1

Evoluia Calculatoarelor

Momentul iniial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele matematicianului englez Charles Babbage. El a propus n anul 1830 o Ma in Analitic care a anticipat n mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile sale au devansat cu peste 100 de ani posibilitiile tehnologice ale vremii sale. naintea a mai fost ncerc ri n acest domeniu ale lui Leibnitz i Pascal (sec al XVII-lea) . Urm torul moment de referin este anul 1937, cnd Howard Aiken, de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secven de Comand Automat, bazat pe o combina ie ntre ideile lui Babbage i calculatoarele elertromecanice, produse de firma IBM. Construc ia acestuia a nceput n anul 1939 i s-a terminat n anul 1944, fiind denumit Mark I . El a fost n principal primul calculator electromecanic, fiind alc tuit din comutatoare i relee. nlocuirea releelor cu tuburi electronice a constituit un important pas nainte. Rezultatul a fost concretizat n calculatorul ENIAC ( Electronic Numerical Integrator And Computer ), primul calculator electronic digital. El conine circa 18.000 de tuburi electronice i executa 5.000 de adun ri pe secund , avnd o memorie de 20 de numere reprezentate n zecimal. Programarea sa se realiza prin poziionarea a circa 6.000 de comutatoare, cu mai multe poziii. O semnifica ie aparte o are faptul c n arhitectura calculatoarelor Mark I i ENIAC, intrau mai multe elemente de calcul, ce lucrau n paralel la o problem comun , fiind dirijate de o singur unitate de comand . Aceast soluie a fost aleas datorit vitezei reduse a fiecrei uniti de calcul, n parte. La versiunea urm toare s-a renunat la aceast structur paralel de calcul, deoarece s-a considerat c viteza unei uniti de calcul, realizat cu circuite electronice, este suficient . Soluia prelucr rii paralele a fost reluat ulterior dup anii 80 pentru mrirea performanelor unui sistem de calcul; astfel n 1996 Firma INTEL a realizat un supercalculator ce folose te peste 7000 de procesoare PENTIUM utiliznd tehnica de calcul masiv (utilizat pentru simularea testelor nucleare, n cercet ri genetice, spa iale, meteorologice

De remarcat c la realizarea primelor calculatoare, n calitate de consultant al echipei, a lucrat i matematicianul John von Neumann, unul dintre matematicienii importani ai secolului XX. De altfel, la realizarea calculatorului EDVAC ( primul calculator cu circuite electronice ) el a stabilit 5 caracteristii principale ale calculatorului cu program memorat : 1. Trebuie s posede un mediu de intrare , prin intermediul c ruia s se poat introduce un numr nelimitat de operanzi i instruc iuni . 2. Trebuie s posede o memorie , din care s se citeasc instruc iunile i operanzii i n care s se poat memora rezultatele. 3. Trebuie s posede o sec iune de calcul, capabil s efectueze opera ii aritmetice i logice, asupra operanzilor din memorie. 4. Trebuie de asemenea s posede un mediu de ie ire , prin intermediul c ruia un numr nelimitat de rezultate s poat fi ob inute de c tre utilizator. 5. Trebuie s aib o unitate de comand , capabil s interpreteze instruc iunile obinute din memorie i capabil s selecteze diferite moduri de desfurare a activitii calculatorului pe baza rezultatelor calculelor .

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

Primul calculator comercializat a fost UNIVAC (UNIversal Automatic Computer ) realizat pe structura calculatorului EDVAC, n anul 1951. n anii urm tori, dezvoltarea calculatoarelor a devenit exploziv , la mai puin de zece ani intervenind cte o schimbare care a fost interpretat drept apariia unei noi genera ii de calculatoare. Ele pot fii clasificate astfel : Genera ia I (1946-1956) caracterizat prin : Hardware: relee, tuburi electronice ; Software: programe cablate, cod ma in , limbaj de asamblare ; Capacitate de memorie : 2 Kocte i ; Vitez de operare : 10.000 de opera ii/sec. ; Calulatoare : ENIAC, UNIVAC, IBM ; Genera ia a IIa (1957-1963) marcat de apari ia tranzistorului Hardware: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat ; Software : limbaj de nivel nalt ( Algol, Fortan) Memorie : 32 Kocte i ; Viteza : 200.000 de instruc iuni/sec Calculatoare : IBM 7040, NCR501 ; Genera ia a IIIa (1964- 1981) caracterizat prin : Hardware : circuite integrate ( la nceput pe scar redus , apoi pe scar medie i larg ; scara de integrare se refer la num rul de componente electronice pe unitatea de suprafa ), cablaje imprimate multistrat , discuri magnetice, aparariia primelor microprocesoare ; Software : limbaje de nivel foarte nalt, programare orientat pe obiecte B.Pascal, programare structurat LISP, primele programe pentru grafic i baze de date . Memorie : 12 Mocte i ; Viteza : 5.000.000 de opera ii/sec ; Calculatoare : IBM 370 , FELIX Comunica ii : Primele comunica ii prin satelit, transmisia de date prin fibr optic . Genera ia a IV-a (1982-1989) caracterizat prin : Hardware: circuite integrate pe scar foarte mare ( VLSI ) , sisteme distribuite de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 bii, primele elemente optice (discurile optice ) ; Software : Pachete de programe de larg utilizare, sisteme expert , sisteme de operare, se perfec ioneaza limbajele de programare orientate pe obiect, baze de date rela ionale ; Memorie : 810 Mocte i ; Viteza : 30 de milioane de instruc iuni/sec ; Caculatoare : INDEPENDENT, CORAL, IBM (apar mai multe versiuni)
Genera ia a V-a ( 1991- 2002 ) n curs de dezvolatare Hardware : circuite integrate pe scar ultralarg ULSI ( proiectare circuite integrate 3D ), arhitecturi paralele, alte soluii arhitecturale noi ( re ele neurale etc. ), proiectele galiu-arsen . Software : limbaje concurente, programare func ional , prelucrare simbolic , baze de cuno tiine, sisteme expert evoluate,programe de realitate virtual ,

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

3 acum apar i sistemele de operare windows. Aceast perioad este marcat de apariia internetului i extinderea rapid a acestei re ele mondiale. Memorie : de la zeci,sute de Mocte i pn la Gocte i ; Viteza : 1G de instruc iuni /sec 3 G de instruc iuni/sec Comunica iile: au atins un nivel nemaiintlnit.. emisiile radio de ordinul GHz, re ele globale pe fibr optic , re ele de comunicare prin satelit.

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

Memoria interna

Aceast memorie lucreaz mpreun cu procesorul si are rolul de a stoca date i programe care pot fi accesate rapid de catre procesor sau de alte dispozitive ale sistemului. Fizic, memoria este constituit din elemente care prezint dou stri stabile, adic dou nivele de tensiune la ie ire sau dou nivele magnetice. Cele dou stri st ri stabile sunt reprezentate convenional prin simbolurile 0 i 1 denumite bi i sau cifre binare. Bi ii se grupeaz cate 8 formnd octei sau bytes, notat B. Pentru a msura capacitatea de memorie se utilizeaz multiplii ai baitului i anume: kilobaitul, megabaitul, gigabaitul. Memoria intern este o succesiune de loca ii (de memorie) care au asociat cte un numr numit adres (de memorie). Fizic, este format din mai multe circuite integrate cu rol de a pstra informaia, care au un aspect exterior asemntor cu cel al microprocesorului. Microprocesorul poate scrie sau citi date din memorie. Citirea presupune obinerea informaiei memorate, iar scrierea const n depunerea informaiei n memorie. Memoria intern este alctuit din mai multe pr i de dimensiune egal, care sunt denumite locaii de memorie. Locaiile de memorie sunt numerotate n ordine ncepnd cu valoarea 0 (0,1,2,3,4,etc.). Aceste etichete puse peste locaiile de memorie se numesc adrese de memorie. Memoria se compune din circuite integrate (chip-uri) care au rolul de a stoca informaii (date i instruciuni). Informaiile sunt stocate n memoria calculatorului sub form binar adic succesiuni de cifre 0 si 1. Acestea corespund absenei (0) sau prezenei (1) unei tensiuni electrice n circuitele electronice (tranzistorii) ale calculatorului. BITul (BInary digiT = cifr binar) reprezint cea mai mic unitate de date care poate fi reprezentat i prelucrat de c tre un sistem de calcul. BYTE ul sau OCTET ul este o succesiune de 8 bi i i reprezint cea mai mic zon de memorie care poate fi reprezentat i adresat de ctre memoria unui sistem. Numrul total de bytes care poate fi nregistra i n memorie reprezint capacitatea memoriei care se exprim n multipli ai byte-ului: o 1Kb = 210 bytes = 1024 bytes =1024*8 bi i (kilo) o 1Mb = 220 bytes = 1024 Kbytes (mega) o 1Gb = 230 bytes (giga) o 1Tb = 240 bytes (terra) Descriere o Psihologia definete memoria ca un proces prin care oamenii i alte organisme reusec s codifice, s stocheze i s acceseze informaia. o n acela i timp, memorie poate nsemna i un mecanism de reinere a informaiei ce urmeaz a fi utilizat de un calculator electronic. o Programele ruleaza in memoria interna a calculatorului. Acest lucru inseamna ca datele si programul sunt incarcate in memoria interna, instructiunile sunt executate de microprocesor iar rezultatele sunt aduse in memoria interna.

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

2 o Utilizarea noiunii de memorie att n cazul organismelor vii ct i n cazul dispozitivelor electronice nu este o ntmplare. o Memoria reprezint un factor critic pentru funcionarea ambelor categorii, iar procesarea unei informa ii presupune parcugerea acelora i trei etape: o Codare - procesarea informaiei recep ionate ntr-o anumit form o Stocare - procesul de creare a unei nregistrri permanente a informaiei codificate o Apelare -procesele inerente utilizrii informaiei stocate o Ori de cte ori o informaie ne parvine dintr-o zon de memorie nseamn c aceasta a fost mai nainte codat, stocat i ntr-un final apelat . Din contr, ori de cte ori o informaie nu ne parvine dintr-o zon de memorie nseamn c cel puina una dintre cele trei etape nu a funcionat corespunztor. o Termenul de memorie poate avea semnificatii diferite. Sensul general este acela de mecanism de reinere a datelor ce pot fi utilizate de un echipament electronic. o Este o memorie rapid: dispozitivele de memorie intern sunt 100% electronice i ofer o rat de transfer a datelor net superioar fa de dispozitivele de memorie electronico-mecanice (precum hard disk-urile sau unit ile optice) o Este o memorie temporar: datele sunt reinute att timp ct prin circuitele memoriei interne trece un curent electric. ntreruperea fluxului de electricitate sau nchiderea calculatorului duce la dispari ia datelor coninute. o Este costisitoare: dispozitivele de memorie intern presupune costuri ridicate de producie per megabait comparativ cu memoria externa. Din aceste motive cantitatea de memorie intern ce se gsete ntr-un calculator este mult mai mic dect cantitatea de memorie extern. o In cea mai mare parte memoria intern este alctuit din memorie RAM aceasta fiind ajutat si de o cantitate mica de memorie ultrarapid de tip cache care intr in componena microprocesorului o Numarul de biti din memoria interna este constant. Cand un program este incarcat intr-o zona de memorie, comutatoarele de aici sunt setate sa reprezinte instructiuni, date sau biti ramasi liberi. Transferul de biti in si din memorie este realizat de microprocesor, care executa doua operatii: o depoziteaza secventele de biti in memorie (store); Depozitarea secventelor de biti in memorie se face prin schimbarea starii comutatoarelor astfel incat sa reprezinte noile valori, vechile valori fiind sterse. o extrage secventele de biti din memorie (fetch).Extragerea secventelor de biti din memorie inseamna copierea acestor biti in registrele procesorului, fara modificarea starii comutatoarelor din memorie.

In functie de utilizarea ei, memoria se imparte in : Memorie principala:memoria in care se copiaza software pentru a fi folosit de catre UCP ; Memorie video :se gaseste pe adaptorul grafic si este folosita pentru stocarea imaginii ce apare pe monitor.Deoarece aceasta memorie este accesata de doua ori (de catre microprocesor pt. a stoca informatia ce trebuie afisata pe ecran- si

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

3 de catre controller-ul video pt. a citi informatia si a o transmite pe monitor-), au fost create tipuri speciale de memorii numai pt. interfetele grafice. Memorie CMOS :tip special de memorie RAM al carei continut nu se pierde la oprirea calculatorului,fiind alimentata de o baterie aflata pe placa de baza a calculatorului;stocheaza informatii privind configuratia la un moment dat a calculatorului. Noile generatii de calculatoare sunt dotate cu memorie CMOS permanenta, in care se poate scrie si citi. Aceasta memorie pastreaza continutul in afara sesiunii de lucru, deoarece are un acumulator propriu care ii asigura alimentarea atunci cand este oprit. In CMOS sunt pastrate informatii despre configurarea calculatorului, tipul si capacitatea HDD, tipul FDD, capacitatea memoriei interne, data calendaristica, parola de acces, etc. Aceste informatii pot fi modificate de utilizator atunci cand se reconfigureaza calculatorul. Acumulatorul acestei memorii se incarca singur atunci cand se alimenteaza calculatorul. Memoria RAM CMOS i menine coninutul dup oprirea sistemului, fiind alimentat cu ajutorul unei baterii. Aceast memorie folosete pentru memorarea unor parametrii de sistem cum ar fi data si ora curent, configuraia sistemului, configura ia memoriei etc. Memoria CMOS (Complementary Metal-Oxid-Semiconductor) este o memorie de tip RAM (citire-scriere i volatil), consum ns mult mai puin curent. Orice calculator are ataat un mic acumulator (sau baterie) ce o alimenteaz n permanen (chiar i atunci cnd calculatorul este oprit). Acest acumulator asigur pstrarea informa iilor din CMOS timp de 2-3 ani fr a porni calculatorul. Caracteristici: poate fi citit sau scris; este nevolatil.

Memorie cache :este o memorie de mare viteza, inclusa n totalitate n procesor (la procesoarele actuale) sau pe placa de baza (la primele modele), care pastreaza informatiile si datele cele mai recent utilizate. o Aceasta este mpartita pe mai multe nivele (levels), n functie de distanta fata de unitatea de calcul. o Astfel, memoria cache level 1 poate fi accesata imediat, fara stadii de asteptare, deoarece lucreaza la viteza CPUlui.Memoria cache level 2, este de obicei mai mare si a cunoscut o evolutie marcanta. o Initial ea a fost ncorporata pe placa de baza si detinea o viteza mica; apoi ea a fost alaturata procesorului, functionnd la o viteza fractionata, dar comparabila cu acesta. n final, ea a fost integrata n pastila de siliciu a acestuia, avnd astfel o viteza egala cu CPU-ul. Avantajul memoriei cache consta n

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

4 reducerea timpilor de asteptare, deci n cresterea vitezei de lucru, deoarece memoria RAM a sistemului este mult mai lenta dect procesorul. Calculatoarele au o memorie mai speciala numita memoria CACHE. Aceasta apartine microprocesorului si este o memorie tampon intre memoria RAM si microprocesor. o Memoria Cache este utilizata pentru depozitarea informatiilor in timpul transportului dinspre si spre microprocesor. o Memoria Cache contribuie la cresterea performantelor, pentru ca microprocesorul are acces la aceste informatii mai rapid decat la cele din memoria RAM. Daca informatiile inca exista in Cache, sistemul nu trebuie sa le ia din RAM. La microprocesoarele 486, Pentium, PentiumPro memoria Cache se mai numeste si cache intern, este construita in microprocesor. Alte sisteme contin un cache extern, construit ca un cip de memorie aflat pe placa de baza. o Memoria cache Este un tip de memorie RAM, cu o vitez mult mai mare, vitez dat de modul de construcie. Este mult mai scump dect celelalte tipuri de memorii. o Este folosit n principal de procesor ca memorie de lucru curent sau ca o interfa ntre procesor i alte tipuri de memorii sau alte elemente hardware. Uneori o singur zon de memorie cache nu este suficient pentru a face fa capacit ilor procesorului i atunci se folosete nc o zon de memorie cache, numit i de nivel 2 (Level 2). Memoria virtual se realizeaz prin integrarea ntr-un singur sistem al memoriei RAM i a unei pri a discului fix, fiind utilizat pentru a simula memoria RAM. Unele sisteme de operare (WINDOWS) folosesc pri ale discului fix pentru stocarea unor zone masive de memorie RAM, ntr-un aa numit fi ier swap. Astfel, memoria real (RAM) devine disponibil. Memoria salvat pe disc poate fi restaurat n memoria real cnd este necesar. Este ntlnit frecvent i noiunea de memorie tampon (buffer). Aceasta este folosit pentru a realiza transferul de informaii ntre dou componente ale PC-ului care au viteze de lucru diferite (calculator imprimant).

Caracteristicile memoriei interne sunt: o Capacitatea memoriei interne arata dimensiunea depozitului de informatie. Capacitatea memoriei reprezita numarul de bytes pe care ii poate stoca. o Capacitatea memoriei interne a unui calculator este dimensiunea memoriei RAM si este o caracteristica de performanta a sistemului. De memoria RAM depinde lungimea maxima a unui program care poate fi incarcat intr-o sesiune de lucru si executat de procesor o Timpul de acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul in care s-a emis o cerere de acces la memorie pentru a se executa o operatie de citire sau scriere si pana in momentul in care a inceput sa se execute efectiv

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

5 operatia respectiva. Se masoara in microsecunde sau monosecunde; Timpul de aces reprezinta intervalul de timp trecut de la solicitarea informatiei si pana la obtinerea ei. Timpul de acces al memoriei se definete ca fiind intervalul de timp dintre momentul furnizrii adresei de ctre procesor i momentul obinerii informaiei de la acea adres din memorie. o Ciclul de memorie reprezinta intervalul de timp in care se realizeaza o operatie in memorie (citire sau scriere). Se masoara in microsecunde sau monosecunde. o viteza de operare Clasificare Exista doua tipuri de memorie interna: o memorie ROM; o memorie RAM. Memoria ROM Memoria ROM (Read Only Memory). Se mai numete i memorie vie (de citire) deoarece datele pe care le memoreaz nu se terg niciodat. Caracteristici: poate fi citit, nu poate fi scris (de ctre utilizator); ea este scris o singur dat cu informaia necesar de ctre productor; este nevolatil; informaia ei se pstreaz chiar dac cipurile respective nu sunt alimentate cu tensiune. Memoriile PROM, EPROM reprezint versiuni constructive ale memoriei ROM. Este numit i memoria intern permanent deoarece programele care au fost scrise n ea sunt fixate definitiv. Aceast memorie este ideal pentru pstrarea BIOS-ului sau a informaiilor primare despre configura ia sistemului. n cadrul acestei categorii gsim PROM (Programmable ROM), EPROM (Eraseble Programmable ROM), EEPROM ( Electrically Erasable PROM) etc. n prezent, pentru BIOS sunt folosite memorii EEPROM, care pot fi terse i rescrise, ceea ce permite actualizarea foarte uoar a informaiilor. o Memoria ROM (Read-Only Memory) este o memorie permanenta care se poate citi dar nu se poate scrie. In ROM este manevrat un microprogram de tip firmware (inscris de catre producator), destinat initierii lucrului cu calculatorul la punerea sub tensiune a acestuia. Utilizatorul nu are acces la memoria ROM. o ROM (Read Only Memory - Memorie doar citibila este o memorie care contine informatii (de obicei programe) nemodificabile pe durata utilizarii calculatorului. o Memoria ROM este scrisa o singura data, de obicei la fabricarea calculatorului. Acest tip de memorie nu poate fi rescrisa ori stearsa. o Avantajul principal pe care aceasta memorie il aduce este insensibilitatea fata de curentul electric.

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

6 o Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. o In practica, o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOSului. Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile (PROM-Progamable Read Only Memory-, EPROM-Electricaly Eraseable Programmable Read Only Memory-, etc) prin diverse tehnici, mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii acestora. o Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului in memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru o rutina a acestei componente.Ca regula generala ROM-BIOS egalizeaza toate diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS; o BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele legate la sistem. o BIOS este prescurtarea de la Basic Input Output System. BIOS-ul, reprezinta un set de mini-programe si functii existente in ROM ( Read Only Memory ). Se poate spune ca BIOS-ul reprezinta sistemul nervos al unui calculator. Bios-ul permite soft-ului accesul la partea hard a unui calcuator. Pentru ca se gaseste intre software si hardware se mai numeste si firmware. o In BIOS se gasesc programele de pe nivelul cel mai scazut care permit efectuarea celor mai elementare functii. o Memoria ROM este o memorie permanenta. o Memoria ROM (Read Only Memory): este un chip conectat pe placa de baz; permite acces numai la citire; este inscripionat de ctre firma productoare; este nevolatil (nu dispare la nchiderea calculatorului). Instruciunile din memoria ROM efectueaz urmtoarele operaii: verific dispozitivele de intrare/ieire; verific memoria RAM determinndu-i dimensiunea; ini iaz ncrcarea sistemului de operare n RAM.

Memoria RAM
o este constituit din mai multe circuite integrate; o permite acces la citire i scriere; o este volatil (dispare la nchiderea calculatorului).

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

n funcie de utilitate se clasific n: o memoria RAM principal este masa de lucru a calculatorului. Aici este adus orice program lansat n execuie i informaiile necesare execuiei. o Memoria RAM CACHE aici sunt aduse datele care sunt folosite frecvent i funcioneaz ca un tampon ntre procesor i memoria RAM principal. o Memoria RAM VIDEO aici sunt aduse datele care urmeaz a fi afiate pe ecran; o Memoria tampon pentru imprimant (printer buffer) aici sunt aduse datele care urmeaz a fi tiprite; o CMOS (Complementary MetalOxide Semiconductor) este o memorie special care este alimentat de o baterie, conine configura ia sistemului, data i ora exact (semiconductor complementar din oxid metalic). Memoria RAM este memoria rapida folosit de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. Datele sunt scrise, sterse si iarasi scrise rezultind un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitatile programelor care ruleaza intr-un anumit moment. Memoria RAM reprezinta memoria volatila a calculatorului pentru ca datele stocate de ea sunt pierdute in momentul intreruperii alimentarii cu curent electric. Acest lucru nu este un dezavantaj pentru ca functia memoriei RAM este aceea de a stoca datele care sunt necesare functionarii calculatorului intr-un anumit moment si nu aceea de a stoca date pe perioade lungi de timp. Memoria RAM se prezinta ca o placuta mica ("modul") pe care se afla mai multe cipuri de memorie, placuta care se fixeaza intr-un locas special (slot de memorie). Cu ct avem mai mult memorie RAM, cu atat calculatorul nostru este mai rapid. Pe placa de baza se gasesc de obicei trei sloturi pentru memoria RAM, in fiecare putind sa instalam o placuta. Acestea au capacitati diferite incepind cu 128 MB si terminind cu 1 GB. Cele mai folosite sunt modulele ("placutele") cu capacitatea de 128 MB, 256 MB si 512 MB. Memoria RAM folosita in prezent cel mai mult este cea de tip DDR SDRAM ("double data rate SDRAM"), care poate fi instalata atat pe PB pentru procesoare INTEL cat si pe PB pentru procesoare AMD. Ea este de mai multe tipuri in functie de viteza de transfer a datelor intre magistrala principal si cipurile de memorie. Astfel, exista de exemplu module de memorie PC 1600 (contin cipuri DDR200), PC 2100 (DDR266), PC 2700 (DDR333) si PC 3200 (DDR400), unde numarul de dupa DDR indica frecventa la care funcioneaza cipurile de memorie, iar numarul care intra in componenta numelui modulelor indica latimea de banda ("bandwidth") n MHz. O plac de baza suporta de obicei toate tipurile de memorie DDR dar este recomandat s cumpram memorie cat mai rapida, pentru ca sistemul sa functioneze la performanta maxima. Alte prescurtari folosite pentru desemnarea modulelor de memorie de tip "double data rate SDRAM" sunt DDRAM sau DDR. Memoriile de tip EDO i SDRAM sunt variante ale memoriei RAM mult mbuntite i mult mai rapide (timp de acces de numai 10 ms.).

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

8 o Memoria RAM este o memorie in care se poate scrie si din care se poate citi. La scoaterea de sub tensiune a sistemului, informatiile scrise aici se pierd. Memoria RAM pastreaza programele sistemului de operare al utilizatorului, iar utilizatorul are acces la aceasta. RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatila, ceea ce face ca informatia continuta aici sa se piarda la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este memoria care poate fi citita ori scrisa in mod aleator, in acest mod putindu-se accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule. In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia. In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie. Este o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns). Daca in urma cu cativa ani ea era caracterizata dupa timpul de acces(60-70 ns), acum este caracterizata de viteza de bus la care lucreaza cu procesorul (momentan existand memorie functionand pe bus de 66, 100,133 Mhz).

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

9 o Este o memorie electronic ce opereaz la viteze foarte ridicate i poate fi accesat direct de ctre microprocesor, zona de stocare n care ajung toate datele nainte de a putea fi procesate de catre acesta.

Memoria RAM se clasifica in SRAM (Static) si DRAM (Dynamic). o SRAM : acest tip de memorie utilizeaza in structura celulei de memorie 4 tranzistori si 2 rezistente. Schimbarea starii intre 0 si 1 se realizeaza prin comutarea starii tranzistorilor. La citirea unei celule de memorie informatia nu se pierde. Datorita utilizari matricei de tranzistori, comutarea intre cele doua stari este foarte rapida. o DRAM are ca principiu constructiv celula de memorie formata dintr-un tranzistor si un condensator de capacitate mica. Schimbarea starii se face prin incarcarea/descarcarea condensatorului. La fiecare citire a celulei, condensatorul se descarca. Aceasta metoda de citire a memoriei este denumita "citire distructiva". Din aceasta cauza celula de memorie trebuie sa fie reincarcata dupa fiecare citire. O alta problema, care micsoreaza performantele in ansamblu, este timpul de reimprospatare al memoriei, care este o procedura obligatorie. Reimprospatarea memoriei este o consecinta a principiului de functionare al condensatorilor. Acestia colecteaza electroni care se afla in miscare la aplicarea unei tensiuni electrice, insa dupa o anumita perioada de timp energia inmagazinata scade in intensitate datorita pierderilor din dielectric. Aceste probleme de ordin tehnic conduc la cresterea timpului de asteptare (latency) pentru folosirea memoriei Continutul memoriei RAM se pierde la oprirea calculatorului. Informatiile nu pot fi sterse, au un continut fix. Parti din sistemul de operare, din programe sunt aduse in timpul utilizarii in memoria RAM. Pentru a nu fi sterse la oprirea calculatorului, informatiile din RAM pot fi salvate pe harddisk sau pe discheta. Memoria RAM o putem considera o memorie nepermanenta.

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

10 o Adaugarea de memorie calculatorului imbunatateste performantele acestuia. Sistemul de operare, programele ce lucreaza, fisierele, ocupa fiecare din ele o parte din memorie. o Memoriile sunt realizate modular. Modulele se mai numesc SIMM, prescurtarea de la SingleInline Memory Module. o Cele mai multe memorii au 30 sau 72 de pini.

o Cu ct memoria interna este mai mare cu att programele se executa mai repede . Fizic, memoria se prezinta sub forma unor circuite integrate ( circuite electrice obtinute prin aplicarea pe un suport electroizolant a elementelor de circuit electric n scopul miniaturizarii si simplificarii tehnologiei de fabricatie ) , lipite pe un circuit imprimat care se ataseaza placii de baza . o Memoria este spatiul de lucru primar al oricarui calculator . Lucrnd n tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date, de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat si n mod direct de catre processor sau alte dispozitive ale sistemului. Memoria este de asemenea legatura dintre software si CPU . o RAM-ul poate fi SRAM (Static RAM) sau DRAM ( Dynamic RAM). Cipurile DRAM sunt mai lente dect cele SRAM, din cauza tehnologiei de fabrica ie. SRAM-ul este compus din tranzistori, iar schimbarea strii unui bit este o operaie foarte rapid. o SRAM Folosete tot un sistem matricial de re inere a datelor avnd linii i coloane, dar este de 5-6 ori mai rapid, de dou ori mai scump i de dou ori mai voluminoas dect DRAM. De asemenea, este o memorie volatil dar nu necesit o remprosptare constant. SRAM-ul folosete pentru fiecare celul de memorie un circuit de tip flip-flop care permite sarcinii electrice s curg spre ie ire . o DRAM Folosete condensatori pentru a pstra datele, condesatori ce au nevoie de rencrcare periodic. o Viteza memoriei RAM este msurat n ns (nano-secunde). Cu ct numrul de ns este mai mic, cu att cipul este mai rapid. Cu ani n urm, modulele de memorie aveau viteze de 120, 100 i 80ns. n prezent, sunt folosite cipuri de 10 ns sau chiar mai rapide. o Tipul tradiional de RAM este DRAM-ul (Dynamic RAM). La apariia primelor PC-uri, viteza cipurilor DRAM era suficient pentru a ine pasul cu cei 4.77 MHz ai

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.

11 bus-ului 8086/8088 sau chiar cu mai rapidul 80286 (cu un bus de pna la 12 MHz, care necesita memorii cu timp de acces de 80 ns). Odat cu apari ia procesorului 80386 au aprut viteze de ceas de 20, 25 sau 33 MHz, cu care cipurile DRAM existente nu au mai putut ine pasul. Tipuri constructive de memorii DRAM SIP conectori n form de pini. Dezavantaj: fragilitatea pinilor. SIMM o posibilitate mai uoar de upgrade, circuitele grupate pe o plcu care poate fi uor instalat sau dezinstalat n socluri speciale cu care este prevzut placa de baz. Dou formate: cu 30 sau cu 72 de pozi ii de conectare. DIMM circuite integrate situate pe ambele fee, care pot fi de asemenea cu 30 sau cu 72 pozi ii de conectare.

o Un nou tip de memorie, de data aceasta mult mai performanta, si care exist n folosin i azi este memoria DIMM (Dual Inline Memory Module) de tip SDRAM (Synchronous Dynamic Random Access Memory), ce funcioneaz la 66, 100 sau 133 MHz si numr 168 de pini. Ea poate fi instalat n orice slot de memorie, fr a ine seama de perechi sau orice altceva. Memoria SDRAM este pe interfa paralel i are timpi de acces intre 10 si 8 ns. Memoria DDR-SDRAM (Double Data Rate) este o memorie rapid, folosit in calculatoarele moderne, avnd o arhitectrua FULL-DUPLEX. Memoria DDR are viteze la fel ca si cele ale memoriei SDRAM, insa nmulite cu 2 (Double DR). Poate fi instalat att pe plci de baz pentru procesoare INTEL ct si pe plci de baz pentru procesoare AMD. Ea este de mai multe tipuri n functie de viteza de transfer a datelor ntre magistrala principal si cipurile de memorie. Astfel, exist de exemplu module de memorie PC 1600 (contin cipuri DDR200), PC 2100 (DDR266), PC 2700 (DDR333) si PC 3200 (DDR400), unde numrul de dup DDR indic frecvena la care funcioneaz cipurile de memorie, iar numrul care intr n componena numelui modulelor indic l imea de band ("bandwidth") n MHz. In final, memoria specific procesoarelor Pentium 4 este cea RDRAM (Rambus Dynamic Random Access Memory), i se monteaz n sloturi RIMM. Ea a fost inventat de firma Rambus i este o memorie pe interfa serial , ce are o laten mai mare dect cea a memoriei DDR-SDRAM, nsa o latime de band superioar. Se instaleaz pe principiul perechilor, la fel ca i n cazul memoriilor SIMM, ns costul ridicat i plcile de baz speciale ce sunt necesare o fac din ce n ce mai puin utilizat .

Evaluation notes were added to the output document. To get rid of these notes, please order your copy of ePrint 5.0 now.