Sudarea manuala cu electrozi nvelii

Amorsarea arcului electric se face prin tamponarea uoara a captului electrodului in locul de incepere a sudurii de piesa, sau prin frecare. Dup ce s-au format primele scntei, adic s-a produs ionizarea, captul eletrodului se ndeprteaz repede de piesa la o distanta de maximum diametrul electrodului. Dup formarea arcului, electrodul se inclina la 20-30 fata de verticala si i se imprima micrile necesare de inaintare. Aceste micri sunt de apropiere de piesa, de pendulare fata de axa sudurii si de inaintare pe linia sudurii. Micrile se executa tinandu-se cont de caracteristicile de topire a electrodului precum si de forma pe care trebuie sa o capete rndul depus. nclinarea electrodului fata de p esa, sau inclinarea piesei sunt foarte importante, in special din punct de vedere al ptrunderii materialului topit in materialul de baza. In poziia verticala a electrodului, fata de piesa aezata orizontal, se obine ptrunderea cea mai mare; cu cat electrodul este mai puin nclinat fata de piesa, in sensul de nclinare, cu att ptrunderea este mai redusa. mbinrile la care se cere o buna ptrundere se vor suda cu imbinari ale electrodului de 70-80 in sensul de inaintare. Pentru obinerea unui tand filiform, oscilaiile transversale ne se executa. Pentru obinerea rndurilor late, electrodului i se imprima o micare de oscilare transversala, care poate fi in zig-zag (a), cu arce convexe (b), cu arce concave (c). Pentru obinerea ptrunderilor bune la marginile rndurilor de sudura, in locurile 1, 2, 3 etc. de la margini se fac opriri de scurta durata.

Dup ce rndul de sudura a fost executat, intreruperea arcului se realizeaz printr-o micare de into arcere a electrodului in jurul captului sudurii. ndeprtarea brusca a electrodului de piesa provoac cratere in suduri, ceea ce constituie un defect. Reluarea cordonului de sudura se executa in felul urmtor: se curata captul sudurii de se amorseaz electrodul pe metalul nesudat de la o distanta de cea 10 mm de locul intreruperii. se readuce arcul pe craterul sudurii care se umple la nivelul sudurii executate si apoi se continua sudarea.

Procedura de lucru pentru prinderea in puncte de sudura Prinderea in puncte de sudura se face pentru asigurarea preciziei de asamblare si rigidizarea pieselor. De obicei, sudurile de prindere provizorie sunt incluse in cordonul de sudura si odat cu ele se includ si eventualele defecte. Din aceasta cauza, metoda utilizrii pentru prindere a unor sudori cu calificare mai sczuta este greita. Sudurile de prindere se executa cu regimul si cu materialele utilizate la sudarea primului strat de sudura. Ca urmare a faptului ca sudurile de prindere sunt scurte, materialul de baza este supus unei nclziri locale de scurta durata si unei rciri foarte rapide, ceea ce conduce la fragilizarea metalului in zona respectiva. Datorita acestui lucru, cat si faptului ca sudura de prindere are o grosime mica, apare pericolul de fisurare. Acesta este amplificat si de craterul care se formeaz la captul fiecrei suduri de prindere. Pentru operaia de prindere trebuie respectate urmtoarele reguli: amorsarea arcului se face intr-un punct care urmeaz sa fie acoperit de sudura. este interzisa amorsarea arcului in afara mbinrii, pe metalul de baza. craterul de inclinare trebuie umplut prin ntoarcerea arcului si meninerea lui pe loc timp de cteva secunde. piesele groase si rigide se prind cu suduri in mai multe straturi (de obicei doua), alctuite in trepte. diametrul electrodului utilizat pentru prindere, la fel ca si pentru sudarea primului strat trebuie sa permit o apropiere suficienta de partea inferioara a rostului, in asa fel incat sa se obtina o ptrundere completa la rdcina. Lungimea unei suduri de prindere trebuie sa fie de 2-2,5 ori mai grosimea materialului care se sudeaz, dar nu mai mare de 70 mm. Distantele dintre sudurile de prindere variaz intre 50-400 mm, in funcie de grosimea pieselor de sudat. Moduri de prindere a tablelor Operaia de prindere se poate face in trei feluri: la prima varianta (1), sudurile de prindere se executa de la mijloc spre capete, sudnd alternativ in stnga si in dreapta. In varianta 2, sudurile de prindere se executa din capete spre mijloc, insa prima prindere este pe mijloc. La varianta 3, tablele se aseaza in forma de V, iar pe msura naintrii spre captul opus, contracia alternativa a sudurilor aduce tablele in poziie paralela.

Prin aplicarea unei anumite suduri de prindere se pot reduce deformatiile din debitare. Cnd deschiderea rostului este mai mare la un capt, toate prinderile se executa
!

continuu spre captul mai deschis (a). Cnd deschiderea rostului este mai mare la centru, prinderile se executa de la capete spre mijloc (b). Cnd deschiderea rostului este mai mica la un capt iar pe restul lungimii este corespunztoare, prinderea se executa conform (c). Pentru mbinrile de colt pe o singura parte, se prevd unghiuri mrite, care sa compenseze contraciile dup sudura de prindere, asigurnd unghiul final prescris (d). In cazul mbinrilor de colt cu suduri pe ambele laturi^ prinderea se face succesiv pe ambele parti, meninnd cu echerul unghiul corect (e).