Sunteți pe pagina 1din 18

PROIECT PENTRU SEMINAR TIINIFIC

ASAMBLRI SUDATE
Titlul proiectului TEHNOLOGII GENERALE MECANICE OLAR DORIN MARIAN | Colegiul Tehnic Latcu Voda Siret

DEFINIIE, GENERALITI
Sudarea procedeu de mbinare nedemontabil a dou sau mai multe piese metalice, utiliznd nclzirea local, presiunea, sau ambele procedee, cu sau fr folosirea unui material de adaos.

Metalul supus sudrii se numete metal de baz (MB), iar cel introdus suplimentar se numete metal de adaos (MA). La locul mbinrii, prin solidificarea metalului topit se obine custura de sudur (CS).

PREZENTARE GENERAL A PROIECTULUI

Clasificarea procedeelor de sudare Dup starea n care este adus metalul de baz (temperatura la care se realizeaz sudarea)
-procedee de sudare prin topire -procedee de sudare prin presiune

Dup natura energiei utilizate


Energie electrotermic

Energie termochimic
Energie mecanic Cu energie de radiaii

CLASIFICAREA SUDURILOR
Dup poziia relativ a componentelor de sudat
a

Dup poziia n spaiu a custurii de sudur Dup forma suprafeei exterioare Dup continuitate

ELEMENTELE, DIMENSIUNILE I FORMELE ROSTULUI


Elementele custurii B limea custurii r2 ptrunderea custurii h= supranlarea custurii H nlimea cordonului Elementele rostului : b deschiderea rostului

SUDAREA MANUAL CU ARC ELECTRIC


Arcul electric descrcare electric, stabil n mediu gazos, ntre doi electrozi, la intensiti mari de curent. Prin atingerea electrodului de pies, se produce un scurtcircuit i o puternic nclzire local. Temperatura arcului electric ajunge la (3500..4200)C.

Arcul electric poate fi alimentat cu curent continuu sau curent alternativ.


Piesa de sudat se leag la polul pozitiv al sursei de curent, iar electrodul la polul negativ

UTILAJE
surse de curent continuu -grupuri de sudare -redresoare surse de curent alternativ -transformatoare de sudare -generatoare de frecven mrit (150 Hz ; 300 Hz)

accesorii, scule, dispozitive

ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE


Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare. Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si

-instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de perete 3, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere 1 si 2. Aparatul de sudare 6 este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o brosa verticala 5 cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima macaraleiportal.

TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII


Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influienta se stabileste, in piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza deplasarii arcului in lungul cusaturii de sudura. Deformatiile pot fi : longitudinale, transversale, de incovoiere, de rasucire, iar eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente, respectiv liniare, plane sau spatiale.

.PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR


Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume: -incalzirea uniforma a pieselor de sudat; -sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior;

-ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la sudarea unui profil I cu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;
-sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente; -ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald; -utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai mari;

-aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens

FORMAREA FISURILOR
In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald (1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in general spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa. Sulful si unele elemente de aliere, ca nichelul, favorizeaza aparitia fisurilor la cald. Fisurile care apar in timpul racirii, dupa terminarea cristalizarii, se numesc fisuri la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul

TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE


La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea piesei sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia

CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE


La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de control: -verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii; -examinarea si verificarea cordoanelor de sudura; -verificarea calitatii sudurii. Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu sabloane si examinarea exterioara. Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa. Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si prin examinarea

INFORMATII SUPLIMENTARE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sudare http://www.sudura.ro/descriere.php http://www.acsial.ro/index.php?pag=7&id=21&ti tle_categ=Despre%20sudarea%20manuala%2 0cu%20electrozi%20inveliti%28MMA%29 http://www.youtube.com/watch?v=8p1oqhHDk Fw

BIBLIOGRAFIE
1. Aichele, G., 116 Reguli de sudare n mediu de gaz protector, Editura Sudura, Timioara, 1999.

2. Andreescu, F., Fori, A., Machedon-Pisu, T., Eftimie, L., Proiectarea seciilor i fluxurilor tehnologice pentru sudare, Tom V, Vol. 4, Enciclopedie de Sudur, Editura Lux Libris, Braov, 1997.
3. Anghelea, N., Matragoci, C., Grigora, A., Popovici, V. Sudarea n mediu de gaze protectoare, Editura Tehnic, Bucureti, 1982. 4. Burc, M., Negoiescu, S., Sudarea MIG - MAG, Editura Sudura, Timioara, 2002. 5. Centea, O., Echipamente pentru sudare, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

CONCEPTE ESENTIALE
Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%.

O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 1520%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de