Sunteți pe pagina 1din 4

Problemele de atentie Inv.

Furdui Liana

Motivul pentru care elevii nostri nu urmaresc sensul unei prezentari sau discutii ,este acela ca ei isi schimba rapid central atentiei, aceasta fiindu-le furata foarte repede de alt stimul , lucru sau gand.Acesti copii nu mai asculta, nu mai pot urmari. Ei sunt atat de puternic stimulati prin vizioanarea TV, prin ascultarea la casti, incat s-au obisnuit sa fie stimulati numai din afara.Ei sunt agitati deoarece nu au nimic in minte; s-au deprins sa fie permanent amuzati, distrati de cineva .Educatoarele, invatatorii si profesorii se plang foarte mult si afirma ca elevii nu mai asculta, sunt nelinistiti; cred ca nu se poate invata sa asculti( ascultarea vazuta si ca urmarire interactiva a unei prezentari) ,atunci cand privesti la televizor.Cred ca micutii s-au deprins cu obiceiul vizionarii , iar cand dascalul le vorbeste , ei nu- l mai aud. Asadar , profesorii din lumea intreaga , aduc marturii care se refera la uriasa criza din invatamant. Copiii nu mai pot urmari cu atentie o prezentare obisnuita , iar profesorii nu stiu ce sa mai faca pentru a le captiva si a le mentine aceasta putere a mintii , fara de care nici o activitate , nu se poate desfasura. ADHD - attention deficit with or without hyperactivity disorder (deficit de atentie cu sau fara hiperactivitate) este boala de care sufera , in America, mai mult de o treime dintre copii.In multe clase, mai mult de jumatate dintre copii sunt diagnosticati de hiperactivitate.

LD incapacitate de invatare , copiii sufera de hiperactivitate sau asa-numitele probleme de atentie : copiii care nu pot sa urmareasca si sa se concentreze cu atentie asupra unui subiect oarecare . Indiferent ca le vorbesc parintii, profesorii , prietenii ei tind rapid sa piarda sirul , mintea fiindu-le furata de alceva, pur si simplu , pentru cateva secunde , incetreaza sa se mai gandeasca la ceva anume, privind in gol. La acesti copii intalnim si dificultatea de a-si aminti cea ce abia au auzit. Concentrarea si mentinerea atentiei a ajuns una dintre problemele principale de pe ordinea de zi a cercetatorilor fenomenului educational. Permanenta agitatie mentala, incapacitatea de a starui in rezolvarea problemelor, de a citi carti mai dificile sau de a face o munca oarecare , perceputa ca plictisitoare sunt cateva dintre simtomele acestei boli . Problema este tratata cu atata seriozitate deoarece aproape nici o activitate nu poate fi desfasurata fara o anumita concentrare a mintii si urmarirea cu atentie a procesului respectiv. Medicii si profesorii gasesc proprii acestei boli urmatoarele comportamente : - neputinta de a duce la bun sfarsit activitatea inceputa; - dificultatea de a-si astepta randul; - incapacitatea de a te asculta si de a urmari; - dificultatea de sta concentrat sau conectat la o activitate; - a actiona inainte de a gandi; - alternarea rapida a unei activitati cu alta; - dificultatea organizarii si planificarii activitatilor; In urma experimentului sau emis si verificat mai multe teorii. Factorii de risc au fost identificati in alimentatia chimizata , in modul de viata sedentary (lipsa de miscare), in stres , insa mai ales in experienta culturala (modul de viata al copiilor de astazi), experienta dominata de vizionarea TV , activitatea care ocupa in medie aproape o patrime din timpul pe care copiii il dedica activitatii fiecarei zile.

Cercetarile asupra influentei televiziunii in aparitia si dezvoltarea sindromului ADHD la tinerii noii generatii identifica doua modalitati diferite pentru producerea acestei afectiuni. - prima vizeaza insasi tehnologia video , impactul aceteia asupra mintii umane. Este suficent ca o persona se se uite cateva ceasuri zilnic la televizor, pentru ca dupa cativa ani sa creasca semnificativ aparitia manifestarilor ADHD. - a doua modalitate este legata de continutul programelor TV urmarite. Prim- planurile care se schimba brusc , miscarile rapide ale aparatului de filmat, rotiri ala camerei de filmat, zgomote bruste , tin in alerta creierul, aceste trucuri provoaca aparitia unui numar foarte mare de reactii involuntare. O alta dovada a aparitiei raspunsului de orientare o constituie modificarea ritmului cardiac, fenomen care insoteste totodata aceasta reactie de pericol. Hiperactivitatea determina impulsivitatea excesiva , lipsa contorului interior si determina o oboseala nervoasa permanenta , un somn agitat si chiar insomnie. Asadar imaginile de la televizor stimuleaza in telespectator impulsul de miscare, insa reactia fizica este reprimata nefiind nevoie de ea. Aceeasta tracasare senziorala cauzeaza hiperactivitatea, manifestandu-se prin crize ale lipsei de sens ,reactii haotice, activitate accelerata. In masura in care copii se uita la televizor excesiv de mult ,inca din primii ani de viata, mai tarziu, vor intampina dificultati mari in comunicare. Copii sa vorbeasca , sa se joace cu cuvinte si sa reactioneze cu ajutorul lor. Ei trebuie sa discute despre problemele pe care le ridica invatatul, planificarea si organizarea comportamentului. Trebuie sa fie receptivi la noile cuvinte si povesti, pentru a construi o baza personala a

intelesului semantic. Ei au nevoie de calauzire personala a adultilor ,care sa le ofere exemple potrivite la gramatica, matematica,etc. Exista mai multe mecanisme prin care vizionarea TV vatama centrele executive ale creierului uman. Ariile prefrontale aflate in zona din fata a lobilor frontali, locul de unde se organizeaza si se conduce procesul gandirii , celalalte functii de control, cele privind invatarea , motivatia, comportamentul, atentia, problemelor si multe altele. Atata timp cat vizionarea contribuie semnificativ la vatamarea cortexului prefrontal, va genera nu o imbegilizare a tinerilor noii generatii, ci un anumit gen de dezumanizare , prin alimentarea pana la anulare a controlului actelor instinctive precum agresivitatea, erotismul,bulimia. Daca nu vom proteja dezvoltarea creierului copiilor nostri, atunci va fi foarte probabil ca exacerbarea comportamentelor instinctiveagresivitatea ,bulimia si pulsurile sexuale eliminarea gandirii si controlului comportamentelor si emotiilor, sa nasca un om cel putin infirm mintal si sufleteste, daca nu si un potential pericol pentru societate.

S-ar putea să vă placă și