C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

Anul
II, Nr. 16
17 iulie-13 august
2009
REVISTĂ EDITATĂ DE PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GALICEA , ÎN COL ABORARE CU
TRUSTUL DE PRESĂ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

Violenţa
r a l d i n c o l o în
ă m i n c u l t u Familie
C U E , l a
t a n d a r d e l e pag 20

de s
m e n a r i !
Cre
Sfaturi pag 12
agricole...
Năfliu cere
bani pentru
repararea
16
pag. şcolilor
vechi!... pag 09

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro

CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
0 2 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI GALICEA-

Psihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la
trustului de presă PRO-
PRESS Rm Vâlcea care dispoziţie serviciile de consultanţă ale unora din-
editează ziarul PRO tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în
ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT.
PRO ExpreS de Râmnic şi
revistele comunale, Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin
răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel
dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la
domeniu, ABSOLUT
GRATUIT. Luminiţa adresa: alyn_propress@yahoo.com sau prin
Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul
tată, prin apelarea Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
numărului de telefon
0743-878.120 (apel cu tarif 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă
normal), la orice oră, prin e-mail, la adresa: alyn_pro- problemele pe care le veţi relata psihologului nos-
press@yahoo.com sau prin poştă, pe adresa redacţiei: tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul
Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc.
B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la
dacă problemele pe care le veţi relata psihologului nos- întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor
tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul în regăsi publicate şi în paginile acestei reviste.
care veţi omite acest lucru, răspunsurile la întrebările
pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi publicate şi Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este
în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim seriozitate! să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că
Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai mult posibil, deviza trustului nostru de presă este: Cât mai
pentru că deviza trustului nostru de presă este: Cât
mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai
cu încredere la serviciile Luminiţei Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

Nou!
Vă invităm să citiţi, pe site-ul ziarului nostru,

WWW.PUBLIPRO.RO, începând din data de 17

aprilie a.c., topul celor mai
buni primari din zona de
sud a judeţului Vâlcea.
Facem menţiunea că acest
top este viziunea strictă a
redacţiei PRO ExpreS.
Puteţi însă să votaţi pentru
primarul dvs., pe acelaşi
site şi să vedeţi, totodată, şi
opiniile cititorilor, nu
numai ale noastre, despre
cei care conduc destinele
localităţilor sudice. Nu
uitaţi: accesaţi:
www.publipro.ro
SOCIAL...
Educatia copiilor
rromi
Problematica educatiei copiilor rromi con-
stituie una din provocarile cu care se con-
frunta mediile social economice si culturale
sau civice din Romania. Ea face parte dintr-
o problematica mai larga- cea a copiilor
aflati in situatii de excluziune, de marginali-
zare din diferite motive- necesitand abordari
nuantate in functie de mai multi parametri
specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la
un grup minoritar etnic, apartenenta la o
grupare sociala cu un status economic mini-
mal etc. Marginalizarea reprezinta procesul
de situare a indivizilor sau grupurilor pe o,,
pozitie sociala periferica” sau de ,,izolare
“si implica limitarea ,,drastica” a accesului
la resursele economice, politice, educationa-
le si comunicationale ale colectivitatii. Din
aceasta perspectiva, marginalizarea se con-
cretizeaza in plasarea indivizilor si grupuri-
lor sub nivelul minim acceptat din punct de
vedere economic rezidential, ocupational, de
educatie si instructie dar si printr-un deficit
de posibilitati de afirmare si de participare
la viata colectivitatii. Grupurile marginale
sunt de regula compuse din saraci, someri,
minoritati etnice puternic discriminate,
delincventi, handicapati sau persoane
inadaptate. Politica aberanta de egalizare
–sau mai bine spus de standardizare- a indi-
vizilor promovate de regimurile comuniste
in Europa de Est a avut ca efect si evitarea
marginalizarii sociale, iar concluzia care se
impune este ca inainte de 1989, datorita
politicii de diminuare a diferentelor sociale
si de ,, inregimentare “ a intregii populatii in
sistem,nu au existat procese evidente de
marginalizare a etnicilor rromi de catre
institutiile publice, chiar daca existau preju-
decati, stereotipii si atitudini discriminatorii
in randul populatiei ne-rrome. Dupa 1989
insa , schimbarile sociale rapide si intensive
care au ridicat probleme serioase si nepreva-
zute in cursul procesului de institutionaliza-
re si consolidare democratica in societate,
dar si tranzitia catre o economie de piata, au
generat un proces de polarizare sociala si de
marginalizare. Cauzele care au declansat si
au intretinut acest proces demarginalizare se
constituie intr-un complex de factori pe care
voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori
de marginalizare si manifestare in cazul
copiilo rrromi
Factori de natura sociala:
Odata cu schimbarile deocratice surve-
nite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de
liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a
acestei liberalizari au disparut fortele coerci-
tiv egalizatoare, campul social fiind astfel
deschis pentru manifestarea identitatilor de
grup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor si
discriminarii latente existente pana in acel
moment.Pe de alta parte si in cadrul minori-
tatii au aparut grupuri cu un comportament
deviant sau chiar infractional, care dincolo
de pericolul social pe care il reprezinta au
un impact extrem de negativ asupra imaginii
si perceptiei majoritatii si contribuie la
intretinerea unui comportament discrimina-
toriu sau chiar rasist.Astfel de manifestari
nu fac altceva decat sa genereze si sa intreti-
na un climat tensionat, latent conflictual,
intre minoritate si majoritate, fiecare simtin-
du-se amenintata-este cazul rromilor din
Hadareni jud.Cluj.
Factori de natura economica:
Transformarile din viata economica-
inflatia, somajul, diferentierea excesiva a
veniturilor salariale, dar si scadera nivelului
de trai, criza de locuinte etc.- au avut un
aport decisiv la aparitia si dezvoltarea feno-
17 IULIE - 13 AUGUST 2009
menului de marginalizare si au creat o cate-
gorie de marginalizati dpv economic.
Una din categoriile cele mai vulnerabile la
costurile sociale ale tranzitiei a fost minori-
tatea rroma, deoarece ea se situa deja pe
pozitii de risc crescut: fiind slab calificati
rromi au fost grav afectati de somaj, cei
care-si castigau existente pe baza economiei
complementare au ramas fara obiectul mun-
cii, iar activitatea de colectare si valorificare
a materialelor refolosibile a scazut mult in
aceasta perioada. Pe de alta parte, scaderea
veniturilor salariale si a alocatiei de stat
pentru copii a dus la scaderea dramatica a
nivelului de trai pentru o proportie semnifi-
cativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta
criza este accentuata si de consecintele poli-
ticii pronataliste aberante ale vechiului
regim, deoarece generatia nascuta dupa
1966 se afla acum in plina maturitate avand
propriile familii si copii, dar locuind in con-
tinuare cu familia de origine. Prin urmare
exista o supraaglomerare a locuintelor popu-
latiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa
sine alte consecinte extrem de serioase:
lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei;
dificultati in realizarea igienei personale;
riscuri privind sanatatea, intimitatea si pro-
miscuitatea precum si greutati in ceea ce
priveste socializarea si educatia copiilor si
adolescentilor rromi. De fapt tot datorita
nivelului de trai foarte scazut, multe din
familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-
si mai trimita copiii la scoala . O influenta
semnificativ pozitiva asupra frecventei sco-
lare a copiilor rromi a avut-o decizia de
conditionare a alocatiei in functie de frec-
venta, dar din nefericire nu se poate spune
ca in urma acestei decizii a crescut si calita-
tea actului educational.
Factori de natura politica si etnica
In perioada postdecembrista rromi nu au
reprezentat o minnoritate etnica discriminata
deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezen-
ta o minoritate etnica, libera sa-si promove-
ze propriile traditii culturale, politica fiind
de asimilare a acestora.
Odata cu liberalizarea si democratizarea
societatii, a avut loc un proces de emancipa-
re a diferitelor minoritati etnice , religioase,
etc.- si de conturare a identitatii acestora,
dar in acelasi timp si de marginalizare a lor
de catre majoritate. Trebuie sa remarcam
faptul ca aceasta reactie este universala si
nu este specifica doar Romaniei , peste tot
respinsii apartin acelor categorii care nu pot
asimila normele dominante. Democratizarea
vietii politice si pluripartitismul au oferit
minoritatilor etnice sansa reprezentarii poli-
tice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa
la inceputul anilor ‘90 –suficient de bine
conturata si ca urmare , pentru a-si spori
legitimitatea, liderii politici au dus o campa-
nie de exacerbare a identitatii minoritare in
detrimentul celei de cetatean. In dorinta de a
redefini identitatea etnica a grupului, liderii
politici au oferit identitatea de “rrom” ca
alternativa la cea de “tigan” valorizata nega-
tiv de populatia majoritara si ca urmare stig-
matizata. Rezultatul a fost – producerea
unei fracturi chiar in interiorul grupului
etnic intre rromi (reprezentand elita politica,
intelectuala si economica) si tigani (repre-
zentand marea masa a celor care se simt
ignorati, manipulati sau tradati de catre lide-
rii politici). Ca o consecinta a neincluderii
in politicile publice si ca alternativa la
insensibilitatea institutiilor statului, o mare
parte a populatiei de rromi din tara noastra,
in absenta resurselor de dezvoltare indivi-
duala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de
supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati,
etichetati ca delincventi etc. In contextul
noii reordonari a Europei, al considerarii ca
“mostenire comuna a Europei”, rromi au
devenit un stimul de reflectie a tuturor insti-
tutiilor europene, un criteriu de aderare al
03
tarilor est europene. Singura alternativa
acceptabila si viabila la problema marginali-
zarii este o politica coerenta si sustinuta de
prevenire a acesteia pe de o parte, si de inte-
grare pe de alta parte, desi integrarea este
un termen fata de care majoritatea liderilor
rromi au o reactie adversa cel putin in
momentul de fata. Cauza este in opinia mea
o intelegere defectuoasa a ideii de integrare,
perceputa fragmentar, doar in dimensiunea
sa coercitiva de asimilare. In realitate “inte-
grarea reprezinta o relatie, o interactiune
dinamica intre sistemul care” se integreza”
si sistemul care “integreaza”, iar rezultatul
acestui proces este un echilibru functional al
partilor. Insa trebuie sa tinem seama ca inte-
grarea sociala are patru dimensiuni funda-
mentale si anume: integrare culturala, nor-
mativa, comunicationala si functionala.
Daca “integrarea culturala” presupune
coerenta normelor si valorilor unei culturi-
“integrarea normativa” reprezinta masura in
care valorila grupului devin norme efective.
Dar aceasta exigenta a majoritatii- de con-
formare a minoritatii la normele sale- este
adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.
Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza
pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor
din jur, sunt de prima importanta, pentru ca
aceste reprezentari determina atitudini si
comportamente. De cele mai multe ori ele
sunt singura sursa de informatie care ii
leaga pe rromi de mediul social din jur.
Rromii par a fi o realitate familiara: orice
persoana intrebata are o opinie, deseori
categorica, despre acestia. Adevarul este ca
rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau,
cu cat realitatea pierde in fata imaginarului.
De-a lungul secolelor, un intreg set de
imagini a fost construit si dezvoltat, cristali-
zind stereotipurile colective si formand un
rezervor de reprezentari mai mult sau mai
putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza
respingerea sau asimilarea, aceste reprezen-
tari se constituie ca un fundal de argumente
si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii
sunt rareori definiti asa cum sunt, mai
degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa
fie pentru a justifica politicile si comporta-
mentele celorlalti fata de ei. In Romania
exista un procent semnificativ de rromi inte-
grati in momentul de fata cel putin la nivel
normativ si functional. Cei mai bine inte-
grati sunt membrii elitei intelectuale si a
celei economice, dar si cei cu nivel mediu
de pregatire sau profesii moderne, au un
nivel satisfacator de integrare sociala.
Factorii care pot pot si trebuie sa aiba un rol
decisiv in perfectarea procesului de integra-
re functionala a etniei rromilor in societatea
,, interculturala” a mileniului III sunt: siste-
mul educational, mass-media, asistenta
sociala si factorii de decizie de la nivel
guvernamental. Toti acestia au datoria de a
elabora o politica coerenta privind toate
minoritatile etnice din Romania- care sa res-
pecte in egala masura drepturile tuturor
minoritatilor si eliminarea si prevenirea
manifestarilor discriminatorii si rasiste.
MECT a elaborat si implementat in partene-
riat cu alte organisme internationale ( UNI-
CEF, ROMANI CRISS, FUNDATIA
PHEONIX si alte ONG-uri) o serie de pro-
iecte care vizeaza stimularea participarii
scolare a copiilor rromi pentru evitarea
abandonului scolar si integrarea lor sociala.
Concluzia este ca inca o mare parte a popu-
latiei de etnie rroma- deci si copiii acestora-
sufera de acest proces de marginalizare si de
aceea este nevoie de o strategie de interven-
tie sustinuta, care sa se adreseze atat minori-
tatii marginalizate cat si majoritatii , pentru
formarea unei societati interculturale de
indivizi diferiti dar egali, racordati la valori-
le generale ale umanitatii si respectand un
set comun de norme dar in acelasi timp
aflati intr-un permanent schimb cultural si
spiritual. n Elena DRAGOMIR,
04 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 CATERINCA...

Urzicuţe cu fiţe... STIMATI CETĂŢENI

Într-o comunitate ca a noastră, cu bune-

„Măgarul şi paraşuta”
le şi relele de zi cu zi, nimic nu-şi are rostul
făra putină veselie. Fabula, satira, pamfletul,
toate îşi găsesc locul in aceste pagini. De
aceea voi pune în condeiul meu şi lucruri
mai vesele, amintindu-vă că orice asemăna-
re cu realitatea pur întâmplătoare. Lumea
satului a fost sursa de inspiratie pentru cei
care s-au preocupat cu scrisul, mă inspiră şi
mă încântă toate cele trăite în cotidian, voi
încerca să vă redau o parte din acele trăiri.
Meritaţi mult mai mult din partea mea, dar
mijloacele de care dispun sunt cam modeste,
asa că mă voi strădui pentru dumneavoas-
tră. Prin urmare vă propun două mici pove-
stioare aşezate pe rime, ne având pretenţia
de a fi poet sau creator de fabulă.
Mulţumesc anticipat acelora ce le vor citi şi
mai multe multumiri aduc aceilora ce ma
vor ,,blogoslovi’’. Al Dumneavoastră si prie-
ten, Gheorghe OBOGEANU
Ăştia doi măcar să stie
Că şi balta are preţ…
Tot caşul din farfurie!

Trei măgari şi o vacă şută
Plini de vervă si curaj
Au sărit din paraşută
Într-o baltă din izlaz .
Unul din măgari , bătrânul
Ce se crede mai destept,
Cu paharul dă să beie
Apă de la robinet.
Numai că văcuţa noastră
Îl impunge cu dispreţ
Balta-i buna doar cu
broaşte
Şi cu floare de scaieţi
Dacă bei doar când ţi-e sete
Zice broasca de bâltan
Nu-ţi mai trebuie paharul
Ci doar burtă de măgar
Ruşinat manieratul
O tratează cu dispreţ
Doar văcuţa noastră scuipă
Şi declară din scaieţi :
De n-ar fi fost paraşuta
Ar răbda toţi in coteţ !
Că la turmă paraşuta
E un lucru necesar
Şi-o tot cară-n ziua mare
Doar un biet pui de măgar
Morala :dacă tot eşti măgar, Că prin lume împărăţeşte
să-ţi iei obligatoriu şi o
paraşută
Fabula
Într-o zi pe la chindie
Am zărit o farfurie ,
Era goală de bucate
C-a mâncat pe săturate.
Vasilică boţ cu minte
Care înoadă trei cuvinte.
Pe la scoală învăţate
Si din lume adunate
El, Socrate filozoful
A-nghiţit cu tot folosul
Ca să nu moară, se ştie…
Şi-a dat totul peste cap
Din gârlej ,până-n stomac,
E război, gâlceavă mare
În borhanul lui cel tare
Şi sub pom zace spurcatul
Unde si-a intins macatul,
Şi visează o poveste
Doar un câine,ciont din
coadă
Şi o curcă din ogradă
Dau să-l creadă, va să zică,
Pe împăratul Vasilică.
Leneş, vanitos şi prost
Umblă-n curte fără rost,
Şi se crede impărat
Cel mai prost bărbat din
sat!
Morala : Fie omul cât de
prost, mintea-i vine după
post
Dacă postul e prea lung ,
nici trei scăfârli n-ajung!
APEL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 05

Primarul Vă Roagă!
Primarul comunei Galicea, Ion Năfliu,
solicită tuturor cetăţenilor acestei loca-
lităţica să facă un mic efort pentru a-şi
aduce aminte de vremurile în care fiecare
avea grijă de înfrumuseţarea comunei.
Astfel, în vederea înfrumuseţării, întreţine-
rii spaţiilor proprietate privată precum şi a
celor aparţinând domeniului public, pre-
cum şi pentru prevenirea producerii de
evenimente nedorite, Consiliul Local
Galicea şi Primăria localităţii noastre,
împreună cu dumneavoastră trebuie ca să
colaborăm în vederea realizării acestor
obligaţii care ne revinca cetăţeni ai comu-
nei Galicea.

Obligaţiile şi responsabilităţile dumneavoastră

sunt următoarele:

1. însuşirea unui teren din domeniul public fără

aprobarea Consiliului Local este dtrict interzisă.
2. Fiecare famioie are datoria ca să îşi sape, să-şi
cureţe, să-şi amenajeze şanţurile de scurgere a
apei din faţa proprietăţilor însă fără a arunca
pământul rezultat peste asfalt, acolo unde acesta
există.
3. reparaţia podeţelor, a gardurilor şi curăţirea
pomilor.
4. este total interzisă depozitarea unor materiale
(piatră, nisip, lemne) pe domeniul public.
5. Este interzisă amenajarea, în afara proprietăţii-
de coteţe, barăci sau împrejmuiri cu gărduleţe
din plasă sau lemn în scopuri particulare.
6. Parcarea maşinilor pe timpul nopţii pe dome-
niul public este strict interzisă.
7. Este interzisă tragerea lemnelor, a crăcilor sau
a altor materiale pe drumurile judeţene şi comu-
nale, precum şi amenajarea de rampe forestiere.
8. este interzisă construirea de grajduri sau
coteţe pentru animale lângă drumurile comunale
sau cele judeţene (recomandăm mutarea celor
existente, în vederea respectării normelor igiei-
co-sanitare).
9. scurgerile reziduale de la baie, bucătărie, graj-
duri nu se fac în şanţurile ce aparţin domeniului
public, ci în bazinele amenajate special în inte-
riorul proprietăţii fiecarăruia dintre dumneavoa-
stră.
10. fiecare familie are obligaţia să îşi amenajeze
o groapă de gunoi pentru resturile rezultate din
gospodărie care, ulterior, vor fi arse sau îngropa-
te.
11. copacii care afectează vecinii dumneavoastră,
vor trebui tăiaţi sau, acolo unde se impune impe-
tuos, să fie chiar tăiaţi.
12. nu construiţi anexe sau locuinţe fără a deţine
autorizaţie de construire pentru acestea, eliberată
de autorităţile locale competente în acest dome-
niu (primărie).
Vă informăm, cu acest prilej, că toate ace-
ste răspunderi şi obligaţii au fost consemnate în
Hotărârea Consiliului Local Galicea cu numă-
rul 13 adoptată în data de 22 iulie 2008, care
etse obligatorie pentru toţi cetăţenii comunei
noastre. Nerespectarea obligaţiilor stabilite prin
orezenta hotărâre de Consiliu Local Galicea
constituie contravenţii şi vor fi sancţionate cu
amendă conform legislaţiei în vigoare la ora
actuală. Sancţiunile care sunt prezente în acea-
stă hotărâre de Consiliu Local urmează a fi
aplicate de către primarul comunei Galicea sau
de către angajaţii Primăriei care sunt împuter-
niciţi de către el în acest sens...
06 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
Părerea mea...
Dragi cititori, după cum v-am obiş-
nuit în mai majoritatea articolelor mele
am încercat în limita posibilităţilor să
abordez subiecte cât mai simple şi cât
mai pe înţelesul tuturor cititorilor şi de
aceea în continuare voi practica un ace-
laşi stil propriu şi de actualitate. Nu cu
mult timp în urmă tot în revista “Viaţa
Galicenilor” vorbeam de anumite per-
soane care fac cinste acestei commune,
atât prin pregătirea profesională la locul
de muncă, din punct de vedere moral şi
cu bun simţ în toate împrejurările.
Atunci când am scris acel articol m-am
referit numai la persoane cu studii supe-
rioare din această comună cu promisi-
unea că după o mai bună documentare
voi reveni cu păreri personale şi despre
alte personaje care merită să fie cunos-
cute. Pentru a nu lungi prea mult sus-
pansul, voi intra direct în subiect şi de
data aceasta mă voi referi la persoane
angajate în anumite localuri din această
comună, care prin moduri de comportare
în prezenţa clientului, cred că merită să
execută:
P F C O N S TA N T I N
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile
- distribuire colete-intern, internaţional (NON STOP)
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA, SLOVE-
NIA, FRANŢA, GERMANIA
curse la mare: 4 persoane la preţul de 100
de euro (100 RON de persoană)
Relaţii şi rezervări la tel. : 0762-816.043
oferta Ziarul PRO EXPRES DE
DRĂGĂŞANI v` pune la dis-
unica pozi]ie o orchestr` profesionist`
pentru ocazii speciale (nun]i,
pentru botezuri, cununii, majorate
nunti, etc.).LaSoli[ti: Mario [i Lucre]ia;
org`: Florin [i Cristi.
botezuri Pre]uri pentru orice buzunar.
Pentru rela]ii [i rezerv`ri,
apela]i cu \ncredere
si alte urm`toarele numere de telefon:
ocazii 0762-816.043,
deosebi 0744-127.847 si
te: 0720-601.488
fie nominalizaţi, fără a da şi nume. Sub
lozinca “Clientul nostru, stăpânul nos-
tru”, trebuie să recunosc că pe unde am
păşit pragul acelor unităţi din această
comună am fost impresionat de modul
de comportare al persoanelor ce
deservesc localurile respective în
favoarea clientului. Nu doresc să fiu
înţeles greşit sau să creadă cineva că eu
scriu la comanda cuiva sau în favoare
anumitor persoane ci mai mult sunt
păreri personale şi nu e obligatoriu ca
toată lumea să fie de acord cu mine.
Desigur sunt convins că în afara celor
despre care voi vorbi în continuare vor
fi şi alte personae care merită să facă
parte din acelaşi grup, numai că nici eu
nu pot să fiu peste tot şi de aceea mă
limitez numai acolo unde am trecut mai
des şi în general pe strada principală
Galicea-Teiu. Dacă ar trebui făcut un
clasament, pe localuri sau diferite maga-
zine valabil pentru această comună. Pe
primul loc aş pune magazinul central din
Galicea ,,Catani,, aici fiind vorba de cel
OPINII...
mai numeros personal şi având o con-
duită profesională fără reproş. Dragii
mei cititori, doresc să fiu înţeles foarte
bine că eu în acest articol mă refer la
personalul care deserveşte acele localuri
din comună fără să aibă legătură cu
dotarea sau aprovizionarea acestora. Un
alt local de unde am plecat cu impresii
bune totdeauna este cel patronat de pri-
marul Năfliu cu două fete deosebite, iar
despre Mariana Mălăoiu, ce să mai zic?
Chiar dacă facem parte din altă speciali-
tate şi fetele (asistentele şi farmacista)
de la dispensarul comunal merită să fie
felicitate prin modul de comportare faţă
de pacienţi. Revenind la localuri voi
trece mult mai fugitiv cu cel patronat de
domunl Şiţoiu, unde chiar dacă trec
foarte rar la fel am avut impresie bună,
apoi în continuare la domnul Mladin,
unde de asemenea sunt două fete în
compania cărora în mod sigur te simţi
bine şi voi încheia cu cele trei fete de la
magazinul central Teiu, care la fel sunt
deosebite, acest magazin fiind petronat
de domnul Mihăescu. Dragii cititori,
acum în încheiere voi prezenta şi un
aspect ceva mai neplăcut în cazul unui
local din această comună. Imaginaţi-vă
dragii mei un local cochet cu o fată
blondă, frumoasă ce stă pe un scau şi
vorbeşte la telefon circa 15 minute, fără
să te întrebe ce doreşti, după care trece
pe lângă tine, iese din local, mai vorbeş-
te din nou la telefon aproape la fel în
exteriorul localului şi intră în local, trece
din nou pe lângă tine fără să zică ceva.
Acest film, dragii mei l-am vizionat per-
sonal, deci în concluzie eu am fost per-
sonajul din acest episod, iar în sinea mea
am zis că nu voi mai trece niciodată pra-
gul acelui local, aceasta fiind părerea
mea. Cu drag al dumneavoastră, Ionel
Enache
OPINII... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 07

DREPTUL DE A SPUNE...
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor” aşa cum probabil v-am obişnuit în toate articolele publici-
tare până în prezent sper că şi de data aceasta să fiu la înălţime şi să abordez un subiect ceva mai aparte.
La sugestia unei persoane din această comună pe care în mod normal nu o pot refuza datorită calităţilor
sale ca om, cu pregătire profesională şi morală am scris acest articol zic eu interesant. Într-o discuţie foar-
te scurtă, respectivul mi-a sugerat că ar fi bine să fac o vizită familiei Dogaru din satul Bratia Vale pentru
că în mod sigur voi avea ce vedea şi ce scrie. Desigur, să nu creadă cineva că imediat am răspuns pozitiv,
pentru că în primul rând am dorit să aflu despre ce familie Dogaru este vorba, iar când am aflat că
subiectul va fi familia Nicu Dogaru am acceptat cu plăcere din motive bine întemeiate. Dragii mei, doresc
să fiu foarte sincer cu dumneavoastră încă de la început şi să spun că familia Nicu Dogaru pentru mine şi
familia mea reprezintă o mai veche prietenie, cu oameni cinstiţi, cu bun simţ şi cum ar spune Caragiale,
„o familie onorabilă”. Cred că nu deranjez dacă în afara celor doi, soţ şi soţie, respectiv Nicu şi Marinela
voi menţiona şi numele copiilor acestora, sper să nu greşesc şi anume: Alisa, Silviu, Andreea, Liviu,
Călin, Simona. Acum intrând direct în subiect cu acor-
dul dumneavoastră voi spune că într-o zi de duminică
în jurul orei 19, împreună cu soţia m-am deplasat în
satul Bratia Vale la familia Nicu Dogaru. Desigur aşa
cum mă aşteptam, la casa părintească ne-a întâmpinat
cu multă bucurie una din fetele lui nea Nicu şi anume
Simona, care ne-a invitat în casă la o cafea, la care am
refuzat politicos, ora fiind cred eu întârziată pentru
ziua respectivă şi în plus nu am dorit să deranjez prea
mult pentru că nenea Nicu avea câţiva musafiri.
Pentru a fi bine înţeles, toată discuţia am purtat-o cu
Simona, pe care am luat-o de la casa părintească, la
vila construită aproape de malul Oltului, despre care
mulţi din dumneavoastră ştiţi despre ce e vorba.
Intrarea spre vilă s-a făcut prin deschiderea porţilor
prin telecomandă, după care pe o alee pietruită de să
zicem 200 m am ajuns la destinaţie. Dragii mei, voi fi
corect cu dumneavoastră ca de obicei şi sincer că sco-
pul meu nu a fost să vizitez această imensă vilă, ci mai
mult pentru sera ce se află amplasată pe o suprafaţă de
750 m². Cred totuşi că nu deranjează dacă voi da câte-
va amănunte privind componenţa acestei vile şi
anume: salon, sală de mese, birouri, în total 15
camere. Revenind la subiect şi anume: sera aceasta
este dotată după ultima tehnologie de actualitate cu
toate utilităţile posibile şi anume: apă curentă, iluminat
cu lămpi florescente, să nu mai zic de ordinea ce dom-
neşte peste tot. Din cele văzute şi spuse de Simona,
am înţeles că are cultivate mai multe tipuri de soiuri
de roşii şi anume: roşii normale rotunde, roşii creţe
pentru salată = ţâţa oii = serii, iar pe o suprafaţă de 2
ari castraveţi normali. Desigur, tot din spusele Simonei
am înţeles că realizarea acestei sere s-a făcut cu mari
eforturi financiare şi multă muncă fizică, iar cât
priveşte desfacerea pe piaţă a acestor produse aici
rămâne o problemă. După ce i-am dat câteva sugestii
şi i-am recomandat anumite zone din ţară unde în
general sunt mai multe solicitări de asemenea produse,
am luat la revedere de la gazdă şi am plecat bucuros
că am reuşit sper din nou un articol reuşit şi cu com-
plicitatea unei persoane aşa cum spuneam pe care o
apreciez mult.
Cu stimă, al dumneavoastră, Ionel Enache
C M Y K
08 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
Primarii din trei comune cer
bani pentru reţele de apă şi
canalizare...
Primarii comunelor Galicea (Ion Năfliu), Olanu ( Gheorghe
Anghel) şi Drăgoeşti (Emilian Isuf) au înaintat, împreună, un
memoriu către Consiliul Judeţean Vâlcea, cu numărul 2527 din
data de 07 iulie a.c., prin care solicitau sprijin financiar în vede-
rea realizării, pe partea stângă a râului Olt, în localităţile Galicea,
Olanu şi Drăgoeşti, reţele de apă şi canalizare, toate acestea,
ţinând cont de obligaţiile pe care ţara noastră şi le-a asumat prin
intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană în ceea
ce priveşte conformarea serviciilor de apă şi canalizare.
“Menţionăm că suntem membre ale ADI Apa Vâlceană, dar nu
beneficiem de sprijin financiar prin proiectul major care se va
depune spre finanţare. Studiile de fezabilitate au fost elaborate
dar, din lipsă de resurse financiare nua u putut fi finaţate. În spe-
ranţa că o să tartaţi cu maximă seriozitate rugămintea noastră, vă
mulţumim pentru colaborare!”, se arăta în memoriul cu pricina
înaintat preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, primul ales
democratic, social-democratul Ion Cîlea! De ce solicită primarii
acestor comune finanţare pentru o astfel de investiţie? O notă de
identificare/îndrumare/monitorizare emisă de curând, mai exact,
sub numărul 2214/11 iunie a.c., de către specialiştii Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilităţi Publice, Agenţia Teritorială Slatina, s-au constatat urmă-
toarele: “În localitatea Galicea serviciul public de alimentare cu
apă şi de canalizare nu este organizat, nu există sisteme de ali-
mentare cu apă şi de canalizare. Serviciul public de iluminat la
nivelul comunei Galicea nu este organizat. Consiliul Local al
comunei Galicea în asociere cu Consiliul Judeţean Vâlcea şi
Consiliile Locale ale comunelor Dănicei, Drăgoeşti, Milcoiu,
Nicolae Bălcescu, Olanu şi Stoileşti a promovat şi implementat
proiectul „Sistem zonal de implementare a deşeurilor şi depozi-
tare temporară în comuna Galicea” în cadrul Programului Phare
2004 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a
deşeurilor”. Acest proiect s-a materializat prin achiziţionarea
următoarelor: o autogunoiere compactoare de 4 mc, o autoguno-
ieră compactoare de 9 mc, un cap tractor, un camion platformă,
840 recipienţi de colectare cât şi contrucţia unei staţii de transfer.
Termenul de finalizare a proiectului a fost 29.05.2009, însă
printr-un addendum a CJ Vâlcea şi A.D.R. Sud – Vest Oltenia s-
a solicitat prelungirea cu o lună a perioadei de implementare.
Din discuţiile purtate cu domnul primar a rezultat intenţia de
delegare a gestiunii serviciului de salubrizare – activitatea de
colectare deşeuri municipale. Reprezentanţii A.N.R.S.C. au acor-
dat îndrumări privind aplicarea reglementărilor în domeniul ser-
viciilor comunitare de utilităţi publice, prezentând în mod deose-
bit modul de organizare şi funcţionare a serviciilor comunitare
de utilitate publică. Concluzii:.
- Se va avea în vedere respectarea legislaţiei în vigoare din
domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice:
LEGEA nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice
OUG nr. 13/2007 pentru modificarea şi completarea Legii servi-
ciilor comunitare se utilitate publică nr. 51/2006 şi a Legii servi-
ciilor de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006
ADMINISTRATIE
HG nr 745/2007 pentru
Regulamentul privind acorda-
rea licenţelor în domeniul ser-
viciilor comunitare de utilităţi
pulice
LEGEA nr. 325/2006 a
serviciului public de alimenta-
re cu energie termică
ORDIN nr. 66/2007 pri-
vind aprobarea Metodologiei
de stabilire, ajustare sau modi-
ficare a preţurilor şi tarifelor
locale pentru serviciul de ali-
mentare cu energie termică
produsă centralizat
ORDIN nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
al serviciului public de alimentare cu energie termica
ORDIN nr. 92/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-
cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica
LEGEA nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare
ORDIN nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire,
ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile
publice de alimentare cu apa şi de canalizare.
ORDIN nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al
serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
ORDIN nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru
al serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
ORDIN nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de fur-
nizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
LEGEA nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor
ORDIN nr. 109/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. privind apro-
barea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modifica-
re a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubriza-
re a localităţilor (M.O.529/06.08.2007)
ORDIN nr. 110/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C pentru aproba-
rea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localită-
ţilor
ORDIN nr. 111/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
rea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a loca-
lităţilor
ORDIN nr. 112/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
rea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a
localităţilor salubrizare a localităţilor
LEGEA nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public
ORDIN nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice
de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităţilor servi-
ciului de iluminat public
ORDIN nr. 86/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al
serviciului de iluminat public
ORDIN nr. 87/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
rea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de iluminat public.
ORDIN nr. 5/93/2007 al preşedintelui A.N.R.E. şi al preşedinte-
lui A.N.R.S.C. pentru aprobarea Contractului-cadru privind folo-
sirea infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice
pentru realizarea serviciului de iluminat public.
Ordinul 108/2007 Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. privind
modul de achitare a contribuţiei datorate la bugetul A.N.R.S.C.
- Autoritatea publică locală va întocmi şi aproba regulamentele
şi caietele de sarcini pentru serviciile comunitare de utilităţi
publice prestate/furnizate în aria administrativ-teritorială a locali-
tăţii Galicea.
- Vor fi depuse la A.N.R.S.C. Bucureşti declaraţii lunare privind
contribuţia datorată la bugetul A.N.R.S.C. pentru serviciul de
iluminat public începând cu data de la care s-au utilizat fonduri
după data de 01.05.2004 (exclusiv pentru consumul de energie
electrică).”.
C M Y K
ADMINISTRATIE 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 09

Năfliu ce re bani pe ntru Şco lile

ve chi de la G alice a de la
Co nsiliu l Ju de ţe an...
Primarul comueni Galicea, liberalul Ion
Năfliu îşi dă silinţa pentru a reabilita şi moder-
niza sediile instituţiilor de învăţământ care nece-
sită investiţii rapide, în special cele din satul
Cocoru. În acest sens, edilul-şef de la Galicea i-a
adresat şefului judeţului, preşedintele
Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, urmă-
torul memoriu: „Subsemnatul Nafliu Ion , in
calitate de Primar al localitatii , va rog respecu-
os sa formati o comisie mixta cu persoane din
institutia dvs si din partea Inspectoratului
Scolar Judetean Valcea pentru a va deplasa in
satul Cocoru, comuna Galicea , judetul Valcea.
Motivul constituirii si deplasarii acestei comisii
mixte , la locul mai sus mentionat , este dat de
faptul ca Scoala cu cls. I – IV si Gradinita din
acest sat au o vechime de peste o suta de ani si
sunt improprii desfasurarii activitatilor de inva-
tamant , existand si pericolul imbolnavirii copi-
ilor sau a prabusirii unor bucati din constructie
peste acestia (pereti , tavane) . Dupa cum se stie
localurile de invatamant din comuna Galicea au
fost reabilitate si reparate capital , cu exceptia
celor din satul Cocoru unde a fost aprobata o
investitie noua si moderna . Constructia noua a
fost aprobata intrucat vechiul local nu mai
putea fi reabilitat , datorita gradului avansat de
uzura fizica si al capacitatii reduse a spatiului ,
avadu-se la baza si faptul ca acest sat este foarte
mare ca intindere si numeros ca populatie - fiind
sigurul cu un spor demografic pozitiv constant
in ultimii ani . Se mai preconizeaza ca acest nou
local sa preia si copii prescolari si elevii din satul
Bratia Vale , intrucat numarul redus al acestora
nu mai acopera numarul prevazut de lege sau
preconizat in viitor pentru ca educatorul si inva-
tatorul sa mai functioneze acolo cu norma
intreaga . Mentionez ca la Scoala si Gradinita
Cocoru sunt peste 80 de copii numai din acest vedere sanitar sau al sigurantei structurii de rezis-
sat care frecventeaza cursurile acestei unitati de tenta a constructiei . In speranta in care veti con-
invatamant . stata la fata locului ca aspectele prezentate de
Motivul nefinalizarii noii investitii a fost dat mine sunt reale , sunt incredintat ca se vor gasi
de faptul ca fondurile financiare alocate au fost solutiile necesare pentru finalizarea lucrarilor la
insuficiente , desi s-au facut demersuri insistente edificiul cel nou , dat fiind faptul ca lucrarile sunt
in timp , situatie care a dus la intarzierea lucrar- avansate in acest moment . Va vor multumi in
ilor . Necesarul de bani se ridica la suma de primul rand copii , parintii si locuitorii acestui sat
500.000 lei , suma pe care noi nu o detinem si nu , fiindca acest edificiu social este de mare impor-
avem posibilitati sa o acoperim din bugetul locali- tanta pentru oamenii de acolo , apoi va asigur si
tatii . Exista pericolul ca la data inceperii anului eu in calitatea pe care o detin de toata considera-
scolar 2009 – 2010 acest local sa nu fie gata pentru tia si respectul .
a primi copii scolari si prescolari la cursuri , iar Cu multumiri anticipate ,
localul vechi nu mai corespunde din punct de Nafliu Ion – Primarul comunei Galicea”
10 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 OPINII...
mar. Cum acesta era un nobil cu rădăci-

SATUL FĂRĂ ni la “Kremlinburg”, se străduia taman

atunci să-şi completeze averea culturală
ascultând la cască povestea “Casa împă-
ratului roşu”. Ridicându-se în picioare,

NUME... propune sătenilor ca localitatea lor să

poarte numele “Casa împărătească”.
Dar înainte ca graficianul să revop-
sească pancarda cu noua denumire,
Pe nişte meleaguri luminate de soare apare la TV “ultima pe listă cu voia
şi apăsate de vremuri îşi ducea traiul dumneavoastră”, clamând că împărăţia
cândva, o comunitate de oameni harnici şi monarhia sunt “instituţii perimate” în
şi liberi, în special la gură, mai ales în contemporaneitatea noastră când
preajma unor ulcele umplute cu ţuică. “sinergia faptelor” tânjeşte spre capita-
Parte dintre ei ajunseseră vestiţi pentru lismul socialist de origine suedeză.
sporirea miraculoasei licori numai prin Încremeniţi de uimire şi pătrunşi de
aşezarea cazanului de fabricaţie într-un profunzimea înaltelor idealuri exprima-
anume fel, numit de ei “calare” . te, oamenii se opresc, abandonând totul,
Invidioşii şi răutăcioşii timpului s-au cu excepţia ulcelei de ţuică, în jurul
prevalat de termen şi i-au botezat căreia aşteaptă şi azi formularea nume-
“caleţi”. lui pentru satul lor. Poate au noroc.
Într-o zi, doi astfel de “caleţi”, s-au Întrucât “caleţii” au căzut (la datorie)
luat la întrecere în golirea pe gât a ulce- de pe culmile realizărilor ceapiste şi nu
luţelor. După concurs au ajuns la o şi-au mai revenit, urmaşii lor au zbu-
păruială aşa de încâlcită încât, câţiva ghit-o prin Spania ori Italia să caute
martori mai slabi de inimă, au adus bazele capitalismului de cumetrie sălba-
“jandarul” să-i lămurească în pricina tică. La întoarcere ar putea să boteze
contradicţiei iscate. Speriaţi, “caleţii” au locul “Spanoleţi”, “Italoneţi”…Depinde
transformat plăcerea pumnilor împărţiţi care-s mai tari în fapte şi simţiri.
frăţeşte în entuziasmul îmbrăţişărilor n Inginer, Gheorghe Rusu
prieteneşti. Mirat de întâmplare, omul
legii felicită protagoniştii încheindu-şi
discursul cu mobilizarea ca toată lumea
să-şi rezolve neînţelegerile ca “caleţii”.
O dactilografă distrată şi cam leneşă, în
loc să consemneze amănunţit evenimen-
tul în procesul verbal, telegrafiază scurt
primarului: “La cacaleţi e totul OK”.
Nimerindu-se pe fir un journalist aflat
în lipsă de subiecte, compune un edito-
rial sub titlul: “Cacaleţii – oameni paş-
nici”.
Enervaţi, sătenii ajung în corpore la
Primărie să ridice pancarda cu denumi-
rea reală a localităţii, în scopul netezirii
scăfârliei ziaristului imprudent. Acolo
surpriză. În loc de “La caleţi” cum ceru-
seră consilierii, înnebuniţi după hitul în
mare vogă al timpului, “kalinga, kalin-
ga, kakaia”, aprobaseră numele de
“kakaledzi”. Dar graficianul, cam chiar
şi fără ochelari, confundând unele litere A început deja programul REMAT,
cu altele, scrisese “kakalorzi”. Fierbând atât pentru maşinile vechi cât şi
de mânie, oamenii îl iau la rost pe pri- pentru cele mai noi...
SOCIAL...
Condiţii de acordare
a ajutorului social
Pentru a putea beneficia de ajutor social o persoană
sau o familie trebuie să îndeplinească următoarele condi-
ţii conform Legii 416/2001, republicată cu modificările
şi completările ulterioare:
- să locuiască în România cu sau fără cetăţenie(art. 1 din
Normele metodologice);
- să fie cetăţeni străini, pe perioada în care au sta-
bilite domiciliul sau, după caz reşedinţa în România, în
condiţiile legii (art. 2, lit. a) din Normele metodologice);
- să fie cetăţenii străini care au dobândit, în condiţiile
legii, statutul de refugiat în România sau li s-a acordat o
altă formă de protecţie prevăzută de lege(art. 2, lit. b) din
Normele metodologice);
- să fie apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedin-
ţa în România, în condiţiile legii(art. 2, lit. c) din
Normele metodologice);
- au dreptul la venitul minim garantat în condiţiile legii şi
soţii despărţiţi în fapt, dacă ancheta socială justifică acor-
darea acestuia (art. 3, alin (1) din Legea 416/2001);
- beneficiază şi persoanele fără domiciliu aflate în situa-
ţie de nevoie, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere
că nu au solicitat drepturile la alte primării(art. 3, alin. (2)
din Legea 416/2001).
Mod de stabilire a veniturilor (art. 8 din Legea
416/2001):
- la stabilirea venitului net lunar al familiei şi, după caz,
al persoanei singure se iau în considerare toate venituri-
le pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele
care provin din indemnizaţia de şomaj, creanţe legale,
convenţii civile de întreţinere aflate în executare, indem-
nizaţii cu caracter permanent, alocaţii de stat pentru
copii, alocaţii de întreţinere pentru copii încredinţaţi sau
17 IULIE - 13 AUGUST 2009 11
daţi în plasament, burse pentru elevi şi studenţi acordate
în condiţiile legii.
- dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spaţii
locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea
venitului net lunar al familiei se iau în considerare are-
nada, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale,
produse de acestea, precum şi veniturile care se pot obţi-
ne din valorificarea bunurilor respective, sub condiţia
păstrării unei locuinţe minime şi a bunurilor necesare
nevoilor familiale;
- în cazul familiei sau al persoanei singure care locuieşte
şi gospodăreşte împreună cu alte familii sau persoane
singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau rea-
lizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea
acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantu-
mului ajutorului social se iau în considerare atât veni-
turile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de
drept din veniturile lunare nete realizate în comun cu
persoanele din gospodărie.
Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţă
între nivelul venitului minim garantat şi venitul net luna-
ral familiei su persoanei singure rezultat.
Nivel venit minim garantat - venit lunar familie sau
persoană singură = cuantum ajutor social
Notă. În cazul soţilor despărţiţi în fapt, la stabilirea veni-
tului net al familiei sau persoanei singure nu se iau în
considerare veniturile celulalt soţ. Vom reveni cu amă-
nunte în ediţia viitoare a revistei noastre!
n Elena Dragomir,
Asistent social
12 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 AGRICOL...

Propuneri pentru imbunatatirea

activitatii
agricole în
Galicea
1. Realizarea la nivel de comuna unui post
de specialist in agricultura birou si dotare
corespunzatoare functiei si anume : calcu-
lator cu programe specifice de agricultura
inclusiv
internet,pluviometru,anemometru,termo-
metre de sol,brazdometru si birotica cores-
punzatoare.
2. Instruirea anuala sau ori de cate ori este
nevoie a specialistilor cu privire la aplica-
rea noilor tehnologi agricole,studiul pietei
agricole precum si relatile cu producatorii
agricoli.
3. Dotarea cu spatii corespunzatoare pentru aprovizionarea cu pesticide,ingrasaminte chimice,stimulator de crestere si seminte
pentru culturile agricole.
4. Aprovizionarea cu proiecte tip pentru informare a fermierilor spre atragerea de fonduri structurale specifice
agriculturii(Masura 141,121,125,322,etc.)
5. Realizarea unei tematici agricole ce va fi difuzata producatorilor agricoli prin: cursuri, brosuri, afise sau discutii individua-
le.Introducerea de notiuni tehnico economice in limbajul folosit de catre fermieri precum si intelegerea teoretica si practica a
acestor notiuni.

Masuri pentru dezvoltarea infrastructurii agricole, sistem de irigatie-des-

ecare, asocierea in agricultura si realizarea unor asolamente agricole.
1. Realizarea la nivel de comuna a unor schite a tuturor drumurilor agricole precu si aplicarea in teren a lucrarilor pentru imbu-
natatirea de transport a utilajelor.Totodata se va realiza o cooperare intre conducerea Consiliului Local si producatorii agricoli
pentru realizarea de proiecte pentru modernizarea drumurilor agricole.
2. Atragerea de fonduri (Masura 125)pentru punerea in functiune a sistemului local de irigatie,organizarea pe sole a producato-
rilor agricoli pentru cumpararea de aripi de aspersiune si subansable specifice irigatiilor.
3. Refacerea canalelor de irigatie pentru realizarea a 400 de ha.pentru a fi udate prin brazde mai ales in perimetrul cultivarii
plantelor legumicole.
4. Mobilizarea colectivelor locale de initiativa pentru realizarea asociatilor pe sate (cel putin 3)si a minimum un grup de pro-
ducatori agricoli pentru comercializarea productiei.
5. O parghie importanta agriculturii este si realizarea tehnica a asolamentelor agricole si rotatiei culturii ce se va face dupa un
studiu tehnic in timpul cel mai scurt si aplicat dupa discutii cu producatorii agricoli.

Tehnologii –studiul pietei agricole

1. Realizarea la nivel local a unei tehnologii cadru pentru toate culturile agricole inclusiv cresterea animalelor prin difuzarea
lor catre fermieri precum si urmarirea aplicarii acestora.
2. Aplicarea in totalitate a montei artificiale la vacile cu lapte,introducerea raselor performante aclimatizate localitati.
3. Marirea efectivelor de oi si capre in satele Bratia si Cremenari ce au conditii bune pentru cresterea acestor specii.
4. Anual,se va prezenta fermierilor un studiu de piata bine intocmit privind produsele agricole ce se vor produce pentru a fi
vandute la pret de eficienta economica.
5. In conditiile punerii in functiune a sistemului de irigatii (734 ha.)este necesara schimbarea structurii culturilor prin marirea
suprafetei legumiculturii cartofului si a plantelor furajere in suprafata de peste 400 ha. in detrimentul culturii de porumb.
6. Imbunatatirea structurii plantelor furajere din izlazul comunal(450 ha.)igienizarea acestuia,curatirea de maracinisuri.executa-
rea de araturi si semanat plante furajere intr-un ciclu de 4 ani cate 100 ha. pe an.
7. Realizarea de loturi seminciere la culturile de cereale si furaje in asa fel incat sa se asigure anual necesarul de seminte pen-
tru fermierii din Comuna Galicea.

CONCLUZIE: Specialistul din agricultura este nevoie sa faca parte din organismele de conducere a Consiliului Local pentru a
putea realiza misiunea sa din agricultura,pentru a fi cunoscute programele din agricultura locala de catre toti factorii responsa-
bili di localitate.
n Ing. Iacob Constantin
UTILE... 13

Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã
serviciu...
DS o a r g a n d u r i . . .
unt prilejuri in viata care iti schimba intr-un fel viziunea asupra ei, sau in legatura
cu ceea ce este dincolo de propria-ti constiinta. O carte, o simfonie, intalnirea cu cineva
care iti vorbeste intr-un fel cu totul neasteptat, dar cu rasunet adanc.
Sau nu vorbeste, dar din privire iti dai seama ca intr-insul lumea se oglindeste intr-un
mod deosebit...si te face sa vezi lucrurile altfel. Sufletul ti-e curat ca al mioarelor,
iubirea precum glasul verii ! Viata nu se capata de doua ori. Fiecare are un moment
magic pe care il aduce cu sine invatandu-te sa meditezi asupra miracolului vietii, daca
reusim sa ne concentram asupra emotiilor chiar daca trecutul ne insoteste mereu. Sa
intelegem ca in prezent exista intotdeauna un spatiu pe care il putem umple cu dragoste
cu bucurii ale vietii. Suferinta apare atunci cand asteptam ca ceilalti sa ne iubeasca asa
cum dorim noi, iar nu asa cum trebuie sa se manifeste iubirea; liber, nestapanit. Inima sa
ne fie in slujba noastra si a lui Dumnezeu, sa ne recladim sufletul nu numai pentru o
clipa, pentru ca suntem binecuvantati ! Din paleta sufletului nostru face parte si suferin-
ta dar gasim justificari reevaluam partea buna a lucrurilor pana intelegem ca partea rea a
trecut. Sufletul nostru e o padure cu esente amestecate, unde vin ploi mari, padurea se
usuca si infloreste iar si iar ! Fiinta omeneasca are doua mari probleme: prima e sa stii
cand sa incepi si a doua cand sa te opresti altfel viata isi pierde rostul. Trebuie sa fim
multumiti, suntem ochiul deschis a Celui ce ne inconjoara. Nu conteaza la ce privesti
sau daca viziunea ti-e inclarimata, esti minunat atata vreme cat existi, iar aceasta min-
unatie porneste din suflet luminandu-ti chipul si gandul. Avem nevoie de vara, ne e dor
de iubire, deschidere absoluta si neconditionata, sa facem plimbari lungi pentru a simti
vechimea si prospetimea lumii de jur-imprejur. Sa ne facem frumosi cu gandul!
Nu totul e bucurie si triumf, dar putem incerca sa avem fericirea dincolo de cuvinte.
Cu putina inspiratie, lucrurile se pot dezvolta si capata expresivitate - ne putem indragii !
Sunt doar ganduri...
14 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
nea, anun]urile de la persoane fizice sau
juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali-
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,

0768-103.501
0723-033.072
Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN
Player, închidere centralizatã, \n stare SERVICE SRL
perfect` de angajeaz` [oferi posesori de permis
func]ionare. de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`,
import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc).
V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri
avantajoase. Râmnicu Vâlcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K

1 6 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 INVESTITII...

e s f i d e a z ă
l t u r a l c a r r i !
Cămi n c u C r e m e n a
d e l e U E , l a
s t a n d a r

Cei doi edili ţiativă şi inter-

liberali ai comu- venţia promptă a
nei Glicea, pri- celor doi edili
marul Ion Năfliu liberali ai acestei
şi viceprimarul localităţi, a făcut
Florea Udrea, ca sediul Căminului
acordă o importanţă Cultural din
deosebită Învăţă- Cremenari să fie de
mântului nerecunoscut. El a fost
şi inaugurat şi dat în
folosinţă cu
două zile
mai
târ-
ziu
de
Ziua
Culturii. Este un fapt ştiut de toată lumea dar care nu Copilului, aşadar, pe data de 3 iunie 2009. De atunci,
poate fi probat decât prin realizări unice în aceste de câte ori am trecut pe aici, era imposibil să nu
domenii de activitate. Şi iată că rezultatele acestei observ ăm oameni care, în timp ce treceau prin faţa
pasiuni imense pentru cultură şi învăţare nu au întâr- acestei clădiri şi care să-şi facă cruce, ca şi când ar
ziat să apară. În vremuri de criză, când nici comuna fi trecut pe lângă un locaş de cult, cerând de la
Galicea nu o duce mai bine decât alte localităţi din Dumnezeu multă sănătate şi cât mai mulţi ani la con-
mediul rural vâlcean, administraţia liberală de aici a ducerea primăriei Galicea, pentru cei doi primi gos-
reuşit să finalizeze lucrările de reabilitare şi moder- podari: primarul Ion Năfliu şi viceprimarul Florea
nizare în conformitate cu cele mai exigente standra- Udrea care s-au zbătut pentru a reda un nou look
de în vigoare la Căminul Cultural din satul acestui sat din comuna Galicea, prin investirea în
Cremenari. Ne amintim că, nu cu mult timp în urmă, Cultura de aici...
de câte ori trceam pe aici, ne întrebam oare când clă- n Alina ROGOBETE
direa în care funcţiuna acest cămin cultural avea să alyna_propress@yahoo.com
se facă una cu pământul. Din fericire, spiritul de ini- www.publipro.ro
 C M Y K

OFERTA UNICA... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 17

Transport de persoane înSeCostineşti,
oferă şi cazare,
la vilă
camere dotate cu:
- baie proprie
- apă caldă non stop
- televizor

CURSE ZILNIC PRROENŢ /UnNoICa:p5te0

LA MARE ppeenrtsruoadnoeu!ă
Rezervări şi informaţii
la numerele de telefon:
0732 - 161. 525
0762 - 688.837

Plecări din
Drăgăşani, în
fiecare seară, de
la ora 19.30. Cel
mai mic preţ din
România!
CONFORT,
RAPIDITATE,
doar cu
SC MATDAN
SERVICE SRL!
în curând, vă veţi putea documenta mult mai bine, pe site-ul primăriei: www.voicesti.ro
18 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 LEGISLAŢIE...
ROMÂNIA
JUDEŢUL VÂLCEA
PRIMĂRIA COMUNEI GALICEA
CLSU GALICEA

HOTĂRÂREA NR.2
Privind aprobarea programului C.L.S.U. – S.V.S.U. Galicea pe
semestrul II 2009 .
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă aprobat şi reorganizat prin Hotărârea
Consiliului Local Galicea din data de 07.01.2009 .

Întrunit azi 27.06.2009 în Şedinţă Ordinară de lucru pe semestrul II 2009 la Primăria

comunei Galicea , judeţul Vâlcea .
Având în vedere Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea prin
care se hotăreşte luarea de către CLSU Galicea a măsurilor de prevenire pentru evitarea
pierderilor de vieţi omeneşti şi pagube materiale în situaţii hidrometeorologice nefavorabile.

În temeiul H;G 1491 , O:G: 60/1997 , O:G: 88/2001 , Lg. 363/2002 şi al Lg. 215/2001
republicată ărivind administraţia publică locală ,adoptă următoarea .

H O T Ă R Â R E:

Art. 1 Se aprobă programul CLSU – SVSU pentru semestrul II anul 2009 după cum
urmează .
Programul întrunirilor SVSU este următorul :
- IULIE 25
- AUGUST 29
- SEPTEMBRIE 26
- OCTOMBRIE 31
- NOIEMBRIE 28
- DECEMBRIE 19

Art. 2 Se aprobă programul de instruire a voluntarilor , membrilor

SVSU Galicea , conform convocatorului şi se va întocmi un proces verbal de şedinţă .

Art. 3 De aducerea la îndeplinire vor fi responsabili Secretarul localităţii Obogeanu

Gheorghe şi Şef SVSU Neacşu Emil .
PREŞEDINTE CLSU GALICEA ŞEF SVSU
NĂFLIU ION NEACŞU EMIL

SECRETAR
OBOGEANU GHEORGHE
DEMERSURI... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 19
JUDETUL VALCEA
PRIMARIA COMUNEI GALICEA
NR......2340.......din......23 0 6 2009...

CATRE CONSILIUL
JUDETEAN VALCEA

Consiliul Local al comunei

Galicea , in sedinta publica din data
de 22.06/2009 si in sedintele ante-
rioare , a adus la cunostinta publica
si a reprezentantilor autoritatii exe-
cutive (Primaria localitatii) o serie de
plangeri si sesizari ale cetatenilor
satului Bratia Vale , comuna Galicea
, judetul Valcea prin care ne semna-
lau faptul ca pe podul rutier de peste
raul Olt (,,Podul de Fier’’) ce leaga
localitatea noastra de comuna
Mihaesti se circula peste capacitatea
acestuia. Masinile de transport mar-
furi de mare tonaj afecteaza structura podului existand pericolul avarierii iremediabile a
acestuia , dat fiind faptul ca acesta a fost construit acum aproape o suta de ani iar capaci-
tatea proiectata fiind net inferioara traficului din zilele noastre. O intrerupere a circulatiei
peste acest pod taie comunicatia directa a cetatenulor localitatii cu orasele Babeni , Rm.
Valcea si comunele limitrofe , precum si cu locurile dce munca de pe platformele indus-
triale Govora si Rm. Valcea . Cei mai afectati sunt cetatenii din satele Bratia Vale , Bratia
Deal , Cremenari , cat si cetatenii comunei N. Balcescu (ruta Rm. Valcea – Tatarani N.
Balcescu ) , care ar trebui sa ocoleasca pe Barajul de la Babeni peste 7 km pe sensul de
deplasare , cat si operatorii de transport persoane de pe aceste trasee. Prin urmare, in cali-
tate de administrator al drumurilor judetene, va rugam respectuos sa luati masurile necesa-
re pentru semnalizarea rutiera corespunzatoare a tonajului autovehicolelor care pot tranzi-
ta ,,Podul de Fier’’ ce face legatura satelor Bratia Vale si Tatarani , precum si urmarirea
respectarii de catre operatorii de transport a acestei semnalizari . Vom face publice aceasta
adresa cat si raspunsul dvs. Consiliului Local al comunei Galicea cat si cetatenillor locali-
tatii noastre .
Cu deosebita consideratie ,
Nafliu Ion – Primarul comunei Galicea , jud. Valcea

Vizat Secretar
Obogeanu Gheorghe
20 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
Violenta in familie. Tipuri de
abuz . Cauze si
efecte...
Violenta in familie reprezin-
ta abuzul fizic,emotional, verbal,
psihic etc. maninifestat in cadrul
unei familii. Violenta in familie
este considerat orice fel de act
ce poate afecta fizic sau emotio-
nal unul din membri familiei.
Violenta fizica e violenta prin
care sunt provocate leziuni cor-
porale de orice fel Violenta fizica
se poate exercita intre oricare
membri ai familiei(ex.: parinte-
fiu; intre parinti; fiu-parinte).
Prin violenta fizica , cu sau fara
intentie se poate ajunge la deces.
Abuzul verbal reprezinta cuvinte-
le jignitoare, aruncate la furie sau
intentionat asupra victimei.
Abuzul psihic,emotional este
abuzul ce se manifesta prin inti-
midarea emotionala etc. In gene-
ral, daca abuzul se face de parin-
te impotriva unui copil sau de sot
impotriva sotiei,victima inceraca,
de frica sau rusine , sa ascunda
urmarile, cauzele abuzului. In
aceste cazuri apare santajul sau
amenntarea. Cauzele abuzului de
orice fel sunt nenumarate dar
cele mai dese sunt:
-consumul de bauturi alcoolice
-problemele financiare
-problemele sentimentale
-cuvinte spuse cu
sau fara intentie
-simplul caracter
violent al “agre-
sorului”.
In ultimul timp
am putut vedea
pe larg la televi-
zor si in presa,
moduri, tactici
prin care parintii
isi pedepsesc
destul de violent
copii; cum numa-
rul barbatilor ce-si lovesc sotiile
a crescut alarmant. Acestea au
inceputa sa devina pentru noi
lucruri normale dar iata ceva
nou: numarul femeilor ce-si love-
sc sotii s-a dublat ca si numarul
de abuzuri exercitate de fii asu-
pra parinilor. Copilul vede acasa
cum tata o bate pe mama, e afec-
tat psihic si dupa ceva timp nu e
mare lucru sa auzi ca si el l-a
batut in acelasi mod pe colegul
de banca. Copilul traieste o trau-
ma ingrozitoare cand isi vede
parintii certandu-se, lovindu-
se.Aceste amintiri isi pun
amprenta asupra lui pentru o
perioada nedeterminta de timp.
Mai tarziu, va aplica aceste trata-
menta si familiei lui si va stii de
unde le-a invtat. In momentul in
care esti agresat de un strain
chiar poti sa te aperi in toate
modurile, chiar intorcand lovitu-
rile imptriva agresorului dar cand
te loveste mama sau tata? Mai
poti face asta? Daca esti agresat
fizic sau verbal de unul din
parinti in fata colegilor tai nu stii
daca acestia iti vor fi alturi sau
au gasit motivul perfect pentru a-
si bate joc de tine.In aceste cazu-
ri, ca sa eviti explicatiile te vei
SOCIAL...
izola temporar sau permanenta
daca abuzurile asupra ta nu ince-
teaza. Daca intr-o zi ajungi la
scoala cu o vanataie zdravana po
fata provocat de tata vanataie
dobandita pentru ca ai intarziat
10 minute de la un coleg, ce vei
face cand toti te vor intreba ce s-
a intamplat? Ce vei spune? Ca te-
a lovit la usa? la geam?la pat? cu
periuta de dinti?Atunci banuielile
lor se vor adeveri si vor stii exact
ca ai probleme acasa. De ce sa
taci cand stii ca toate aceste
nedreptati la adresa ta pot inceta?
De ce sa nu lasi la o prte orgoliul
,rusinea si sa ceri ajutor?Ai putea
incepe prin a vorbi cu parintele
care chiar te iubeste si care poate
nu stie despre abuzuri.Poti incer-
ca sa vorbesti cu persoane ce
sunt capabila sa ia anumite
masuri. Cea mai eficienta masura
de a reda libertatea unei persoane
agrasate in familie este in cazul
parintilor divortul .Chiar daca vei
desparti copilul de unul din
parinti, stii ca acesta va fi in
siguranta. Daca esti o persoana
agresata, ultimul lucru la care sa
te gandesti ar trebiu sa fie acela
ca tu esti vinovat. Total gresit.
Nu esti tu de vina ca alti au pro-
bleme de acomodare. Ar trebui
ca primul lucru la care sa te gan-
desti sa fi acela ca trebuie sa
scapi cumva. Daca esti lovit o
data, de doua ori, de trei ori si nu
spui, inseamna ca esti prea las sa
ceri ajutor; sau; daca esti lovit o
data presupui ca e un accident
nefericit, daca esti lovit a doua
oara trebuie sa spui STOP. Prin
noi, prin masuri luate corect se
pot reduce abuzurile in cadrul
familiei.
SOCIAL...
Noţiune quasi-abstractă, un
fapt,o întâmplare, simplă coinci-
denţă sau o ...realitate terifiantă a
secolului XXI- lea? Depărtarea
de normalitate, de păstrarea unor
anumite principii moral-etice şi
spirituale au reuşit să se propage
în conştiinţa şi «spiritualitatea»
zilelor noastre. Au reuşit să se
propage în conştiinţa şi deprinde-
rile multora dintre cei cu care
convieţuim- sentimentul intole-
ranţei, al dezbinării, al urii. Din
punct de vedere istoric consider
că această manifestare generali-
zată îşi are punctul de plecare
încă din momentul săvârşirii cri-
mei biblice a urmaşilor protopă-
rinţilor Adam şi Eva-Cain răzbu-
nându- se asupra fratelui său
Abel, omorându- l. În această
conjuunctură poate fi invocat şi
păcatul primordial- mândria cât
şi păcatul mâniei. Mânia este o
dorinţă aprinsă, prin care cel
mâniat caută să- şi răzbune
nereuşita asupra celui ce l- a
întristat sau a nemulţumirii răz-
vrătite. Deplasându- mă cu ajuto-
rul şi puterea imaginaţiei şi alcă-
tuind o buclă în timpul uman
măsurabil -cronos- sunt ferm
convins că «urmaşii lui Cain»
sunt cei ce promovează ideea
unei societăţi bazate pe principiul
violenţei şi a impunerii în orice
modalitate sau mijloace.
Sintagma lumii antice « Ochi
pentru ochi, dinte pentru dinte»
este revalorizată. În această
conjunctură ei apelează la o altă
faţetă a fenomenului violenţei ce
este promovată din epoci istorice
la grad de...artă a ...dialogului,
diplomaţiei. Mecanismul este
uşor de sesizat: violenţa verbală,
gestuală o vor precede pe cea
comportamentală. Cu alte cuvin-
te, arta diplomaţiei se întrebuin-
ţează de anumite stereotipii
declanşând ura socială şi poate şi
cea mai gravă formă ce alimen-
tează factorii de risc în declanşa-
rea unui conflinct – ura inter-
etnică. Lideri mondiali ce-şi
arogă drepturi de iluminaţi
mediatori, «făcători de pace» şi
17 IULIE - 13 AUGUST 2009
organizaţiile politico-economice
mondiale maschează violenţa sub
ideea nobilă a «luptei împotriva
intoleranţei, pauperităţii şi a tero-
rismului.» Astfel, într- un registru
mult mai fin, confruntarea ideilor
se duce şi pe un climat social
guvernat de tendinţa de mondia-
lizare, uniformizare a valorilor.
Din propriul meu punct de vede-
re se încalcă multe din legile
fireşti, unanim recunoscute de
toate culturile şi civilizaţiile
actuale.Gândurile meschine şi
interesele economice ale marilor
forţe ce dictează sunt subtil intro-
duse de o politică promovată
pentru prima oară în istorie de
către Iluminism- «Liberté,egali-
té,fraternité» într- un ambalaj
extrem de atractiv al principiilor
«democraţiei». Şi cum să nu
observaţi şi dumneavoastră că în
acest început de mileniu, un om
puternic, credibil şi de succes e
acela ce posedă pe lângă capital
material şi o pseudo- calitate-
temperament vulcanic, ardent în
susţinerea unor aşa- zise proiecte
sau a promovării Eu-lui persona,
indiferernt de situaţie. Astfel,
omul mileniului trei trebuie să- şi
însuşească şi să- şi «îmbogăţeas-
că» caracterul atât la nivel înalt
cât şi în viaţa cotidiană… În
actualul context consider că
această manifestare a acestor
impulsuri nervoase sau a unor
forme hibride- lipsa de stăpânire
în limbajul verbal sau comporta-
mental constituie baza unei rea-
lităţi a unei societăţi definite de
maxima latină adaptată:
«Dezbină, urăşte şi stăpâneş-
te!». Aceasta are rezonanţă în
trecutul nu foarte îndepărtat al
confruntărilor şi a atrocitaţilor
mondiale ale secolului trecut cât
şi în ideologiile regimurilor
extremiste toltalitare ce au «moş-
tenit» şi promovat cu fervoare
lupta omului contra omului şi
implicit contra lui Dumnezeu.
Dintr- un alt punct de vedere,
violenţa este posibilă în special
prin experimentarea unor stări
sufleteşti aparte...pervertite. O
21
parte însemnată a «Noii Ordini»
mondiale nu mai are puterea de a
conştientiza noţiunea de raţiune
şi îşi motivează acţiunile, fiind
conduşi fie de interese materiale
fie de propria dorinţă de a se răz-
buna. De cele mai multe ori, din
nefericire,instituţiile şi factorii
determinanţi în luarea deciziilor
au insrumentul adecvat,acea
putere de a se folosi ca mijloc de
impunere a «Noii Ordini» într- o
formă derivată a violenţei:embar-
go- ul comercial internaţional.
Totodată au «privilegiul» de a
impune într- un mod arbitrar
seturi de norme şi legi ce încu-
rajează pe de o parte nemulţumi-
rea generală şi o anumită stare de
violenţă interiorizată,mocnită a
unor populaţii neavansate econo-
mic sau tehnologic. În detrimen-
tul unei (re)concilieri ce poate
aminti «întoarcerea spre
Dumnezeu» bazat pe duhul blân-
deţei, marile organizaţii militare
mondiale confirmă răsturnarea
ierarhică a valorilor instaurând
pe Terra o stare de permanentă
crispare şi nemulţumire. Aşa cum
apa mării separă nisipul de scoici
şi de vegetaţiea existentă prin
acţiunea flxului şi refluxului,
înţelepciunea, dragostea şi blân-
deţea nu au nimic în comun şi se
delimitează de ură, credulitate şi
violenţă în special. Rezultă prin
reducerea la unitate o interogaţie
cu o întrebare dublă: Oare acţiu-
nea necugetată are întotdeauna ca
o rezolvare în a fi violent? Şi se
poate găsi vreo justificare...?
Altfel, tot ceea ce am încercat a
creiona în puţine gânduri nu
reprezintă decât un punct de
vedere subiectiv. Dar nici nu sunt
departe de literatura science-fic-
tion deoarece se pot găsi cores-
pondenţe palpabile în realitatea
imediat apropiată deoarece omul
modern, ultra-tehnologizat se
depărtează de glasul propriei sale
conştiinţe.În cazul dat în care
omul nu vrea şi contestă prezenţa
Fiinţei Divine, Creatoare tot prin
modelul iniţial violent încearcă
nu numai a O renega ci mai mult
2 2 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
a o substitui prin diverse moduri,
ştiinţe sau moduri. «Fiţi înţelepţi
ca şerpii şi blânzi ca porumbeii»
poate constitui un îndemn peste
timpuri adresat de Divinitate
umanităţii violent(at)e. Întoarce-
rea spre şi către Dumnezeu şi
totodată recunoaşterea Sa consti-
tuie antidotul, tot cum un balsam
se aplică peste o rană curăţind- o
şi având forţa unei vindecări.
Primul pas îl constituie apropie-
rea şi mărturisirea că Dumnezeu
există şi astfel are loc minunea
reîntâlnirea omului cu Cel ce l-a
creat. Totodată am certitudinea că
eliminarea violenţei se poate
ameliora şi cu promovarea unei
atitudini nobile, filantropice, de
ajutorare a semenilor aflaţi în
impas. Pot motiva aceasta deoa-
rece acest dar a fost înmagazinat
în fiecare dintre noi. A realiza şi
a dori Binele dezinteresat este o
virtute ce calmează, linişteşte şi
apropie sufletele indiferent de
cultură, vârstă sau rasă. Desigur
fără a exagera tradiţia ortodoxă
admite rugăciunea, binecuvânta-
rea şi iubirea (credinţa, nădejdea
şi dragostea) ca mijloace, adevă-
rate arme spirituale împotriva
tuturor încercărilor, exagerărilor
şi patimilor... În finalul acestor
gânduri, din moştenirea cuvântu-
lui Evangheliei- «cuvinte ale
Vieţii veşnice» ce nu trebuie con-
siderate drept o simplă infor-
maţie ci o mărturie eternă, impla-
cabilă edificator este cuvântul
Mântuitorului Hristos: « Fericiţi
cei blânzi că aceia se vor
mângâia»( Ev Matei 5.7)
Violenţa în familie, pro-
vocare sau realitate?
... Provocare su o realitate cât se
poate de adevărată şi dură în ace-
laşi timp? Temerile şi declaraţii
de genul :«nu cred să existe aşa
ceva...» şi «dacă ar exista cu ce
pot eu ajuta...?» se lansează pre-
tutindeni. Societatea post-
modernă «iluminată», super-
avansată din punct de vedere teh-
nologic nu mai răspunde la daru-
rile sufletului? Ce se întâmplă?
Realizez (într- o mică măsură) că
«goana după aur», funcţie şi
îndeosebi promovarea unei atitu-
dini, caracteristici ostile este de
domeniul real şi nu este o realita-
te ficţională. Omul- fiinţă raţio-
nală creată după chipul şi asemă-
narea lui Dumnezeu încearcă din
răsputeri să tăgăduiască atribute
ca Dreptatea , Bunătatea şi are ca
substitut propria sa dorinţă de a
se impune, în a se îndreptăţi.
Realităţile cotidiene nu numai
confirmă dar şi întregesc tabloul.
Violenţa şi mânia sunt nocive în
primul rând sufletului. În planul
fundamental al relaţiei omului cu
Dumnezeu, patima violenţei are
efecte devastatoare.În primul
rând cosider că violenţ poate
înstrăina pe om de Divinitate.
Dovedit ştiinţific şi atestat este
faptul că simptomul patologic
esenţial în cazul violenţei domes-
tice este agitaţia psiho- motorie
de diferite grade ale intensităţii
ce o caracterizează şi o «apropie
de[...] manifestările delirante şi
de stările de posesie demonică»(
Sfântul Grigore cel Mare, Omilii
X,VI). Din punctul meu de vede-
re comportramentul omului
mânios devine dezordonat chiar
uneori lipsit de sens. În societate
sau familie, omul ajunge în a «se
da în spectacol» şi are unele din-
tre cele mai ciudate porniri şi
purtări. Atitudinea familiei con-
stituie (poate) una dintre singure-
le soluţii în procesul limpezirii
situaţiei conflinctuale. Dar totuşi
se impune ca tendinţa dezaproba-
toare (de cele mai multe ori) să
nu degenereze într- o nouă situa-
ţie limită.Din înţelepciunea popu-
lară românească este esenţial
proverbul «Limba dulce mult
aduce». Ultimele cercetări în
domeniul psiho- terapeutic au
demonstrat posibilitatea ca cei
violenţi au «posibilitatea să
observe lucrurile prin prisma uni-
versului creat.Raţiunea îi este cu
totul supusă
viciului»(Organizaţia Mondială a
Sănătăţii) tot aşa cum drogurile
SOCIAL...
acceptate ale societăţii moderne-
alcoolul, tutunul şi cafeaua au
devenit «etaloane» ale «norma-
lităţii» pentru majoritatea popu-
laţiei pământului.Psihoterapeuţii
moderni admit că în cazul vio-
lenţei în familie procesul cunoaş-
terii realităţii este perturbat.Chiar
dacă, privit din exterior facultăţi-
le cognitive ale celui ce promo-
vează şi aplică violenţa par ar
avea ritmul normal şi precis
rezultă o capacitate deformată de
a avea raţionamente.Astfel ei duc
la extrem fie o atitudine rezervată
fie o atitudine ironică, quasi- vio-
lentă. Conflinctul între generaţii
escaladează orice fel de aşteptări
sau scenarii posibile.Efectele vio-
lenţei constau şi în capacitatea ca
fiinţa umană să nu mai respecte
ceea ce este fundamental valoros,
atât în cei ce-l înconjoară cât şi
în propria sa persoanalitate.
Astfel se reneagă grija de aproa-
pe cât şi a binelui personal. Un
prim remediu ar consta şi ar fi
eficient nu promovarea utopică a
unei noi ordini sau filozofii ci pe
lângă promovarea unor anumite
ritualuri binefăcătoare, de pro-
tecţie personală, o instaurare a
unui climat bazat pe opusul stă-
rii-pacea, blândeţea.Instituţiile
specializate în acest demers ar
trebui nu numai să înţeleagă
importanţa ci ar necesita o apli-
care a acestei nobile virtuţi. În
această zonă a înţelesurilor înal-
te, blândeţea spirituală nu are
nimic în comun cu starea de
nepăsare sau neutralitate a indivi-
dului. Chiar şi în familie, dorinţa
de a fi paşnic şi a fi în comuniu-
ne este un deziderat de mare
însemnătate. Personal am convin-
gerea că blândeţea are rolul de a
înmulţi darurile spirituale deoare-
ce o pot asemăna unei energii sau
a unui “izvor de înţelepciune”.
Psalmistul şi regele biblic David
a prefaţat ca şi omul modern
situat în această tulburată epocă
să aibă un reper deoarece el a
experimentat starea în care
Providenţa «învăţa- va pe cei
blânzi căile Sale» şi «îndrepta-
SOCIAL...
va pe cei blânzi la judecată»
(Psalmul 24,10). O altă virtute
creştină ce ar trebui revalorizată
este cea a răbdării. Studiile de caz
în care cei afectaţi de stări violente
s-au vindecat datorită unui climat
terapeutico- spiritual sunt dovezi
certe. A scrie şi a vorbi despre
blândeţe şi răbdare este la fel de
dificil ca şi cum aş încerca eu, ca
un neofit, să- l definesc pe
Dumnezeu. În prezent,chiar dacă
există oameni ce neagă existenţa
lui Dumnezeu sunt ferm convins că
încă mai există speranţă în valorile
binelui, adevărului şi dreptăţii.
Antidotul împotriva eliminării vio-
lenţei în familie îl constituie apro-
pierea de valorile spirituale, creşti-
ne, autentice. O alternativă în acest
demers se poate realiza şi în cazu
metodelor moderne ale psihotera-
piei ortodoxe. Dacă în decursul
timpului, psihologia avea crezul că
suferinţa cauzată de violenţă se
datorează experienţelor traumati-
zante acumulate într- un interval
sau în aşa- numitele experienţe
reprimate, Sfânta Biserică
Ortodoxă bazată pe Sfânta Tradiţie
conştientizează şi atestă că în afară
de această experienţă este nevoie
ca energia aparte a sufletului ce
suferă-mintea, «ochiul lăuntric» să
fie spiritualizatprin puterea rugă-
ciunii şi a faptelor ce înobilează.
Familia este grupul cel mai impor-
tant dintre toate grupurile sociale
deoarece ea influenţează şi mode-
lează persoana umană.Unii merg
chiar mai departe şi susţin că actiu-
nea ei asupra persoanei e atat de
mare ,incat ea egaleaza actiunea
celorlalte grupuri sociale.Aceasta
este cu deosebire cazul cercetarilor
care vin dinspre psihanaliza,psiho-
logia sociala si sociologie susti-
nand ca familia este :adevaratul
laborator de formare a
persoanei.Transformarea individu-
lui in persoana adica in ;individ cu
status social” este intai de toate
opera familiei.Sunt doua cauze
care explica aceasta influeta a
fam.asupra persoanei;una este
legata de faptul ca actiunea fam.se
exercita mai de timpuriu iar a doua
de acela ca multa vreme fam. e
calea prin care se canalizeaza ori-
care alta actiune de socializare ,ea
fiind identica cu intreaga lume
sociala a copilului. Una dintre
caracteristicile fundamentale ale
curbelor de invatare este ca toate
urca f.repede la inceput si apoi tot
mai incet mai tarziu,avand deci o
accelerare negativa.Aceasta
17 IULIE - 13 AUGUST 2009
inseamna ca eficacitatea actiunii
mediului e f.mare in primii
ani,mica mai tarziu si f.mica dupa
25-30 ani cand totul devine fix si
imuabil;deci fam. Ii revine astfel
privilegiul de a-si exercita influeta
de la inceput. Acest privilegiu este
dublat de un al doilea;actiunea
fam. nu e numai cea mai timpurie
dar multa vreme e si singura avand
pe deplin monopolul fiind singurul
factor de socializare a copilului din
perioada prescolara.
1.Interactiunea dintre frati si
ordinea nasterii
Faptul de a fi nascut primul
sau ultimul ,precum si acela de a fi
copii multi sau putini ,are impor-
tante repercursiuni asupra
dezv.persoanei.
Multa vreme-un an cel putin
el e singurul copil,in consecinta
dragostea mamei si a celorlalti
membri ai fam este concentrata
asupra lui,fiind centrul de interes
al tuturor.
Cand este certat de tata e rasfa-
tat de mama si bunici sau invers ,in
asa fel incat copilul unic e de obi-
cei un copil rasfatat,constiinta de
sine pe care o dezv.este eminamen-
te egoista –egocentrica.Pentru
copil parintii si cei din jur sunt
niste instrumente si tentacole de
care el se serveste ptr.satisfacerea
trebuintelor.Astfel copilul ajunge
sa fie un mic tiran,care stapaneste
pe toti ceilalti,aservindu-I printr-o
metoda sau alta printre care plan-
sul.
La inceput, plansul este expre-
sia unei dureri cu cauza interna sau
externa.Parintii alertati de planset
cauta sa faca copilului in voie pen-
tru a inceta, fapt care dupa 10-20
de repetari copilul ajunge sa invete
legatura dintre plans si sosirea
parintilor in consecinta el nu va
plange numai la durere ci si atunci
cand doreste pur si simplu prezenta
parintilor;in acest mod plansul
ajunge sa fie primul act de interac-
tiune orala cu cei din jur,a carui f-
tie e cea de comanda catre cei
apropiati pt a-ai face pe plac.
Daca primul copil nu este urmat de
un altul,din copil prim devine copil
unic,atunci atentia parintilor fata
de el va si mai mult crescuta,.
indeplinandu-I orice capriciu.
Prin urmare copilul nu e numai
rasfatat,dar e si mai cocolosit cu
fel de fel de griji exagerate pentru
a-l feri de boli ,uitandu-se faptul ca
aceasta grija e cea mai sigura cale
de a reduce rezistenta organismului
23
Urmatorul caz- cand primul
copil este urmat de al doileaDin
unicul copil el ajunge cel mai mare
si astfel trebuie sa fie cel mai
cuminte renuntand la orice conflict
in favoarea celui mic.Atentia
parintilor trece dintr-o data asupra
copilului mic,copilul prim trecand
pe un plan secundar facandu-l sa
sufere un fel de detronare.(adler).
In diferitele conflicte dintre cei doi
victoria poate fi de paretea celui
mai mare dar de obicei lucrurile se
intampla invers,parintii se ameste-
ca in ac.conflict luand partea celui
mai mic. Datorita acestor renuntari
pe care c.mare e silit sa le faca in
fav, celui mic, precum si lipsa de
afectiune, copilul mare va dezvolta
o personalitate de invins ajungand
o persoana supusa si introverta.In
cazul cand acest complex al detro-
narii ia forme mai grave ,copilul
mare ajunge la o serie de acte bol-
naviciaose cu care reactioneaza
fata de parinti in sens de razbuna-
re;urinatul in pat e una din aceste
reactii. Copilul mic datorita faptu-
lui ca se bucura de afectiunea si
concursul parintilor reuseste cu
ajutorul lor sa iasa invingator in
cele mai multe conflicte,el va
dezv.o personalitate agresiva si
combativa,va fi o persoana cu o
mare putere de initiativa si o fire
extroverta. In cazul cand copilul
mare este fetita iar cel mic este
baiat, aceasta orientare a firi si per-
sonalitatii celor doi, copii are efec-
te bune cu conditia sa nu se faca
exagerari.Aceasta deoarece firea
agresiva si puterea de initiativa se
potrivesc f.bine vietii pe care baia-
tul e chemat sa o duca,tot asa pre-
cum supusenia fetitei e o trasatura
f.potrivita ptr.viata pe care ea e
chemata sa o traiasca.Lucrurile
stau mai putin norocos in cazul
invers,cand copilul mai mare este
baiat si cel mic fetita,aceasta deoa-
rece dezv.personalitati lor se va
face in contradictie cu firea si ros-
tul lor.Fetita care e mai mica ve
dezv. mai multe insusiri masculine
de agresivitate si initiativa iar baia-
tul va avea trasaturi feminine adica
supusenie si lipsa de initiativa. In
cazul cu trei copii,copilul mare isi
pastreaza aceleasi caractere dar
putin atenuate,deoarece el gaseste
o anumita consolare in faptul ca
rivalul sau, copilul al doilea, ajun-
ge sa fie cel mijlociu si sa sufere si
el pe urma.
n Alina ŞIŢOIU,
Coordonator Centru Comunitar
C M Y K

2 4 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 LITERATURA...

My last speach
for Love!...
Thought my angel been dead since it’s
birth,
Thought I was left to tough through dirt!
I wouldn’t have dreamt for each devil,
God built such a beautiful angel!
Been just a useless shadow here,
You’ve been the pill who killed my fear!
No priest I could confess my pain to,
So I searched a Saint, but only found you...
Who else you think would’ve listened this
much

To the devil? Well, this devil lost it’s

touch...
Thanks! you caught me many times I fell!
Thanks! You let my life circle ya spell!
Thanks! Wit you around, felt all never did!
Thanks! Too bad you’ll never know what I
feel:
Look, if I have to die tomorrow,
I’m leaving buried in this big sorrow:
My inside’s full of things I can not tell!
But I do dare tell you this: I’m glad you’ve
been my hell!...
n Alin BARBU,
managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani

Şi am cântat ca fraţii.
BUCURIE Venit-a şi Petrică
Din zona lui de munte
Am fost părtaş la multe
Cu glasul lui cel cald
Adică am fost prezent
Şi mustăţi cărunte.
La marea sărbătoare
Ce a trecut recent.
Venit-a lume multă
Cam circa două mii
Am petrecut alături
S-au bucurat cu toţii
De prieteni şi duşmani
De parcă erau copii.
Cu muzică aleasă
Şi mici fripţi la grătar.
Au fost prezenţi: primarul, vicele, notarul
Au fost prezenţi cu toţi: părinţi şi nepoţi
Pe scena din Zăvoi
Ce mare bucurie în zi de sărbătoare
Am fost prezenţi şi noi
Şi aşteptăm la anul să fie şi mai tare.
Au mai venit şi alţii
Ionel Enache
C M Y K
LITERATURA... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 25

Tu, marea, gheaţa

şi iubirea...

{i-a fost cândva o mare Dar [i de te-oi

Ce n-anghe]at niciodat` sub noi vedea de sus,
{i-am v`zut-o pentru-ntâia oar`-n doi Cu altul,
Iar eu nu [tiam cât e de mare... admirând, pe
mare, vreun
{i primii copaci albi]i de promoroac` apus,
I-am v`zut tot cu tine [i parc`-ncepeau s` plâng`, Cu lacrimi e scris,
{tiind c`, \ntre noi, era cale atât de lung` cu grai de
Dar iubirea nu mai era demult o joac`... moarte-i spus:
Marea s` se
E[ti marea, e[ti ghea]a, despice-n fa]a
E[ti [i iubirea mea! voastr`,
Iar dac` timpul va vrea Scoicile-n urechi,
Tot tu vreau s` fii [i cea]a v` plâng` povestea
De pe vederea mea... noastr`
*** Sirene v` cheme
M-ai ajutat s`-nving moartea c`tre moarte
Când eram deja-n bra]ele ei... [i dincolo de tot [i de
Meri]i s` fiu fericirea din care tu s` bei... toate,
Ai citit strofe frumoase. Dar nu-nchide cartea! Marea s` se-
adânceasc` din senin
Mai este o var`, mai este o mare! {i voi s` fi’i h[itui]i ca
Mai este o iarn`, mai este-o ninsoare... un rechin...
Sufletul meu zboar`, trupul meu moare, [i soarele s` se pref-
Iubirea-mi s-onvârte tot dup`-al t`u soare! ac` \n fum
*** {i, la un semn, valuri
Iar dac`, \n curând, eu nu voi mai fi, s` v`-alerge pe-orice
S` [tii c`, an de an, s-o mai na[te un val drum
{i se va mai na[te o briz`... [i-nloc de mare, \ntr-un
de[ert s` arde]i scrum!
{i te-oi vedea de sus, ]inându-te de mân` Iar eu, de sus,
Cu-acela[i Eu c`ruia s`-i ar`]i l`crimând oi porunci:
|ntâia oar`, a m`rii spum`! Trupurile voastre, dou[
schelete s` se topeasc`,
Secretul e s`-l s`ru]i plângând Peste sufletu-]i, vipere
{i-atunci voi lua dezlegare, spânzurate s` [iroiasc`
De sus, la tine s` cobor [i-atunci, la crucea-mi,
[i s` ne pierdem \n mare... s`-]i ceri iertare [i tot
*** nu te-oi mai primi!
26 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 STIATI CA?...

- Cel mai asigura ca îl pot livra oriunde în tara.

puternic
tun elec- - Carol I de Hohenzollern -
tromagnet- Sigmaringen a sosit pentru prima
ic din lume oara în România pe 8 mai 1866, iar
a fost tes- la 10 mai ajunge la Bucuresti, fiind
tat cu suc- încoronat domnitor al Principatelor
ces de Unite, în cadrul unei ceremonii în
marina Dealul Mitropoliei. Astfel, la 10 mai
americana. 2009 s-au implinit 143 de ani de
Tunul per- când Carol I devine domnitor al
mite României. La 10 mai 1877 a fost
lansarea ratificata proclamarea independentei,
munitiei iar în 1881 Carol I a fost încoronat
sub un ca primul rege al României.
impuls Proclamarea lui Carol I de
electric Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al României a fost
foarte put- alegerea politicienilor de la Bucuresti, ce au dorit schimbarea lui
ernic. Alexandru Ioan Cuza cu un principe dintr-o dinastie europeana
Proiectilul puternica.
este lansat
cu o viteza de 9.000 de kilometri pe ora asupra unui buncar fara - 1337- 1453:
a utiliza praf de pusca. Tunul este conceput pentru a lansa Razboiul de 100 de
proiectile pe distante foarte lungi de aproximativ 200 de mile ani: Conflict cu
nautice (370 de kilometri) iar viteza de impact este foarte ridica- efecte devastatoare
ta, de aproximativ Mach 5, adica de cinci ori viteza sunetului. pentru Franta, acest
razboi a fost
- Cativa studenti români au inventat dispozitivul care te determi-
nat de

?
ajuta sa copiezi, fara a fi prins de catre profesor. Practic e vorba
de o casca invizibila, prin care sunt transmise toate informatiile
dorite. Casca este de fapt, un magnet cu diametrul de maxim
trei milimetri care se introduce în ureche. Este atât de mica încât
abia se vede cu ochiul liber, iar odata plasata pe canalul urechii
devine insesizabila. Atât de insesizabila încât pentru a o scoate
din ureche e nevoie tot de un magnet. Microcastile se monteaza
direct pe timpan si nu au niciun fir. Datele sunt transmise printr-
un colier inductiv care se ascunde sub haine si care se
conecteaza printr-o mufa jack ce poate fi conectata la orice sis-
tem media: telefon mobil, mp3 player sau radio. La casca sunt
transmise doar vibratii. Vibratiile sunt transmise apoi prin mag-
netul din care e confectionata casca si receptate de urechea
interna. Creierul le decodifica în ceea ce auzim. E indetectabila,
sunetul e clar si fara zgomote de fundal. Inventatorii sustin ca
metoda este sigura, iar riscul ca dispozitivul sa ramâna în ure-
che este inexistent, deoarece pe acelasi sistem functioneaza si
protezarea audio. Inventatorii handsfree-ului invizibil recunosc
ca astfel dispozitive nu sunt tocmai legale, mai ales ca sunt
inspirate dupa modelul sistemelor de comunicare al serviciilor
secrete. Un dispozitiv invizibil costa 170 de lei, iar vânzatorii
in-te-
rese
di-
nas-
tice,
afir-
mate
dupa stingerea dinastiei franceze a Capetienilor
atat de regele Angliei Eduard al III-lea, cat si de
regele incoronat al Frantei, Filip al VI-lea de Valois,
dar si de probleme teritoriale. Acestea din urma proveneau din
disputa anglo-franceza asupra Flandrei si din refuzul lui Eduard
al III-lea de a presta juramant de vasalitate regelui Frantei pen-
tru Guyanne, teritoriu francez aflat in posesia monarhiei
engleze. Razboiul se deschide cu o hotarare de natura economi-
ca: stoparea exportului de lana engleza catre Flandra, ceea ce
echivala cu sufocarea economiei acestei regiuni. Flandra este
nevoita sa accepte o alianta cu Anglia, chiar daca, teoretic, era
vasala Frantei. Urmeaza conflicte cu caracter local, care cul-
mineaza cu prima mare batalie a razboiului: lupta de la Crécy
(1346), precedata de devastarea Normandiei de catre armata
engleza. Dezastrul armatei franceze a fost provocat de arcasii
englezi care au scos din lupta cavaleria grea franceza.
- Camera Europeana de
Comert, Industrie si Franciza
(CECIF) impreuna cu Asociatia
Romana de Franciza (ARF)
sprijina initiativa www.inventa-
tori.ro de a prezenta inventii
romanesti, patentate si premiate
in tara si peste hotare; acestea
ofera solutii concrete cu
investitii rezonabile si rezultate
spectaculoase, in diferite
domenii de importanta primordiala, cu atat mai valoroase in
actualul context mondial de recesiune. Acesta este motivul pen-
tru care CECIF si ARF isi exprima speranta ca inventiile
romanesti vor fi fructificate in tara, de catre intreprinzatori auto-
htoni, fapt ce va contribui la relansarea economica, Romania
avand sansa sa devina un important furnizor de energie in zona.
integrame/rebusuri 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 27
28 17 IULIE - 13 AUGUST 2009
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
Sotia ii spune sotului:
-Am avut un vis: un negru era sus pe
dulap, si ne facea vant cu un evantai
mare. Asa de bine era, ca am avut un
triplu orgasm.
Sotul cauta un negru mare pe strada ii
da 100 lei si-l urca pe dulapul din dor-
mitorul lor. Seara,cei doi incep sa se
desfete in placere, iar negrul sa agite
evantaiul. Din pacate femeia nu ajunge
la orgasm. Ii spune sotului sa faca
schimb cu negru, si sa treaca in locul
acestuia. Se da negrul jos de pe dulap,
si incepe sa presteze. In cateva clipe
femeia urla de placere orgasmica. Sotul
se da si el jos de pe dulap si spune
negrului la ureche:
-Ai vazut, ma, tampitule, cum trebuie
sa ventilezi?...
Gica face poze pe malul lacului, cand
nevasta-sa il striga disperata :
- Gica! Repede, se ineaca mama!
Gica: - Degeaba, nu mai am spatiu pe
card...
Un tip era somer. Vede un anunt in ziar
ca Gradina Zoologica din Baneasa
cauta un ingrijitor.
Se prezinta si directorul ii spune:
-Uite domnule cum sta treaba, noua ne-
a murit gorila si era un punct de atrac-
tie pentru copii. Pana facem rost de
alta, avem nevoie de un om sa se
imbrace in pielea ei si sa se plimbe prin
cusca. Ce zici? Te platesc bine.
Tipul accepta si totul e ok.
Dupa o saptamana il cheama directorul
si-i spune.
-Daca te urci pe cusca, te cateri si sari
prin copaci iti dublez salariul.
Se apuca tipul si incepe sa se agite, sa
Bulă, la Volan!
Intr-o zi, Bula mergea cu masi-
na si, deodata, controlul de ruti-
na al politiei.
Politaiul, cand ii vede, zambeste
si ii spune:
- Ati castigat premiul cel mare.
Sunteti primul conducator auto,
care are pusa centura de sigu-
ranta.
Baietii de la ProTV, pe faza, il
intreaba pe Bula ce are de gand
sa faca cu banii.
- Cred ca o sa-mi iau carnetul
de sofer.
Politaiul, mirat:
se catere, sa sara prin copaci si la un
moment dat se rupe o craca si cade in
cusca leului. O rupe la fuga strigand ca
disperatul: ajutor, ajutor, ajuutoooor!!!
Leul, sictirit si plictisit, ii zice:
-Taci dracului si nu mai zbiera asa ca
ne concediaza astia pe amandoi...
Doi tipi in parc aruncau niste coji de
paine la porumbei. Unul dintre ei zice:
- Uite porumbei astia sunt ca politi-
cienii!
Cat timp sunt jos,iti mananca din
palma, dar cand ajung sus... fac pe tine!
Un iepure intra la un magazin de cuie,si
intreaba.
-Aveti 100 de cuie ?
- Nu avem.
A doua zi la fel,atreia zi la
fel.Vanzatorul vazand ca tot ii cere 100
de cuie ii spune.
- Iepure dute la o fabrica de cuie,acolo
au multe cuie.
Iepurele se duce la fabrica si intreaba.
-Aveti 100 de cuie .
- Da avem
- Bine, dati-mi si mie 1.
Un copil îl întreaba pe tatal lui ce
înseamna politica.
Tatal îl pune pe genunchi si începe sa-i
explice aratând exemple:
- Fii atent copilas, eu aduc banu în
casa, deci eu sunt CAPITALISMUL.
Mama are grija de bani, deci ea este
GUVERNUL.
Bunicul tau are grija ca totul sa fie în
regula, deci el este SINDICATUL.
Babysitterul nostru este CLASA
MUNCITOARE si cu totii muncim ca
tu, POPORUL sa te simti bine si sa nu-
- Nu aveti permis?
Nevasta lui Bula sare si spune:
- Nu-l luati in serios! Asa face
tot timpul cand e beat.
Politaiul, din ce in ce mai
mirat:
- Mergem la post.
Tatal lui Bula sare si el:
- Bai boule, ti-am spus de atatea
ori sa nu mai iesi cu masini
furate la drum.
Politaiul, socat, cheama aju-
toare.
Din portbagaj, iese fratele lui
Bula si intreaba, speriat:
- Am trecut granita? Ca este al
dracu de cald in spate!
VOIE BUNA
ti lipseasca nimic.
Iar Fratiorul tau de câteva luni este
VIITORUL nostru comun.
Copilasul retine tot ce a auzit si merge
la culcare. În timpul noptii se trezeste
ca fratiorul lui a facut caca în scutec si
plânge. Se ridica si vrea sa-i zica
mamei ce se întîmpla, dar asta doarme
atît de adînc ca nu reuseste s-o trezeas-
ca.
Intra sa-i spuna babysitterului dar tatal
lui tocmai se hîrjonea cu ea în pat în
timp ce bunicul lui tragea cu ochiul
prin fereastra. Nimeni nu-l observa, asa
ca merge înapoi în pat.
Ziua urmatoare tatal lui întreaba daca
poate sa spuna cu propriile cuvinte ce
înseamna politica.
Copilasul îsi aminteste de cele vazute
noaptea si raspunde:
- Politica este cînd CAPITALISMUL
profita de CLASA MUNCITOARE în
timp ce SINDICATUL priveste
neputincios. GUVERNUL doarme,
nimeni nu baga în seama POPORUL,
iar VIITORUL nostru este în cacat.
Ieri seara stateam cu nevasta-mea de
vorba despre eutanasiere si i-am spus:
- Sa nu ma lasi niciodata sa stau într-o
stare vegetativa, sa fiu dependent de
niste masini si alimentat cu lichide.
Daca o sa fiu vreodata într-o astfel de
stare, te rog sa debransezi toate
aparatele care ma tin în viata !
Si atunci ea s-a ridicat, a închis televi-
zorul si calculatorul si mi-a aruncat
berea la chiuveta.
Proasta dracului!
Un daltonist la cursul auto:
I:-Domnule, da' ce faci, treci pe rosu?
C:-Domnule, ma scuzati, dar stiti ,eu
sunt daltonist.
I:-Si ce,domnule? La voi acolo in
Daltonia nu sunt semafoare?
Alinuţa vede la plajă un băieţel în
pielea goală. Îi zice mamei:
-Mamă, ce-i atârnă băieţelului între
picioare?
-E, ce să-i atărne... o fluierice.
După o jumătate de oră Alinuţa începe
să plângă.
-De ce plângi?
-M-ai păcălit mamă. Degeaba am suflat
că nu fluiera!
Doi pensionari stateau pe
o banca. Unul dintre ei
spune:
- Uite ma..vezi...blonda
aia...moare dupa mine!
- Hai ma ca esti culmea...
Ce sa vada la tine?
- Pai doar no-i vrea sa
moara inaintea mea!
UTILE... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 29

Maxima Caricatura
lunii
Lunii
Şi
“Ploile din
Aprilie aduc totuşi,
florile din nu prea e
Mai!” deloc de
(Thomas cglumă cu
Tusser) problemele
Citat celebru... detate!
pilozi-
"Dragostea
este pânza PROGNOZA METEOROLOGICÃ
furnizată de PENTRU URMÃTOARELE
natură şi bro- DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
dată de imagi-
naţie!”
(Voltaire)
SFATUL
LUNII:
Iubirea este
ceea ce
r`mâne
dintr-o
rela]ie dup`
ce \nl`tur`m
interesul
personal!
30 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 UTILE...

Reþetele lunii
clatite cu
spanac si bran-
za
ingrediente: 300g faina, 6 oua,
250g lapte, 1,5kg spanac, 250g
branza de vaci, 50g cascaval,
250g smantana, 50ml ulei,
sare, piper.
din faina, lapte si 3 oua se
prepara un aluat de clatite. se
lasa o ora la frigider apoi se
prajesc 15 clatite mai groase.
spanacul se spala, se opareste
in apa clocotita, se scurge
bine, se toaca marunt si se
caleste in ulei incins. se
amesteca cu branza de vaci si
se condimenteaza cu sare si
piper dupa gust. la aceasta
tavalesc in patrunjel uscat.
compozitie se adauga cele trei
oua ramase, bine batute. se
pasta de brinza eu le-am tavalit jumatate din
amesteca bine compozitia pen- cu ceapa ele in morcov ras si uscat.
tru a se omogeniza. intr-o pofta mare la aperitive.
cratita de marimea clatitelor, 200g brinza rasa se freaca cu
unsa bine cu ulei, se asaza in o lingura de unt,o ceapa toca-
straturi succesive cate o clati- ta fin,putina boia dulce si aperitiv ligia
ta si umplutura de spanac cu condimente dupa gust.
branza, avand grija ca dea- se face o omleta din 5 oua.
supra sa fie clatita. se toarna pasta de ficat se bat tare albusurile,iar gal-
smantana si se introduce la benusurile frecate
cuptor pt. 15 min. se serveste 300g ficat fiert(de pui) se anticipat,api se adauga cas-
calda, taiata in felii ca de tort macina se amesteca cu 3 gal- caval ras marunt circa 50
cu cascaval ras pe deasupra. benuse fierte si zdrobite,100g gr+un pic de sare.
unt,100g se pune in tava la copt.
pasta de oua smintina,sare,piper,patrunjel -se ruleaza calda cu o hirtie
tocat. unsa cu ulei.
3 oua fierte tare se zdrobesc si dupa racire se umple cu brin-
se amesteca cu o lingura de za de oaie(dar sa nu fie asa de
unt,sare,putin mustar,zeama bile din brinza. sarata)+boia+piper.
de lamiie , un castravete acru la margine se pune cabanos
tocat si o ceapa mica tocata din brinza burduf se fac fiert sau crenvusti si se
foarte fin. ourele mici si in mijloc se ruleaza strins.
umple cu maslina si se se pastreaza la rece.
se taie feli.
Horoscopul pentru perioada
17 IULIE - 13 AUGUST 2009 31

Un inceput de luna O luna mai buna decat
promitator pentru cea precedenta pentru
Berbeci, cu noi provocari nativii din Taur. Economi
in domeniul carierei, si calculati din fire, nu
care stagna de ceva vor intampina dificultati
vreme. Toate planurile si deosebite in rezolvarea
problemelor financiare
proiectele vor fi final- care, de altfel nici nu
izate in timp util. sunt atat de mari...
Tot ce si-au propus au
reusit, iar luna care urmeaza
va fi pentru Gemeni o incu-
nunare a efortului depus.
Desi sunt nevoiti sa
efectueze o serie de dru-
muri atat in tara cat si in
strainatate, acestea nu le vor
aduce decat beneficii.
Pentru Raci se pre-
conizeaza o luna plina de
evenimente pozitive, mai
ales in plan sentimental.
Partenerul de viata le pre-
gateste o surpriza, tinand
cont ca luna iulie este
luna Racilor!

Nici un rege fara
coroana,nici un Leu fara
laude! Marinimosi si
foarte sociabili, Leii au
nevoie in aceasta sapta-
mana mai mult decat ori-
cand de recunoasterea si
aprecierea celor din jur,
deoarece acum sunt foarte
predispusi la depresii...
Fecioarele sunt renumite
pentru meticulozitatea si
rigurozitatea lor, cu toate
acestea in luna care urmeaza
se pot astepta la mari prob-
leme la serviciu. Se pare ca
nici ordinea, nici spiritul
organizatoric nu le mai pot
salva de critica sefilor!
Desi impresia generala
despre Balante este aceea ca
sunt foarte echilibrate, in
luna care urmeaza orice
poate fi cuvantul de ordine,
mai putin "echilibru". Acest
lucru se datoreaza faptului
ca fie se indragostesc pana
peste urechi, fie faptului ca
se apropie concediul...
Pentru nativii din
Scorpion este o luna
favorabila dezvoltarii
unor relatii de parteneriat
cu persoane din afara
tarii, nu se stie cand va fi
momentul sa isi doreasca
mai mult de la un loc de
munca si atunci va vor fi
nevoiti sa apeleze la
cunostinte!

In urma multiplelor aten-
tionari din partea superi-
orilor, Sagetatorii isi dau
in sfarsit silinta in aceas-
ta saptamana sa isi faca
datoria asa cum trebuie,
cu simt de raspundere si
maturitate. Rezultatele
nu se vor lasa desigur
asteptate!
Capricornii au mult de
lucru in acesta perioada.
Desi aud in stanga si in
dreapta cum le pleaca pri-
etenii si colegii in con-
cedii care mai de care, pe
Capricorni nu prea pare sa
ii intereseze acest aspect
momentan, mai au de
acoperit unele datorii...
In luna care urmeaza,
Varsatorii sunt predispusi
la accidentari usoare, deci
atentie sporita! La servi-
ciu se vor simti probabil
coplesiti de numeroasele
sarcini ce le sunt
atribuite, dar le vor final-
iza pe toate cu brio, dupa
care isi vor putea lua lin-
istiti o vacanta!
Pentru Pesti se prevede un
inceput de luna destul de
relaxat din punct de
vedere profesional, dar
spre week.end lucrurile se
vor precipita, caci nerab-
darea de a finaliza unele
proiecte mai importante si
dorinta de a evada in
afara orasului!

Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean