nsuirea limbajului n mod normal, nsuirea limbajului (a primei limbi vorbite, cci azi pare inerent nevoia de a vorbi

cel puin nc o limb de circulaie mondial, dac se poate, n afara limbii materne) se deruleaz de la sine i are loc n primele 40 luni ale vieii bebeluului. Dup un calcul temporal al lui Reber (1993, 152), copilului i este pus la dispoziie zilnic un spaiu lingvistic ntre 8000 i 27000 ore. ntrebarea ce rezid este ce anume din limbaj i ce cunotine sunt nsuite de copil n acest rtimp. Dac ne gndim c limbajul este nsuit att de uor, fiind prezent i utilizat din startul vieii, apare ntrebarea care sunt mecanismele implicate n proces, care dintre regulile pragmatice, lexicale, semantice (cochlear.....), gramatice vor fi nsuite. Rezultatele mai noilor cercetri privind abilitatea participrii la un dialog reflect din ce n ce mai mult rolul definitoriu al persoanelor de contact iniiale n urmtoarele aspecte: Ele transmit implicit Cine sprijin acest proces? Bineneles persoanele din imediata lui apropiere, cele care satisfac n cea mai mare msur funcia de ngrijire i orientare a lui n plan psihic, fizic i social. Dac apar probleme, atunci se intervine cu demersuri (de exemplu logopedice) de dirijare a acestui proces. Pentru a descrie procesul nsuirii limbajului, exist o multitudine de teorii care concureaz unele cu altele. Se analizeaz evoluia sunetelor, a gesticii, mimicii i vocabularului, nsuirea sintaxei, construcia conversaiei i abilitatea susinerii unui discurs.