Testul Nr. 3 I. Dezbaterile judiciare a pricinii n prima instant 1.

Formulati notiunea fazei dezbaterile judiciare, nominaliznd etapele acestei faze n desfasurarea procesului civil, sedinta de judecata constituie o faza hotartoare, ntruct n aceasta perioada se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti, prin administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, se stabilesc drepturile ncalcate sau contestate n legatura cu care instanta va trebui sa emita hotarrea de restabilire a ordinii de drept ncalcate. n aceasta faza opereaza principiile rolului activ al judecatorului, nemijlocirii si continuitatii, contradictorialitatii, disponibilitatii, aflarii adevarului, dreptului de aparare, al publicitatii s.a. Etapele: 1. Partea pregatitoare 2. Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces 3. Judecarea pricinii n fond 4. Sustinerile orale 5. Adoptarea si pronuntarea hotarrii 2. Determinati sarcinile fiecrei etape a dezbaterilor judiciare 1. Partea pregatitoare ncepe cu deschiderea sedintei la ora fixata si anuntarea procesului care se va judeca. Partea pregatitoare include urmatoarele actiuni procesuale: verificarea prezentei partilor la proces (art. 198 din Codul de procedura civila); stabilirea identitatii partilor si verificarea mputernicirilor reprezentantilor art. 198 al. (2) CPC); explicarea drepturilor si obligatiilor interpretului (art. 199 din Codul de procedura civila); ndepartarea martorilor din sala de sedinta (art. 200 din Codul de procedura civila); anuntarea completului de judecata si dreptului de a face propuneri de recuzare si de abtinere de la judecata (art. 201 din Codul de procedura civila). 2. Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces (art. 56 din Codul de procedura civila), inclusiv dreptul de se adresa pentru solutionarea litigiului pe cale arbitrala, precum si efectele unui astfel de act (art. 202 din Codul de procedura civila); n partea pregatitoare instanta, de asemenea, explica drepturile si obligatiile expertului sau specialistului, daca acestia participa la judecarea cauzei, efectueaza si alte acte procesuale, n scopul crearii tuturor conditiilor necesare pentru examinarea justa si corecta a pricinii.

3. Judecarea pricinii n fond ncepe cu un raport asupra pricinii, prezentat de presedintele sedintei sau de un judecator. n raport se indica cine a naintat actiunea, mpotriva cui este naintata, pretentiile reclamantului, valoarea actiunii, circumstantele de fapt si de drept pe care reclamantul si ntemeiaza actiunea, precum si probele anexate la dosar. Daca este naintata actiunea reconventionala instanta este obligata sa raporteze si continutul acesteia, precum si obiectiile asupra cererii reconventionale. 4. Sustinerile orale Cuvntul n sustinerile verbale se ofera participantilor la proces n ordinea prevazuta de art. 233 din Codul de procedura civila. Daca n timpul sustinerilor verbale sau dupa ncheierea lor, instanta, considera, ca trebuie clarificate unele circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetate probe noi, ea printr-o ncheiere poate dispune reluarea examinarii pricinii n fond. Ulterior, urmeaza din nou sustinerile orale, conform regulilor generale. Dupa ncheierea sustinerilor orale, instanta se retrage n camera de deliberare, n vederea deliberarii si pronuntarii hotarrii. 5. Adoptarea si pronuntarea hotarrii n cadrul deliberarii completul de judecata este obligat sa analizeze si sa aprecieze probele dupa intima sa convingere, bazata pe cercetarea multiaspectuala, completa, nepaprtinitoare si nemijlocita a tuturor probelor n ansamblu si interconexiunea lor, calauzindu-se pe lege (art. 130 din Codul de procedura civila). La deliberarea hotarrii instanta determina : care circumstante si n baza caror probe urmeaza a fi recunoscute stabilite sau nestabilite; caracterul raportului juridic si legea ce urmeaza a fi aplicata; cum se va solutiona litigiul n baza legii aplicabile; ordinea de repartizare a cheltuielilor de judecata; daca hotarrea urmeaza a fi executata imediat. 3 Cum procedeaza instanta in cazul cind: A)Reclamantul a renuntat la actiune Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care: c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta; Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului (1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi atacata cu recurs. (2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza ca nu se admite o noua adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri.

B) Dupa retragerea completului de judecata in camera de deliberare s-a constatat necesitatea elucidarii unor circumstante importante judecarii pricinii Articolul 235. Reluarea examinarii pricinii n fond (2) n cazul n care, n timpul sustinerilor orale sau dupa ncheierea lor, considera ca trebuie clarificate noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau

cercetate noi probe, instanta dispune, printr-o ncheiere, reluarea examinarii pricinii n fond, sustinerilor orale, conform regulilor generale. Articolul 240. Problemele solutionate la deliberarea hotarrii (2) Daca, n timpul deliberarilor, considera necesara clarificarea unor noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetarea suplimentara a unor probe, instanta judecatoreasca emite o incheiere de reluare a dezbaterilor judiciare. Dupa examinarea pricinii n fond, instanta audiaza din nou sustinerile orale ale participantilor la proces. C)Pina la examinarea pricniii in fond piritul a ridiciat obiectii impotriva examinarii pricinii civile in instanta de judecata, indicind asupra clauzei de arbitraj Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care: e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala, iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii litigiului n judecata;

II. Consideraii generale privind recursul mpotriva hotrrilor primei instane pentru care este prevzut calea apelului 1. Caracterizai recursul mpotriva hotrrilor pentru care nu este prevzut calea apelului drept cale de atac COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil Articolul 400. Temeiurile declarrii recursului i casrii hotrrii (1) Prile i ali participani la proces snt n drept s declare recurs n cazul n care: a) nu au fost constatate i elucidate pe deplin circumstanele care au importan pentru soluionarea pricinii n fond; b) nu au fost dovedite circumstanele considerate de prima instan ca fiind stabilite; c) concluziile primei instane, expuse n hotrre, snt n contradicie cu circumstanele pricinii; d) au fost nclcate sau aplicate greit normele de drept material sau normele de drept procedural. (2) Se consider c normele de drept material snt nclcate sau aplicate eronat n cazul n care instana judectoreasc: a) nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat; b) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat; c) a interpretat eronat legea; d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consider c normele de drept procedural snt nclcate sau aplicate eronat n cazul n care: a) pricina a fost judecat de un judector care nu era n drept s participe la examinarea ei; b) pricina a fost judecat n absena unui participant la proces cruia nu i s-a comunicat locul, data i ora edinei de judecat; c) n judecarea pricinii au fost nclcate regulile cu privire la limba procesului; d) instana a soluionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces; e) hotrrea nu este semnat de judector sau este semnat de judec torul nemenionat n hotrre, cu excepia cazurilor prevzute la art. 242 alin.(2); [Art.400 al.(3), lit.e) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814] f) n dosar lipsete procesul-verbal al edinei de judecat. g) hotrrea a fost pronunat cu nclcarea competenei generale sau jurisdicionale. [Art.400 al.(3), lit.g) introdus prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] (4) Temeiurile prevzute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna i din oficiu de ctre instan. Hotarrile provizorii au caracter temporar, prin ele lundu-se masuri pe durata procesului. Hotarrea provizorie poate fi revocata sau modificata n cursul procesului, sau la sfrsitul lui. n dependenta de puterea legala si forta obligatorie, hotarrile se mpart n: hotarri definitive, hotarri nedefinitive. Pe baza acestui criteriu se poate stabili daca hotarrea este susceptibila de apel sau recurs. Astfel, hotarrile nedefinitive pot fi atacate cu apel, iar cele definitive cu recurs Potrivit art. 254 alin. (1) din Codul de procedura civila, au caracter definitiv hotarrile judecatoresti: a) emise n prima instanta fara drept de apel; b) emise n prima instanta, supuse apelului, dupa examinarea pricinii n apel, n cazul n care apelul este respins; c) emise n apel, prin care s-a rezolvat fondul cauzei. Alin. (2) al aceluiasi articol precizeaza, ca sunt irevocabile urmatoarele hotarri: a) emise n prima instanta, dupa expirarea termenului de atac; b) emise n prima instanta, atacate n apel sau recurs, dupa examinarea pricinii n recurs, n cazul n care s-a rezolvat fondul cauzei; c) emise n recurs prin care s-a rezolvat fondul cauzei

2. Deducei elementele recursului (subiecii, obiectul) i instanele competente s judece recursul SUBIECII: COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil

Articolul 398. Persoanele n drept s declare recurs Snt n drept s declare recurs: a) prile i ali participani la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul i reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecat ce li se cuvine. OBIECTUL: Actele de dispozitie judecatoresti (hotarri si ncheieri) fara drept de apel snt recurate conform sectiunii I-a a capitolului XXXVII din Codul de procedura civila, iar actele de dispozitie pronuntate de catre instantele de apel (decizii), conform sectiunii a II-a aceluiasi capitol. Snt supuse recursului urmatoarele acte de dispozitie judecatoresti: a) hotarrile: - pronuntate n prima instanta de catre curtile de apel, inclusiv de cea economica, conform competentei jurisdictionale stabilita de art.33 si 36 din Codul de procedura civila; - pronuntate n prima instanta de Curtea Suprema de Justitie, conform competentei jurisdictionale stabilita de art.34 din Codul de procedura civila; - alte hotarri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.397 din Codul de procedura civila). b) deciziile pronuntate de curtile de apel n calitate de instante de apel (art.429 alin.(1) din Codul de procedura civila); c) ncheierile pronuntate n prima instanta pentru care legea instituie n mod expres posibilitatea recurarii acestora, indiferent de instanta care le pronunta (de fond sau apel) (exemple de ncheieri: de stramutare a pricinii (art. 43 alin. 3 din Codul de procedura civila); de respingere a admiterii n calitate de coparticipant (art. 62 alin. 4 din Codul de procedura civila); de respingere a examinarii concomitente a actiunii intervenientului principal cu actiunea initiala (art. 65 alin. 5 din Codul de procedura civila); asupra cheltuielilor de judecata (art. 99 din Codul de procedura civila); de respingere a cererii de repunere n termen (art. 116 alin. 5 din Codul de procedura civila); de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. 128 alin. 3 din Codul de procedura civila) etc. ); - ncheierile care fac imposibila examinarea pricinii n continuare, chiar daca legea nu prevede expres posibilitatea atacarii lor, inclusiv ncheierile curtilor de apel prin care nu este solutionat fondul, cu exceptia ncheierilor de ncetare a procesului, de confirmare a tranzactiei de mpacare, de transmitere a cauzei dupa competenta, precum si de anulare a deciziilor din apel, de Curtea Suprema de Justitie, cu scoaterea cererii de pe rol; - celelalte ncheieri nu se supun recursului separat, ci numai odata cu fondul (art.423 din Codul de procedura civila). De asemenea, se supune recursului decizia sau hotarrea suplimentara, pronuntata n ordinea stabilita de art.250 din Codul de procedura civila.

Nu pot fi atacate cu recurs: - deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare; - ncheierea prin care a fost admisa cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare; - hotarrile n privinta carora subiectii recursului nu au utilizat calea apelului, n cazul n care legea prevede aceasta cale de atac pentru categoria respectiva de hotarre sau n cazul n care n privinta acestor subiecti a fost retras apelul, retragerea fiind admisa de catre instanta de apel prin ncheierea irevocabila (art.429 alin.(4) din Codul de procedura civila). INSTANELE COMPETENTE S JUDECE RECURSUL: Articolul 399. Instanele competente s examineze recursul (1) Curile de apel judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prima instan fr drept de apel. (2) Colegiul civil i de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al Curii Supreme de Justiie examineaz recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prim instan de ctre curtea de apel respectiv. 3 Cum va proceda instanta de RECURS :

A) Cererea recursului a fost depusa de o persoana m care nu a fost atrasa la judecarea pricinii in fond, dar care este lezata in drepturi prin hotarirea atacata Articolul 398. Persoanele n drept sa declare recurs Snt n drept sa declare recurs: a) partile si alti participanti la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul si reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecata ce li se cuvine. Articolul 409. Restituirea cererii de recurs (1)Cererea de recurs se restituie daca: c) a fost depusa de o persoana care nu este n drept sa declare recurs; (3) Restituirea cererii de recurs se efectueaza n temeiul ncheierii instantei de recurs. ncheierea instantei de recurs privind restituirea cererii de recurs poate fi atacata cu recurs potrivit art.426, cu exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea Suprema de Justitie. B) Cererea recursului a fost depusa pe motiv de incalcare de prima instanta a procedurii audierii martorului Conform art. 400 si art. 417 recursul va fi respins ca fiind neintemeiat. Temeiurile din art. 400 sunt exhaustive iar recursul depus pe motiv de incalcare a procedurii de audiere a martorului nu est in art. 400, instanta de recurs va

restitui cererea. Articolul 400. Temeiurile declararii recursului si casarii hotarrii (1) Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care: a) nu au fost constatate si elucidate pe deplin circumstantele care au importanta pentru solutionarea pricinii n fond; b) nu au fost dovedite circumstantele considerate de prima instanta ca fiind stabilite; c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii; d) au fost ncalcate sau aplicate gresit normele de drept material sau normele de drept procedural. (2) Se considera ca normele de drept material snt ncalcate sau aplicate eronat n cazul n care instanta judecatoreasca: a) nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicata; b) a aplicat o lege care nu trebuia sa fie aplicata; c) a interpretat eronat legea; d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se considera ca normele de drept procedural snt ncalcate sau aplicate eronat n cazul n care: a) pricina a fost judecata de un judecator care nu era n drept sa participe la examinarea ei; b) pricina a fost judecata n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul, data si ora sedintei de judecata; c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului; d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces; e) hotarrea nu este semnata de judecator sau este semnata de judecatorul nementionat n hotarre, cu exceptia cazurilor prevazute la art.242 alin.(2); f) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata; g) hotarrea a fost pronuntata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale. (4) Temeiurile prevazute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna si din oficiu de catre instanta. Articolul 409. Restituirea cererii de recurs (1) Cererea de recurs se restituie daca: a) recursul nu este declarat n temeiurile consemnate la art.400; C) In cerere lipsesc data cu privire la numele si adresa intimatului Articolul 405. Cuprinsul cererii de recurs (1) Cererea de recurs trebuie sa fie dactilografiata si trebuie sa cuprinda: a) denumirea instantei la care se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuala a recurentului sau a persoanei ale carei interese le reprezinta, adresa lor; c) numele sau denumirea intimatului si adresa lui; d) data pronuntarii hotarrii atacate cu recurs; e) denumirea instantei care a emis hotarrea n fond, data pronuntarii si dispozitivul

hotarrii, argumentele admiterii sau respingerii actiunii; f) esenta si temeiurile recursului, argumentul ilegalitatii sau netemeiniciei hotarrii atacate, solicitarile recurentului, propunerile respective; g) data declararii recursului si semnatura recurentului. (2) La cererea de recurs se anexeaza dovada de plata a taxei de stat si lista noilor nscrisuri. (3) Daca cererea de recurs se depune de un reprezentant, la ea se anexeaza documentul, legalizat n modul stabilit, care atesta mputernicirile acestuia daca n dosar lipseste o astfel de mputernicire. Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs (1) Daca cererea de recurs nu ntruneste conditiile prevazute la art.405 si daca recursul este depus fara plata taxei de stat, instanta de recurs dispune, printr-o ncheiere, sa nu se dea curs cererii, acordnd recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca, recursul se considera depus la data prezentarii sale initiale. n caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului. (3) ncheierea instantei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacata cu recurs daca face imposibila judecarea de mai departe a pricinii, cu exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea Suprema de Justitie.