Tema:Turnarea metalelor

si aliajelor.Tehnica realizarii canalelor de turnare.Metode de ambalare.

Turnarea aliajelor -reprezinta procesul tehnic de transformare a machetei protezei dentare sau a unor elemente componente realizate din ceara,acrilat sau alte materiale care ard in totalitate fara sa lase reziduuri in componenta metalica.

Aparat turnare metale pretioase firma Heraeus

Acest proces tehnologic complicat necesita respectarea operatiunilor:

Realizarea machetei canalelor de turnare Realizarea tiparului Prelucrarea termica a tiparului Topirea si turnarea aliajului in tipar Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.

Machetele canalelor de turnare sunt realizate cu scopul crearii unor tunele sau retele prin care curge aliajul topit in timpul turnarii si umple cavitatile tiparului.Tijele se pozitioneaza pe suprafata machetei dupa urmatoarele principii:

Se situeaza pe locul cel mai gros al machetei,dar nu in zone unde pot modifica morfologia coronara. Este situata pe suprafata machetei ce nu prezinta reliefuri ascutite. Ca aliajul fluid sa umple tiparul intr.un timp minim tija este orientata in directia de rotatie a centrifugii.

Realizarea tiparului.
Tiparul-este obtinut in urma operatiunii de ambalare si de ardere avand forma si volum identice cu ale machetei si ale viitoarei constructii protetice. Deosebim:Tehnica de ambalare in mase cu liant din sticla. Tehnica de ambalare in mase cu liant din ghips/fosfat.

Prelucrarea termica a tiparului.

In timpul acesteia se realizeaza: 1.Uscarea totala a tiparului 2.Evacuarea cerii sau a materialului plastic din care este constituita macheta 3.Arderea din porii tiparului a particelelor de carbon formate la evacuarea materialului machetei 4.Dilatarea termica a tiparului necesara pentru compensarea contractiei specifice fiecarui aliaj la trecerea din stare fluida in stare solida 5.Apropierea intre temperatura tiparului si temperatura aliajului topit 6.Tiparul fierbinte ofera posibilitatea racirii treptate a aliajului. Ca rezultat al acestui fenomen componentele metalice sunt obtinute fara microcavitati.

CUPTOR DE PREINCALZIRE HORNO H20

Topirea si turnarea aliajului in tipar.

Faza de topire si turnare a aliajului presupune procesul fizico-chimic de transformare a aliajului din stare solida in stare lichida si impingerea lui fortata prin canalul de turnare in interiorul tiparului,materializind astfel componenta metalica a piesei protetice. Prevede:utilizarea sursei de energie si a fortei de impingere a aliajului in tipar.

Sursele de energie ce sunt folosite pentru topirea aliajelor pot fi divizate in: 1.Surse de caldura produse in urma arderii unor gaze.(Flacara produsa in urma arderii:vaporilor de benzina,gazelor naturale cu oxigenul,hidrogenului cu oxigenul,acetilenei cu oxigenul). 2.Surse de caldura produse in urma utilizarii curentului electric.(poate fi realizata in urma utilizarii:arcului voltaic,curentilor de inalta frecventa).

Turnarea aliajelor in tipar poate fi realizata in urma actiunii: 1.fortei centrifuge 2.aerului comprimat sau prin vacuumare. 3.presiunii vaporilor de apa.

Dezambalarea componentei metalice.

Este marcat de evidenierea coroanelor turnate care fac corp comun cu tijele de turnare i conul de turnare. Operaiile de secionare a tijelor de turnare i prelucrarea sunt cunoscute. Pentru aliajele de aur rcirea imediat dup turnare va produce modificri n structura aliajului; astfel devine foarte moale i maleabil. Rcirea lent (n tipar sau n cuptor) dup turnare mrete duritatea, rezistena la tocire i fragilitatea aliajelor (aliajele devin mai dure) Tratamentul termic pentru nmuiere sau durcisare (ntrire), poate fi efectuat n mod eficient prin reglarea timpului n care piesa turnat este lsat s se rceasc n masa de ambalat dup turnare. Pentru nmuiere, chiuveta este introdus n ap timp de un minut sau dou, imediat dup turnare. Pentru a se obine ntrirea, chiuveta este lsat s se rceasc lent ntre 36 min. nainte de introducerea n ap. Dezambalarea este marcat de evidenierea coroanelor turnate, care fac corp comun cu tijele de turnare i conul de turnare.

Prelucrarea,finisarea si lustruirea coroanei metalice turnate.

Prelucrarea materialelor metalice se poate obine prin dou procedee: Mecanic - achiere cu materiale abrazive, Electrochimic 1. Prelucrarea mecanic care realizeaz reduceri ale volumului, schimbri de form prin consum de material, metal. Cu ct prelucrarea este redus, pierderea de material este mai mic. Prelucrarea metalului este obinut cu ajutorul micromotoarelor pentru prelucrri mecanice care ndeprteaz gradat o parte din plusul existent pe feele protezei. Motorul orizontal la care se fixeaz un disc este utilizat pentru prelucrri mari i pentru secionarea tijelor la aliaje extradure. Secionarea tijelor care au rezultat din canalele de turnare, la toate aliajele nobile se face cu un clete care secioneaz fr rumegu. Materiale abrazive gorund, pietrele care conin bioxid de siliciu i trioxid de aluminiu. Sunt utilizate i la sablator. Toate prelucrrile debuteaz prin sablare.

Sablarea utilizeaz jetul de nisip format de aurul comprimat i particulele de materiale sub form de granule cu dimensiuni variabile n funcie de scop.
Sablarea se realizeaz n vederea urmtoarelor scopuri: ndeprtarea feelor de ambalat ndeprtarea oxizilor (n timpul rcirii piesei aliajul se oxideaz). Instrumentele de prelucrare: cilindrice i roat, ele acioneaz circular. Aceste pietre sunt fie fixate, fie mobile; au culori diferite (alb, brun, gri nchis), culoarea arat duritatea. n prezent sunt comercializate freze tunstor carbid aliaj dur pentru lucrri care au ca scop ndeprtarea unei cantiti minime prelucrare pentru netezirea feelor. Aceste freze au forme i dimensiuni diferite.

Sablator.

2.

Prelucrarea electro chimic utilizeaz: baia galvanic este utilizat uneori pentru realizarea modelelor dar soluia electrolitic este alta dect cea cu sulfat de cupru i piesa este aezat la anod. Curentul continuu se scurge de la anod la catod (smulge piesa protetic care apare lustruit).

baia cu ultrasunete este alctuit din:

recipient soluie sursa care produce ultrasunete care au o frecven mai mare dect a sunetelor obinuite care echivaleaz cu aluminiul.

Prelucrrile sunt realizate n alte ncperi dect n ncperile unde se prelucreaz mecanic; ncperi fr pulberi n atmosfer. Aceste prelucrri sunt de mare precizie, solicit materiale speciale i sunt prezente numai n laboratoarele dotate.

Lustruirea pieselor. Este o prelucrare mecanic sau electrochimic prin care se obin suprafee cu un aspect care-l imit pe al sticlei prelucrate cu luciu, sau al oglinzilor. O suprafa lustruit, macroscopic nu prezint microdenivelri ci este continu. Scopul pentru care se obine lustruirea: Prile moi (limb, obraz) nu sunt lezate se asigur un grad de confort nu favorizeaz meninerea resturilor alimentare alunec foarte uor pe ele.