Proiect de cercetare: Eecul colar Unui copil trebuie s i se arate cel mai mare respect -IUVENALAcum mai bine

de dou sute de ani, J.J. Rousseau (1712-1779) adresa educatorilor un apel i un avertisment devenit celebru: Educatori, nvai s v cunoatei copiii !. Marele pedagog francez semnala o caren major a educaiei ignorarea copilului, a aspiraiilor, a intereselor i posibilitilor sale. Eecul colar este o form de inadaptare colar,ce se mainifest ca un dezechilibru sau chiar un conflict ntre elev-coal, elev-nvare, elev-profesor.individual sau colectiv. El reprezint o expresie i o rezultant a unei duble situaii de inadaptare.Pe de o parte: inadaptarea elevului la activitatea de nvare realizat n mediul colar sau extracolar inadaptarea colii la factoriii interni si externi care confer individualitatea personalitii elevului. Eecul colar este un eec psihologic, care se manifest ca o criz de organizarea resurselor nvrii ,rezultat din incapacitatea elevului, dar i a profesorului de a valorifica resursele interne(cognitive, afective, volitive, caracteriale,temperamentale,aptitudinale,etc.) 1. FORME DE MANIFESTARE

a) faza premergtoare (ncetinirea ritmului, apariia lacunelor) b) faza rmnerii n urm la nvtur propriu-zis (semnaleaz acumularea golurilor mari n cunotine, evitarea oricrui efort de ndeplinire individual a sarcinilor, aversiune fa de nvtur). c) repetenia sau abandonul. 2. CAUZELE EECULUI COLAR : a) cauze de ordin fizio-psihologic. tulburri somatice, neurologice, endocrine; tulburri legate de pubertate; deficiene sezoriale; boli specifice vrstei; insuficiene ale elaborrii intelectuale; inteligena colar sub limit; instabilitate neuromotorie, etc.

b) -

cauze de ordin social-familial : familii dezorganizate; familii schimbtoare; atmosfera ncrcat cu tot felul de excese; nivelul igenico-sanitar; nivelul cultural sczut al familiei (prini excesiv de grijulii, cei intolerani, cei indifereni) ; prini navetiti.

c) cauze de ordin pedagogic: - prezentarea ntr-un mod ilogic i neatractiv a coninutului leciei; - evaluri injuste; - tratarea unor copii ca pe paria clasei; - autoritatea excesiv; - conlucrarea precar cu familia; - pregtirea superficial pentru lecii. Considernd c prin referirile la necesitatea cunoaterii psihologice, a metodelor, a simului diagnostic, profesorul unei anumite specialiti, mpreun cu psihologul i cu ceilali pot forma o echip cu orizonturi diferite pentru a accepta cum se pot dobndi cunotine despre personalitatea fiecrui elev i ce fel de decizii se iau cu privire la procesul instructiv, cum se poate asigura intervenia adecvat pentru a preveni eecul colar. Insuccesul colar poate fi prevenit : -prin organizarea procesului de invmnt pe criterii tiinifice, psihologice i pedagogice. - prin distribuirea corect a elevilor pe clase - asigurarea cu manuale i rechizite - orar judicios -climatul stenic, stimulativ din clas dirigintelui, prin aciunea lor unitara. - prin aciunea plina de tact a profesorilor, a

- activitatea didactic propriu-zis sa ofere suportul angajrii elevilor in efortul invrii. - diferenierea i individualizarea invrii, asigurandu-se anse de reuit (succes) tuturor elevilor - evaluarea rezultatelor invrii trebuie se fac sistematic, cu maximum de obiectivitate - solicitrile colare s fie echilibrate (sa se previn suprasolicitarea i subsolicitarea) -colaborarea sistematic i cu tact cu familia prin convorbiri i lectorate pentru prini previne atitudinile de rezisten faa de obligaiile colare

- supravegherea strii de sntate i a modului cum se implinete maturizarea la varstele pubertii i adolescenei previn instalarea inapetenei pentru invare.

- daca fenomenul insuccesului se instaleaz sa se stabileasca planuri de intervenie terapeutic s se corecteze deficienele procesului de invmnt sa se intervin in familie, familia s devin o aliat a colii pentru corectarea handicapului colar recurgerea la practica meditaiilor i a consultaiilor incurajarea elevului prin antrenarea in activiti, care-l intereseaz i prin care se poate valorifica diferenierea invrii prin programe cu grade treptate de dificultate i prin procedee didactice adecvate folosirea fielor de munc independent munca in echipe favorizeaz colaborarea si utilizarea de sine a fiecrui membru dup capacitile lui. activitatea psihopedagogic de orientare colar i profesional pentru examinarea corect a opiunilor individualizarea presupune doua tendinte complementare: - asigurarea unei independente mai mari a elevului in activitatea de invatare

- elaborarea si administrarea unor sarcini diferentiate, in functie de ritmul si posibilitatile de asimilare ale celui care invata datorita variatiilor mari de ritm intelectual si de stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de abilitati comunicationale si nevoi cognitive care exista intre elevi e nevoie de actiuni de organizare diferentiata a procesului de predareinvatare, pe grupuri de elevi, in care sa primeze insa sarcinile individuale de invatare (de lucru).

Etapele formulrii planului de intervenie sunt:

a) formularea obiectivului de lung durat exemple: formarea unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilitilor de management al stresului, dezvoltarea abilitilor sociale, profesionale etc.; b) formularea obiectivelor specifice se realizeaz n funcie de natura problemei i obiectivul de lung durat; obiectivele specifice trebuie formulate n funcie de componentele comporta-mentale, cognitive sau emoionale ale descrierii problemei;

c) strategiile de intervenie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific n parte i sunt realizate prin mai multe activiti specifice. d) evaluarea interveniei vizeaz modificarea cunotinelor, atitudinilor i abilitilor. Se realizeaz prin: chestionare de atitudini si abilitati ; grile de observare comportamentala, grila de autoevaluare comportamentala ,etc.

CONSILIERE SI ORIENTARE PERSONALA, SOCIALA SI PROFESIONALA

- orientarea colar si profesional trebuie s se fac in funcie de individ si de cerinele societii. - pregtirea tineretului pentru opiunea profesional trebuie s aib in vedere urmtoarele : domeniul activitii de pregtire a tineretului pentru opiunea scolar/profesional aparine educaiei si se implica in toate compartimentele i la toate nivelurile nvmntului; caracterul interdisciplinar al activitilor de orientare colar si profesionala; rolul personalului didactic in procesul orientrii scolare i profesionale, accelerarea maturizrii profesionale a tnrului; un cadru institutional, un personal specializat i o anume organizare i a scolilor, care s corespund obiectivelor propuse.

Rolul orientarii scolare si profesionale consta n: - a acorda celor aflati n situatii de indecizie cu privire la viitorul lor scolar si profesional informatii credibile, exacte si direct utilizabile, suport moral si emotional; - a-i ajute pe tineri sa se adapteze cu mai mare usurinta la dinamica prezenta sociala si economica (pentru ca acestia sa nu fie obligati sa opteze p entru munca la negru, activitati economice gospodaresti, sa emigreze sau sa presteze activitati comunitare sezoniere); - a reduce presiunea emotionala a statutului de somer, deplasnd atentia spre aflarea de solutii si alternative; - a pleda sau a face educatie antreprenoriala; - a-i ajuta pe tineri sa se autodescopere n planul resurselor lor intelectuale, abilitatilor, deprinderilor, capacitatilor, aptitudinilor, talentelor etc. ignorate, latente sau

neexersate (de exemplu: simtul limbii, capacitatea de nvatare, de relationare sociala, de lucru n echipa, perseverenta, curiozitate intelectuala interna etc.); - a-i sprijini pe toti solicitantii n demersul ameliorarii imaginii de sine (deteriorata n urma unor esecuri de integrare n piata muncii), pentru ca acestia sa nu accepte cu usurinta statutul de somer, sa nu simta vinovati de aceasta, frustrati sau nefericiti; - a acorda o atentie si un sprijin special grupurilor de risc: persoanelor cu anumite forme sau grade de handicap, copiilor strazii, grupurilor minoritare religios sau etnic, fetelor, celor cu niveluri reduse de educatie sau formare profesionala etc.; - a nu le da celor care apeleaza la serviciile consilierilor false sperante si asteptari, realismul si caracterul practic al consilierii trebuie sa fie prevalente; - a combate stereotipurile social vehiculate cu privire la profesii (curate - murdare, banoase - prost platite, de nalt statut social - degradante, rezervate anumitor clase sociale sau origini familiale etc); - a oferi persoanelor informatii n strnsa legatura cu interesele, aspiratiile, valorile si aptitudinile posibil a fi dezvoltate, - a-i nvata pe tineri ce si cum sa aleaga, a-i face liberi n alegerilor lor (pentru ca sunt n cunostinta de cauza); - a reduce distanta dintre lumea scolii si cea a muncii, a scoate institutia educativa dintr-o izolare relativa fata de lumea profesiilor, practica relatiilor interumane si viata sociala, n general. Consilierea profesionala este centrata pe alegerea optima a profesiunii, pe valorificarea maximala a capacitatii persoanei prin calificare si profesionalizare si se realizeaza de obicei la liceu, facultate, locul de munca. - a fost determinat la nivelul societatii de tendintele de mecanizare, automatizare, cibernetizare ale economiei care au dus la necesitatea ridicarii, calificarii si specializarii profesionale. - pentru a fi eficient consilierea profesionala trebuie s indeplineasca urmatoarele conditii: profesiunea trebuie inteleasa si tratata ca un mod de viata si un rol social, nu numai o ocupatie economica; modelul carierei trebuie privit din punct de vedere al psihologiei dezvotarii, si nu al psihologiei diferentiale. Aceasta inseamna ca in evolutia subiectului educational, formarea si dezvoltarea sa este obiectivul principal, si nu selectia acestuia pentru o anumita profesiune;
5

asumarea conceptului de cariera ca fiind nu ascensiunea pe plan social, ci imbinarea mai multor ocupatii apropiate si integrarea lor unei cariere unice; principiul creativitatii trebuie sa fie principiul coordonator superior al invatamintului;

Pentru ca activitatea de consiliere scolara si profesionala sa-si indeplineasca obiectivele, este nevoie de organizarea si programarea acesteia, de unitate intre componentele sale: consiliere scolara si consiliere profesionala. INSTRUMENTE DE CERCETARE A. Chestionar pentru profesori Pentru a ajunge la reuita colar, elevul trebuie s beneficieze de o coal, ea nsi reuit ca instituie educativ, iar aceasta, la rndul ei , nu poate fi dect produsul unei reforme reuite. Pentru a ne ajuta n activitatea noastr de cercetare a cauzelor nereuitei colare, v rugm s rspundei cu toat sinceritatea la urmtoarele ntrebri: 1. Care este motivaia asumrii rolului de dascl pe care l avei? 2. Ce numii dumneavoastr insucces colar? 3. Care sunt, dup prerea dumneavoastr, cauzele insuccesului colar? 4. n ce msur motivaia pentru anumite obiecte corespunde capacitii elevului? 5. Cum v explicai faptul c, dei inteligeni, exist elevi care nu nva bine? 6. Ce raporturi sunt ntre dumneavoastr i elevii dumneavoastr? 7. Ai observat n clasa dumneavoastr stri afective de anxietate? Care este cauza lor? 8. Ce discutai cu profesorii care predau la clasa dumneavoastr? 9. De ce trebuie s existe n coal o unitate de aciune i de voin a tuturor cadrelor didactice la toate clasele i asupra tuturor elevilor? 10. Apreciai cu obiectivitate elevii? Care sunt efectele sub / supra aprecierii elevilor? 11. Cum procedai cnd un elev este nemulumit de nota acordat? 12. Ce nseamn pentru dumneavoastr un elev lene? 13. Ce dificulti ntmpin elevii n pregtirea temelor pentru acas la disciplina dumneavoastr? 14. Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizai i ce efecte au asupra elevilor? 15. Cunoatei vreo deficien didactogen a elevilor?
6

16. Doi-trei elevi v-au oferit flori. De ce au fcut-o fiecare? 17. Ce v-a impresionat mai mult n vizitele pe care le-ai fcut la domiciliul elevilor? 18. Ce credei despre eficiena consultaiilor pedagogice acordate prinilor? 19. Ce soluii putei denumi pentru prentmpinarea i / sau diminuarea insuccesului colar? B. Chestionar pentru prini 1. Ce prere avei despre expresia nvm pentru via, nu pentru coal! (Seneca)? 2. Cine se ocup mai mult n familia dumneavoastr de controlul copiilor i cum? 3. Ce raporturi exist ntre dumneavoastr i copii? 4. Avei obiceiul s discutai n familie despre educaia copilului? 5. Ce climat domin n familia dumneavoastr? 6. De ce condiii materiale dispune familia dumneavoastr? 7. Copilul i face leciile cu interes sau are nevoie s fie stimulat? 8. La ce obiect nva mai uor copilul dumneavoastr i la care ntmpin dificulti mai mari? Cum explicai? 9. Cum apreciai starea sntii copilului dumneavoastr? 10. Care sunt ocupaiile preferate ale copilului dumneavoastr? 11. Ct de des luai legtura cu dirigintele / nvtorul? C. Chestionar pentru elevi 1. Ce prere ai de proverbul Ai carte, ai parte? 2. Ce atitudine manifest familia fa de activitatea ta colar? 3. Exist nelegere n familia ta? 4. Cum te mpaci cu fraii ti? 5. Ce nseamn pentru tine succesul sau insuccesul colar? 6. Ce obiecte de nvmnt i plac mai mult? 7. Ce te mpiedic s progresezi la nvtur? 8. Te supr o observaie, chiar dac este just? 9. Ce activiti te atrag mai mult n coal, acas, n timpul liber? 10. Te preocup problema idealului n via?