Sunteți pe pagina 1din 4

Crupele sunt produse mult apreciate n alimentaie prin faptul c au o valoare alimentarridicat i sunt uor asimilate de organismul uman.

. Crupele se obin prin prelucrarea boabelor de cereale cu ajutorul unor maini speciale.n funcie de materia prim i tehnologia aplicat se clasific:1. Naturale Normale (ntregi, fragmentate)Laminate (oprite, prjite)Expandate (din orez, porumb)2. ArtificialeTapiocaOrez artificial Crupele normale sunt de mai multe feluri: ntregi: decorticate (hrica); decorticate i lefuite (uneori polizate): orez, orz,mei; fragmentate : brizura de orez, orz, griul, mlaiul. Crupe laminate: oprite (fulgi de ovz); prjite (fulgi de porumb, gru). Crupe expandate: crupe ntregi decorticate, lefuite i polizate (orez, arpaca); crupe sfrmate (brizur de orez, gri, mlai); crupe laminate (fulgi de ovz, fulgi de porumb). Dup natura bobului , crupele se clasific n urmtoarele sortimente: crupe din porumb (mlaiul); crupe din gru (griul, arpacaul); crupe din orez (orez lefuit, polizat, glasat, brizur); crupe de orz (arpacaul de orz);crupe de ovz (fulgii de ovz). Crupele artificiale se obin din amidon extras din cereale sau manioc, parial cleificate(de exemplu tapioca din manioc, orez artificial din anumite specii de cereale) cele mai pretabile la obinerea crupelor sunt cerealele i leguminoasele.Tehnologia crupelor cuprinde dou faze1 . P r e g t i r e a b o a b e l o r ( s e p a r a r e a i m p u r i t i l o r i dup caz, aplicarea unui p r o c e s hidrotermic urmat de uscare).2 . D e c o r t i c a r e a b o a b e l o r d u p c a r e n f u n c i e d e t i p u l c r u p e i l e f u i r e , p o l i z a r e , glazurare, laminare, prjire, expandare.La noi in tara, productia crupelor ocupa un loc destul de insemnat. Ele se obtin din boabe decereale sau leguminoase prin aplicarea unor tratamente speciale, care sa elimine invelisurilesi embrionul.46 Calitatea crupelor

La toate tipurile de crupe , pentru a li se asigura o calitate corespunzatoare si posibilitateaunui control al acesteia , trebuie sa se respecte fazele procesului tehnologic.Calitatea crupelor este in functie de caracteristicile senzoriale (aspectulexterior, culoarea , mirosul si gustul) si caracteristicile fizico chimice:umiditatea (%);- aciditatea (grade);- uniformitatea (%);- granulozitatea, mm;- continutul in cenusa totala (%);- infestarea, etc.Alaturi de aceste caracteristici, la crupe intervin in definirea calitatii si caracteristiciletehnologico culinare (de consum):- timpul de fierbere (min);- cresterea in volum (sau in greutate) a crupei;- stabilitatea crupelor prin fierbere (se determina substanta uscata ramasa in apa, dupafierbere);- comportarea la fierbere, etc. Ambalarea si pastrarea crupelor Materialul de ambalaj si sistemul confectionarii acestuia d e p i n d d e t i p u l c r u p e i s i proprietatile acesteia. Ambalajele pentru transport pot fi saci de hartie, saci textili, lazi de c a r t o n s a u m a t e r i a l plastic, etc. Ambalajele de prezentare desfacere sunt din h a r t i e pergaminata, hartie velina, hartie acoperita cu rasini s i n t e t i c e , f o l i i d e p o l i e t i l e n a , e t c . , avizate de Ministerul Sanatatii.Pastrarea crupelor se face in depozite special amenajate, curate, uscate,aerisite , la o umiditate a aerului de 70 - 75 % si la o temperatura sub 100C. TIPURI DE OREZ Conform legislatiei comunitare din domeniul politicii agricole comune, orez decorticat nseamn orezul nedecorticat care a fost separat doar de pleav. Exemple de orez care se ncadreaz n aceast definiie sunt cele cu descrierea comercial orez brun, orez cargo, orez loonzain i orez sbramato. Orezul brun este forma integrala a cerealei, fiindu-i indepartat doar stratul superior prin macinare. Prin urmare, acesta pastreaza intreaga cantitate de fibre si germeni, partile cele mai bogate in nutrienti vitali. Orezul alb este cereala care si-a pierdut prin macinare taratele si germenii de orez, fiind mai sarac in fibre si nutrienti. Acesta trece printr-un proces complex de rafinare, care inlatura stratul de aleuron, bogat in uleiuri esentiale (ce determina orezul integral sa rancezeasca mai repede decat cel alb, rafinat).

ibre liberiene: inul, canepa, iuta


categorii: 26 Februarie 2009 - 00:08 Fibrele liberiene sunt fibre ce se extrag din liberul (tulpina) unor plante ca: in, canepa, iuta. Separarea fibrelor liberiene de tulpinile lemnoase se realizeaza printr-un proces chimico-biologic numit topire. In urma procesului de prelucrare a fibrelor liberiene ce constau din zdrobirea tulpinilor si melitare rezulta fuiorul si caltii (fibre scurte, incalcite

si cu resturi de tulpini necelulozice). Inul este o fibra ce are culoarea de la argintiu, galbui-cenusiu pana la cafeniu. Culoarea este cea mai importanta proprietate a inului, pentru ca arata gradul de maturitate si defectele datorate bolilor. Cu cat culoarea este mai deschisa, inul e calitativ superior. Culoarea inului confera un aspect deosebit tesaturilor, el se prelucreaza in culoarea naturala, conferind un aspect estetic deosebit de valoros. Luciul este moderat si caracteristic. Repriza este mai mare ca la bumbac cu 12% din cauza continutului mai mare a substantelor pectice, necelulozice. Celuloza ajunge la in pana la 80-82% si restul substante minerale, substante necelulozice. Repriza mare confera proprietati deosebite de confort. Fibra de in este mai rezistenta decat bumbacul, intre 5060 kg forta/mm2. Alungirea este intre 1,5-4%, ceea ce arata ca articolele din in se sifoneaza foarte mult. Solutiile alcaline degradeaza mai mult fibrele de in din cauza faptului ca sunt fibre pluricelulare. Lungimea celulelor este intre 25-30 mm, iar a plantei tehnice (fuior) 40-50 cm. Inul este mai bun conducator de caldura decat bumbacul. Se foloseste pentru lenjerie, articole tehnice, sfori, franghii. Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de acesta. Proprietati: Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai scazuta. Lungimea plantei tehnice este mai mare, de 60-70 cm, iar a celulei elementare pana la 55 mm. Repriza este 12% si sub influenta presiunii si caldurii fibrele plesnesc si de aceea nu se intrebuinteaza pentru imbracaminte. Sunt mai rezistente (fibrele) decat cele de in, rezistenta specifica ajunge pana la 70 kg forta/mm2. De aceea se utilizeaza pentru franghii, sfori, odgoane, covoare, articole tehnice, ambalaje, etc. Iuta. Fibrele se extrag din tesuturile liberiene ale plantei cultivata in Asia. Culoarea difera de la alb-galbui la galben-brun. Sub influenta luminii si a aerului, culoare se modifica apropiindu-se de brun. Are un luciu mai pronuntat decat inul si canepa, dar este mai putin rezistenta. Repriza 16% este mare din cauza continutului foarte mare de fibre necelulozice. Rezistenta specifica 20 kg forta/mm2, alungirea la rupere 2%. Contine 60-68% celuloza. Sub influenta umiditatii, a luminii si oxigenului din aer, o parte din substantele necelulozice de incrustare se dizolva si astfel rezistenta fibrei scade, dar dupa usacarea materialului se restabileste. Prin alternarea umezirilor si uscarilor, totusi, rezistenta este afectata. Fibra de iuta este utilizata pentru ambalaje, covoare, articole tehnice. Aspecte privind piata fibrelor liberiene Romania se situa pana in 90 printre producatorii importanti de in si canepa din Europa, ocupand locul 3 dupa CSI si Italia. In prezent productia de in si canepa a scazut

considerabil datorita factorilor generali si specifici. Industria prelucrarii inului si a canepii in Romania se afla in atentia Serviciului Integrat de Consultanta pentru Economie Privata European, care pe baza unor studii facute in Romania a evidentiat cateva aspecte:

fibrele de in cultivate in Romania rezulta de la soiuri de in de calitate inferioara, adica fibre scurte si de aceea se impune importul de seminte din Olanda si Belgia. fibrele de canepa sunt fibre de calitate superioara cu rezultate din soiuri de buna calitate. Romania dispune de topitorii, filaterii si tesatorii moderne, care pot prelucra aceste fibre. fibrele de in si canepa sunt fibre ecologice, din cauza ca nu necesita tratamente cu insecticide, fungicide, ingrasaminte in cantitati mari.

Litografie (din greaca veche - litos, "piatr" + - grafein, "a scrie") este o metod de tipar utiliznd o plac sau o piatr cu o suprafa perfect neted. Prin contrast cu litografierea, n intaglio placa surs este gravat, corodat ori punctat pentru a realiza cavitile care rein cerneala de tipar, respectiv n tiprirea cu blocuri de lemn sau n cazul tiparului cu litere fixe cerneala este aplicat pe suprafeele ridicate pentru a crea litere, semne i/sau imagini. Litografia utilizeaz ulei sau grsime, respectiv gum arabic pentru a separa suprafaa fin n regiuni hidrofobe, care vor absorbi ulterior cerneala tipografic sau tuul, i regiuni hidrofile, care prin refuzarea absorbiei apei, i deci a cernelii, vor deveni fundalul imaginii. Litografia, inventat de autorul bavarez austriac Alois Senefelder, n 1796,[1][2] poate fi folosit pentru a imprima un text sau o lucrare artistic pe hrtie sau pe un alt material potrivit. Cele mai multe cri, ntradevr toate tipurile de text de volum mare, sunt acum imprimate folosind litografia offset, cea mai uzual form de producie de tiprituri. Cuvntul litografie se refer i la fotolitografie, o tehnic de microfabricare utilizat la construirea circuitelor integrate i a sistemelor microelectromecanice, cu toate c acele tehnici au mai multe lucruri n comun cu gravarea, dect cu litografia.