma ASTM D 1598.97, re ASTM D 2837-01 si 2992-01 Li ca la cele conduct 8.3.3. Caracteristici de durabilitate 8.3.3.1. Incercarea de fluaj (curgere lent) Oricare dintre ineere deja mengionate in acest de timp pentru a estima ev; 83.3.2. Rezistenta la factorii de mediu considerare acoperirea de pimént 184 reg conturul sectiunii ‘Ase vedea paragraful 4.4.4.2 referitor la geomembrane, 8.3.3.3, Rezistenta la oboseala le din materiale plastice supuse la inclrciri tea cedirii prin obos 8.3.3.4. Rezistenta la impact Ca si in cazul altor materiale geosintetice, existi mai multe metode de incercare, (© norma special pusi la punct pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99, care utilizeazi o gre! Visatd si cada de la diferite inilyimi 8.3.3.5. Rezistenta la abraziune Abraziunea extemi a conductelor din materiale polimerice nu este considerati afi de interes pentru cele mai mult situafi in care incdrearea este de tip static si existé o umpluturd de pimént care asigurd transmiterea acestor inedredsi ‘Abraziunea intern poate apare in cazul conductelor ce transport noroi de foraj sau din activititi de dragare etc., unde migearea particulelor de ‘pmént poate provoca degradarea suprafetei tubului In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice si polimerice. Degradarea a fost estimatl prin reducerea grosimii Tabelul 8-1. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Viteza de degradare (mm/an) Material | Nisip mare eu viteza | Nisip fin eu viteza de: 2 ms | 46mis ‘O10 (002 O14 086 0 0.06 ‘ABS 0.07 Ost Aerie iT 142 186 Pentru realizarea de teste de abraziune se aplici standardele referitoare la geotextile gi pot fi adaptate conduetelor. 8.3.3.6, Rezistenta sudurilor Ca gi in cazul altor materiale geosintetice, sudurile pot reprezenta punctul slab. De aceea inceredrile mecanice pentru sectiunea curenti se realizeaza si pesectiuni care comporté imbindri prin sudurd. Daca tubul este profilat, imbinarea este realizati cu ajutoru clemente prefabricate. In acest caz se realizeazi o incercare de incovoi forma ASTM D 3212 se referd la modul de incereare a etansirii lor conductelor. imbinz 8.3.3.7. Absorbtia de apai Se poate determina printr-un test de absorbtie de lichid, conform ASTM DS70.98, valabil si pentru geomembrane. 8.3.38. Rezistenta la medi chimice Ase vedea paragraful 44.4.1 8.3.3.9, Rezistenta la actiunea razelor UV Ase vedea paragraful 44.43 8.3.3.10. Rezistenja biologics Ase vedea paragraful 4.44.5 8.33.11. Propritaitermice Ase vedea paragrafl 4.44.6 8.4, Metode de imbinare Principalete metode de imbinare a tuburilor sunt prezentate in Figura 8.4 materiale polimerice 8.5, Punerea in opera ‘Se pot consulta urmatoatele norme: ASTM D 2774, DF481, AWWA M23, PPITR 8, PPI TR 31, toate din SUA si Ghidul MLPTL GP — 043/99. CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE A MATERIALELOR GEOSINTETICE Incercirile de laborator jor fizice, mecanice gi hi idealizate fa eB 3 Cu sudura prin eletrofexiane ——, ooo —— : ° | ——— eooc Prin infetare —— ee ooo de sigurantd cu care sunt afectate Fao ere —— a Figura 8.4. Principalele metode de imbinare a tub 188 influenfa efortului asupra rezistenfei polimer pe termen scurt, mediu sau lung, + probabilitatea ca perioada supunerii Ia efort si fie m decit cea previzuta in proiect, - probabilitatea ca materialul geosintetic si fie expus la raze ultraviolete pe perioada executi fatea ca temperatura determinarii propriet varieze ‘concrete pentru a nu suprac 1 9-1. Valori orier siguranta aplicabili rezistentei fa domenti (Ke 1994) tive ale coeficienti idere a geotextilelor wil = efectul deterioririlor produse in timp: + efectul deterioritilor ce se produc de-a lungul duratei de exploatare Di niu de Coeficienfi parfiall de sigurangi Foy FS Fc Separare T1253 Protecte T= 20 particulelor materialelor granulare in geosintetic, de frecare dintre umplutur’ si in special in prezenfa apei ‘rumuri nepavate =30 Ziduri de spriin [11-20 Se exemplificd obfinerea valorilor de ealeul pentru rezstenta la Ramblee 112.0 findere a unui geotextil: Tmbunstajirea 1 FSp xFSp_ x FSpc x FSpp izarea pantelor Pavaje i Cai ferate i 7, unde: Taam = Taga este rezistenga Ia intindere admi proiectare, din timpulinstatéit, aden = uk unde FSj, este un coeficient partial de siguranf& ce fine cont de aparitia FS, x FSpy_ x FS, x FScc x F8cy fenomenului de fuaj, FSpo este un coeficient paral de siguranté. ce tine cont de degradarea chimic’, FSpy este’ un coeficient paral de sig degradarea biologica. Gea este debi ac este del ce tine cont de fenomenul Hi ce fine cont de 190 191 FSp este un coeficient partial de siguranfi ce tine cont de fenomenul ient partial de sigura ine cont de pitrunderea lizate in diverse domenii. or paral [Domenii de utilizar i de utiliza ‘Coeficienfi parfiall de sigurangi poate fi considerati de mai mic importar rezistenté peste 100 ani, aceasta nu afecteaza performantele dre anumite situati de filtrare, fesitura poat In acest caz, prin proiect se va limita durata de tea de recurdtare periodic La o Iuerare de pamént arm: Exemplul 2 Nim, rezultind un coeficient de structuri de pimant. Dar trebuie lua sigurani la smulgere, Dacd m: poate fi smuls din terenul in eare este Dlocat cu o forta de 50 KNim, atunci se va aplica o solicitare de proiectare de 37.5 kN/m, rezultind un coeficient de sigurantd de 1.3. In acest m de siguranfi la rupere devine 2.6. Tinand cont si de alungire, ‘nt creste de asemenea, ajungind la 4.44, Astfel de I. 5 ori mai rezistent decat ar fi fost necesar 10. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINTETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTI 10.1 Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de drumuri 10.1.1, Obiect Amengjarea dru area gi evacuarea apel geosint lor necesité. adesea ganturi de garda pentru pluviale a cdror sectiune poat 10.1.2. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru ™modul de transmitere al acesteia in structura de fundare; ir fzice, datorate varialiilor de temperaturi,ciclurilor de ‘inghet - dezghet, raze UV ete. * Solicitiri chimice ert gil terenul 194 Grenarea excesului de presiume a apei din pori determinat de {nclrearea dinamicd. Se pot inferioard a acestuia, Curgere de suprafata in‘adtousablgn indafiilor de drumuri, armarea asigurati de ese realizeazi prin trei mecenisme suport pentru sarcina pe osie, reducind astfel Aigasele. “Geositetic cu role wa trae odorant ‘sous (etitane dean otte cues: Teron de tindore (0) Creserse capactak petonte Foose ao eatca pe oslo Figura 10.3. Mecanismele de armare prin geosintetice in cazul fundapiilor drumurilor. ii $i. prevenirea fn stratul de pimant de dedesubt (functia le agregat (functia excavatiei necesare pentru inliturarea respunzitoare (Functia de separate si Teducerea grosimii stratului de agregat necesar (functia_de separare si armare), evitarea deranj ferenului de fundare in timpul executiei sporirii capac saltele geocelulare sub un ramblet zonelor de cedare plastica Figura 10.4. Saltea geocelulari sub un rambleu 198 10.1.3.2. Armarea imbrc&minjlor rutiere lizate pentru a intirzia propagarea tia de armare),atat pentru eogrilele pot fi tere bituminoase repararea imbri lor rutiere 1) fae rin tani mare aor Figura 10.5. Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbricdminjile rutiere noi sau la repararea imbr existente materialele geosintetice se uilizeaz cu urmatoarele fur bitumincase si fie explo Geosintetivele se folosesc de asemenea la real amare gi pentru tratarea rosturilor necesare pentru Ele asiguri acoperirea rostului dintre structura rutier’ existenti si zona de irgire, intirziind transmiterea acestuia in straturil inoase de deasupra Larealizarea detratamente rutiere bituminoase, simple si duble, cu duraté do exploatare mare, se utilizeazi geotextile, geogrile sau geocompozite cu rol de armare, Se pot utiliza geocomporite confectionate din fibre de st pe un geotextil care pot indeplini urmitoarele funcfi bbituminoase sau de beton de ciment existente degradate, sau din straturile stabilizate cu lianfi hidraulici, fn straturile de ranforsare bituminoase; > — micgoreazi adéncimea si amploarea figagelor produse de cireulatic pe imbriciminfile bituminoase ale drumurilor gi autostazilo, mitese durata de exploatare a imbrictminjlor bituminoase; redue grosimea imbricimingilor bituminoase. vy 10.1.4, Criterii de alogere a materialelor geosintetice utilizate fa lucréri de drumuri In fumojie de rolul previzut a fi indeplin principale de alegere se difereniazh. Pentru geosinteticele utilizate cu rol de armare sunt priritare rezistnfa Ia Intindere, caracteristcle de frecare pe inerfafs, Huajul 3 durabiltaten, are, ile care indeplinesc functiile de separare si de de comportament mecanio trebuie urmirite si Cerinfele legate de deschiderea porilor si de permitivitate, prin raport cu ‘materialul cu care va veni fn contact 200 Tabelul 10-1. Funcfii posibite ale materialelor geosintetice Fanefii posibile Rezistenfa la forfecare | Caracteristica CBRa nedrenati a terenulul terenulul (kPa) 60-90 2-3 alegerea materialelor geosi te prevederile SR EN 13249:2000. utilizate cu diferite functii. Fafi de cele prezer IN 13249:2000 caracteristici re 40.1.5, Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri Eventualele schimbari astfel inet materialul geosintetic si in orice punct pe care se realizeazi suprapunerile este functie de 0-2 pentru azul izate geotextile) si de orientarea acestora (longitudinal sau transversal fafS de axul drumului) Tabelul 10-2. Létimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucriri de drumuri Caracteristica CBR a terer Litime minima fundare 300-450 mm {600-900 min 3900 mm sau custtark Custturk Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase. 10.2. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu ~ zis’, eft gi echipamentelor de manipulate gi transport. ating valori importante, in special in cazul platformelor ‘containerelor, de aledtuire a platformelor trebuie £8 se asigure pe toaté durata de exploatare preseris lor de a nu fi depasite imbricémintei (pentru sistemele ile pe terenul de fundare (pentru Figide) gi forturile de compresiune admis sistemele nerigide) Aleltuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal Imbricimintea si patul de fundare, a ciror grosime tot platformelor "gree depageste 100 em, functie de caracterist fundare gia solicitirilor din exploatare Prin structura geogrilelor se realizeazi o inclegtare cu m: sranular din fundate gi in combinaie cu rezstena la rupere a geo bjine © repartizare mai favorabilé a sarcinilor. In acet fel se di considerabil tendinja de deplasare ati Intra, ct i vertical a mateiatului oe formeazi patul de fundare. Dispar de asemenea concentrrile de efort uunghiul de distrbutie a sarcinilor se mirege. ind o fundatie armati cu geogrle, grosimea acesteia se poste reduce cu 25 - 35%, 202 Disa dnt rail geo adpt de repull de 240m ie cu materiale geotextile care au plasforme pent de punere in opera sunt Criteriile de alegere si prin aseminitoare cu cele do le Iuerérile de drumuri 10.3, Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate 10.3.1. Obiect contra ravinarilor gi cAderilor de stanci. 10.3.2. Specificul lucririlor de cai ferate - cregterea capacititii portante gia stabil Unplutura co baiast peri gi de trecerea in functie de incdrearea pe osie, ie $i modul de transmitere a sarc ‘chit gi / sau terenul de fundare, S Pee _- |_ ee ¢) Ancora cu buda oor armiituri fe Figura 10.23. Tipuri de ancore 223 10.5.3.2. Pante armate ») debleu Figura 10,25. Extinderea dimer Figura 10.24, Uiilizarea geogrilelor pentra imbunditifirea stabiltii ‘aluzurilor de ramblew armate $i pt ll ecco” i j Figura 10.27. Pri de debleu cu geocelule 10.5.4, Criterii de alegere a materialelor geosintetice Utilizate la lucratile de pamant armat int prezentate criteriile respectiv cea de armare. gate de principala functie a materialetor 10.5.4.1, Structuti de spriin (Cura efort ~ deformatie a materialelor polimerice din care sunt realizate materialele geosintetice find influenjata de temperatura gi timp, ccaracteristicile cele mai importante pentru alegeres materialelor geo: 3e se pot realiza incerciri de performanti a geosinteticelor care si simuleze condifiile reale din gantier. CCénd armaturile au gi rol drenant, intervine gi eriteriu permeabi in plan, Rezistenfa imbinirilor constituie un element ce trebuie specificat pentru a fi asigurat in lucrar. Criteriile de identificare si realizeazi alegerea preliminara, Factorii care afecteazi comportarea unei structuri de sp pimint armat gi care tebuie avuji in vedere la alegerea mat eosintetice, ca gla proiectarea structurilor ce le inglobeazi sunt prezentai in Tabelul 10-3, abi te sunt cele pe baza cirora se Tabelut 10-3. Factorit care afecteazis comportarea structurilor din pimant armat ‘Armiturh Constructie Sistemul de construc ‘ompactarea Manipularea Caracteristicite suprafetei Dimensiuni Rezistenta ‘Starea terenulul Structura ‘Amplasare Tiatea de indesare Interdistanta Starea de umi de fundare Orientare Starea de eforturi Conditile de drenare 227 10.5.4.2, Pante armate rezistenfa chimicd prin raport cu pH-ul terenul agresive Incercarile ce tebuie ealizate petra evaluarea conform Tnanexa 7 sunt prezentate de geosintetice se pu le de pain Figura 10.28. 229 le de structuri din pimé riodice pentru a detecta dacé exis amestecul respectiv se pune in oper& prin pulverizare. 230 Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea amenajata (Figura 10.30). De asemenea, entra a omogeniza co variaza in plan (Figur scurgeri accidentale din rezervoare (Figu © condiow estate © segnsaoa Figura 10.30. Utilizarea materialelor geosintetice pentru sbunitipirea condifiilor de fundare ale unei structuri 231 ialele geosintetice standardului SR EN rezistenfa la ce trebuie 232 ard impermeabilizare Imperme: izare cu geosintetic Figura 10.32. Impermeabilizarea fundatiei rezervoarelor de produse petroliere 10.7. Utilizarea materialelor geosintetice la depozitele de degeuri solide 10.7.1. Obiect depozite existente. 10.7.2. Specificul sistemelor de etangare - drenaj depozitelor de degeuri solide Depozitele de deseuri controlate ("ecologice") sunt alcatuite din 33): Sisternul de etangare — drenaj de bazi, cu rolul de a asi yal (Figura sare ~ drenaj i naturale (geologice) 233 existente pe amplasament, care impiedici pierderile eventuale de poluat substante chimice. Bariera natural trebuie si aiba un grad redus de permeabilitate depozitate, inde lor apelor din pre citre compul depozitului, impiedicarea emanarii gazel Produse in interiorul depozitului si colectarea lor, peisaj a amplasamentului dupa inchidere, Sistemele de etangare ~ drenaj de suprafati {ntreaga sup Durabilitatea se defineste in raport cu sol depozit de deseur, respeetiv > Solicitiri mecanice— legate de punerea in oper, masa proprie gi tasarea deseurilor gia terenului de fundare > Solicitiri chimice - aac: ile existente intr-un > Solicitiri fizice ~ va de temperaturd, de umiditate, microorganisme, raze UV ete. > Solicitiri hidraulice ‘materiale diferit straturi de etansare, de permeabi - straturi de drenaj, eu permeabi avind capacitate mare de evacuare, care asi gradientului hidraulic pe etangare, colectarea si transportul ichidel In structara multi ~ barierd existé gi al complementare: straturi cu funcfii tri de protectie a st turi de filtrate, pentru a evita colmatarea st drens r de 10.7.3. Tipuri de mater depozitele de deseuri si rolul lor geosint utilizate ta deseuri practic se regis pentru asigurarea urmitoarelor func} Se utilizeazs: ~ geomembranele — in general in asociatie eu mi 235 je cu geomembrane sau argilé wr de sistemele de etangare ~ drenaj se le. Dact pentru. drenare epozitele de Figura 10.34, Util 237 Figura 10.35, Structw deposite de de Figura 10.36. Structura sistemelor de etansare~ dh deposite de deseuri industriale in diferite pari 238 10.7.4, Criterll de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseuri protectie 239 10.7.4.3, Materiale utilizate cu functie de drenaj Pentru dimensionarea si alegerea materialelor din _cadrul componente: de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid, ef mecanice impuse structurii (mentinerea capacitiii de drenate sub efortur aduse de structurile de deasupra), compatibilitatea chimic’ cu lichidele transportate, conditile critice de colmatare, Pentru dterminarescerinelrreferitoare la materiale gesintetice (cu except gcomembranelor uilizate la deporte de deseuri solide se vor aplica prevederile standardi SR EN 13257:2000. In anexa 6 sunt prezentate cerinfele UE referitoare la mateialele geosintetice uti diferite fu fy standard mai sus aminit sunt precizate fn plus caactr relevante pent anumite condi de utilizar (in cal depoitlor de degeu solide, acetea se refed a rezistena la intndere a imbindrilor,rezstena la posnsonate static, caracers Incerciile ce trebuieraliate durabilititii materialelor geosintetice utilizate ta lucriri de construct 10.7.5, Punerea tn opera a materi utilizate la depozitele de degeuri Pentru punerea in operi a mater deseuri este necesar’ re imbiniri tehnologia de montaj. Planul serveste si pentru localizarea defectelor care au fost reparate, a punctelor singulare ete ‘geosintetic nu va fi introdus in lucrate in condi climatice nefavorabile (ploaie, zipada, vant violent, temperaturi extreme), Operatiile de manipulare vor fi reduse Ia minim pentru a evita deteriorarile, Dupi instalare, materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant gi se vor acoperi cat mai repede pentru a evite degradirile datorate razelor UV, intemperiilor. 240 Pe pante derularea materialelor se va face de sus in jos, ia asamblare se pozitioneazi de-a lungul m Geosinteticele agternute pe pante se ancoreazi trangee de ancora} dimensionate corespunzitor. Racordarea in punctele singulare reprezentate de treceri de fevi conducte ete. se realizeazi astfel incat si se asigure continuitatea sistemului de etangare ~ drenaj TIPURI DE POLIMERI Definifii Polimer - compus macromolecular cbfinut in reactia de polimerizare prin inlanfuirea unui numa "n" variabil de molecule de monomer. Homopolimer - polimerul constituit din repetarea unui singur tip de unitate monomericd. Copolimer - produs macromolecular rezultat din polimerizarea concomitenti a dous tipuri de monomer distinete; Terpolimer - produs macromolecular rezultat din polimerizarea a ipuri de monomer Monomer ~ moleculi capabili de a reactiona cu molecule identice iferite pentru a forma polimeri i este cea mai mic& unitate care se repeti structura polimerul Polimer liniar ~ este polimerul cu structurd in dou’ dimensiuni, dar ‘care poate avea 5i ramificafii laterale de eaten’. Copolimerizare — polimerizarea in cursul citeia se obfine un copolimer. Cristalinitate - forma de structuri moleculara a unor arati o stereoregularitate gi o compactitate a catenei moleculare. N: poate atribui formarii de cristale solide cu o forma geometricd de Grad de polimerizare ~ numirul (mediu) de uni intr-o macromoleculi Macromolecula ~ moleculi gigant de dimensiuni coloidale Material plastic (masi plastic) care si confine ca ingredient esential un polimer cu masi ri mare si care fn stadiul de preparare sau prelucrare este fluid, iar formarea se face in general prin cildurd gi presiune. Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul, elastomerii_ sin Fibrele, vopselele, ad Materiale plastice ranforsate ~ mate fibre sau fesituri ce le confer’ proprietati de re ‘materialului plastic de baz, le plastice care au inglobate tent mult superioari celei a 242 altor mijloace ca : radia Material termoplastic ~ mate de temperaturi caracteristice acestui material plastic gi car este capabi forma doriti, datorité caracterist printr-un mijloc oarecare de formare sau extrudere. Polimerizare — reactia chimicd prin care moleculele unui monomer sunt legate fntre ele pentru formarea unei molecule mai mari, a cArei masi ‘moleculard este un multiplu a celei din substanta original, Poliolefine - familia de polimeri objinuti din olefine pure (ca polietilena, polipropilena) sau pornind de la copotimeri, in care monomerii olefinici constituie partea principala. F sale de curgere, Polletilend PE (-CH,-CH;), ~ polimer si densitate gi sistemul de polimerizare este obfinutd prin polimerizarea eter diferite condi + Ta presiune mare de 1000-2000 at si temperaturi de 100-300 in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi a i ~ objindndu-se polietilend de joasi densitate (PEID) ; jtilena este un material termoplastic, care se descompune 1a temperatura de cca. 300 °C, se inmoaie in jurul temperaturii de 115 °C si devine casant la temperaturi sub ~25 °C. Polietilena de joasi densitate are densitatea de 0,910 ~ 0,925 cea de la mia de atomi de carbon, aceasth neregularitate dnd nagtere la te mai redusi (50 ~ 85 %). lena de densitate mare, liniark are relativ numai_cinci ale la mia de atomi de carbon, ceea ce di nastere la maximum tate (cca. 95 %) precum si ezistenfe mecanice rezistene la acizi jice foarte bune ca de exemplu rezistenta la i i rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricate respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. 243 ie de agezarea radi in raport cu lanful nese urmatoarele tri tipuri de polipropilens 5, in ale cirui lanfuri moleculare succesiunea unitétilor structurale clementare respect aceeasi ordine;aceasti forma are tn grad de cristalinitate gio densitate mai mic& ; lementare se repeti constant de-a lungul lanfului in pod altemanta ; = PPatacticd ~ polimer cu structura spati lanturi macromoleculare suecesiunea respecti nici o ordine; aceastd formd are un grad de cristal dere, modul superior, , Precum gi 0 rezistent mai bund la e&ldura gi nei este ore traviolete. tent mic (comparativ cu Etileni-propileni-diend terpolimer EPDM. ‘Terpolitmer pe baza de etilen’, propilend si un monomer diend; lanful macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate, care permit o eventual, vuleanizare. Acest copolimer se caracterizeaz& printr-o rezistenti foarte bund Ia actiunea razelor ultraviolete. Polietilend clorurati PEC — polimer care se obtine prin substitutia confinut de 30 ~ 40 % lor, sau proprietii termoplastice rigiditate mare) a un confinut mare de clor (68 ~ 75 %), Produsele cu un continut de peste 45 %clor au o rezistenta mare la flacdrd, Polietilena clorurati poate fi vuleanizaté cu peroxizi. 244 Pentru realizarea de geomembrane este u policlorura de vinil izat adesea in amestee cu imer etilend-acetut de vinil EVA ~ se obj Proprie jerului sunt variabile i dintre cele doud componente care influenjeaza flexit Jjoase, rezistenta la goc, modulul de elasticitat. Copolimerul EVA poate fi folosit pentru objinerea de folii, sau ca tadaos pentru a objine bitum-polimer. e din et de raport fea Ia temperaturi si Polletilend sul si sulfonarea partial a pol yrurath PESC ~ polimer objinut prin clorurarea Policlorura de vinil (-CH,-CH-), ~ polimer sintetic obtinut prin l a polimerizarea clorurii de vinil in prezenta peroxi poate obline in forma rigid sau plastfiata gi este solubi ester, etc., dar este stabil fafé de acizi , baze gi aleooli pan’ la 40 Policlorura de vinil supusi la acfiunea c&ldurit peste 160°C devi instabila degradindu-se cu degajare de acid comportarea la foc PVC se caracterizeazi prin faptul e& se autostinge, nu refine arderea, Policlorura de vinil flexibilé rezul plastifianti, stabilizatori pigmenti lubrifia realizarea de geomembrane cu din amestecuri de polimer cu ete. $i este utilizati. pentru fied armatur Copolimer stiren, butadien, pomind de la stiren gi butadiend; este bitumului aditivat, fren SBS — copolimer fabricat at in special pentru fabricarea din 98% izobutilend si 2 % izopren. Lant nesaturate ale izoprenul i permite vuleanizarea. STANDARDE ROMANE, 1 STAS 5886-68 ~ Materiale plastice. Determi volumice) si a densitati relative 2. STAS 6139-86 ~ Produse text 3. STAS 6143-85 — Produse textile fesute gi nefesute. Determinarea la rupere la tractiune 9 — Cauciue vuleanizat, Determinarea rezistentei la sfigiere pe epruvete pantalon, unghiulara i semi 5. STAS 4030/2-71 - C: zat. Determinarea rezistentei sfigiere pe epruvete mi 6. STAS 2921-76 ~ Constr le $1 agrozoo Lucrari de hidroizolatii, Determinatea impermeabilititi 7. STAS 6127-87 ~ Materiale plastice, Determinarea rezistenfei sfisiere a foilorflexibile din materiale plastice 8. STAS 6339-80 — Materiale plastice. Determinarea rezistenjei la actiunea agentilor chimici 9. STAS 7201-65 - Materiale plastice. Determinarea masei foilor si Determinarea grosimii ane sl internationale ad 10. * SR EN 918:2000 ~ Geotextile si produse fnrudite, incerearea de perforare dinamicé (incercarea prin cdderea unui con) 1. *SR EN 963:1999 ~ Geotextile gi produse inrudite. Esantionae si pregitire a eprivetelor 1999 ~ Geotextile i produs stabilite,Partea 1: Stan 1999/C1:2000 - Geotext Determinare grosimi Ia presiun sta 14, * SR EN 968:1999 ~ Geotentile gi produse inn fon de suprafath 15, #SR_EN ISO 9863-2:1999 - Geotextile si produse innate Determinare_grosimii In pre te. Partea 1: Metoda de determinare a grosimii straturilr individual din produse multistat 246 fe. Determinarea le, Incerearea la tractiune a benzilor * SR EN ISO 10321:1999 ~ Geotextile, Determinarea rezistenfei la tracfiune pentru imbindri/cusituri prin metoda benzi 19. * SR ENV ISO 12225:2000 ~ Geotextile si produse inrudite. Metoda de determinare a rezistenfei microbiologice prin incerearea de ingropare in sol 20. * SR EN ISO 12236:2000 ~ Geotentile gi produse inrudi de perforare staticd (incercare CBR) 21. SR EN 132492001 ~ Geotextile si produse inrudite. Carscterist impuse pentrs utilizarea la constru (cu exceptia edilor ferate gia asf 22. SR EN 13250-2001 ~ Geotexti impuse la constructia de cai ferate 23, SR EN 13251-2001 - Geotexti impuse ps sprijin 24. SR EN 13252-2001 ~ Geotentile gi produse inrudite, Caracteris impuse pentru utilizarea la sisteme de drenaj 28. SR EN 13253:2001 ~ Geotextile si produse inrudite. Caracteristicile impuse pentru utilizarea Ia sisteme de control a er (protectii de mal, peree) 26, SR EN 132S4:2001 ~ Geoteatile gi produse inrudite, Caractersticile impuse pentri utilizares la constructia de rezervoare si baraje 27. SREN 13255:2001 — Geotextile si produse inrudite. Caracteris impuse pentru utilizarea la constructia de canale i de drumuti gi si produse inrudite, Caracterist si produse inrudite, Caracteristc ru utilizarea la constructii din pimént, fundatii gi structuri de impuse pentru ut nel 29, SR EN 13257:2001 ~ Geotexti impuse pentru ut si produse inrudite. Caracteris jizarea la depozite de degeuri solide Standardele marcate cu asterise sunt preluate prin traducere. 9vz ere, 4 4 z S zp z gz % & a § S36 3 8 a g ii 'STANDARDE EUROPENE [ETS ERE ToD | Sa ream a ET pe ea Z| EN GES: 1005 [Cooter poduve de -Petevresprebur SI papas ero 57] civ ee 11655 [Geos a produse rads -Detrmrarea oer ls pos. Part Sl ic [ev 680 T0721 TOE [Goer pene ae Procadrn snare dors I poner In OPS CER SO TERETE cena neces clone grior Hoods CDT 1 | “ENT50 12206-1006 | Gest roi st carers co poarscete sais. CBR] ‘T—|- Ee 12127 sa68 tele prose nude Seulrea dolerors pre arse [netads HOCa) FP ENTSO TST infea competes] actu supers Gaal | as aT cc 5 proaan ae Derars rap ce Ta co To] — EW arene —[Ceotseapocuse uses Test oe pererare secs (est corn) — TIE iso 105781658” [Sonoaeneweses de Woche o bea te TE_[EN1S0 1106 190) [Coots posse We ete are parnSabl saponin Tra EE TE] EN TS0"72866 1850 [aot spedoae ire Dolonaren doarh drs xredertco w pri Teo [EN Iso a06e 109 [Cacti l rout vate Oewrniarea Vanes Watt npn TE-[ EN Taee2 2000 —[Geobsteslpedone uate Drees Texte de pone 5 pal 6 ENV 60 1340 TOE [Geotte si pudine nde ete mnrea reall oxore ST] EnV 127747000 —[Gsolete si jedine rude Ote-mnares rete degrade Gai TE ER SD 19050 TOE” pedne meu Ostrow TE] ER 12275 000 [Gaoteitesjodiee win OstoannarenrexsloXas dyads MOBO pt RCCTOT leo nerecare Zi | ETT | ectat oee Pde Deernnaea rena Gogacare pm aoa Z| EN Ta249-2000 [Geta i osuse fue Coratersico puss pen zara cers de Guah a 61s Bee rate ov excep elo tte sa foil oor). [ae | aD —Gootente prosae rue Coresete ips pat uTzaroa a santa deca Tae EE | env ia2s" anno — |Geclerie © prose audi Carcerkta puss pertussis oreiust on baa | a Sota ces sie CER aie TT pret somal oeres i - 7 ose, =| 06 — ssp aerate PoE SoR ES aT SE Se | Br ase 2000 —[cetocie s pclns ase cSmscaar pes jot wen marta coranucs SOE 35-| Bitter sooo — [oases paaaee Wate Caractere po cre adapted deserts Se| er asrzooo — [cents # pasinsIoase-Caassicts prs pot zw sdaprts J Serr sie St esiga sors roee- [easiness pans adie Dearrnave oars abe en. Paros al Pecoo0 Go CUSTOTET [Seen and eet cn peccueve muta 5 -EIVTSG TESTIS” [esate s procs ade elds pon FASS TORTS pT HFA NS OT i SA S| en 128000 —[Geataesprocie ude. Yost gene poate SoTeTn Rowe a aS SE} Enior 2001 — wears Nabe peta ebnsae “vires Has ronson Paws: Monae PEREST [occ prey cavearenscopfrer Be] ee aaTOEER snare Noe pee ote Dares RINT Taina Pa Ts Ware DSS Sncnocc peu canearen esperar aT] en aa aRRRO mane Aes peo BTID OSTTRTG TSS Pa 6 WSR FOES Star cous perm ornssreaceoosutix Se] ER TESTE Tae ns pre inure roa RESTON POT ETI PTS TES woos od cases port sameren spr = IMetcare plaice pect sras'e; Dinos Tm TOS AIT Pasa aT Nema osten stan caucus panty eurereeecoperatr i] EH TESSTHRST ions fos psy cee rte DRAG, BEDI 3B CES POA OST scapeterar

    S-ar putea să vă placă și