P. 1
PARAZITI

PARAZITI

5.0

|Views: 1,242|Likes:
Published by ioana

More info:

Published by: ioana on Jul 12, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

BOL I DET ER MI NATE D E ARTROPO DE

MARCU IOANA MARIA BIOLOGIE ANUL III

AR TR OPO DELE -sunt f ii nte nevertebr ate car e au cor p segmentat si pici oar ele arti cul ate.

 Pot avea rol patogen, pot fi vectori de boli,sau gazde intermediare pentru unele specii de helminti  Artropodele de importanta medicala fac parte din urmatoarele gruputi:
 INSECTE:aucorpul alcatuit din trei segmente (cap, torace ,abdomen) iar pe torace prezinta trei perechi de picioare  ARAHNIDE:au corpul din doua segmente(cefalo-torace si abdomen) iar pe cefalo-torace prezinta patru perechi de picioare  CRUSTACEE:prezinta cinci perechi de picioare

PRINCIPALELE GRUPURI DE ARTROPODE DE IMPORTANTA MEDICALA
FELUL PARAZITARII
PARAZITI

LOCALIZAREA PARAZITILOR
ECTOPARAZITEI

GRUP
PADUCHI

GEN
PEDICULUS PHTHRIUS

AFECTIUNEA PE CARE O DETERMINA
PEDICULOZA FTIRIAZA TUNGIAZA MIAZA CUTANATA SCABIA FOLICULITA ACARIANA MIAZE CAVITARE

AFECTIUNEA PE CARE O TRANSMITE
TIFOS EXANTEMATIC FEBRA RECURENTA EPIDEMICA -

DERMATOPARAZITI

PURECI MUSTE ACARIENI

SARCOPSYLLA (TUNGA) HYPODERMA, DERMATOBIA SARCOPTES DEMODEX

PARAZITI CAVITARI

MUSTE TANTARI

DIFERITE SPECII ANOPHELES CULEX

MALARIA FILARIOZE FEBRA GALBENA HARARA LEISHMANIOZELE FEBRA PAPATACE ANTRAX (PRO PARTE) TRIPANOSOMIAZA AFRICANA ONCHORCECOZA LOAZA PESTE

FLEBOTOMI ARTROPODE HEMATOFAGE CARE ATACA NUMAI CAND IAU PRANZUL SANGUIN MUSTE

AEDES PHELBOTOMUS STOMOXIS GLOSSINA

MUSTE NEGRE TAUNI PURECI PLOSNITA ACARIENI

SIMULIUM CHRYSOPS XENOPSYLLA CIMEX IXODES SI ALTE GRUPURI ORNITHODORUS IXODISM

BABESIOZE RICKETTSIOZE FEBRA RECURENTA ENDEMICA AFECTIUNI DIGESTIVE BACTERIENE, VIRALE, PARAZITE AFECTIUNI DIGESTIVE

VECTORI MECANICI

MUSTE GANDACI DE BUCATARIE

DIFERITE GENURI BLATTA TIROGLYPHUS ENTERITA ACARIANA

POLUANTI PENTRU ALIMENTE

ACARIENI

1 PED ICU LOZA

 Pediculoza este datorata insectei Pediculus humanus var. corporis si Pediculus humanus var. capitis.

 Paduchele de corp(P.humanus var. corpotris)este turtit dorso-ventral.  Masculul are sub 3 mm lungime iar femela putin peste 3 mm

 Culoarea e alb-cenusiu-perlat  Fiecare pereche de picioare prezinta la extremitatile libere cate o formatiune ca un cleste, cu ajutorul careia se prinde de firele de par sau tesatura si inainteaza

 P.humanus este o insecat exclusiv hematofaga  El traieste insa nu pe corp ci pe lenjeria de corp de unde trece pe tegument de cateva ori pe zi, pentru a lau pranzul sanguin

 Femela depune oua neembrionate, care evolueaza la o temperatura peste 22ºC  Larvele iesite din ou seamana cu adultii dar sunt mai mici si sunt tot hematofage

Rol patogen
  Afectiunea determinata de insecat este pediculoza si se caracterizeaza prin prurit, cu dermita consecutiva de grataj, hiperpigmentare regionala Insecta este un vector reductibil

Dia gnostic
 Insectele sunt cautate pe lenjeria de corp la tivuri si la cusaturi,in special la brau, guler si incheietura manecii.  Se recolteaza cu pensa si se examineaza cu ochiul liber, cu lupa de mana sau microscop intre lama si lamela, intr-o picatura de caid lactic sau lacto-fenol Aman.

 Paduchele de cap(P. humanus var. capitis)este asemenetor cu cel de corp dar este mai mic  Traieste intre firele de par ale capului

 Depune oua lipite de firele de par  Ouale se vad cu ochiul liber ca niste puncte alungite, perlate (lindini)

 Este determinata de o insecat Phtirus pubis(Phtirius pubis) asemanatoare cu paduchele de corp  Este mai mic, masculul are 1 mm lungine iar femela 1,5 mm  Prezinta la picioare pense puternice

2. F TIRI AZA

 Insecta este hematofaga  Traieste in zona capilara pubiana, perineala, pe abdomen si ocaziunal in axila, barba, sprancene in cazuri de infestari masive

 Prezenta insectei este insotita de un puruit foarte intens si leziuni polimorfe de grataj

DI AGNOST IC
 Insectele se recolteaza cu pensa dintre firele de par sau cand sunt prinse de pe tegument in timpul ptanzului sanguin  Se examineaxa la fel ca paduchele de corp

3. SCABI A

 Scabia e determinata de carianul Sarcoptes scabiei  Este un acarian microscopic cu corpul rotund, oval  Pe suprafata prezinta striuri paralele transversale

 Masculul este de culoare albrosiatica si are 0,200-0.240 mm lungime/0,1400,200mm latime  Are patru perechi de picioare  Perechile I, II si IV de picioare au ventuze terminale iar perechea III cate un par lung terminal

 Femela are culoarea griperlata iar dimensiunile 0,230-0,400 mm lungime/0,2500,350 mm latime  Perechile I si II de picioare au ventuze iar perechile III si IV au peri terminali

 Femela traieste in galerii cu traiest usor sinuos, sapate in derm, inaintand cu 2-3 mm in 24 ore.  Masculul poate fi intalnit in special pe suprafata tegumentului si mai rar in galeriile sapate de femele

 Dupa acuplare femela depune in galerii zilnic cate 4-5 oua care sunt ovale si au 0,150-0.100 mm  Coaja lor este subire si sunt neembrionare  In aproximativ 7 zile se formeaza in ou o larva hexapoda iar dupa aproximativ 4 saptamani, larvele devin adulti octopozi

Ro l p atogen
 Sarcoptul nu este un hematofag ci se hraneste cu suc dermic  El se localizeaza in specialin axila, la brau, plicile fesiere, pe fata anterioara a articulatiei mainii, in spatiile interdigitale, pe organele sexuale la barbat, pe san

 Scabia e insotita de prurit, in special nocturn  Pruritul se insteleaza dupa aproximativ 8 zile de la infestare  Pe tegumente se vad santurile sapate in derm si acre au la capat o mica vesicula de aspect perlat

Di agnost ic
 Galeria sapata de femela se deschide cu un ac pana la capatul ei unde, parazitul se agata spontan de varful acului si apoi se extrage  Se examineaza cu ochiul liber, cu lupa sau la microscop, intr-o picatura de acid lactilc sau lactofenol Amann intre lama si lamela

 In afara speciei umane de parazit, exista foate multe specii care paraziteaza animalele  Omul se poate infesta cu aceste specii, dar la om parazitii nu sapa galerii in tegumente iar parazitul este temporar, vindecarea survenind spontan sau dupa primul tratament

 Ocazional omul poate fi parazitat pasager cu acarieni din genul Tyrogluphus,Glyciphagus s.a care traiesc pe branzeturi, dulciuri fructe zaharoase pastrate in magazii neaerisite si umede  Paraziti determina la om eruptii pururiginoase in special la maini

 Boala are in special caracter profesional (scabia cofetarilor)  Consumul de alimente parazitate poate determina enterite pasagere

4 FOL IC UL ITA CU DEM ODEX
 ESTE DETERMINATA DE ACARIANUL Demidex foliculorum  Parazitul are aspect vermiform  Masculul are 0,300 mm lungime iar femela 0,400mm  Oule sale sunt ovale si au 80/50µ

 Rolul patogen al parazitului este in general redus  Parazitul traieste in foliculii pilosi, glandele sebacee ale fetei, in comedoanele de pe aripa nasului, barbie, obraji, frunte, pleoape  Local poate determina ,intretine sau suprapopula foliculite

 Diagnosticul se precizeaza examinand produsul extras din comedoame sau foliculi pilosi intr-o picatura de acid lactic sau lactofenol Amann, intre lama si lamela la microscop

BIB LIOGR AF IE
 P.DANCESCU-Laboratorul clinicparazitologie editura medicala

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->