Subiecte la Stiinta Materialelor 1.

Proprietatile fizice ale materialelor a) Densitatea, in functie de natura materialului si anume: - densitatea absoluta (raportul dintre masa si volum) - densiaea aprenta (in cazul materialilor poroase), densitatea aparenta este luata in consideratie in stabilirea greutatii proprii - densitatea in gramada (in starea afanata sau compacta) b) Volumul de goluri (totalitatea spatiilor neocupate, libere) c) Compactitatea si porozitatea (gradul de umplere al unui volum dat de material) 2.Comportarea materialelor fata de apa Apa patrunde in materialele hidrofile prin absorbtie, adsorbtie, ascensiune capilara si prin presiune. Absorbtia de apa a materialelor are efecte negative asupra majoritatii proprietatilor acestora (rezistente mecanice, izolare termica, comportare la inghet-dezghet repetat) precum si asupra aspectului si confortului. Higroscopicitatea este proprietatea materialelor de a absorbi si adsorbi vapori de apa din mediul ambient, fenomen urmat de condesarea capilara. Higroscopicitatea modifica negative proprietatile materialelor. 3. Pamantul. Structura. Clasificare Structura globului terestru. Prin glob terestru se intelege ansamblul format din interiorul pamantului si invelisurile sale extreme. Interiorul globului terestru este alcatuit din urmatoarele zone: a) scoarta terestra (este situate la suprafata pamantului si are grosimea de 10-50 km) b) mantaua (formata din doua subzone si anume mantaua superioara si mantaua inferioara, este situate in partea cea mai de jos a scoartei si nivelul de 2900 km) c) nucleul (este cuprins intre 2900 km si centrul Pamantului, dintre toate zonele pamantului nucleul are cea mai mare densitate) Pamantul se clasifica in: pamanturi coezive si pamanturi neocoezive. 4. Proprietatile fizice ale Pamantului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Porozitatea (n) Indicele porilor (e) Umiditatea (w) Greutatea volumica a scheletului (ys) Densitatea scheletului (ro s) Greutatea volumica a Pamantului (y) Gradul de indesare (l D) D indice

8. Gradul de umiditatea 9. Compozitia granulometrica 10. Coeficientul de neuniformitate 11. Indicele de plasticitate 5. Tipuri de roci (dupa geneza) - roci magmatice - roci sedimentare - roci metamorfice Roci magmatice: S-au format prin solidificarea magmei In compozitia lor predomina cuartul si feldspatii Structura si textura rocilor magmatice sunt determinate de modul in care s-a produs solidificarea magmei Roci sedimentare - s-au format in urma unor procese de distrugere fizico-chimice a rocilor magmatice sau metamorfice, prin cristalizari si precipitari din solutii sau prin acumulari de resturi organice Roci metamorfice - s-au format in urma unor procese de metamorfozare a rocilor magmatice sau din sedimentare sub actiunea unor factori de natura chimica sau fizica, actionand simultan sau individual, care a determinat modificarea fie ca compozitiei chimice si mineralogige, fie a structurii si a texturii, fie a ambelor. 6. Materiale de constructii din piatra naturala Produsele din piatra naturala pot fi folosite la executarea lucrarilor de contructii fara o prelucrare speciala sau dupa o prelucrare mecanica Materialele din piatra neprelucrata - bolovanii sunt pietre de forme rotunjite cu dimensiuni mai mari de 71 mm, utilizat la executia zidurilor de sprijin pt. impiedicarea alunecarilor de teren, consolidarea malurilor si talazurilor expuse la alunecari de teren, etc. - piatra bruta sub forma de blocuri de forma neregulata se executa la fundatii masive, la unele diguri - piatra pentru anrocamente (cel putin 100 kg) serveste pt. consolidarea talazurilor aflate sub apa si pt. executarea barajelor - lespezi, pietre cu dimensiuni mici neprelucrate 7. Argilele Sunt roci sedimentare cu plasticitate mai mult sau mai putin evidentiata, sunt roci fin granulare cu marimea mai mica de 0,005 mm. Caracterele structurale si texturale ale argilelor sunt determinate de dimensiunile granulelor si de natura mineralogica a constituentilor.

Argilele sunt de regula amestecuri din minerale si contin diferite impuritati (calcar, ghips, oxizi metalici, cuart) 8. Liantii pe baza de ghips Ipsosurile sunt lianti nehidraulici artificiali, fabricati din ghips prin procese de deshidratare si disociere termina In functie de temperature, durata si conditiile de deshidratare, de calitatea materiei prime se obtin urmatorii lianti: ipsosul pt. constructii, ipsosul de mare rezistenta, ipsosul de pardoseala. Ipsosul pt. constructii - se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului la temperature de 180-200 grade - este de culoare variind de la alb la gri deschis si care prin amestec cu apa formeaza o pasta plastica Ipsosul de mare rezistenta Are o porozitate mica ceea ce il face rezistent el fiind utilizat in obtinerea de prefabricate. Principalele criterii de apreciere a calitatii ipsosurilor sunt urmatoarele: - gradul de puritate - finetea de macinare - timpul de priza - rezistenta mecanica - culoarea 9. Mortare Sunt folosite in lucrari de constructii, sunt amestecuri bine dozate si omogenizate de liant, apa si nisip care se aplica in straturi subtiri pe un support de care adera si care conlucreaza in exploatare. Mortarele se clasifica dupa mai multe criterii si anume: - mortare pt zidarie - mortare de tencuire (protectie impotriva intemperiilor, izolarii termice) - mortare speciale Propietatile mortarelor intarite - rezistenta mecanica - rezistenta la inghet dezghet repetat - adeziune la vapori - contractie la uscare 10. Betoane Pt. organizarea betoanelor de calitate este obligatorie respectarea conditiilor de calitate fata de materialele componente si a principiilor specifice fiecarei etape tehnologice. Etapele principale in tehnologia betonului sunt: - stabilirea compozitiei - transportul betonului - turnarea betonului

- compactarea betonului - decofrarea betonului Prepararea betonului se poate efectua manual sau mechanic. Transportul betonului se face de obicei folosind autobetoniere. Turnarea betonului trebuie sa se efectueze inainte de inceperea prizei cimentului. Turnarea betonului trebuie sa se faca continuu, fara intreruperi, iar in timpul turnarii sa nu se produca segregare. Compactarea betonului. Prin compactare se urmareste eliminarea aerului din beton sau la periferia cofrajurilor. Decofrarea betonului se poate efectua numai dupa ce betonul a atins valori ale rezistentelor mecanice care sa permita suportarea greutatii proprii. 11. Cimentul Portland Cimentul Portland este un liant hydraulic obtinut prin macinarea avansata a clincherului de ciment cu adios obligatoriu si strict necesar de ghips si cu alte eventuale adaosuri si aditivi in functie de calitatea ce se doreste a fi obtinuta. Cimentul Portland este cimentul de cea mai larga utilizare in constructiile de orice fel. Datorita pretului si problemelor generate de fabricarea lui, cimentul Portland trebuie folosit rational. Proprietatile cimentului Portland sunt datorate compozitiei chimice si mineralogice, structuri fizice, suprafete specifice, conditiilor de exploatare. Sunt utilizate pt producerea de betoane situate in medii ce contin ape mineralizate. Acest ciment contine o proportie importanta de belit. 12. Materiale metalice feroase Sunt metale feroase, de cea mai larga utilizare in domeniul constructiilor, au drept component principal fierul, aliat cu unul sau mai multi componenti metalici sau nemetalici, formand doua clase mari de aliaje: fonte si oteluri Fonte. Sunt aliaje de fier si cupru cu peste 2% cupru, obtinute in furnal, continand de obicei siliciu, mangan, fosfor. Se folosesc pt piese turnate si pt elaborarea otelurilor. Otelurile. Pot fi simple si aliate. Otelurile cu carbon putin sunt mai maleabile, dar cu rezistente mecanice mici, cele cu carbon mai mult sunt rigide, casante, cu deformatii mici. Pt. constructii otelul se livreaza in doua grupe: pe baza proprietatilor mecanice si pe baza compozitiei chimice. In constructii se utilizeaza materiale din oteluri obtinute prin laminare, trifilare, forjare, turnare. Materialele din otel sunt utilizate pt. armarea betonului. Pt. armare se utilizeaza otel laminat la cald, sub forma unor bare cu profil neted. 13. Metale neferoase Materialele neferoase se utilizeaza in domeniul constructiilor, ca atare sau sub forma de aliaje. Se utilizeaza sub forma de piese sau ca aliaje de lipit.

Aluminiu. Este un metal usor, casant la 600 grade, ductil, maleabil, cu plasticitate mare si rezistenta mica. Are conductivitate termica si electrica buna. Cuprul. Este un metal greu, ductile, maleabil cu proprietati mecanice moderate, cu conductivitate termica si electrica buna. Se utlizeaza ca atare sub forma de aliaje, precum si pt cuprarea tablelor de otel. Aliajele mai importante sunt alamele si bronzurile. Zincul. Este un metal greu, comportarea la deformare este determinate de temperature, se foloseste ca protectie anticoroziva. Plumbul. Este un metal foarte greu, usor fuzibil, moale, care se toarna si se prelucreaza usor. Se utilizeaza pt. elemente de instalatii (tevi de scurgere, sifoane, etc.) 14. Metalele ceramice Se obtin prin arderea unor corpuri formate din mase argiloase sau amestecuri de silicate, oxizi metalici, etc. Sunt in general materiale oxidice. Au rezistente mecanice si chimice bune si durabilitate mare in timp. Materialul ceramic se utilizeaza pt. zidarie si finisarea peretilor, pt. pardoseli, pt. reazlizarea acoperisurilor, pt. zidaria cuptoarelor, etc. Dupa compozitia chimica se impart in: - produse din ceramica bruta (caramizi, tigle, teracote) - produse din ceramica fina (faianta, gresie, portelan) 15. Materiale bituminoase Sunt bitumurile si gudroanele utilizate ca atare sau impreuna cu alte materiale, ca liant pt. mortare si betoane asfaltice, materiale de invelitori, de protectii anticorozive, de impregnare. Bitumurile sunt materiale naturale sau artificiale de natura organica si de consistenta variabila. In natura, bitumurile se gasesc sub forma de depozite in scoarta terestra sub forma de lacuri, imbiband diferite roci. Bitumurile artificiale se obtin din prelucrarea pacurii parafinate sau prin distilarea pacurii asfaltuase. Bitumurile sunt amestecuri complexe de hidrocarburi, derivati de oxigen, sulf, azot in care sunt continuti ioni metalici. Dupa utilizare bitumurile se impart in principal in: - bitumuri pt. drumuri - bitumuri industriale neparafinoase - bitumuri pt. hidroizolatii simple si aditivizate - bitumuri speciale (pt protectia conductelor subterane) Bitumurile sunt substante hidrofobe ce nu adera la suport umed. 16. Materiale de vopsitorii Se numesc materiale de vopsitorie, materialele naturale sau sintetice ce se aplica in stare lichida sub forma de pelicule. Dupa pozitia pe care o ocupa in sistemul de vopsire, materialele de vopsitorie se impart in: grunduri, chituri, vopsele, emailuri si lacuri.

Grundurile si chiturile se utilizeaza pt. pregatirea suprafetelor in scopul finalizarii sau a protectiei prin vopsire. Vopselele si emailurile sunt materiale cu compozitii si proprietati diferite, utilizate pt. obtinerea de pelicule colorate si opace. Lacuriel se aplica pe suprafete vopsite pt finisarea finala a acestora prin formarea de pelicule transparente si lucioase. Materialele de vopsitorie sunt alcatuite din pigmenti, substante peliculagene, materiale de umplutura si diverse adaosuri. 17. Lemnul si materialele pe baza de lemn Este un material de natura organic, cu compozitie chimica complexa, dependeta de specie, dependenta de varsta arborelui. Pt. obtinerea materialelor si elementelor de constructii din lemn pot fi utilizati numai arborii. In domeniul constructiilor se utilizeaza doua categorii mari de materiale lemnoase: 1. materiale care pastreaza proprietatile lemnului brut 2. materiale eficiente, moderne, obtinute din esente moi sau din deseuri cu ajutorul unor lianti Produse din lemn brut: - busteni - stalpi pt. linii aeriene - barne - prajini Produse semifabricate: Cherestea grinzi - dulapi - rigle - scanduri - sipci 18. Materiale composite Sunt cunoscute pana nu demult sub denumirea de materiale plastice consolidate. Sunt primele materiale a caror structura moleculara o realizeaza omul. Materialele composite sunt amestecuri de doua sau mai multe componente ale caror proprietati se completeaza reciproc conferind arhitecturii noi obtinute proprietati superioare celor specifice fiecarei componente in parte. Materialele compozite poseda urmatoarele proprietati: - sunt create artificial prin combinarea diferitelor componente (sunt excluse compozitele naturale) - repr. o combinare a cel putin doua materiale deosebite d.p.v. chimic - poseda proprietati pe care componentele luate separate nu le pot avea Avantajul major al compozitelor rezida in posibilitatea modularii proprietatilor, care permite obtinerea unor materiale foarte variate. Principalele proprietati care se doresc a fi obtinute imbunatatite sunt:

rezistenta la rupere rezistenta la uzura densitatea rezistenta la temperature ridicata duritatea superficiala stabilitatea dimensionala capacitatea de amortizare a vibratiilor