ORIGINI

Planificarile pentru construirea Operei din Sydney au nceput n 1940 la initiativa lui Eugene Goossens. Prin 1954 a reusit Goossens sa obina sprijin din partea NSW Premier Joseph Cahill,care a lansat un concurs in care si-au inscris arhitecti sin 32 de tari proiectele pentru eventuala opera,insa cel care a castigat a fost arhietctul danez Jorn Utzon.Acesta a sosit in 1957 la Sydney pentru a ajuta la supravegherea proiectului.

DESCRIERE
Opera din Sydney are un design modern expresionist, cu o serie de scoici mari,prefabricate din beton, fiecare luate de la o emisfer de aceeai raz, care formeaz structura de acoperisuri.Opera acoper 1.8 hectare de teren.Are o lungime de 183 de metri si o latime de 120 de metri la punctul su cel mai lat.Opera este sprijinita pe 588 de piloni de beton nfundati pn la 25 de metri mai jos de nivelul mrii. Acoperisul operei este acoperit cu 1.056.006 placi de tigla uedeza,de culoare alb si crem mat , cu toate c de la distanta de vede doar alb. n ciuda naturii lor de autocuratare , ele sunt nc obiectul unei ntreineri i nlocuiri periodice. Sala de concerte este coninut de grupul vestic de scoici,iar Teatrul de Opera de grupul estic.Scara este aleasa pentru a reflecta cerinele interne de nlime, n cretere de la intrare spre spatiile mici, de-a lungul locurilor pn la turnurile inalte ale scenei.Teatrul Dramatic, i de Studioul se afl sub sala de concerte, ca parte a grupului vestic de scoici.Dei structurile de acoperi ale Operei sunt frecvent menionate ca scoici (aa cum sunt ele n acest articol), ele sunt, de fapt, nu scoici structurale ntr-un sens strict, dar sunt prefabricate din beton susinute de coaste. n afar de igl de pe scoici, i de peretii cortina din sticla din spatiile foaier, partea exterioara a cladirii este n mare msur, mbrcata cu panouri agregat compuse din granit roz.

Opera din Sidney conine cinci mari spatii de performan, alte zone folosite pentru spectacole, un studio de nregistrare, cinci restaurante,si patru magazine de suveniruri. Cele cinci locuri care alctuiesc principalele faciliti de performan: Sala de concert, cu 2679 de locuri. Acesta conine Orga Mare,cu peste 10000 conducte. Teatrul de Opera, cu 1507 de locuri. Teatrul Dramatic,cu 544 de locuri. Playhouse,cu 398 de locuri. Studioul, un spaiu flexibil, cu o capacitate maxim de 400 de persoane, n funcie de configuraie. Alte spaii folosite pentru spectacole i alte evenimente includ: Camera de Utzon, un mic multi-scop, cu pn la 210 locuri. n curte, un sistem flexibil n aer liber.

CONSTRUCTIA OPEREI
Constructia denumita Fort Macquarie Tram Depot, care ocupa terenul la acea vreme a fost demolata in 1958,pe locul acesteia incepand constructia operei in martie 1959.Opera a fost construita n trei etape. Etapa I (1959-1963) a constat din construirea podiumului inalt. Etapa II (1963-1967) a vizat construcia scoicii. Etapa a III-a constat din construirea si finisarea interiorului(1967-1973).

Etapa I: podiumul Etapa I a nceput la 5 decembrie 1958.Guvernul a fortat inceperea constructiei mai devreme,cu toate astea,din cauza dificultatilor neprevazute(vreme rea,nerealizarea completa a planurilor inainte de a incepe constructia)la 23 ian 1961 constructia era cu 47 de saptamani in urma.La 31 augus 1962 constructia podiumului a fost finalizata.Inceperea mai devreme a constructiei, mai trziu a condus la probleme semnificative,astfel coloanele nu au fost suficient de puternice pentru a susine structura acoperisului, i au trebuit s fie reconstruite. Etapa II: acoperiul Scoicile au fost percepute ca o serie de parabole sprijinit de prefabricate din beton cu coaste. Cu toate acestea, inginerii Ove Arup i partenerii au fost n imposibilitatea de a gsi o soluie acceptabil pentru a le construi. Din 1957 pn n 1963 de echipa de design a trecut prin cel puin dousprezece incercari de a defini scoica si de a gsi o form acceptabil din punct de vedere economic (inclusiv schemele cu parabole, circulare coaste i elipsoide). n mijlocul anului 1961 de echipa de design a gsit o soluie la problema: scoica fiind creata ca seciuni ale unei sfere. Hornibrook a fabricat cele 2400 de coaste prefabricate i 4000 de panouri de acoperis i, de asemenea, a dezvoltat procese de construcie. La 6 aprilie 1962 a fost estimat c Opera va fi terminata ntre august 1964 i martie 1965.Pana la sfritul anului 1965, estimarea finalizarii etapei II a fost iulie 1967.

Etapa III: Interioarele Etapa III,a interioarelor, a nceput n februarie 1963. Au existat numeroase dispute in urma carora arhitectul danez a demisionat.Peter Hall a preluat locul acestuia si a adus cateva modificari proiectului.Cele patru schimbri semnificative la proiectarea, dup Utzon stnga au fost: 1. Placarea podiumului si a podelei(podiumul iniial nu trebuia s fie mbrcat n jos la ap,ci trebuia lasat deschis). 2. Constructia de pereti de sticla 3. Utilizarea salilor: sala mare de care iniial ar fi trebuit sa fie o oper si sala de concert, a devenit doar sala de concert.Sala mica, iniial doar pentru producii de teatru,a fost utilizata si pentru reprezentatii de oper i balet i se numete Teatrul de Opera si Balet. Un teatru, un cinematograf i o bibliotec de asemenea, au fost adugate, (mai trziu au fost modificate in teatre si un studio).Structura de interior a fost schimbata si din punctul de vedere al dotarilor, deja proiectate i montate n interiorul salii mari, au fost scoase i aruncate n mare msur. 4. Designul interior:Placajul coridoarelor si planul locurilor din sali, au fost date la o parte complet.Cele 2000 de locuri gandite de Utzon pt sala mare au fost considerate insuficiente.Utzon angajase consultantul de acustica Lothar Cremer,planurile sale pentru marile sali trziu au fost considerate foarte bune.

Opera,oficial , a fost terminata n 1973, avnd un cost de 102 milioane de dolari.

Opera a fost deschisa oficial de ctre Elizabeth II, Regina din Australia, la 20 octombrie 1973,la care au participat milioane de oameni.Deschiderea a fost televizata i a inclus focuri de artificii i reprezentarea Simfoniei a 9 a a lui Beethoven.