CANCERUL COLORECTAL

Cancerul colorectal constituie aproximativ 8% din totalitatea tumorilor maligne ale organismului uman si se situeaz pe locul 5 dup cancerul de uter, sn, stomac, plmn. Incidenta este n continu crestere datorit factorilor ecologici n permanent schimbare, precum si datorit mririi duratei medii de viat. Boala are cea mai mare incident n trile dezvoltate, iar distributia geografic inegal se explic prin existanta obiceiurilor alimentare diferite de la o tar la alta. Astfel, n trile industrializate, cancerul colorectal este mai frecvent datorit consumului crescut de alimente fr fibre vegetale, bogate n proteine, grsimi si dulciuri rafinate. n trile slab dezvoltate, boala este mai rar din cauza consumului, cu precdere, de alimente vegetale. Riscul cel mai mare pentru cancerul colorectal este la persoanele de peste 40 de ani, iar cea mai afectat este populatia cuprins ntre 50-60 de ani. n ultimii ani se constat o crestere a incidentei bolii la vrste sub 35 de ani. Studiile arat o pondere mai mare la brbati fat de femei, fiind citate de asemenea si diferente etnice si rasiale. Este posibil prevenirea cancerului colorectal? Din nefericire, cu toate mijloacele actuale de diagnostic si tratament, cancerul colorectal este depistat n stadii tardive, iar n numeroase situatii, pacientii ajung de urgent la spital, cu complicatii severe, care ntunec mult prognosticul bolii. Cauzele care duc la ntrzierea diagnosticului cancerului colorectal pot fi grupate n mai multe categorii. n primul rnd cancerul colorectal evolueaz mult timp frust, cu manifestri nespecifice. O senzatie de disconfort abdominal, scaune diareice alternnd cu constipatie, secretii anale, prurit, senzatia de corp strin anal, sunt numai cteva simptome care pot indica debutul bolii. De obicei pacientii nu se alarmeaz si n consecint nu se prezint la medic. Existenta unor afectiuni anoperianale benigne, cum ar fi: fisurile anale, hemoroizii, fistulele perianale, pot masca si ele cancerul colorectal, inducnd n eroare medicul mai putin avizat. Nu de putine ori pacientii cu astfel de probleme se prezint la medicul chirurg n stadii avansate de cancer colorectal.

O alt cauz a depistrii tardive a cancerului colorectal este insuficienta examenului medical, care poate orienta spre alt afectiune. Se stie c aproximativ 50% dintre cancerele rectale sunt diagnosticate prin simplu tuseu rectal, ori tocmai aceast manevr, desi este la ndemna oricrui medic, nu este fcut ntotdeauna. Pudoarea exagerat a unor pacienti, care refuz examentul prin tuseu rectal, duce la ntrzierea diagnosticului si n consecint la adevratele dezastre. La ora actual sunt puse la dispozitie noi tehnici de laborator, care permit depistarea nc din stadiul infratumoral al neoplaziilor colorectale. Printre acestea se numr markerii tumorali si determinarea genelor

responsabile de boal.
O alt metod eficient care poate conduce la depistarea precoce a afectiunilor neoplazice colorectale este punerea la punct a unui sistem de educatie sanitar nc de pe bncile scolii, metod care este consacrat n Occident. Deseori trecut sub tcere din pricina pudorii, frecvent neglijat din lips de timp si instruire, boala hemoroidal amenint confortul si este cauza principal de aparitie a cancerului colorectal. Statisticile arat c frecventa bolii este de aproximativ 50% la persoanele de peste 50 de ani.

Fibrele celulozice: riscul crescut al bolii este pus n legtur cu regimul

alimentar srac n fibre. Volumul mare al scaunelor produce un efect de dilutie asupra bacteriilor din intestinul gros, diminundu-le potentialul carcinogen.

Grsimile animale: dieta bogat n grsimi animale constituie un factor

de risc major. ncriminarea grsimilor ca factor posibil etiologic deriv din conceptul c regimurile occidentale favorizeaz dezvoltarea unei flore bacteriene ale crei microorganisme pot degrada srurile biliare n carcinogeni.

Aport sczut n vegetale: lipsa vegetalelor, n special a celor din familia

cruciferelor (varza), a fost avansat ca o cauz major de cancer colorectal. Studii experimentale au demonstrat c ingredientii activi ai acestor vegetale inhib activitatea carcinogenilor n aparitia tumorilor gastro-intestinale.

Acizii biliari: pe lng faptul c acizii biliari pot fi transformati de bacterii

n factori favorizanti, cercetri recente sugereaz c acizii biliari pot exercita si actiuni directe toxice asupra mucoasei colonului, care pot duce la modificri neoplazice. Alte circumstante care cresc concentratiile de acizi biliari n fecale, cum ar fi colecistectomia, interventiile chirurgicale de stomac si rezectia ileonului terminal se asociaz, de asemenea, cu risc crescut pentru aparitia cancerului de colon.

Iradierea este un alt factor implicat n aparitia cancerului de colon,

realizat n scop terapeutic pentru cancere cu alt localizare. Leziunile maligne induse de iradiere apar dup 5-15 ani de la aplicarea acesteia.

Bolile inflamatorii colonice, precum colita ulcerativ, degenereaz

malign si riscul creste exponential cu timpul, la zece ani dup debutul bolii.

Examinri paraclinice Irigografia este metoda radiologic cea mai eficient pentru diagnosticul
cancerului de colon; usor de efectuat n orice serviciu de radiologie si cu rezultate corecte n aproximativ 90% dintre cazuri. Imaginile obisnuite n cancerul de colon sunt: lacuna, stenoza si stopul. Lacuna corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaz toat circumferinta colonului. Are contur neregulat, neomogen si uneori poate prezenta o ulceratie central; leziunea se situeaz pe un perete intestinal rigid. Stenoza poate avea aspect inelar sau de cordon, ntinzndu-se de regul pe o distant de 2-8 cm; corespunde unui proces tumoral care intereseaz conturul colonului n ntregime. Lumenul colonului este adesea excentric, neregulat, asemnat cu aspectul unui cotor de mr. Stenoza canceroas trebuie diferentiat de: spasmul intestinal, tuberculoz, polipi voluminosi, fecaloame, invagatia intestinal, stricturi postiradiere. Stopul caracterizeaz obsturarea complet a lumenului intestinal, radiologic prezentndu-se fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaz o tumor vegetant voluminoas, fie sub forma unui defileu ce se ngusteaz rapid si nu permite progresiunea bariului.

Colonoscopia d posibilitatea investigrii vizuale directe a ntregului

colon si a recoltrii de material pentru examenul histologic. Asocierea cu examenul radiologic creste certitudinea diagnosticului la 95-98%. Colonoscopia este indicat n urmtoarele situatii: irigografie negativ la un pacient cu simptome caracteristice de cancer, boal diverticular fr

aspect tumoral la examenul radiologic sau cnd radiologul nu are experient.

Echografia abdominal poate evidentia tumora dar mai putin gradul ei

de extensie, metastazele hepatice de peste un centimetru diametru, ascita carcinomatoas.

Tomografia computerizat permite decelarea tumorii, a ganglionilor

mriti de volum, a metastazelor hepatice mai mici de un centimetru cu posibilitatea biopsiei ghidate.

Rezonanta magnetic nuclear, este superioar ecografiei si

tomografiei computerizate, dar pretul ridicat o face rar folosit.