CALENDARUL VITICULTORULUI Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra volumului imens de munca din viticultura, in prezenta

anexa incercam o enumerare pe luni a principalelor lucrari care se executa in vie. IANUARIE Se procura materialele si substantele necesare (insectofungicide, picheti, tutori, materiale de legat, etc.) Se repara uneltele necesare efectuarii lucrarilor viti-vinicole; Se procura ingrasamintele chimice; Se controleaza vita altoita stratificata in depozit; Se controleaza rezistenta vinului la aer, daca se brunifica, se trateaza cu dioxidul de sulf necesar; Se face primul pritoc al vinului nou si se umplu golurile din vasele cu vin. FEBRUARIE Se continua lucrarile care nu s-au terminat in luna trecuta; Se executa controlul viabilitatii mugurilor si coardelor; Se incepe instalarea spalierului in plantatiile nou infiintate; Se stabileste necesarul de vite pentru noile plantatii, acestea se procura si se stratifica provizoriu in nisip in vederea plantarii; Se verifica si se repara sistemul de sustinere din viile pe rod. MARTIE In fuctie de mersul vremii are loc dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor; Se incep lucrarile de taiere si cocit; Se incepe cercuitul si legatul coardelor pe mijlocul de sustinere; Se pregateste terenul in vederea infiintarii noilor plantatii si se incepe plantarea; Se completeaza golurile din plantatiile de vie; Se executa nivelatul pe rand in vederea ierbicidarii; Se aministreaza ingrasamintele minerale; Se face plinul vaselor cu vin si al doilea pritocit la vinul rosu; Se fac tratamentele fitosanitare recomandate a se efectua in perioada de repaus. APRILIE Se termina lucrarile de taiere si copcit; Se finalizeaza cercuitul si legarea coardelor; Se incheie plantarea vitei de vie; Se executa mobilizarea solului intre randuri sip e rand;

 Se face igienizarea pivnitei si a cramei, se completeaza golurile din vasele cu vin. MAI Se controleaza musuroaiele in plantatiile noi infiintate si se sparge crusta; Se plivesc lastarii nefolositori; Se incep primele tratmente impotriva manei si a fainarii; Se executa afanarea superficial a solului si administrarea ingrasamintelor faziale; Se face ciupitul lastarilor inainte de inflorit si daca este necesar se executa legarea acestora; Se continua controlul mosoroaielor in plantatiile nou infiintate. IUNIE Se executa primul copcit in viile tinere; Se continua efectuarea tratamentelor impotriva manei si fainarii, legarea lastarilor la sarma a II-a a spalierului; Se executa primul copilot la 5-6 frunze; Se continua efectuarea prasilelor necesare si administrarea faziala a ingrasamintelor; La soiurile de struguri pentru masa se executa rarirea si cizelarea inflorescentelor; Uneori se face inelarea pentru a favoriza cresterea mai rapida a boabelor si maturarea mai timpurie a strugurilor; Se face erbicidarea pentru distrugerea buruienilor perene. IULIE Se continua tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor; Se executa al doilea copcit la vitele tinere; Se continua legatul lastarilor si copilitul; Se carnesc soiurile de struguri pentru masa cu maturarea extratimpurie si timpurie; Se continua lucrarile de prasit a vitei si ingrijire a vinului; Se incepe recoltarea strugurilor pntru masa cu maturarea timpurie. AUGUST Se executa ultimele prasile si ultimul legat al lastarilor; Se executa ultimele tratamente in plantatiile viticole; Se desfrunzesc partial soiurile de struguri pentru masa; Se incheie carnitul lastarilor; Se face evaluarea recoltei de struguri si se incepe urmarirea evolutiei coacerii strugurilor; Se recolteaza strugurii de masa din soiurile cu coacere timpurie si

mijlocie; Se pregatesc cele necesare pentru recoltarea si preluarea strugurilor. SEPTEMBRIE In functie de posibilitati se face desfundarea terenului in vederea infiintarii noilor plantatii de vita; Se continua recoltarea strugurilor pentru masa; Se continua urmarirea evolutiei coacerii soiurilor de struguri pentru vin; Se incepe recoltarea soiurilor pentru vin incepand cu soiurile albe, urmate la 10-15 zile de soiurile rosii si la 20-25 zile de cele aromate. OCTOMBRIE Se incheie recoltarea strugurilor si vinificarea acestora; Se administreaza ingrasamintele organice si cele minerale cu fosfor si potasiu si se incorporeaza in sol prin aratura adanca de toamna; In functie conditiile climatic si forma de conducere are loc ingropatul sau musuroitul vitelor. NOIEMBRIE Se incheie fertilizarea si aratura adanca; Se termina ingropatul, musuroitul si bilonarea vitelor; Se executa taierea de usurare, ingropatul si recoltatul coardelor altoi; Se ingrijesc strugurii supusi pastrarii; Se urmareste decurgerea in bune conditii a procesului de vinificatie. DECEMBRIE Se continua transportul si administrarea gunoiului de grajd in cazul in care fertilizarea nu s-a putut efectua la timp; Se face primul pritocit al vinului tanar; Se procura materialele necesare (stalpi, araci, sarme, ancore, etc.) aierea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must si zahar. Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine, cu continut mai scazut de must si zahar. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie.

Eliminarea unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin. Atentie! Prin executarea incorecta a taierilor la vita de vie, asociate cu alte lucrari neadecvate, sau diferite accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. Iata ce trebuie sa aveti in vedere. 1. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: la butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire); urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale: brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct; brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi); ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza scheletul butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior.

Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). Coarda de un an la vita de vie poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). 2. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. Uneori acesta poate lipsi. Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte. La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin. In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare. Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare. Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru).

Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite. Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productiei.