BOL I

DET ER MI NATE D E
ARTROPO DE

MARCU IOANA MARIA

BIOLOGIE ANUL III
 AR TR OPO DELE
-sunt f ii nte nevertebr ate car e au cor p
segmentat si pici oar ele arti cul ate.

 Pot avea rol patogen, pot fi vectori de boli,sau

gazde intermediare pentru unele specii de
helminti
 Artropodele de importanta medicala fac parte din
urmatoarele gruputi:
 INSECTE:aucorpul alcatuit din trei segmente (cap,
torace ,abdomen) iar pe torace prezinta trei perechi de
picioare
 ARAHNIDE:au corpul din doua segmente(cefalo-torace
si abdomen) iar pe cefalo-torace prezinta patru perechi
de picioare
 CRUSTACEE:prezinta cinci perechi de picioare
 PRINCIPALELE GRUPURI DE ARTROPODE DE IMPORTANTA MEDICALA

FELUL LOCALIZAREA GRUP GEN AFECTIUNEA PE AFECTIUNEA PE CARE O

PARAZITARII PARAZITILOR CARE O DETERMINA TRANSMITE
PARAZITI ECTOPARAZITEI PADUCHI PEDICULUS PEDICULOZA TIFOS EXANTEMATIC FEBRA
RECURENTA EPIDEMICA

PHTHRIUS FTIRIAZA -

DERMATOPARAZITI PURECI SARCOPSYLLA (TUNGA) TUNGIAZA -

MUSTE HYPODERMA, DERMATOBIA MIAZA CUTANATA -

ACARIENI SARCOPTES SCABIA

DEMODEX FOLICULITA ACARIANA

PARAZITI CAVITARI MUSTE DIFERITE SPECII MIAZE CAVITARE

TANTARI ANOPHELES MALARIA

CULEX FILARIOZE

FLEBOTOMI AEDES FEBRA GALBENA

ARTROPODE HEMATOFAGE CARE
ATACA NUMAI CAND IAU PRANZUL PHELBOTOMUS HARARA LEISHMANIOZELE FEBRA PAPATACE
SANGUIN
MUSTE STOMOXIS ANTRAX (PRO PARTE)

GLOSSINA TRIPANOSOMIAZA AFRICANA

MUSTE NEGRE SIMULIUM ONCHORCECOZA

TAUNI CHRYSOPS LOAZA

PURECI XENOPSYLLA PESTE

PLOSNITA CIMEX

ACARIENI IXODES SI ALTE GRUPURI IXODISM BABESIOZE RICKETTSIOZE

ORNITHODORUS FEBRA RECURENTA ENDEMICA

VECTORI MECANICI MUSTE DIFERITE GENURI AFECTIUNI DIGESTIVE BACTERIENE,

VIRALE, PARAZITE

GANDACI DE BLATTA AFECTIUNI DIGESTIVE

BUCATARIE

POLUANTI PENTRU ALIMENTE ACARIENI TIROGLYPHUS ENTERITA ACARIANA

1  Pediculoza este
PED ICU LOZA datorata insectei
Pediculus humanus
var. corporis si
Pediculus humanus
var. capitis.
 Paduchele de corp(P.humanus var. corpotris)este
turtit dorso-ventral.
 Masculul are sub 3 mm lungime iar femela putin
peste 3 mm
 Culoarea e alb-cenusiu-perlat
 Fiecare pereche de picioare prezinta la
extremitatile libere cate o formatiune ca un
cleste, cu ajutorul careia se prinde de firele de
par sau tesatura si inainteaza
 P.humanus este o insecat exclusiv hematofaga
 El traieste insa nu pe corp ci pe lenjeria de corp de
unde trece pe tegument de cateva ori pe zi, pentru a
lau pranzul sanguin
 Femela depune oua neembrionate, care evolueaza la o temperatura peste
22ºC
 Larvele iesite din ou seamana cu adultii dar sunt mai mici si sunt tot
hematofage
Rol patogen
 Afectiunea determinata de insecat este pediculoza si se caracterizeaza
prin prurit, cu dermita consecutiva de grataj, hiperpigmentare regionala
 Insecta este un vector reductibil
Dia gnostic
 Insectele sunt cautate pe lenjeria de corp la tivuri si la cusaturi,in
special la brau, guler si incheietura manecii.
 Se recolteaza cu pensa si se examineaza cu ochiul liber, cu lupa
de mana sau microscop intre lama si lamela, intr-o picatura de
caid lactic sau lacto-fenol Aman.
 Paduchele de cap(P. humanus var. capitis)este
asemenetor cu cel de corp dar este mai mic
 Traieste intre firele de par ale capului
 Depune oua lipite de firele de par
 Ouale se vad cu ochiul liber ca niste puncte
alungite, perlate (lindini)
 2. F TIRI AZA
 Este determinata de o insecat Phtirus pubis(Phtirius pubis)
asemanatoare cu paduchele de corp
 Este mai mic, masculul are 1 mm lungine iar femela 1,5 mm
 Prezinta la picioare pense puternice
 Insecta este hematofaga
 Traieste in zona capilara pubiana, perineala, pe abdomen si
ocaziunal in axila, barba, sprancene in cazuri de infestari masive
 Prezenta insectei este insotita
de un puruit foarte intens si
leziuni polimorfe de grataj
 DI AGNOST IC
 Insectele se recolteaza cu pensa dintre firele de par sau cand
sunt prinse de pe tegument in timpul ptanzului sanguin
 Se examineaxa la fel ca paduchele de corp
  Scabia e determinata de carianul
Sarcoptes scabiei
3. SCABI A  Este un acarian microscopic cu corpul
rotund, oval
 Pe suprafata prezinta striuri paralele
transversale
 Masculul este de
culoare alb-
rosiatica si are
0,200-0.240 mm
lungime/0,140-
0,200mm latime
 Are patru perechi
de picioare
 Perechile I, II si IV
de picioare au
ventuze terminale
iar perechea III
cate un par lung
terminal
 Femela are
culoarea gri-
perlata iar
dimensiunile
0,230-0,400
mm
lungime/0,250-
0,350 mm
latime
 Perechile I si II
de picioare au
ventuze iar
perechile III si
IV au peri
terminali
 Femela traieste in galerii cu traiest usor sinuos, sapate in derm,
inaintand cu 2-3 mm in 24 ore.
 Masculul poate fi intalnit in special pe suprafata tegumentului si mai rar
in galeriile sapate de femele
 Dupa acuplare femela depune in galerii zilnic cate 4-5 oua care
sunt ovale si au 0,150-0.100 mm
 Coaja lor este subire si sunt neembrionare
 In aproximativ 7 zile se formeaza in ou o larva hexapoda iar dupa
aproximativ 4 saptamani, larvele devin adulti octopozi
 Ro l p atogen
 Sarcoptul nu este
un hematofag ci
se hraneste cu
suc dermic
 El se localizeaza
in specialin axila,
la brau, plicile
fesiere, pe fata
anterioara a
articulatiei mainii,
in spatiile
interdigitale, pe
organele sexuale
la barbat, pe san
 Scabia e insotita de prurit, in special nocturn
 Pruritul se insteleaza dupa aproximativ 8 zile de la infestare
 Pe tegumente se vad santurile sapate in derm si acre au la
capat o mica vesicula de aspect perlat
 Di agnost ic
 Galeria sapata de femela se deschide cu un ac pana la capatul ei unde,
parazitul se agata spontan de varful acului si apoi se extrage
 Se examineaza cu ochiul liber, cu lupa sau la microscop, intr-o picatura
de acid lactilc sau lactofenol Amann intre lama si lamela
 In afara speciei umane de parazit, exista foate multe specii care
paraziteaza animalele
 Omul se poate infesta cu aceste specii, dar la om parazitii nu sapa
galerii in tegumente iar parazitul este temporar, vindecarea
survenind spontan sau dupa primul tratament
 Ocazional omul poate fi
parazitat pasager cu acarieni din
genul Tyrogluphus,Glyciphagus
s.a care traiesc pe branzeturi,
dulciuri fructe zaharoase
pastrate in magazii neaerisite si
umede
 Paraziti determina la om eruptii
pururiginoase in special la maini
 Boala are in special caracter profesional (scabia cofetarilor)
 Consumul de alimente parazitate poate determina enterite
pasagere
4 FOL IC UL ITA CU
DEM ODEX
 ESTE DETERMINATA DE
ACARIANUL Demidex
foliculorum
 Parazitul are aspect
vermiform
 Masculul are 0,300 mm
lungime iar femela
0,400mm
 Oule sale sunt ovale si au
80/50µ
 Rolul patogen al
parazitului este in
general redus
 Parazitul traieste
in foliculii pilosi,
glandele
sebacee ale
fetei, in
comedoanele de
pe aripa nasului,
barbie, obraji,
frunte, pleoape
 Local poate
determina
,intretine sau
suprapopula
foliculite
 Diagnosticul se precizeaza
examinand produsul extras
din comedoame sau foliculi
pilosi intr-o picatura de acid
lactic sau lactofenol
Amann, intre lama si
lamela la microscop
 BIB LIOGR AF IE

 P.DANCESCU-Laboratorul clinic-
parazitologie editura medicala