PROIECT DE LECTIE Liceul Teoretic Buzias Profesor : ILIES MARCELA ELENA Data: 17-28 IX 2012 Clasa: a IX a Disciplina: Logica

,argumentare si comunicare Unitatea de invatare: Comunicarea Lectia: Societate si comunicare Competene generale: C1 utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real C2 aplicarea cunotinelor specifice logicii n rezolvarea unor situaii problem, precum i analizarea posibilitilor personale de dezvoltare Competene specifice: utilizarea corect a conceptelor i instrumentelor logice identificare componentelor comunicarii Competene derivate: Descrierea componentelor comunicarii Intelegerea componentelor actului de comunicare Descrierea tipurilor de comunicare Intelegerea barierelor in comunicare procedurale: conversaia euristic, exerciiul, explicaia didactic, expunerea,

Tipul leciei: lecie de predare-nvare ( transmitere i nsuire de noi cunotine) Resurse problematizarea,metoda invatarii reciproce, Resurse materiale: fie de lucru, manualul, tabla, creta

DESFASURAREA LECTIEI 1.MOMENT ORGANIZATORIC 10 min Salutul . Prezenta Captarea atentiei prin reamintirea povestii Scufita rosie 2 COMUNICAREA TITLULUI SI COMPETENTELOR LECTIEI CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONAL? 5 min

Aproape fiecare problema, fiecare conflict si fiecare nentelegere are la baza o problema de comunicare interpersonala. Prin urmare, ce este comunicarea interpersonala? Reflectati un moment si scrieti mai jos cuvintele care va vin n minte atunci cnd va gnditi la comunicare interpersonala. Notez pe tabla titlul si comunic competentele urmarite.. Societate si comunicare 3.COMUNICAREA CONTINUTURILOR PROPRIU-ZISE 20 min

Fiecare dintre noi poate sa aiba perceptii foarte diferite si deci, realitati foarte diferite. Aceste diferente cauzeaza adesea nentelegeri si conflicte. Ati auzit povestea Scufitei Rosii? Suntem siguri ca da. L-ati ascultat vreodata pe lup? Probabil ca nu. Ascultati-l pe lup, va rugam, doar pentru cteva momente. Sa vedem ce are el de spus. Padurea era casa mea. Traiam n ea si tineam foarte mult la ea. ntr-o zi, pe cnd curatam padurea de gunoaiele pe care un turist le-a lasat n urma, am auzit niste pasi. M-am strecurat n spatele unui copac si am vazut o fetita care venea pe carare si care ducea un cosulet. Am nceput sa o privesc cu suspiciune pentru ca era mbracata destul de ciudat: avea hainele rosii si ceva pe cap, ca si cum n-ar fi vrut sa fie recunoscuta. Binenteles ca am oprit-o, ca sa vad ce e cu ea. Am ntrebat-o cine era, unde merge si de unde vine. Mi-a raspuns ca merge la casa bunicii sale. si cum mergea ea pe carare, am vazut cum a scos o bucata de ciocolata si a nceput sa o mannce, asta dupa ce a aruncat pe carare ambalajul de la ciocolata. Imaginati-va! Nu numai ca a patruns n padure fara permisiunea mea, dar mai era si nepoliticoasa cu mine. si, pe deasupra, mi murdarea si casa! Asa ca m-am hotart sa i dau o lectie. Am fugit nainte la casa bunicii sale. Cnd am vazut-o pe bunica ei, m-am dat seama ca o cunosteam. Cu ceva ani n urma, am ajutat-o sa scape de sobolanii pe care i avea n casa. I-am explicat bunicii ce s-a ntmplat si ea a fost de acord sa i dam o lectie. Ba, mai mult: bunica a fost de acord sa se ascunda sub pat, pna o chemam eu. Cnd a sosit fetita, am invitat-o n dormitor unde eram eu n pat, mbracat ca si bunica ei. Fetita s-a apropiat de mine si primul lucru pe care l-a facut a fost sa mi spuna ceva urt legat de urechile mele mari. Cum am mai fost insultat pe tema asta, i-am spus doar ca urechile mari ma ajuta sa aud mai bine. Pe urma, fetita a facut o alta remarca rautacioasa, spunnd ca am ochii bulbucati. Pentru ca vroiam sa ramn calm, i-am spus doar ca ochii mari ma ajuta sa vad mai bine. Dar, urmatoarea insulta m-a nfuriat rau de tot. Mi-a spus ceva legat de dintii mei mari. Atunci m-am enervat cumplit. Pur si simplu nu mi-am mai putut stapni furia. Asa ca am sarit din pat si i-am urlat ca dintii mei mari ma ajuta sa o mannc mai bine. Dar, nici un lup nu ar mnca vreodata o fetita mica. Cu siguranta nu aveam intentia de a o mnca. Cred ca oricum avea un gust destul de rau. Tot ce vroiam era sa o sperii un pic. Dar fetita a nceput sa alerge prin camera si sa tipe. Am nceput sa o urmaresc, gndindu-ma ca, daca o prind, voi putea sa o linistesc.

Deodata, usa a zburat data de perete de un padurar mare, care avea un topor n mini. Am stiut imediat ca sunt n primejdie, asa ca am sarit pe fereastra si am fugit ct de repede am putut. si asta nu e totul. Bunica fetitei nu a spus niciodata povestea asa cum a fost. Asa ca toti ma stiu acum ca sunt periculos si rau. Toata lumea ma ocoleste acum. Poate ca fetita a trait fericita multi ani dupa, nsa eu, cu siguranta nu. Din Resolving Conflict Creatively, Board of Education of the City of New York A teaching guide for grades kindergarten through six

Stereotipuri si prejudecati Stereotipul este ca o stampila, care multiplica de mai multe ori o imagine dupa un singur sablon. Walter Lippmann, n cartea sa din 1920 Opinia Publica, a folosit termenul pentru a descrie felul n care oamenii isi pun semenii n diverse categorii - le pun stampile - dupa anumite caracteristici ale acestora. A crea stereotipuri este o functie naturala a creierului nostru, prin care simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari. Stereotipia, n relatiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme n familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cnd comunicarea este complet ntrerupta. mparatul Frederic, care a condus Sfntul ImperiuRoman n secolul al 13-lea, a dorit sa stie ce limbi se vorbeau la nasterea omenirii, n Gradina Raiului. Era vorba de ebraica, de greaca sau de latina?-se ntreba el. Prin urmare, a dat ordin sa se faca un experiment: un grup de copii urma sa fie complet izolat, ntr-un mediu care reproducea cu mare acuratete circumstantele originale din Gradina Raiului. Copiii urmau sa fie crescuti de catre dadace, carora li s-a interzis sa vorbeasca n prezenta acestora. Nici un cuvnt nu urma sa fie auzit, pna ce acestia nu ncepeau sa vorbeasca propria lor limba. Rezultatul? Toti copiii au murit. Lipsa comunicarii poate sa fie mortala. Termenul de comunicare este legat de existena noastr ca oameni, mai apoi ca societate, fiindc fiinele umane i comunicarea sunt interdependente. Fr comunicare i limbaj noi ca fiine ce interacionm i relaionm n cea mai mare parte, sau chiar n ntregime prin actul comunicri, existena noastr pe pmnt ar fi inutil. Formele comunicarii

.1. comunicarea intrapersonal (dialogurile cu sine,vocea interioar) - este necesar pentru echilibrul psihic i emoional; 2.comunicarea interpersonal (relaia de la om la om i ntre patru ochi) ofer ansa unei adevrate cunoateri a interlocutorului i are frecvent ca obiectiv influenarea interlocutorului. Limbajul nonverbal are aici un teren fertil de manifestare.

3.comunicarea de grup (ntr-un anturaj intim, n interiorul echipei, al familiei, adunri adhoc) cea n care indivizii i petrec mare parte din viaa social i profesional, se mprtesc cunotine, se rezolv nevoi etc. 4.comunicarea public orice tip de cuvntare, expunere sau prezentare n faa unui grup mai mare de 3 persoane. Este tipul de comunicare cel mai atent studiat de-a lungul timpului. De cele mai multe ori obiectivul ei nu este transmiterea de informaii, ci ctigarea publicului de aceea depinde de ambele capete ale relaiei: vorbitor i public. 5.comunicare de mas producerea i difuzarea mesajelor scrise, vizuale sau audiovizuale printr-un sistem mediatic instituionalizat ctre un public variat i numeros, caracterizat de folosirea de mijloace impersonale de comunicare, cunoscute generic sub numele de massmedia.

Discutam cele doua povestioare.

5. OBTINEREA PERFORMANTEI SI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI Intrebari din lectie 10 min 6.EVALUAREA PERFORMANTELOR Tema pentru acasa Eseu cum sa comunicam eficient 5 min