Sunteți pe pagina 1din 32

C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

Anul
II, Nr. 16
17 iulie-13 august
2009
REVISTĂ EDITATĂ DE PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GALICEA , ÎN COL ABORARE CU
TRUSTUL DE PRESĂ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

Violenţa
r a l d i n c o l o în
ă m i n c u l t u Familie
C U E , l a
t a n d a r d e l e pag 20

de s
m e n a r i !
Cre
Sfaturi pag 12
agricole...
Năfliu cere
bani pentru
repararea
16
pag. şcolilor
vechi!... pag 09

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro


CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
0 2 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI GALICEA-


Psihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la
trustului de presă PRO-
PRESS Rm Vâlcea care dispoziţie serviciile de consultanţă ale unora din-
editează ziarul PRO tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în
ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT.
PRO ExpreS de Râmnic şi
revistele comunale, Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin
răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel
dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la
domeniu, ABSOLUT
GRATUIT. Luminiţa adresa: alyn_propress@yahoo.com sau prin
Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul
tată, prin apelarea Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
numărului de telefon
0743-878.120 (apel cu tarif 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă
normal), la orice oră, prin e-mail, la adresa: alyn_pro- problemele pe care le veţi relata psihologului nos-
press@yahoo.com sau prin poştă, pe adresa redacţiei: tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul
Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc.
B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la
dacă problemele pe care le veţi relata psihologului nos- întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor
tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul în regăsi publicate şi în paginile acestei reviste.
care veţi omite acest lucru, răspunsurile la întrebările
pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi publicate şi Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este
în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim seriozitate! să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că
Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai mult posibil, deviza trustului nostru de presă este: Cât mai
pentru că deviza trustului nostru de presă este: Cât
mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai
cu încredere la serviciile Luminiţei Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

Nou!
Vă invităm să citiţi, pe site-ul ziarului nostru,

WWW.PUBLIPRO.RO, începând din data de 17


aprilie a.c., topul celor mai
buni primari din zona de
sud a judeţului Vâlcea.
Facem menţiunea că acest
top este viziunea strictă a
redacţiei PRO ExpreS.
Puteţi însă să votaţi pentru
primarul dvs., pe acelaşi
site şi să vedeţi, totodată, şi
opiniile cititorilor, nu
numai ale noastre, despre
cei care conduc destinele
localităţilor sudice. Nu
uitaţi: accesaţi:
www.publipro.ro
SOCIAL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 03
menului de marginalizare si au creat o cate- tarilor est europene. Singura alternativa
Educatia copiilor gorie de marginalizati dpv economic.
Una din categoriile cele mai vulnerabile la
acceptabila si viabila la problema marginali-
zarii este o politica coerenta si sustinuta de
rromi costurile sociale ale tranzitiei a fost minori-
tatea rroma, deoarece ea se situa deja pe
pozitii de risc crescut: fiind slab calificati
prevenire a acesteia pe de o parte, si de inte-
grare pe de alta parte, desi integrarea este
un termen fata de care majoritatea liderilor
Problematica educatiei copiilor rromi con- rromi au fost grav afectati de somaj, cei rromi au o reactie adversa cel putin in
stituie una din provocarile cu care se con- care-si castigau existente pe baza economiei momentul de fata. Cauza este in opinia mea
frunta mediile social economice si culturale complementare au ramas fara obiectul mun- o intelegere defectuoasa a ideii de integrare,
sau civice din Romania. Ea face parte dintr- cii, iar activitatea de colectare si valorificare perceputa fragmentar, doar in dimensiunea
o problematica mai larga- cea a copiilor a materialelor refolosibile a scazut mult in sa coercitiva de asimilare. In realitate “inte-
aflati in situatii de excluziune, de marginali- aceasta perioada. Pe de alta parte, scaderea grarea reprezinta o relatie, o interactiune
zare din diferite motive- necesitand abordari veniturilor salariale si a alocatiei de stat dinamica intre sistemul care” se integreza”
nuantate in functie de mai multi parametri pentru copii a dus la scaderea dramatica a si sistemul care “integreaza”, iar rezultatul
specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la nivelului de trai pentru o proportie semnifi- acestui proces este un echilibru functional al
un grup minoritar etnic, apartenenta la o cativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta partilor. Insa trebuie sa tinem seama ca inte-
grupare sociala cu un status economic mini- criza este accentuata si de consecintele poli- grarea sociala are patru dimensiuni funda-
mal etc. Marginalizarea reprezinta procesul ticii pronataliste aberante ale vechiului mentale si anume: integrare culturala, nor-
de situare a indivizilor sau grupurilor pe o,, regim, deoarece generatia nascuta dupa mativa, comunicationala si functionala.
pozitie sociala periferica” sau de ,,izolare 1966 se afla acum in plina maturitate avand Daca “integrarea culturala” presupune
“si implica limitarea ,,drastica” a accesului propriile familii si copii, dar locuind in con- coerenta normelor si valorilor unei culturi-
la resursele economice, politice, educationa- tinuare cu familia de origine. Prin urmare “integrarea normativa” reprezinta masura in
le si comunicationale ale colectivitatii. Din exista o supraaglomerare a locuintelor popu- care valorila grupului devin norme efective.
aceasta perspectiva, marginalizarea se con- latiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa Dar aceasta exigenta a majoritatii- de con-
cretizeaza in plasarea indivizilor si grupuri- sine alte consecinte extrem de serioase: formare a minoritatii la normele sale- este
lor sub nivelul minim acceptat din punct de lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.
vedere economic rezidential, ocupational, de dificultati in realizarea igienei personale; Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza
educatie si instructie dar si printr-un deficit riscuri privind sanatatea, intimitatea si pro- pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor
de posibilitati de afirmare si de participare miscuitatea precum si greutati in ceea ce din jur, sunt de prima importanta, pentru ca
la viata colectivitatii. Grupurile marginale priveste socializarea si educatia copiilor si aceste reprezentari determina atitudini si
sunt de regula compuse din saraci, someri, adolescentilor rromi. De fapt tot datorita comportamente. De cele mai multe ori ele
minoritati etnice puternic discriminate, nivelului de trai foarte scazut, multe din sunt singura sursa de informatie care ii
delincventi, handicapati sau persoane familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa- leaga pe rromi de mediul social din jur.
inadaptate. Politica aberanta de egalizare si mai trimita copiii la scoala . O influenta Rromii par a fi o realitate familiara: orice
–sau mai bine spus de standardizare- a indi- semnificativ pozitiva asupra frecventei sco- persoana intrebata are o opinie, deseori
vizilor promovate de regimurile comuniste lare a copiilor rromi a avut-o decizia de categorica, despre acestia. Adevarul este ca
in Europa de Est a avut ca efect si evitarea conditionare a alocatiei in functie de frec- rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau,
marginalizarii sociale, iar concluzia care se venta, dar din nefericire nu se poate spune cu cat realitatea pierde in fata imaginarului.
impune este ca inainte de 1989, datorita ca in urma acestei decizii a crescut si calita- De-a lungul secolelor, un intreg set de
politicii de diminuare a diferentelor sociale tea actului educational. imagini a fost construit si dezvoltat, cristali-
si de ,, inregimentare “ a intregii populatii in zind stereotipurile colective si formand un
sistem,nu au existat procese evidente de Factori de natura politica si etnica rezervor de reprezentari mai mult sau mai
marginalizare a etnicilor rromi de catre In perioada postdecembrista rromi nu au putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza
institutiile publice, chiar daca existau preju- reprezentat o minnoritate etnica discriminata respingerea sau asimilarea, aceste reprezen-
decati, stereotipii si atitudini discriminatorii deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezen- tari se constituie ca un fundal de argumente
in randul populatiei ne-rrome. Dupa 1989 ta o minoritate etnica, libera sa-si promove- si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii
insa , schimbarile sociale rapide si intensive ze propriile traditii culturale, politica fiind sunt rareori definiti asa cum sunt, mai
care au ridicat probleme serioase si nepreva- de asimilare a acestora. degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa
zute in cursul procesului de institutionaliza- Odata cu liberalizarea si democratizarea fie pentru a justifica politicile si comporta-
re si consolidare democratica in societate, societatii, a avut loc un proces de emancipa- mentele celorlalti fata de ei. In Romania
dar si tranzitia catre o economie de piata, au re a diferitelor minoritati etnice , religioase, exista un procent semnificativ de rromi inte-
generat un proces de polarizare sociala si de etc.- si de conturare a identitatii acestora, grati in momentul de fata cel putin la nivel
marginalizare. Cauzele care au declansat si dar in acelasi timp si de marginalizare a lor normativ si functional. Cei mai bine inte-
au intretinut acest proces demarginalizare se de catre majoritate. Trebuie sa remarcam grati sunt membrii elitei intelectuale si a
constituie intr-un complex de factori pe care faptul ca aceasta reactie este universala si celei economice, dar si cei cu nivel mediu
voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori nu este specifica doar Romaniei , peste tot de pregatire sau profesii moderne, au un
de marginalizare si manifestare in cazul respinsii apartin acelor categorii care nu pot nivel satisfacator de integrare sociala.
copiilo rrromi asimila normele dominante. Democratizarea Factorii care pot pot si trebuie sa aiba un rol
vietii politice si pluripartitismul au oferit decisiv in perfectarea procesului de integra-
Factori de natura sociala: minoritatilor etnice sansa reprezentarii poli- re functionala a etniei rromilor in societatea
Odata cu schimbarile deocratice surve- tice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa ,, interculturala” a mileniului III sunt: siste-
nite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de la inceputul anilor ‘90 –suficient de bine mul educational, mass-media, asistenta
liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a conturata si ca urmare , pentru a-si spori sociala si factorii de decizie de la nivel
acestei liberalizari au disparut fortele coerci- legitimitatea, liderii politici au dus o campa- guvernamental. Toti acestia au datoria de a
tiv egalizatoare, campul social fiind astfel nie de exacerbare a identitatii minoritare in elabora o politica coerenta privind toate
deschis pentru manifestarea identitatilor de detrimentul celei de cetatean. In dorinta de a minoritatile etnice din Romania- care sa res-
grup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor si redefini identitatea etnica a grupului, liderii pecte in egala masura drepturile tuturor
discriminarii latente existente pana in acel politici au oferit identitatea de “rrom” ca minoritatilor si eliminarea si prevenirea
moment.Pe de alta parte si in cadrul minori- alternativa la cea de “tigan” valorizata nega- manifestarilor discriminatorii si rasiste.
tatii au aparut grupuri cu un comportament tiv de populatia majoritara si ca urmare stig- MECT a elaborat si implementat in partene-
deviant sau chiar infractional, care dincolo matizata. Rezultatul a fost – producerea riat cu alte organisme internationale ( UNI-
de pericolul social pe care il reprezinta au unei fracturi chiar in interiorul grupului CEF, ROMANI CRISS, FUNDATIA
un impact extrem de negativ asupra imaginii etnic intre rromi (reprezentand elita politica, PHEONIX si alte ONG-uri) o serie de pro-
si perceptiei majoritatii si contribuie la intelectuala si economica) si tigani (repre- iecte care vizeaza stimularea participarii
intretinerea unui comportament discrimina- zentand marea masa a celor care se simt scolare a copiilor rromi pentru evitarea
toriu sau chiar rasist.Astfel de manifestari ignorati, manipulati sau tradati de catre lide- abandonului scolar si integrarea lor sociala.
nu fac altceva decat sa genereze si sa intreti- rii politici). Ca o consecinta a neincluderii Concluzia este ca inca o mare parte a popu-
na un climat tensionat, latent conflictual, in politicile publice si ca alternativa la latiei de etnie rroma- deci si copiii acestora-
intre minoritate si majoritate, fiecare simtin- insensibilitatea institutiilor statului, o mare sufera de acest proces de marginalizare si de
du-se amenintata-este cazul rromilor din parte a populatiei de rromi din tara noastra, aceea este nevoie de o strategie de interven-
Hadareni jud.Cluj. in absenta resurselor de dezvoltare indivi- tie sustinuta, care sa se adreseze atat minori-
duala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de tatii marginalizate cat si majoritatii , pentru
Factori de natura economica: supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, formarea unei societati interculturale de
Transformarile din viata economica- etichetati ca delincventi etc. In contextul indivizi diferiti dar egali, racordati la valori-
inflatia, somajul, diferentierea excesiva a noii reordonari a Europei, al considerarii ca le generale ale umanitatii si respectand un
veniturilor salariale, dar si scadera nivelului “mostenire comuna a Europei”, rromi au set comun de norme dar in acelasi timp
de trai, criza de locuinte etc.- au avut un devenit un stimul de reflectie a tuturor insti- aflati intr-un permanent schimb cultural si
aport decisiv la aparitia si dezvoltarea feno- tutiilor europene, un criteriu de aderare al spiritual. n Elena DRAGOMIR,
04 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 CATERINCA...

Urzicuţe cu fiţe... STIMATI CETĂŢENI

Într-o comunitate ca a noastră, cu bune-


le şi relele de zi cu zi, nimic nu-şi are rostul
făra putină veselie. Fabula, satira, pamfletul,
toate îşi găsesc locul in aceste pagini. De
aceea voi pune în condeiul meu şi lucruri
mai vesele, amintindu-vă că orice asemăna-
re cu realitatea pur întâmplătoare. Lumea
satului a fost sursa de inspiratie pentru cei
care s-au preocupat cu scrisul, mă inspiră şi
mă încântă toate cele trăite în cotidian, voi
încerca să vă redau o parte din acele trăiri.
Meritaţi mult mai mult din partea mea, dar
mijloacele de care dispun sunt cam modeste,
asa că mă voi strădui pentru dumneavoas-
tră. Prin urmare vă propun două mici pove-
stioare aşezate pe rime, ne având pretenţia
de a fi poet sau creator de fabulă.
Mulţumesc anticipat acelora ce le vor citi şi
mai multe multumiri aduc aceilora ce ma
vor ,,blogoslovi’’. Al Dumneavoastră si prie-
ten, Gheorghe OBOGEANU
„Măgarul şi paraşuta” Ăştia doi măcar să stie
Că şi balta are preţ…
Tot caşul din farfurie!

Trei măgari şi o vacă şută De n-ar fi fost paraşuta Şi-a dat totul peste cap
Plini de vervă si curaj Ar răbda toţi in coteţ ! Din gârlej ,până-n stomac,
Au sărit din paraşută E război, gâlceavă mare
Într-o baltă din izlaz . Că la turmă paraşuta În borhanul lui cel tare
E un lucru necesar
Unul din măgari , bătrânul Şi-o tot cară-n ziua mare Şi sub pom zace spurcatul
Ce se crede mai destept, Doar un biet pui de măgar Unde si-a intins macatul,
Cu paharul dă să beie Şi visează o poveste
Apă de la robinet. Morala :dacă tot eşti măgar, Că prin lume împărăţeşte
să-ţi iei obligatoriu şi o
Numai că văcuţa noastră paraşută Doar un câine,ciont din
coadă
Îl impunge cu dispreţ
Balta-i buna doar cu Fabula Şi o curcă din ogradă
broaşte Dau să-l creadă, va să zică,
Şi cu floare de scaieţi Într-o zi pe la chindie Pe împăratul Vasilică.
Dacă bei doar când ţi-e sete Am zărit o farfurie ,
Zice broasca de bâltan Era goală de bucate Leneş, vanitos şi prost
Nu-ţi mai trebuie paharul C-a mâncat pe săturate. Umblă-n curte fără rost,
Ci doar burtă de măgar Vasilică boţ cu minte Şi se crede impărat
Care înoadă trei cuvinte. Cel mai prost bărbat din
Ruşinat manieratul Pe la scoală învăţate sat!
O tratează cu dispreţ Si din lume adunate Morala : Fie omul cât de
Doar văcuţa noastră scuipă prost, mintea-i vine după
Şi declară din scaieţi : El, Socrate filozoful post
A-nghiţit cu tot folosul Dacă postul e prea lung ,
Ca să nu moară, se ştie… nici trei scăfârli n-ajung!
APEL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 05

Primarul Vă Roagă!
Primarul comunei Galicea, Ion Năfliu,
solicită tuturor cetăţenilor acestei loca-
lităţica să facă un mic efort pentru a-şi
aduce aminte de vremurile în care fiecare
avea grijă de înfrumuseţarea comunei.
Astfel, în vederea înfrumuseţării, întreţine-
rii spaţiilor proprietate privată precum şi a
celor aparţinând domeniului public, pre-
cum şi pentru prevenirea producerii de
evenimente nedorite, Consiliul Local
Galicea şi Primăria localităţii noastre,
împreună cu dumneavoastră trebuie ca să
colaborăm în vederea realizării acestor
obligaţii care ne revinca cetăţeni ai comu-
nei Galicea.

Obligaţiile şi responsabilităţile dumneavoastră


sunt următoarele:

1. însuşirea unui teren din domeniul public fără


aprobarea Consiliului Local este dtrict interzisă.
2. Fiecare famioie are datoria ca să îşi sape, să-şi
cureţe, să-şi amenajeze şanţurile de scurgere a
apei din faţa proprietăţilor însă fără a arunca
pământul rezultat peste asfalt, acolo unde acesta
există. gospodărie care, ulterior, vor fi arse sau îngropa-
3. reparaţia podeţelor, a gardurilor şi curăţirea te.
pomilor. 11. copacii care afectează vecinii dumneavoastră,
4. este total interzisă depozitarea unor materiale vor trebui tăiaţi sau, acolo unde se impune impe-
(piatră, nisip, lemne) pe domeniul public. tuos, să fie chiar tăiaţi.
5. Este interzisă amenajarea, în afara proprietăţii- 12. nu construiţi anexe sau locuinţe fără a deţine
de coteţe, barăci sau împrejmuiri cu gărduleţe autorizaţie de construire pentru acestea, eliberată
din plasă sau lemn în scopuri particulare. de autorităţile locale competente în acest dome-
6. Parcarea maşinilor pe timpul nopţii pe dome- niu (primărie).
niul public este strict interzisă.
7. Este interzisă tragerea lemnelor, a crăcilor sau Vă informăm, cu acest prilej, că toate ace-
a altor materiale pe drumurile judeţene şi comu- ste răspunderi şi obligaţii au fost consemnate în
nale, precum şi amenajarea de rampe forestiere. Hotărârea Consiliului Local Galicea cu numă-
8. este interzisă construirea de grajduri sau rul 13 adoptată în data de 22 iulie 2008, care
coteţe pentru animale lângă drumurile comunale etse obligatorie pentru toţi cetăţenii comunei
sau cele judeţene (recomandăm mutarea celor noastre. Nerespectarea obligaţiilor stabilite prin
existente, în vederea respectării normelor igiei- orezenta hotărâre de Consiliu Local Galicea
co-sanitare). constituie contravenţii şi vor fi sancţionate cu
9. scurgerile reziduale de la baie, bucătărie, graj- amendă conform legislaţiei în vigoare la ora
duri nu se fac în şanţurile ce aparţin domeniului actuală. Sancţiunile care sunt prezente în acea-
public, ci în bazinele amenajate special în inte- stă hotărâre de Consiliu Local urmează a fi
riorul proprietăţii fiecarăruia dintre dumneavoa- aplicate de către primarul comunei Galicea sau
stră. de către angajaţii Primăriei care sunt împuter-
10. fiecare familie are obligaţia să îşi amenajeze niciţi de către el în acest sens...
o groapă de gunoi pentru resturile rezultate din
06 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 OPINII...

Părerea mea...
Dragi cititori, după cum v-am obiş-
nuit în mai majoritatea articolelor mele
fie nominalizaţi, fără a da şi nume. Sub
lozinca “Clientul nostru, stăpânul nos-
mai numeros personal şi având o con-
duită profesională fără reproş. Dragii
am încercat în limita posibilităţilor să tru”, trebuie să recunosc că pe unde am mei cititori, doresc să fiu înţeles foarte
abordez subiecte cât mai simple şi cât păşit pragul acelor unităţi din această bine că eu în acest articol mă refer la
mai pe înţelesul tuturor cititorilor şi de comună am fost impresionat de modul personalul care deserveşte acele localuri
aceea în continuare voi practica un ace- de comportare al persoanelor ce din comună fără să aibă legătură cu
laşi stil propriu şi de actualitate. Nu cu deservesc localurile respective în dotarea sau aprovizionarea acestora. Un
mult timp în urmă tot în revista “Viaţa favoarea clientului. Nu doresc să fiu alt local de unde am plecat cu impresii
Galicenilor” vorbeam de anumite per- înţeles greşit sau să creadă cineva că eu bune totdeauna este cel patronat de pri-
soane care fac cinste acestei commune, scriu la comanda cuiva sau în favoare marul Năfliu cu două fete deosebite, iar
atât prin pregătirea profesională la locul anumitor persoane ci mai mult sunt despre Mariana Mălăoiu, ce să mai zic?
de muncă, din punct de vedere moral şi păreri personale şi nu e obligatoriu ca Chiar dacă facem parte din altă speciali-
cu bun simţ în toate împrejurările. toată lumea să fie de acord cu mine. tate şi fetele (asistentele şi farmacista)
Atunci când am scris acel articol m-am Desigur sunt convins că în afara celor de la dispensarul comunal merită să fie
referit numai la persoane cu studii supe- despre care voi vorbi în continuare vor felicitate prin modul de comportare faţă
rioare din această comună cu promisi- fi şi alte personae care merită să facă de pacienţi. Revenind la localuri voi
unea că după o mai bună documentare parte din acelaşi grup, numai că nici eu trece mult mai fugitiv cu cel patronat de
voi reveni cu păreri personale şi despre nu pot să fiu peste tot şi de aceea mă domunl Şiţoiu, unde chiar dacă trec
alte personaje care merită să fie cunos- limitez numai acolo unde am trecut mai foarte rar la fel am avut impresie bună,
cute. Pentru a nu lungi prea mult sus- des şi în general pe strada principală apoi în continuare la domnul Mladin,
pansul, voi intra direct în subiect şi de Galicea-Teiu. Dacă ar trebui făcut un unde de asemenea sunt două fete în
data aceasta mă voi referi la persoane clasament, pe localuri sau diferite maga- compania cărora în mod sigur te simţi
angajate în anumite localuri din această zine valabil pentru această comună. Pe bine şi voi încheia cu cele trei fete de la
comună, care prin moduri de comportare primul loc aş pune magazinul central din magazinul central Teiu, care la fel sunt
în prezenţa clientului, cred că merită să Galicea ,,Catani,, aici fiind vorba de cel deosebite, acest magazin fiind petronat
de domnul Mihăescu. Dragii cititori,
acum în încheiere voi prezenta şi un

execută:
P F C O N S TA N T I N aspect ceva mai neplăcut în cazul unui
local din această comună. Imaginaţi-vă
dragii mei un local cochet cu o fată
blondă, frumoasă ce stă pe un scau şi
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile vorbeşte la telefon circa 15 minute, fără
să te întrebe ce doreşti, după care trece
- distribuire colete-intern, internaţional (NON STOP) pe lângă tine, iese din local, mai vorbeş-
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA, SLOVE- te din nou la telefon aproape la fel în
exteriorul localului şi intră în local, trece
NIA, FRANŢA, GERMANIA din nou pe lângă tine fără să zică ceva.
Acest film, dragii mei l-am vizionat per-
curse la mare: 4 persoane la preţul de 100 sonal, deci în concluzie eu am fost per-
sonajul din acest episod, iar în sinea mea
am zis că nu voi mai trece niciodată pra-
de euro (100 RON de persoană) gul acelui local, aceasta fiind părerea
mea. Cu drag al dumneavoastră, Ionel
Relaţii şi rezervări la tel. : 0762-816.043 Enache

oferta Ziarul PRO EXPRES DE


DRĂGĂŞANI v` pune la dis-
unica pozi]ie o orchestr` profesionist`
pentru ocazii speciale (nun]i,
pentru botezuri, cununii, majorate
nunti, etc.).LaSoli[ti: Mario [i Lucre]ia;
org`: Florin [i Cristi.
botezuri Pre]uri pentru orice buzunar.
Pentru rela]ii [i rezerv`ri,
apela]i cu \ncredere
si alte urm`toarele numere de telefon:
ocazii 0762-816.043,
deosebi 0744-127.847 si
te: 0720-601.488
OPINII... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 07

DREPTUL DE A SPUNE...
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor” aşa cum probabil v-am obişnuit în toate articolele publici-
tare până în prezent sper că şi de data aceasta să fiu la înălţime şi să abordez un subiect ceva mai aparte.
La sugestia unei persoane din această comună pe care în mod normal nu o pot refuza datorită calităţilor
sale ca om, cu pregătire profesională şi morală am scris acest articol zic eu interesant. Într-o discuţie foar-
te scurtă, respectivul mi-a sugerat că ar fi bine să fac o vizită familiei Dogaru din satul Bratia Vale pentru
că în mod sigur voi avea ce vedea şi ce scrie. Desigur, să nu creadă cineva că imediat am răspuns pozitiv,
pentru că în primul rând am dorit să aflu despre ce familie Dogaru este vorba, iar când am aflat că
subiectul va fi familia Nicu Dogaru am acceptat cu plăcere din motive bine întemeiate. Dragii mei, doresc
să fiu foarte sincer cu dumneavoastră încă de la început şi să spun că familia Nicu Dogaru pentru mine şi
familia mea reprezintă o mai veche prietenie, cu oameni cinstiţi, cu bun simţ şi cum ar spune Caragiale,
„o familie onorabilă”. Cred că nu deranjez dacă în afara celor doi, soţ şi soţie, respectiv Nicu şi Marinela
voi menţiona şi numele copiilor acestora, sper să nu greşesc şi anume: Alisa, Silviu, Andreea, Liviu,
Călin, Simona. Acum intrând direct în subiect cu acor-
dul dumneavoastră voi spune că într-o zi de duminică
în jurul orei 19, împreună cu soţia m-am deplasat în
satul Bratia Vale la familia Nicu Dogaru. Desigur aşa
cum mă aşteptam, la casa părintească ne-a întâmpinat
cu multă bucurie una din fetele lui nea Nicu şi anume
Simona, care ne-a invitat în casă la o cafea, la care am
refuzat politicos, ora fiind cred eu întârziată pentru
ziua respectivă şi în plus nu am dorit să deranjez prea
mult pentru că nenea Nicu avea câţiva musafiri.
Pentru a fi bine înţeles, toată discuţia am purtat-o cu
Simona, pe care am luat-o de la casa părintească, la
vila construită aproape de malul Oltului, despre care
mulţi din dumneavoastră ştiţi despre ce e vorba.
Intrarea spre vilă s-a făcut prin deschiderea porţilor
prin telecomandă, după care pe o alee pietruită de să
zicem 200 m am ajuns la destinaţie. Dragii mei, voi fi
corect cu dumneavoastră ca de obicei şi sincer că sco-
pul meu nu a fost să vizitez această imensă vilă, ci mai
mult pentru sera ce se află amplasată pe o suprafaţă de
750 m². Cred totuşi că nu deranjează dacă voi da câte-
va amănunte privind componenţa acestei vile şi
anume: salon, sală de mese, birouri, în total 15
camere. Revenind la subiect şi anume: sera aceasta
este dotată după ultima tehnologie de actualitate cu
toate utilităţile posibile şi anume: apă curentă, iluminat
cu lămpi florescente, să nu mai zic de ordinea ce dom-
neşte peste tot. Din cele văzute şi spuse de Simona,
am înţeles că are cultivate mai multe tipuri de soiuri
de roşii şi anume: roşii normale rotunde, roşii creţe
pentru salată = ţâţa oii = serii, iar pe o suprafaţă de 2
ari castraveţi normali. Desigur, tot din spusele Simonei
am înţeles că realizarea acestei sere s-a făcut cu mari
eforturi financiare şi multă muncă fizică, iar cât
priveşte desfacerea pe piaţă a acestor produse aici
rămâne o problemă. După ce i-am dat câteva sugestii
şi i-am recomandat anumite zone din ţară unde în
general sunt mai multe solicitări de asemenea produse,
am luat la revedere de la gazdă şi am plecat bucuros
că am reuşit sper din nou un articol reuşit şi cu com-
plicitatea unei persoane aşa cum spuneam pe care o
apreciez mult.
Cu stimă, al dumneavoastră, Ionel Enache
C M Y K

08 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 ADMINISTRATIE

Primarii din trei comune cer


bani pentru reţele de apă şi
canalizare... HG nr 745/2007 pentru
Regulamentul privind acorda-
rea licenţelor în domeniul ser-
viciilor comunitare de utilităţi
pulice
LEGEA nr. 325/2006 a
serviciului public de alimenta-
re cu energie termică
ORDIN nr. 66/2007 pri-
vind aprobarea Metodologiei
de stabilire, ajustare sau modi-
ficare a preţurilor şi tarifelor
locale pentru serviciul de ali-
mentare cu energie termică
Primarii comunelor Galicea (Ion Năfliu), Olanu ( Gheorghe produsă centralizat
Anghel) şi Drăgoeşti (Emilian Isuf) au înaintat, împreună, un ORDIN nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
memoriu către Consiliul Judeţean Vâlcea, cu numărul 2527 din al serviciului public de alimentare cu energie termica
data de 07 iulie a.c., prin care solicitau sprijin financiar în vede- ORDIN nr. 92/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-
rea realizării, pe partea stângă a râului Olt, în localităţile Galicea, cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica
Olanu şi Drăgoeşti, reţele de apă şi canalizare, toate acestea, LEGEA nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de
ţinând cont de obligaţiile pe care ţara noastră şi le-a asumat prin canalizare
intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană în ceea ORDIN nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire,
ce priveşte conformarea serviciilor de apă şi canalizare. ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile
“Menţionăm că suntem membre ale ADI Apa Vâlceană, dar nu publice de alimentare cu apa şi de canalizare.
beneficiem de sprijin financiar prin proiectul major care se va ORDIN nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al
depune spre finanţare. Studiile de fezabilitate au fost elaborate serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
dar, din lipsă de resurse financiare nua u putut fi finaţate. În spe- ORDIN nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru
ranţa că o să tartaţi cu maximă seriozitate rugămintea noastră, vă al serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
mulţumim pentru colaborare!”, se arăta în memoriul cu pricina ORDIN nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de fur-
înaintat preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, primul ales nizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare
democratic, social-democratul Ion Cîlea! De ce solicită primarii LEGEA nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor
acestor comune finanţare pentru o astfel de investiţie? O notă de ORDIN nr. 109/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. privind apro-
identificare/îndrumare/monitorizare emisă de curând, mai exact, barea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modifica-
sub numărul 2214/11 iunie a.c., de către specialiştii Autorităţii re a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubriza-
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de re a localităţilor (M.O.529/06.08.2007)
Utilităţi Publice, Agenţia Teritorială Slatina, s-au constatat urmă- ORDIN nr. 110/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C pentru aproba-
toarele: “În localitatea Galicea serviciul public de alimentare cu rea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localită-
apă şi de canalizare nu este organizat, nu există sisteme de ali- ţilor
mentare cu apă şi de canalizare. Serviciul public de iluminat la ORDIN nr. 111/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
nivelul comunei Galicea nu este organizat. Consiliul Local al rea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a loca-
comunei Galicea în asociere cu Consiliul Judeţean Vâlcea şi lităţilor
Consiliile Locale ale comunelor Dănicei, Drăgoeşti, Milcoiu, ORDIN nr. 112/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
Nicolae Bălcescu, Olanu şi Stoileşti a promovat şi implementat rea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a
proiectul „Sistem zonal de implementare a deşeurilor şi depozi- localităţilor salubrizare a localităţilor
tare temporară în comuna Galicea” în cadrul Programului Phare LEGEA nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public
2004 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a ORDIN nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice
deşeurilor”. Acest proiect s-a materializat prin achiziţionarea de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităţilor servi-
următoarelor: o autogunoiere compactoare de 4 mc, o autoguno- ciului de iluminat public
ieră compactoare de 9 mc, un cap tractor, un camion platformă, ORDIN nr. 86/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al
840 recipienţi de colectare cât şi contrucţia unei staţii de transfer. serviciului de iluminat public
Termenul de finalizare a proiectului a fost 29.05.2009, însă ORDIN nr. 87/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aproba-
printr-un addendum a CJ Vâlcea şi A.D.R. Sud – Vest Oltenia s- rea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de iluminat public.
a solicitat prelungirea cu o lună a perioadei de implementare. ORDIN nr. 5/93/2007 al preşedintelui A.N.R.E. şi al preşedinte-
Din discuţiile purtate cu domnul primar a rezultat intenţia de lui A.N.R.S.C. pentru aprobarea Contractului-cadru privind folo-
delegare a gestiunii serviciului de salubrizare – activitatea de sirea infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice
colectare deşeuri municipale. Reprezentanţii A.N.R.S.C. au acor- pentru realizarea serviciului de iluminat public.
dat îndrumări privind aplicarea reglementărilor în domeniul ser- Ordinul 108/2007 Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. privind
viciilor comunitare de utilităţi publice, prezentând în mod deose- modul de achitare a contribuţiei datorate la bugetul A.N.R.S.C.
bit modul de organizare şi funcţionare a serviciilor comunitare - Autoritatea publică locală va întocmi şi aproba regulamentele
de utilitate publică. Concluzii:. şi caietele de sarcini pentru serviciile comunitare de utilităţi
- Se va avea în vedere respectarea legislaţiei în vigoare din publice prestate/furnizate în aria administrativ-teritorială a locali-
domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice: tăţii Galicea.
LEGEA nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice - Vor fi depuse la A.N.R.S.C. Bucureşti declaraţii lunare privind
OUG nr. 13/2007 pentru modificarea şi completarea Legii servi- contribuţia datorată la bugetul A.N.R.S.C. pentru serviciul de
ciilor comunitare se utilitate publică nr. 51/2006 şi a Legii servi- iluminat public începând cu data de la care s-au utilizat fonduri
ciilor de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 după data de 01.05.2004 (exclusiv pentru consumul de energie
electrică).”.
C M Y K
ADMINISTRATIE 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 09

Năfliu ce re bani pe ntru Şco lile


ve chi de la G alice a de la
Co nsiliu l Ju de ţe an...
Primarul comueni Galicea, liberalul Ion
Năfliu îşi dă silinţa pentru a reabilita şi moder-
niza sediile instituţiilor de învăţământ care nece-
sită investiţii rapide, în special cele din satul
Cocoru. În acest sens, edilul-şef de la Galicea i-a
adresat şefului judeţului, preşedintele
Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, urmă-
torul memoriu: „Subsemnatul Nafliu Ion , in
calitate de Primar al localitatii , va rog respecu-
os sa formati o comisie mixta cu persoane din
institutia dvs si din partea Inspectoratului
Scolar Judetean Valcea pentru a va deplasa in
satul Cocoru, comuna Galicea , judetul Valcea.
Motivul constituirii si deplasarii acestei comisii
mixte , la locul mai sus mentionat , este dat de
faptul ca Scoala cu cls. I – IV si Gradinita din
acest sat au o vechime de peste o suta de ani si
sunt improprii desfasurarii activitatilor de inva-
tamant , existand si pericolul imbolnavirii copi-
ilor sau a prabusirii unor bucati din constructie
peste acestia (pereti , tavane) . Dupa cum se stie
localurile de invatamant din comuna Galicea au
fost reabilitate si reparate capital , cu exceptia
celor din satul Cocoru unde a fost aprobata o
investitie noua si moderna . Constructia noua a
fost aprobata intrucat vechiul local nu mai
putea fi reabilitat , datorita gradului avansat de
uzura fizica si al capacitatii reduse a spatiului ,
avadu-se la baza si faptul ca acest sat este foarte
mare ca intindere si numeros ca populatie - fiind
sigurul cu un spor demografic pozitiv constant
in ultimii ani . Se mai preconizeaza ca acest nou
local sa preia si copii prescolari si elevii din satul
Bratia Vale , intrucat numarul redus al acestora
nu mai acopera numarul prevazut de lege sau
preconizat in viitor pentru ca educatorul si inva-
tatorul sa mai functioneze acolo cu norma
intreaga . Mentionez ca la Scoala si Gradinita
Cocoru sunt peste 80 de copii numai din acest vedere sanitar sau al sigurantei structurii de rezis-
sat care frecventeaza cursurile acestei unitati de tenta a constructiei . In speranta in care veti con-
invatamant . stata la fata locului ca aspectele prezentate de
Motivul nefinalizarii noii investitii a fost dat mine sunt reale , sunt incredintat ca se vor gasi
de faptul ca fondurile financiare alocate au fost solutiile necesare pentru finalizarea lucrarilor la
insuficiente , desi s-au facut demersuri insistente edificiul cel nou , dat fiind faptul ca lucrarile sunt
in timp , situatie care a dus la intarzierea lucrar- avansate in acest moment . Va vor multumi in
ilor . Necesarul de bani se ridica la suma de primul rand copii , parintii si locuitorii acestui sat
500.000 lei , suma pe care noi nu o detinem si nu , fiindca acest edificiu social este de mare impor-
avem posibilitati sa o acoperim din bugetul locali- tanta pentru oamenii de acolo , apoi va asigur si
tatii . Exista pericolul ca la data inceperii anului eu in calitatea pe care o detin de toata considera-
scolar 2009 – 2010 acest local sa nu fie gata pentru tia si respectul .
a primi copii scolari si prescolari la cursuri , iar Cu multumiri anticipate ,
localul vechi nu mai corespunde din punct de Nafliu Ion – Primarul comunei Galicea”
10 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 OPINII...
mar. Cum acesta era un nobil cu rădăci-

SATUL FĂRĂ ni la “Kremlinburg”, se străduia taman


atunci să-şi completeze averea culturală
ascultând la cască povestea “Casa împă-
ratului roşu”. Ridicându-se în picioare,

NUME... propune sătenilor ca localitatea lor să


poarte numele “Casa împărătească”.
Dar înainte ca graficianul să revop-
sească pancarda cu noua denumire,
Pe nişte meleaguri luminate de soare apare la TV “ultima pe listă cu voia
şi apăsate de vremuri îşi ducea traiul dumneavoastră”, clamând că împărăţia
cândva, o comunitate de oameni harnici şi monarhia sunt “instituţii perimate” în
şi liberi, în special la gură, mai ales în contemporaneitatea noastră când
preajma unor ulcele umplute cu ţuică. “sinergia faptelor” tânjeşte spre capita-
Parte dintre ei ajunseseră vestiţi pentru lismul socialist de origine suedeză.
sporirea miraculoasei licori numai prin Încremeniţi de uimire şi pătrunşi de
aşezarea cazanului de fabricaţie într-un profunzimea înaltelor idealuri exprima-
anume fel, numit de ei “calare” . te, oamenii se opresc, abandonând totul,
Invidioşii şi răutăcioşii timpului s-au cu excepţia ulcelei de ţuică, în jurul
prevalat de termen şi i-au botezat căreia aşteaptă şi azi formularea nume-
“caleţi”. lui pentru satul lor. Poate au noroc.
Într-o zi, doi astfel de “caleţi”, s-au Întrucât “caleţii” au căzut (la datorie)
luat la întrecere în golirea pe gât a ulce- de pe culmile realizărilor ceapiste şi nu
luţelor. După concurs au ajuns la o şi-au mai revenit, urmaşii lor au zbu-
păruială aşa de încâlcită încât, câţiva ghit-o prin Spania ori Italia să caute
martori mai slabi de inimă, au adus bazele capitalismului de cumetrie sălba-
“jandarul” să-i lămurească în pricina tică. La întoarcere ar putea să boteze
contradicţiei iscate. Speriaţi, “caleţii” au locul “Spanoleţi”, “Italoneţi”…Depinde
transformat plăcerea pumnilor împărţiţi care-s mai tari în fapte şi simţiri.
frăţeşte în entuziasmul îmbrăţişărilor n Inginer, Gheorghe Rusu
prieteneşti. Mirat de întâmplare, omul
legii felicită protagoniştii încheindu-şi
discursul cu mobilizarea ca toată lumea
să-şi rezolve neînţelegerile ca “caleţii”.
O dactilografă distrată şi cam leneşă, în
loc să consemneze amănunţit evenimen-
tul în procesul verbal, telegrafiază scurt
primarului: “La cacaleţi e totul OK”.
Nimerindu-se pe fir un journalist aflat
în lipsă de subiecte, compune un edito-
rial sub titlul: “Cacaleţii – oameni paş-
nici”.
Enervaţi, sătenii ajung în corpore la
Primărie să ridice pancarda cu denumi-
rea reală a localităţii, în scopul netezirii
scăfârliei ziaristului imprudent. Acolo
surpriză. În loc de “La caleţi” cum ceru-
seră consilierii, înnebuniţi după hitul în
mare vogă al timpului, “kalinga, kalin-
ga, kakaia”, aprobaseră numele de
“kakaledzi”. Dar graficianul, cam chiar
şi fără ochelari, confundând unele litere A început deja programul REMAT,
cu altele, scrisese “kakalorzi”. Fierbând atât pentru maşinile vechi cât şi
de mânie, oamenii îl iau la rost pe pri- pentru cele mai noi...
SOCIAL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 11

Condiţii de acordare
a ajutorului social

Pentru a putea beneficia de ajutor social o persoană daţi în plasament, burse pentru elevi şi studenţi acordate
sau o familie trebuie să îndeplinească următoarele condi- în condiţiile legii.
ţii conform Legii 416/2001, republicată cu modificările - dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spaţii
şi completările ulterioare: locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea
- să locuiască în România cu sau fără cetăţenie(art. 1 din venitului net lunar al familiei se iau în considerare are-
Normele metodologice); nada, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale,
- să fie cetăţeni străini, pe perioada în care au sta- produse de acestea, precum şi veniturile care se pot obţi-
bilite domiciliul sau, după caz reşedinţa în România, în ne din valorificarea bunurilor respective, sub condiţia
condiţiile legii (art. 2, lit. a) din Normele metodologice); păstrării unei locuinţe minime şi a bunurilor necesare
- să fie cetăţenii străini care au dobândit, în condiţiile nevoilor familiale;
legii, statutul de refugiat în România sau li s-a acordat o - în cazul familiei sau al persoanei singure care locuieşte
altă formă de protecţie prevăzută de lege(art. 2, lit. b) din şi gospodăreşte împreună cu alte familii sau persoane
Normele metodologice); singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau rea-
- să fie apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedin- lizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea
ţa în România, în condiţiile legii(art. 2, lit. c) din acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantu-
Normele metodologice); mului ajutorului social se iau în considerare atât veni-
- au dreptul la venitul minim garantat în condiţiile legii şi turile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de
soţii despărţiţi în fapt, dacă ancheta socială justifică acor- drept din veniturile lunare nete realizate în comun cu
darea acestuia (art. 3, alin (1) din Legea 416/2001); persoanele din gospodărie.
- beneficiază şi persoanele fără domiciliu aflate în situa- Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţă
ţie de nevoie, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere între nivelul venitului minim garantat şi venitul net luna-
că nu au solicitat drepturile la alte primării(art. 3, alin. (2) ral familiei su persoanei singure rezultat.
din Legea 416/2001). Nivel venit minim garantat - venit lunar familie sau
persoană singură = cuantum ajutor social
Mod de stabilire a veniturilor (art. 8 din Legea
416/2001): Notă. În cazul soţilor despărţiţi în fapt, la stabilirea veni-
- la stabilirea venitului net lunar al familiei şi, după caz, tului net al familiei sau persoanei singure nu se iau în
al persoanei singure se iau în considerare toate venituri- considerare veniturile celulalt soţ. Vom reveni cu amă-
le pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele nunte în ediţia viitoare a revistei noastre!
care provin din indemnizaţia de şomaj, creanţe legale, n Elena Dragomir,
convenţii civile de întreţinere aflate în executare, indem- Asistent social
nizaţii cu caracter permanent, alocaţii de stat pentru
copii, alocaţii de întreţinere pentru copii încredinţaţi sau
12 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 AGRICOL...

Propuneri pentru imbunatatirea


activitatii
agricole în
Galicea
1. Realizarea la nivel de comuna unui post
de specialist in agricultura birou si dotare
corespunzatoare functiei si anume : calcu-
lator cu programe specifice de agricultura
inclusiv
internet,pluviometru,anemometru,termo-
metre de sol,brazdometru si birotica cores-
punzatoare.
2. Instruirea anuala sau ori de cate ori este
nevoie a specialistilor cu privire la aplica-
rea noilor tehnologi agricole,studiul pietei
agricole precum si relatile cu producatorii
agricoli.
3. Dotarea cu spatii corespunzatoare pentru aprovizionarea cu pesticide,ingrasaminte chimice,stimulator de crestere si seminte
pentru culturile agricole.
4. Aprovizionarea cu proiecte tip pentru informare a fermierilor spre atragerea de fonduri structurale specifice
agriculturii(Masura 141,121,125,322,etc.)
5. Realizarea unei tematici agricole ce va fi difuzata producatorilor agricoli prin: cursuri, brosuri, afise sau discutii individua-
le.Introducerea de notiuni tehnico economice in limbajul folosit de catre fermieri precum si intelegerea teoretica si practica a
acestor notiuni.

Masuri pentru dezvoltarea infrastructurii agricole, sistem de irigatie-des-


ecare, asocierea in agricultura si realizarea unor asolamente agricole.
1. Realizarea la nivel de comuna a unor schite a tuturor drumurilor agricole precu si aplicarea in teren a lucrarilor pentru imbu-
natatirea de transport a utilajelor.Totodata se va realiza o cooperare intre conducerea Consiliului Local si producatorii agricoli
pentru realizarea de proiecte pentru modernizarea drumurilor agricole.
2. Atragerea de fonduri (Masura 125)pentru punerea in functiune a sistemului local de irigatie,organizarea pe sole a producato-
rilor agricoli pentru cumpararea de aripi de aspersiune si subansable specifice irigatiilor.
3. Refacerea canalelor de irigatie pentru realizarea a 400 de ha.pentru a fi udate prin brazde mai ales in perimetrul cultivarii
plantelor legumicole.
4. Mobilizarea colectivelor locale de initiativa pentru realizarea asociatilor pe sate (cel putin 3)si a minimum un grup de pro-
ducatori agricoli pentru comercializarea productiei.
5. O parghie importanta agriculturii este si realizarea tehnica a asolamentelor agricole si rotatiei culturii ce se va face dupa un
studiu tehnic in timpul cel mai scurt si aplicat dupa discutii cu producatorii agricoli.

Tehnologii –studiul pietei agricole


1. Realizarea la nivel local a unei tehnologii cadru pentru toate culturile agricole inclusiv cresterea animalelor prin difuzarea
lor catre fermieri precum si urmarirea aplicarii acestora.
2. Aplicarea in totalitate a montei artificiale la vacile cu lapte,introducerea raselor performante aclimatizate localitati.
3. Marirea efectivelor de oi si capre in satele Bratia si Cremenari ce au conditii bune pentru cresterea acestor specii.
4. Anual,se va prezenta fermierilor un studiu de piata bine intocmit privind produsele agricole ce se vor produce pentru a fi
vandute la pret de eficienta economica.
5. In conditiile punerii in functiune a sistemului de irigatii (734 ha.)este necesara schimbarea structurii culturilor prin marirea
suprafetei legumiculturii cartofului si a plantelor furajere in suprafata de peste 400 ha. in detrimentul culturii de porumb.
6. Imbunatatirea structurii plantelor furajere din izlazul comunal(450 ha.)igienizarea acestuia,curatirea de maracinisuri.executa-
rea de araturi si semanat plante furajere intr-un ciclu de 4 ani cate 100 ha. pe an.
7. Realizarea de loturi seminciere la culturile de cereale si furaje in asa fel incat sa se asigure anual necesarul de seminte pen-
tru fermierii din Comuna Galicea.

CONCLUZIE: Specialistul din agricultura este nevoie sa faca parte din organismele de conducere a Consiliului Local pentru a
putea realiza misiunea sa din agricultura,pentru a fi cunoscute programele din agricultura locala de catre toti factorii responsa-
bili di localitate.
n Ing. Iacob Constantin
UTILE... 13

Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã
serviciu...
DS o a r g a n d u r i . . .
unt prilejuri in viata care iti schimba intr-un fel viziunea asupra ei, sau in legatura
cu ceea ce este dincolo de propria-ti constiinta. O carte, o simfonie, intalnirea cu cineva
care iti vorbeste intr-un fel cu totul neasteptat, dar cu rasunet adanc.
Sau nu vorbeste, dar din privire iti dai seama ca intr-insul lumea se oglindeste intr-un
mod deosebit...si te face sa vezi lucrurile altfel. Sufletul ti-e curat ca al mioarelor,
iubirea precum glasul verii ! Viata nu se capata de doua ori. Fiecare are un moment
magic pe care il aduce cu sine invatandu-te sa meditezi asupra miracolului vietii, daca
reusim sa ne concentram asupra emotiilor chiar daca trecutul ne insoteste mereu. Sa
intelegem ca in prezent exista intotdeauna un spatiu pe care il putem umple cu dragoste
cu bucurii ale vietii. Suferinta apare atunci cand asteptam ca ceilalti sa ne iubeasca asa
cum dorim noi, iar nu asa cum trebuie sa se manifeste iubirea; liber, nestapanit. Inima sa
ne fie in slujba noastra si a lui Dumnezeu, sa ne recladim sufletul nu numai pentru o
clipa, pentru ca suntem binecuvantati ! Din paleta sufletului nostru face parte si suferin-
ta dar gasim justificari reevaluam partea buna a lucrurilor pana intelegem ca partea rea a
trecut. Sufletul nostru e o padure cu esente amestecate, unde vin ploi mari, padurea se
usuca si infloreste iar si iar ! Fiinta omeneasca are doua mari probleme: prima e sa stii
cand sa incepi si a doua cand sa te opresti altfel viata isi pierde rostul. Trebuie sa fim
multumiti, suntem ochiul deschis a Celui ce ne inconjoara. Nu conteaza la ce privesti
sau daca viziunea ti-e inclarimata, esti minunat atata vreme cat existi, iar aceasta min-
unatie porneste din suflet luminandu-ti chipul si gandul. Avem nevoie de vara, ne e dor
de iubire, deschidere absoluta si neconditionata, sa facem plimbari lungi pentru a simti
vechimea si prospetimea lumii de jur-imprejur. Sa ne facem frumosi cu gandul!
Nu totul e bucurie si triumf, dar putem incerca sa avem fericirea dincolo de cuvinte.
Cu putina inspiratie, lucrurile se pot dezvolta si capata expresivitate - ne putem indragii !
Sunt doar ganduri...
14 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 PUBLICITATE
1. Vând Combinã Class Consul cu Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
o masã de lucru de 3 metri, aflatã jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
în stare perfectã de funcþionare, din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
la preþul de 8.000 Euro, negocia- lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
bil. Relaþii la telefon: 0767- obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
764.277. vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 relatate \n paginile singurului ziar din
metri. Relaþii la telefon: 0767- Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
764.277. nea, anun]urile de la persoane fizice sau
3. Vând semãnãtoare din import juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
Germania la 3 metri, stare perfec- absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
tã de funcþionare. Relaþii la tele- aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
fon: 0767-764.277. tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
4. Vând disc nou, la preþul de ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
9.000 Ron. Relaþii la telefon: nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
0767-764.277. jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
5. Vând prãºitoare + copãitoare este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele- alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
fon: 0767-764.277. principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
6. Vând maºinã de ierbicidat – internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
de 12 metri. Relaþii la telefon: g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
0767-764.277. Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
7. Vând maºinã de ierbicidat – ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
bazin 1.000 litri, suprafaþã de Alin BARBU
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la Prima televizune
telefon: 0729-507.307! online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali-
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,

0768-103.501
0723-033.072
Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN
Player, închidere centralizatã, \n stare SERVICE SRL
perfect` de angajeaz` [oferi posesori de permis
func]ionare. de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`,
import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc).
V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri
avantajoase. Râmnicu Vâlcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K

1 6 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 INVESTITII...

e s f i d e a z ă
l t u r a l c a r r i !
Cămi n c u C r e m e n a
d e l e U E , l a
s t a n d a r

Cei doi edili ţiativă şi inter-


liberali ai comu- venţia promptă a
nei Glicea, pri- celor doi edili
marul Ion Năfliu liberali ai acestei
şi viceprimarul localităţi, a făcut
Florea Udrea, ca sediul Căminului
acordă o importanţă Cultural din
deosebită Învăţă- Cremenari să fie de
mântului nerecunoscut. El a fost
şi inaugurat şi dat în
folosinţă cu
două zile
mai
târ-
ziu
de
Ziua
Culturii. Este un fapt ştiut de toată lumea dar care nu Copilului, aşadar, pe data de 3 iunie 2009. De atunci,
poate fi probat decât prin realizări unice în aceste de câte ori am trecut pe aici, era imposibil să nu
domenii de activitate. Şi iată că rezultatele acestei observ ăm oameni care, în timp ce treceau prin faţa
pasiuni imense pentru cultură şi învăţare nu au întâr- acestei clădiri şi care să-şi facă cruce, ca şi când ar
ziat să apară. În vremuri de criză, când nici comuna fi trecut pe lângă un locaş de cult, cerând de la
Galicea nu o duce mai bine decât alte localităţi din Dumnezeu multă sănătate şi cât mai mulţi ani la con-
mediul rural vâlcean, administraţia liberală de aici a ducerea primăriei Galicea, pentru cei doi primi gos-
reuşit să finalizeze lucrările de reabilitare şi moder- podari: primarul Ion Năfliu şi viceprimarul Florea
nizare în conformitate cu cele mai exigente standra- Udrea care s-au zbătut pentru a reda un nou look
de în vigoare la Căminul Cultural din satul acestui sat din comuna Galicea, prin investirea în
Cremenari. Ne amintim că, nu cu mult timp în urmă, Cultura de aici...
de câte ori trceam pe aici, ne întrebam oare când clă- n Alina ROGOBETE
direa în care funcţiuna acest cămin cultural avea să alyna_propress@yahoo.com
se facă una cu pământul. Din fericire, spiritul de ini- www.publipro.ro
C M Y K

OFERTA UNICA... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 17


Transport de persoane înSeCostineşti,
oferă şi cazare,
la vilă
camere dotate cu:
- baie proprie
- apă caldă non stop
- televizor

CURSE ZILNIC PRROENŢ /UnNoICa:p5te0


LA MARE ppeenrtsruoadnoeu!ă
Rezervări şi informaţii
la numerele de telefon:
0732 - 161. 525
0762 - 688.837

Plecări din
Drăgăşani, în
fiecare seară, de
la ora 19.30. Cel
mai mic preţ din
România!
CONFORT,
RAPIDITATE,
doar cu
SC MATDAN
SERVICE SRL!
în curând, vă veţi putea documenta mult mai bine, pe site-ul primăriei: www.voicesti.ro
18 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 LEGISLAŢIE...
ROMÂNIA
JUDEŢUL VÂLCEA
PRIMĂRIA COMUNEI GALICEA
CLSU GALICEA

HOTĂRÂREA NR.2
Privind aprobarea programului C.L.S.U. – S.V.S.U. Galicea pe
semestrul II 2009 .
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă aprobat şi reorganizat prin Hotărârea
Consiliului Local Galicea din data de 07.01.2009 .

Întrunit azi 27.06.2009 în Şedinţă Ordinară de lucru pe semestrul II 2009 la Primăria


comunei Galicea , judeţul Vâlcea .
Având în vedere Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea prin
care se hotăreşte luarea de către CLSU Galicea a măsurilor de prevenire pentru evitarea
pierderilor de vieţi omeneşti şi pagube materiale în situaţii hidrometeorologice nefavorabile.

În temeiul H;G 1491 , O:G: 60/1997 , O:G: 88/2001 , Lg. 363/2002 şi al Lg. 215/2001
republicată ărivind administraţia publică locală ,adoptă următoarea .

H O T Ă R Â R E:

Art. 1 Se aprobă programul CLSU – SVSU pentru semestrul II anul 2009 după cum
urmează .
Programul întrunirilor SVSU este următorul :
- IULIE 25
- AUGUST 29
- SEPTEMBRIE 26
- OCTOMBRIE 31
- NOIEMBRIE 28
- DECEMBRIE 19

Art. 2 Se aprobă programul de instruire a voluntarilor , membrilor


SVSU Galicea , conform convocatorului şi se va întocmi un proces verbal de şedinţă .

Art. 3 De aducerea la îndeplinire vor fi responsabili Secretarul localităţii Obogeanu


Gheorghe şi Şef SVSU Neacşu Emil .
PREŞEDINTE CLSU GALICEA ŞEF SVSU
NĂFLIU ION NEACŞU EMIL

SECRETAR
OBOGEANU GHEORGHE
DEMERSURI... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 19
JUDETUL VALCEA
PRIMARIA COMUNEI GALICEA
NR......2340.......din......23 0 6 2009...

CATRE CONSILIUL
JUDETEAN VALCEA

Consiliul Local al comunei


Galicea , in sedinta publica din data
de 22.06/2009 si in sedintele ante-
rioare , a adus la cunostinta publica
si a reprezentantilor autoritatii exe-
cutive (Primaria localitatii) o serie de
plangeri si sesizari ale cetatenilor
satului Bratia Vale , comuna Galicea
, judetul Valcea prin care ne semna-
lau faptul ca pe podul rutier de peste
raul Olt (,,Podul de Fier’’) ce leaga
localitatea noastra de comuna
Mihaesti se circula peste capacitatea
acestuia. Masinile de transport mar-
furi de mare tonaj afecteaza structura podului existand pericolul avarierii iremediabile a
acestuia , dat fiind faptul ca acesta a fost construit acum aproape o suta de ani iar capaci-
tatea proiectata fiind net inferioara traficului din zilele noastre. O intrerupere a circulatiei
peste acest pod taie comunicatia directa a cetatenulor localitatii cu orasele Babeni , Rm.
Valcea si comunele limitrofe , precum si cu locurile dce munca de pe platformele indus-
triale Govora si Rm. Valcea . Cei mai afectati sunt cetatenii din satele Bratia Vale , Bratia
Deal , Cremenari , cat si cetatenii comunei N. Balcescu (ruta Rm. Valcea – Tatarani N.
Balcescu ) , care ar trebui sa ocoleasca pe Barajul de la Babeni peste 7 km pe sensul de
deplasare , cat si operatorii de transport persoane de pe aceste trasee. Prin urmare, in cali-
tate de administrator al drumurilor judetene, va rugam respectuos sa luati masurile necesa-
re pentru semnalizarea rutiera corespunzatoare a tonajului autovehicolelor care pot tranzi-
ta ,,Podul de Fier’’ ce face legatura satelor Bratia Vale si Tatarani , precum si urmarirea
respectarii de catre operatorii de transport a acestei semnalizari . Vom face publice aceasta
adresa cat si raspunsul dvs. Consiliului Local al comunei Galicea cat si cetatenillor locali-
tatii noastre .
Cu deosebita consideratie ,
Nafliu Ion – Primarul comunei Galicea , jud. Valcea

Vizat Secretar
Obogeanu Gheorghe
20 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 SOCIAL...

Violenta in familie. Tipuri de


abuz . Cauze si
efecte... -cuvinte spuse cu izola temporar sau permanenta
sau fara intentie daca abuzurile asupra ta nu ince-
-simplul caracter teaza. Daca intr-o zi ajungi la
violent al “agre- scoala cu o vanataie zdravana po
sorului”. fata provocat de tata vanataie
In ultimul timp dobandita pentru ca ai intarziat
am putut vedea 10 minute de la un coleg, ce vei
pe larg la televi- face cand toti te vor intreba ce s-
zor si in presa, a intamplat? Ce vei spune? Ca te-
moduri, tactici a lovit la usa? la geam?la pat? cu
prin care parintii periuta de dinti?Atunci banuielile
isi pedepsesc lor se vor adeveri si vor stii exact
destul de violent ca ai probleme acasa. De ce sa
copii; cum numa- taci cand stii ca toate aceste
Violenta in familie reprezin- rul barbatilor ce-si lovesc sotiile nedreptati la adresa ta pot inceta?
ta abuzul fizic,emotional, verbal, a crescut alarmant. Acestea au De ce sa nu lasi la o prte orgoliul
psihic etc. maninifestat in cadrul inceputa sa devina pentru noi ,rusinea si sa ceri ajutor?Ai putea
unei familii. Violenta in familie lucruri normale dar iata ceva incepe prin a vorbi cu parintele
este considerat orice fel de act nou: numarul femeilor ce-si love- care chiar te iubeste si care poate
ce poate afecta fizic sau emotio- sc sotii s-a dublat ca si numarul nu stie despre abuzuri.Poti incer-
nal unul din membri familiei. de abuzuri exercitate de fii asu- ca sa vorbesti cu persoane ce
Violenta fizica e violenta prin pra parinilor. Copilul vede acasa sunt capabila sa ia anumite
care sunt provocate leziuni cor- cum tata o bate pe mama, e afec- masuri. Cea mai eficienta masura
porale de orice fel Violenta fizica tat psihic si dupa ceva timp nu e de a reda libertatea unei persoane
se poate exercita intre oricare mare lucru sa auzi ca si el l-a agrasate in familie este in cazul
membri ai familiei(ex.: parinte- batut in acelasi mod pe colegul parintilor divortul .Chiar daca vei
fiu; intre parinti; fiu-parinte). de banca. Copilul traieste o trau- desparti copilul de unul din
Prin violenta fizica , cu sau fara ma ingrozitoare cand isi vede parinti, stii ca acesta va fi in
intentie se poate ajunge la deces. parintii certandu-se, lovindu- siguranta. Daca esti o persoana
Abuzul verbal reprezinta cuvinte- se.Aceste amintiri isi pun agresata, ultimul lucru la care sa
le jignitoare, aruncate la furie sau amprenta asupra lui pentru o te gandesti ar trebiu sa fie acela
intentionat asupra victimei. perioada nedeterminta de timp. ca tu esti vinovat. Total gresit.
Abuzul psihic,emotional este Mai tarziu, va aplica aceste trata- Nu esti tu de vina ca alti au pro-
abuzul ce se manifesta prin inti- menta si familiei lui si va stii de bleme de acomodare. Ar trebui
midarea emotionala etc. In gene- unde le-a invtat. In momentul in ca primul lucru la care sa te gan-
ral, daca abuzul se face de parin- care esti agresat de un strain desti sa fi acela ca trebuie sa
te impotriva unui copil sau de sot chiar poti sa te aperi in toate scapi cumva. Daca esti lovit o
impotriva sotiei,victima inceraca, modurile, chiar intorcand lovitu- data, de doua ori, de trei ori si nu
de frica sau rusine , sa ascunda rile imptriva agresorului dar cand spui, inseamna ca esti prea las sa
urmarile, cauzele abuzului. In te loveste mama sau tata? Mai ceri ajutor; sau; daca esti lovit o
aceste cazuri apare santajul sau poti face asta? Daca esti agresat data presupui ca e un accident
amenntarea. Cauzele abuzului de fizic sau verbal de unul din nefericit, daca esti lovit a doua
orice fel sunt nenumarate dar parinti in fata colegilor tai nu stii oara trebuie sa spui STOP. Prin
cele mai dese sunt: daca acestia iti vor fi alturi sau noi, prin masuri luate corect se
-consumul de bauturi alcoolice au gasit motivul perfect pentru a- pot reduce abuzurile in cadrul
-problemele financiare si bate joc de tine.In aceste cazu- familiei.
-problemele sentimentale ri, ca sa eviti explicatiile te vei
SOCIAL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 21
Noţiune quasi-abstractă, un organizaţiile politico-economice parte însemnată a «Noii Ordini»
fapt,o întâmplare, simplă coinci- mondiale maschează violenţa sub mondiale nu mai are puterea de a
denţă sau o ...realitate terifiantă a ideea nobilă a «luptei împotriva conştientiza noţiunea de raţiune
secolului XXI- lea? Depărtarea intoleranţei, pauperităţii şi a tero- şi îşi motivează acţiunile, fiind
de normalitate, de păstrarea unor rismului.» Astfel, într- un registru conduşi fie de interese materiale
anumite principii moral-etice şi mult mai fin, confruntarea ideilor fie de propria dorinţă de a se răz-
spirituale au reuşit să se propage se duce şi pe un climat social buna. De cele mai multe ori, din
în conştiinţa şi «spiritualitatea» guvernat de tendinţa de mondia- nefericire,instituţiile şi factorii
zilelor noastre. Au reuşit să se lizare, uniformizare a valorilor. determinanţi în luarea deciziilor
propage în conştiinţa şi deprinde- Din propriul meu punct de vede- au insrumentul adecvat,acea
rile multora dintre cei cu care re se încalcă multe din legile putere de a se folosi ca mijloc de
convieţuim- sentimentul intole- fireşti, unanim recunoscute de impunere a «Noii Ordini» într- o
ranţei, al dezbinării, al urii. Din toate culturile şi civilizaţiile formă derivată a violenţei:embar-
punct de vedere istoric consider actuale.Gândurile meschine şi go- ul comercial internaţional.
că această manifestare generali- interesele economice ale marilor Totodată au «privilegiul» de a
zată îşi are punctul de plecare forţe ce dictează sunt subtil intro- impune într- un mod arbitrar
încă din momentul săvârşirii cri- duse de o politică promovată seturi de norme şi legi ce încu-
mei biblice a urmaşilor protopă- pentru prima oară în istorie de rajează pe de o parte nemulţumi-
rinţilor Adam şi Eva-Cain răzbu- către Iluminism- «Liberté,egali- rea generală şi o anumită stare de
nându- se asupra fratelui său té,fraternité» într- un ambalaj violenţă interiorizată,mocnită a
Abel, omorându- l. În această extrem de atractiv al principiilor unor populaţii neavansate econo-
conjuunctură poate fi invocat şi «democraţiei». Şi cum să nu mic sau tehnologic. În detrimen-
păcatul primordial- mândria cât observaţi şi dumneavoastră că în tul unei (re)concilieri ce poate
şi păcatul mâniei. Mânia este o acest început de mileniu, un om aminti «întoarcerea spre
dorinţă aprinsă, prin care cel puternic, credibil şi de succes e Dumnezeu» bazat pe duhul blân-
mâniat caută să- şi răzbune acela ce posedă pe lângă capital deţei, marile organizaţii militare
nereuşita asupra celui ce l- a material şi o pseudo- calitate- mondiale confirmă răsturnarea
întristat sau a nemulţumirii răz- temperament vulcanic, ardent în ierarhică a valorilor instaurând
vrătite. Deplasându- mă cu ajuto- susţinerea unor aşa- zise proiecte pe Terra o stare de permanentă
rul şi puterea imaginaţiei şi alcă- sau a promovării Eu-lui persona, crispare şi nemulţumire. Aşa cum
tuind o buclă în timpul uman indiferernt de situaţie. Astfel, apa mării separă nisipul de scoici
măsurabil -cronos- sunt ferm omul mileniului trei trebuie să- şi şi de vegetaţiea existentă prin
convins că «urmaşii lui Cain» însuşească şi să- şi «îmbogăţeas- acţiunea flxului şi refluxului,
sunt cei ce promovează ideea că» caracterul atât la nivel înalt înţelepciunea, dragostea şi blân-
unei societăţi bazate pe principiul cât şi în viaţa cotidiană… În deţea nu au nimic în comun şi se
violenţei şi a impunerii în orice actualul context consider că delimitează de ură, credulitate şi
modalitate sau mijloace. această manifestare a acestor violenţă în special. Rezultă prin
Sintagma lumii antice « Ochi impulsuri nervoase sau a unor reducerea la unitate o interogaţie
pentru ochi, dinte pentru dinte» forme hibride- lipsa de stăpânire cu o întrebare dublă: Oare acţiu-
este revalorizată. În această în limbajul verbal sau comporta- nea necugetată are întotdeauna ca
conjunctură ei apelează la o altă mental constituie baza unei rea- o rezolvare în a fi violent? Şi se
faţetă a fenomenului violenţei ce lităţi a unei societăţi definite de poate găsi vreo justificare...?
este promovată din epoci istorice maxima latină adaptată: Altfel, tot ceea ce am încercat a
la grad de...artă a ...dialogului, «Dezbină, urăşte şi stăpâneş- creiona în puţine gânduri nu
diplomaţiei. Mecanismul este te!». Aceasta are rezonanţă în reprezintă decât un punct de
uşor de sesizat: violenţa verbală, trecutul nu foarte îndepărtat al vedere subiectiv. Dar nici nu sunt
gestuală o vor precede pe cea confruntărilor şi a atrocitaţilor departe de literatura science-fic-
comportamentală. Cu alte cuvin- mondiale ale secolului trecut cât tion deoarece se pot găsi cores-
te, arta diplomaţiei se întrebuin- şi în ideologiile regimurilor pondenţe palpabile în realitatea
ţează de anumite stereotipii extremiste toltalitare ce au «moş- imediat apropiată deoarece omul
declanşând ura socială şi poate şi tenit» şi promovat cu fervoare modern, ultra-tehnologizat se
cea mai gravă formă ce alimen- lupta omului contra omului şi depărtează de glasul propriei sale
tează factorii de risc în declanşa- implicit contra lui Dumnezeu. conştiinţe.În cazul dat în care
rea unui conflinct – ura inter- Dintr- un alt punct de vedere, omul nu vrea şi contestă prezenţa
etnică. Lideri mondiali ce-şi violenţa este posibilă în special Fiinţei Divine, Creatoare tot prin
arogă drepturi de iluminaţi prin experimentarea unor stări modelul iniţial violent încearcă
mediatori, «făcători de pace» şi sufleteşti aparte...pervertite. O nu numai a O renega ci mai mult
2 2 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 SOCIAL...

a o substitui prin diverse moduri, rile sufletului? Ce se întâmplă? acceptate ale societăţii moderne-
ştiinţe sau moduri. «Fiţi înţelepţi Realizez (într- o mică măsură) că alcoolul, tutunul şi cafeaua au
ca şerpii şi blânzi ca porumbeii» «goana după aur», funcţie şi devenit «etaloane» ale «norma-
poate constitui un îndemn peste îndeosebi promovarea unei atitu- lităţii» pentru majoritatea popu-
timpuri adresat de Divinitate dini, caracteristici ostile este de laţiei pământului.Psihoterapeuţii
umanităţii violent(at)e. Întoarce- domeniul real şi nu este o realita- moderni admit că în cazul vio-
rea spre şi către Dumnezeu şi te ficţională. Omul- fiinţă raţio- lenţei în familie procesul cunoaş-
totodată recunoaşterea Sa consti- nală creată după chipul şi asemă- terii realităţii este perturbat.Chiar
tuie antidotul, tot cum un balsam narea lui Dumnezeu încearcă din dacă, privit din exterior facultăţi-
se aplică peste o rană curăţind- o răsputeri să tăgăduiască atribute le cognitive ale celui ce promo-
şi având forţa unei vindecări. ca Dreptatea , Bunătatea şi are ca vează şi aplică violenţa par ar
Primul pas îl constituie apropie- substitut propria sa dorinţă de a avea ritmul normal şi precis
rea şi mărturisirea că Dumnezeu se impune, în a se îndreptăţi. rezultă o capacitate deformată de
există şi astfel are loc minunea Realităţile cotidiene nu numai a avea raţionamente.Astfel ei duc
reîntâlnirea omului cu Cel ce l-a confirmă dar şi întregesc tabloul. la extrem fie o atitudine rezervată
creat. Totodată am certitudinea că Violenţa şi mânia sunt nocive în fie o atitudine ironică, quasi- vio-
eliminarea violenţei se poate primul rând sufletului. În planul lentă. Conflinctul între generaţii
ameliora şi cu promovarea unei fundamental al relaţiei omului cu escaladează orice fel de aşteptări
atitudini nobile, filantropice, de Dumnezeu, patima violenţei are sau scenarii posibile.Efectele vio-
ajutorare a semenilor aflaţi în efecte devastatoare.În primul lenţei constau şi în capacitatea ca
impas. Pot motiva aceasta deoa- rând cosider că violenţ poate fiinţa umană să nu mai respecte
rece acest dar a fost înmagazinat înstrăina pe om de Divinitate. ceea ce este fundamental valoros,
în fiecare dintre noi. A realiza şi Dovedit ştiinţific şi atestat este atât în cei ce-l înconjoară cât şi
a dori Binele dezinteresat este o faptul că simptomul patologic în propria sa persoanalitate.
virtute ce calmează, linişteşte şi esenţial în cazul violenţei domes- Astfel se reneagă grija de aproa-
apropie sufletele indiferent de tice este agitaţia psiho- motorie pe cât şi a binelui personal. Un
cultură, vârstă sau rasă. Desigur de diferite grade ale intensităţii prim remediu ar consta şi ar fi
fără a exagera tradiţia ortodoxă ce o caracterizează şi o «apropie eficient nu promovarea utopică a
admite rugăciunea, binecuvânta- de[...] manifestările delirante şi unei noi ordini sau filozofii ci pe
rea şi iubirea (credinţa, nădejdea de stările de posesie demonică»( lângă promovarea unor anumite
şi dragostea) ca mijloace, adevă- Sfântul Grigore cel Mare, Omilii ritualuri binefăcătoare, de pro-
rate arme spirituale împotriva X,VI). Din punctul meu de vede- tecţie personală, o instaurare a
tuturor încercărilor, exagerărilor re comportramentul omului unui climat bazat pe opusul stă-
şi patimilor... În finalul acestor mânios devine dezordonat chiar rii-pacea, blândeţea.Instituţiile
gânduri, din moştenirea cuvântu- uneori lipsit de sens. În societate specializate în acest demers ar
lui Evangheliei- «cuvinte ale sau familie, omul ajunge în a «se trebui nu numai să înţeleagă
Vieţii veşnice» ce nu trebuie con- da în spectacol» şi are unele din- importanţa ci ar necesita o apli-
siderate drept o simplă infor- tre cele mai ciudate porniri şi care a acestei nobile virtuţi. În
maţie ci o mărturie eternă, impla- purtări. Atitudinea familiei con- această zonă a înţelesurilor înal-
cabilă edificator este cuvântul stituie (poate) una dintre singure- te, blândeţea spirituală nu are
Mântuitorului Hristos: « Fericiţi le soluţii în procesul limpezirii nimic în comun cu starea de
cei blânzi că aceia se vor situaţiei conflinctuale. Dar totuşi nepăsare sau neutralitate a indivi-
mângâia»( Ev Matei 5.7) se impune ca tendinţa dezaproba- dului. Chiar şi în familie, dorinţa
toare (de cele mai multe ori) să de a fi paşnic şi a fi în comuniu-
Violenţa în familie, pro- nu degenereze într- o nouă situa- ne este un deziderat de mare
vocare sau realitate? ţie limită.Din înţelepciunea popu- însemnătate. Personal am convin-
lară românească este esenţial gerea că blândeţea are rolul de a
... Provocare su o realitate cât se proverbul «Limba dulce mult înmulţi darurile spirituale deoare-
poate de adevărată şi dură în ace- aduce». Ultimele cercetări în ce o pot asemăna unei energii sau
laşi timp? Temerile şi declaraţii domeniul psiho- terapeutic au a unui “izvor de înţelepciune”.
de genul :«nu cred să existe aşa demonstrat posibilitatea ca cei Psalmistul şi regele biblic David
ceva...» şi «dacă ar exista cu ce violenţi au «posibilitatea să a prefaţat ca şi omul modern
pot eu ajuta...?» se lansează pre- observe lucrurile prin prisma uni- situat în această tulburată epocă
tutindeni. Societatea post- versului creat.Raţiunea îi este cu să aibă un reper deoarece el a
modernă «iluminată», super- totul supusă experimentat starea în care
avansată din punct de vedere teh- viciului»(Organizaţia Mondială a Providenţa «învăţa- va pe cei
nologic nu mai răspunde la daru- Sănătăţii) tot aşa cum drogurile blânzi căile Sale» şi «îndrepta-
SOCIAL... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 23
va pe cei blânzi la judecată» inseamna ca eficacitatea actiunii Urmatorul caz- cand primul
(Psalmul 24,10). O altă virtute mediului e f.mare in primii copil este urmat de al doileaDin
creştină ce ar trebui revalorizată ani,mica mai tarziu si f.mica dupa unicul copil el ajunge cel mai mare
este cea a răbdării. Studiile de caz 25-30 ani cand totul devine fix si si astfel trebuie sa fie cel mai
în care cei afectaţi de stări violente imuabil;deci fam. Ii revine astfel cuminte renuntand la orice conflict
s-au vindecat datorită unui climat privilegiul de a-si exercita influeta in favoarea celui mic.Atentia
terapeutico- spiritual sunt dovezi de la inceput. Acest privilegiu este parintilor trece dintr-o data asupra
certe. A scrie şi a vorbi despre dublat de un al doilea;actiunea copilului mic,copilul prim trecand
blândeţe şi răbdare este la fel de fam. nu e numai cea mai timpurie pe un plan secundar facandu-l sa
dificil ca şi cum aş încerca eu, ca dar multa vreme e si singura avand sufere un fel de detronare.(adler).
un neofit, să- l definesc pe pe deplin monopolul fiind singurul In diferitele conflicte dintre cei doi
Dumnezeu. În prezent,chiar dacă factor de socializare a copilului din victoria poate fi de paretea celui
există oameni ce neagă existenţa perioada prescolara. mai mare dar de obicei lucrurile se
lui Dumnezeu sunt ferm convins că intampla invers,parintii se ameste-
încă mai există speranţă în valorile 1.Interactiunea dintre frati si ca in ac.conflict luand partea celui
binelui, adevărului şi dreptăţii. ordinea nasterii mai mic. Datorita acestor renuntari
Antidotul împotriva eliminării vio- Faptul de a fi nascut primul pe care c.mare e silit sa le faca in
lenţei în familie îl constituie apro- sau ultimul ,precum si acela de a fi fav, celui mic, precum si lipsa de
pierea de valorile spirituale, creşti- copii multi sau putini ,are impor- afectiune, copilul mare va dezvolta
ne, autentice. O alternativă în acest tante repercursiuni asupra o personalitate de invins ajungand
demers se poate realiza şi în cazu dezv.persoanei. o persoana supusa si introverta.In
metodelor moderne ale psihotera- Multa vreme-un an cel putin cazul cand acest complex al detro-
piei ortodoxe. Dacă în decursul el e singurul copil,in consecinta narii ia forme mai grave ,copilul
timpului, psihologia avea crezul că dragostea mamei si a celorlalti mare ajunge la o serie de acte bol-
suferinţa cauzată de violenţă se membri ai fam este concentrata naviciaose cu care reactioneaza
datorează experienţelor traumati- asupra lui,fiind centrul de interes fata de parinti in sens de razbuna-
zante acumulate într- un interval al tuturor. re;urinatul in pat e una din aceste
sau în aşa- numitele experienţe Cand este certat de tata e rasfa- reactii. Copilul mic datorita faptu-
reprimate, Sfânta Biserică tat de mama si bunici sau invers ,in lui ca se bucura de afectiunea si
Ortodoxă bazată pe Sfânta Tradiţie asa fel incat copilul unic e de obi- concursul parintilor reuseste cu
conştientizează şi atestă că în afară cei un copil rasfatat,constiinta de ajutorul lor sa iasa invingator in
de această experienţă este nevoie sine pe care o dezv.este eminamen- cele mai multe conflicte,el va
ca energia aparte a sufletului ce te egoista –egocentrica.Pentru dezv.o personalitate agresiva si
suferă-mintea, «ochiul lăuntric» să copil parintii si cei din jur sunt combativa,va fi o persoana cu o
fie spiritualizatprin puterea rugă- niste instrumente si tentacole de mare putere de initiativa si o fire
ciunii şi a faptelor ce înobilează. care el se serveste ptr.satisfacerea extroverta. In cazul cand copilul
Familia este grupul cel mai impor- trebuintelor.Astfel copilul ajunge mare este fetita iar cel mic este
tant dintre toate grupurile sociale sa fie un mic tiran,care stapaneste baiat, aceasta orientare a firi si per-
deoarece ea influenţează şi mode- pe toti ceilalti,aservindu-I printr-o sonalitatii celor doi, copii are efec-
lează persoana umană.Unii merg metoda sau alta printre care plan- te bune cu conditia sa nu se faca
chiar mai departe şi susţin că actiu- sul. exagerari.Aceasta deoarece firea
nea ei asupra persoanei e atat de La inceput, plansul este expre- agresiva si puterea de initiativa se
mare ,incat ea egaleaza actiunea sia unei dureri cu cauza interna sau potrivesc f.bine vietii pe care baia-
celorlalte grupuri sociale.Aceasta externa.Parintii alertati de planset tul e chemat sa o duca,tot asa pre-
este cu deosebire cazul cercetarilor cauta sa faca copilului in voie pen- cum supusenia fetitei e o trasatura
care vin dinspre psihanaliza,psiho- tru a inceta, fapt care dupa 10-20 f.potrivita ptr.viata pe care ea e
logia sociala si sociologie susti- de repetari copilul ajunge sa invete chemata sa o traiasca.Lucrurile
nand ca familia este :adevaratul legatura dintre plans si sosirea stau mai putin norocos in cazul
laborator de formare a parintilor in consecinta el nu va invers,cand copilul mai mare este
persoanei.Transformarea individu- plange numai la durere ci si atunci baiat si cel mic fetita,aceasta deoa-
lui in persoana adica in ;individ cu cand doreste pur si simplu prezenta rece dezv.personalitati lor se va
status social” este intai de toate parintilor;in acest mod plansul face in contradictie cu firea si ros-
opera familiei.Sunt doua cauze ajunge sa fie primul act de interac- tul lor.Fetita care e mai mica ve
care explica aceasta influeta a tiune orala cu cei din jur,a carui f- dezv. mai multe insusiri masculine
fam.asupra persoanei;una este tie e cea de comanda catre cei de agresivitate si initiativa iar baia-
legata de faptul ca actiunea fam.se apropiati pt a-ai face pe plac. tul va avea trasaturi feminine adica
exercita mai de timpuriu iar a doua Daca primul copil nu este urmat de supusenie si lipsa de initiativa. In
de acela ca multa vreme fam. e un altul,din copil prim devine copil cazul cu trei copii,copilul mare isi
calea prin care se canalizeaza ori- unic,atunci atentia parintilor fata pastreaza aceleasi caractere dar
care alta actiune de socializare ,ea de el va si mai mult crescuta,. putin atenuate,deoarece el gaseste
fiind identica cu intreaga lume indeplinandu-I orice capriciu. o anumita consolare in faptul ca
sociala a copilului. Una dintre Prin urmare copilul nu e numai rivalul sau, copilul al doilea, ajun-
caracteristicile fundamentale ale rasfatat,dar e si mai cocolosit cu ge sa fie cel mijlociu si sa sufere si
curbelor de invatare este ca toate fel de fel de griji exagerate pentru el pe urma.
urca f.repede la inceput si apoi tot a-l feri de boli ,uitandu-se faptul ca n Alina ŞIŢOIU,
mai incet mai tarziu,avand deci o aceasta grija e cea mai sigura cale Coordonator Centru Comunitar
accelerare negativa.Aceasta de a reduce rezistenta organismului
C M Y K

2 4 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 LITERATURA...

My last speach
for Love!...
Thought my angel been dead since it’s
birth,
Thought I was left to tough through dirt!
I wouldn’t have dreamt for each devil,
God built such a beautiful angel!
Been just a useless shadow here,
You’ve been the pill who killed my fear!
No priest I could confess my pain to,
So I searched a Saint, but only found you...
Who else you think would’ve listened this
much

To the devil? Well, this devil lost it’s


touch...
Thanks! you caught me many times I fell!
Thanks! You let my life circle ya spell!
Thanks! Wit you around, felt all never did!
Thanks! Too bad you’ll never know what I
feel:
Look, if I have to die tomorrow,
I’m leaving buried in this big sorrow:
My inside’s full of things I can not tell!
But I do dare tell you this: I’m glad you’ve
been my hell!...
n Alin BARBU,
managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani

Şi am cântat ca fraţii.
BUCURIE Venit-a şi Petrică
Din zona lui de munte
Am fost părtaş la multe
Cu glasul lui cel cald
Adică am fost prezent
Şi mustăţi cărunte.
La marea sărbătoare
Ce a trecut recent.
Venit-a lume multă
Cam circa două mii
Am petrecut alături
S-au bucurat cu toţii
De prieteni şi duşmani
De parcă erau copii.
Cu muzică aleasă
Şi mici fripţi la grătar.
Au fost prezenţi: primarul, vicele, notarul
Au fost prezenţi cu toţi: părinţi şi nepoţi
Pe scena din Zăvoi
Ce mare bucurie în zi de sărbătoare
Am fost prezenţi şi noi
Şi aşteptăm la anul să fie şi mai tare.
Au mai venit şi alţii
Ionel Enache
C M Y K
LITERATURA... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 25

Tu, marea, gheaţa


şi iubirea...

{i-a fost cândva o mare Dar [i de te-oi


Ce n-anghe]at niciodat` sub noi vedea de sus,
{i-am v`zut-o pentru-ntâia oar`-n doi Cu altul,
Iar eu nu [tiam cât e de mare... admirând, pe
mare, vreun
{i primii copaci albi]i de promoroac` apus,
I-am v`zut tot cu tine [i parc`-ncepeau s` plâng`, Cu lacrimi e scris,
{tiind c`, \ntre noi, era cale atât de lung` cu grai de
Dar iubirea nu mai era demult o joac`... moarte-i spus:
Marea s` se
E[ti marea, e[ti ghea]a, despice-n fa]a
E[ti [i iubirea mea! voastr`,
Iar dac` timpul va vrea Scoicile-n urechi,
Tot tu vreau s` fii [i cea]a v` plâng` povestea
De pe vederea mea... noastr`
*** Sirene v` cheme
M-ai ajutat s`-nving moartea c`tre moarte
Când eram deja-n bra]ele ei... [i dincolo de tot [i de
Meri]i s` fiu fericirea din care tu s` bei... toate,
Ai citit strofe frumoase. Dar nu-nchide cartea! Marea s` se-
adânceasc` din senin
Mai este o var`, mai este o mare! {i voi s` fi’i h[itui]i ca
Mai este o iarn`, mai este-o ninsoare... un rechin...
Sufletul meu zboar`, trupul meu moare, [i soarele s` se pref-
Iubirea-mi s-onvârte tot dup`-al t`u soare! ac` \n fum
*** {i, la un semn, valuri
Iar dac`, \n curând, eu nu voi mai fi, s` v`-alerge pe-orice
S` [tii c`, an de an, s-o mai na[te un val drum
{i se va mai na[te o briz`... [i-nloc de mare, \ntr-un
de[ert s` arde]i scrum!
{i te-oi vedea de sus, ]inându-te de mân` Iar eu, de sus,
Cu-acela[i Eu c`ruia s`-i ar`]i l`crimând oi porunci:
|ntâia oar`, a m`rii spum`! Trupurile voastre, dou[
schelete s` se topeasc`,
Secretul e s`-l s`ru]i plângând Peste sufletu-]i, vipere
{i-atunci voi lua dezlegare, spânzurate s` [iroiasc`
De sus, la tine s` cobor [i-atunci, la crucea-mi,
[i s` ne pierdem \n mare... s`-]i ceri iertare [i tot
*** nu te-oi mai primi!
26 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 STIATI CA?...

- Cel mai asigura ca îl pot livra oriunde în tara.


puternic
tun elec- - Carol I de Hohenzollern -
tromagnet- Sigmaringen a sosit pentru prima
ic din lume oara în România pe 8 mai 1866, iar
a fost tes- la 10 mai ajunge la Bucuresti, fiind
tat cu suc- încoronat domnitor al Principatelor
ces de Unite, în cadrul unei ceremonii în
marina Dealul Mitropoliei. Astfel, la 10 mai
americana. 2009 s-au implinit 143 de ani de
Tunul per- când Carol I devine domnitor al
mite României. La 10 mai 1877 a fost
lansarea ratificata proclamarea independentei,
munitiei iar în 1881 Carol I a fost încoronat
sub un ca primul rege al României.
impuls Proclamarea lui Carol I de
electric Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al României a fost
foarte put- alegerea politicienilor de la Bucuresti, ce au dorit schimbarea lui
ernic. Alexandru Ioan Cuza cu un principe dintr-o dinastie europeana
Proiectilul puternica.
este lansat
cu o viteza de 9.000 de kilometri pe ora asupra unui buncar fara - 1337- 1453:
a utiliza praf de pusca. Tunul este conceput pentru a lansa Razboiul de 100 de
proiectile pe distante foarte lungi de aproximativ 200 de mile ani: Conflict cu
nautice (370 de kilometri) iar viteza de impact este foarte ridica- efecte devastatoare
ta, de aproximativ Mach 5, adica de cinci ori viteza sunetului. pentru Franta, acest
razboi a fost
- Cativa studenti români au inventat dispozitivul care te determi-
nat de

?
in-te-
rese
di-
nas-
tice,
afir-
mate
dupa stingerea dinastiei franceze a Capetienilor
atat de regele Angliei Eduard al III-lea, cat si de
regele incoronat al Frantei, Filip al VI-lea de Valois,
dar si de probleme teritoriale. Acestea din urma proveneau din
disputa anglo-franceza asupra Flandrei si din refuzul lui Eduard
al III-lea de a presta juramant de vasalitate regelui Frantei pen-
tru Guyanne, teritoriu francez aflat in posesia monarhiei
engleze. Razboiul se deschide cu o hotarare de natura economi-
ca: stoparea exportului de lana engleza catre Flandra, ceea ce
echivala cu sufocarea economiei acestei regiuni. Flandra este
nevoita sa accepte o alianta cu Anglia, chiar daca, teoretic, era
vasala Frantei. Urmeaza conflicte cu caracter local, care cul-
ajuta sa copiezi, fara a fi prins de catre profesor. Practic e vorba mineaza cu prima mare batalie a razboiului: lupta de la Crécy
de o casca invizibila, prin care sunt transmise toate informatiile (1346), precedata de devastarea Normandiei de catre armata
dorite. Casca este de fapt, un magnet cu diametrul de maxim engleza. Dezastrul armatei franceze a fost provocat de arcasii
trei milimetri care se introduce în ureche. Este atât de mica încât englezi care au scos din lupta cavaleria grea franceza.
abia se vede cu ochiul liber, iar odata plasata pe canalul urechii
devine insesizabila. Atât de insesizabila încât pentru a o scoate - Camera Europeana de
din ureche e nevoie tot de un magnet. Microcastile se monteaza Comert, Industrie si Franciza
direct pe timpan si nu au niciun fir. Datele sunt transmise printr- (CECIF) impreuna cu Asociatia
un colier inductiv care se ascunde sub haine si care se Romana de Franciza (ARF)
conecteaza printr-o mufa jack ce poate fi conectata la orice sis- sprijina initiativa www.inventa-
tem media: telefon mobil, mp3 player sau radio. La casca sunt tori.ro de a prezenta inventii
transmise doar vibratii. Vibratiile sunt transmise apoi prin mag- romanesti, patentate si premiate
netul din care e confectionata casca si receptate de urechea in tara si peste hotare; acestea
interna. Creierul le decodifica în ceea ce auzim. E indetectabila, ofera solutii concrete cu
sunetul e clar si fara zgomote de fundal. Inventatorii sustin ca investitii rezonabile si rezultate
metoda este sigura, iar riscul ca dispozitivul sa ramâna în ure- spectaculoase, in diferite
che este inexistent, deoarece pe acelasi sistem functioneaza si domenii de importanta primordiala, cu atat mai valoroase in
protezarea audio. Inventatorii handsfree-ului invizibil recunosc actualul context mondial de recesiune. Acesta este motivul pen-
ca astfel dispozitive nu sunt tocmai legale, mai ales ca sunt tru care CECIF si ARF isi exprima speranta ca inventiile
inspirate dupa modelul sistemelor de comunicare al serviciilor romanesti vor fi fructificate in tara, de catre intreprinzatori auto-
secrete. Un dispozitiv invizibil costa 170 de lei, iar vânzatorii htoni, fapt ce va contribui la relansarea economica, Romania
avand sansa sa devina un important furnizor de energie in zona.
integrame/rebusuri 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 27
28 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
Sotia ii spune sotului: se catere, sa sara prin copaci si la un ti lipseasca nimic.
-Am avut un vis: un negru era sus pe moment dat se rupe o craca si cade in Iar Fratiorul tau de câteva luni este
dulap, si ne facea vant cu un evantai cusca leului. O rupe la fuga strigand ca VIITORUL nostru comun.
mare. Asa de bine era, ca am avut un disperatul: ajutor, ajutor, ajuutoooor!!! Copilasul retine tot ce a auzit si merge
triplu orgasm. Leul, sictirit si plictisit, ii zice: la culcare. În timpul noptii se trezeste
Sotul cauta un negru mare pe strada ii -Taci dracului si nu mai zbiera asa ca ca fratiorul lui a facut caca în scutec si
da 100 lei si-l urca pe dulapul din dor- ne concediaza astia pe amandoi... plânge. Se ridica si vrea sa-i zica
mitorul lor. Seara,cei doi incep sa se mamei ce se întîmpla, dar asta doarme
desfete in placere, iar negrul sa agite Doi tipi in parc aruncau niste coji de atît de adînc ca nu reuseste s-o trezeas-
evantaiul. Din pacate femeia nu ajunge paine la porumbei. Unul dintre ei zice: ca.
la orgasm. Ii spune sotului sa faca - Uite porumbei astia sunt ca politi- Intra sa-i spuna babysitterului dar tatal
schimb cu negru, si sa treaca in locul cienii! lui tocmai se hîrjonea cu ea în pat în
acestuia. Se da negrul jos de pe dulap, Cat timp sunt jos,iti mananca din timp ce bunicul lui tragea cu ochiul
si incepe sa presteze. In cateva clipe palma, dar cand ajung sus... fac pe tine! prin fereastra. Nimeni nu-l observa, asa
femeia urla de placere orgasmica. Sotul ca merge înapoi în pat.
se da si el jos de pe dulap si spune Un iepure intra la un magazin de cuie,si Ziua urmatoare tatal lui întreaba daca
negrului la ureche: intreaba. poate sa spuna cu propriile cuvinte ce
-Ai vazut, ma, tampitule, cum trebuie -Aveti 100 de cuie ? înseamna politica.
sa ventilezi?... - Nu avem. Copilasul îsi aminteste de cele vazute
A doua zi la fel,atreia zi la noaptea si raspunde:
Gica face poze pe malul lacului, cand fel.Vanzatorul vazand ca tot ii cere 100 - Politica este cînd CAPITALISMUL
nevasta-sa il striga disperata : de cuie ii spune. profita de CLASA MUNCITOARE în
- Gica! Repede, se ineaca mama! - Iepure dute la o fabrica de cuie,acolo timp ce SINDICATUL priveste
Gica: - Degeaba, nu mai am spatiu pe au multe cuie. neputincios. GUVERNUL doarme,
card... Iepurele se duce la fabrica si intreaba. nimeni nu baga în seama POPORUL,
-Aveti 100 de cuie . iar VIITORUL nostru este în cacat.
Un tip era somer. Vede un anunt in ziar - Da avem
ca Gradina Zoologica din Baneasa - Bine, dati-mi si mie 1. Ieri seara stateam cu nevasta-mea de
cauta un ingrijitor. vorba despre eutanasiere si i-am spus:
Se prezinta si directorul ii spune: Un copil îl întreaba pe tatal lui ce - Sa nu ma lasi niciodata sa stau într-o
-Uite domnule cum sta treaba, noua ne- înseamna politica. stare vegetativa, sa fiu dependent de
a murit gorila si era un punct de atrac- Tatal îl pune pe genunchi si începe sa-i niste masini si alimentat cu lichide.
tie pentru copii. Pana facem rost de explice aratând exemple: Daca o sa fiu vreodata într-o astfel de
alta, avem nevoie de un om sa se - Fii atent copilas, eu aduc banu în stare, te rog sa debransezi toate
imbrace in pielea ei si sa se plimbe prin casa, deci eu sunt CAPITALISMUL. aparatele care ma tin în viata !
cusca. Ce zici? Te platesc bine. Mama are grija de bani, deci ea este Si atunci ea s-a ridicat, a închis televi-
Tipul accepta si totul e ok. GUVERNUL. zorul si calculatorul si mi-a aruncat
Dupa o saptamana il cheama directorul Bunicul tau are grija ca totul sa fie în berea la chiuveta.
si-i spune. regula, deci el este SINDICATUL. Proasta dracului!
-Daca te urci pe cusca, te cateri si sari Babysitterul nostru este CLASA
prin copaci iti dublez salariul. MUNCITOARE si cu totii muncim ca Un daltonist la cursul auto:
Se apuca tipul si incepe sa se agite, sa tu, POPORUL sa te simti bine si sa nu- I:-Domnule, da' ce faci, treci pe rosu?
C:-Domnule, ma scuzati, dar stiti ,eu
- Nu aveti permis? sunt daltonist.
Bulă, la Volan! Nevasta lui Bula sare si spune:
I:-Si ce,domnule? La voi acolo in
Daltonia nu sunt semafoare?
- Nu-l luati in serios! Asa face
Alinuţa vede la plajă un băieţel în
Intr-o zi, Bula mergea cu masi- tot timpul cand e beat. pielea goală. Îi zice mamei:
na si, deodata, controlul de ruti- Politaiul, din ce in ce mai -Mamă, ce-i atârnă băieţelului între
picioare?
na al politiei. mirat: -E, ce să-i atărne... o fluierice.
Politaiul, cand ii vede, zambeste - Mergem la post. După o jumătate de oră Alinuţa începe
să plângă.
si ii spune: Tatal lui Bula sare si el: -De ce plângi?
- Ati castigat premiul cel mare. -M-ai păcălit mamă. Degeaba am suflat
- Bai boule, ti-am spus de atatea că nu fluiera!
Sunteti primul conducator auto, ori sa nu mai iesi cu masini Doi pensionari stateau pe
care are pusa centura de sigu- furate la drum. o banca. Unul dintre ei
ranta. Politaiul, socat, cheama aju- spune:
Baietii de la ProTV, pe faza, il toare. - Uite ma..vezi...blonda
intreaba pe Bula ce are de gand Din portbagaj, iese fratele lui aia...moare dupa mine!
sa faca cu banii. Bula si intreaba, speriat: - Hai ma ca esti culmea...
- Cred ca o sa-mi iau carnetul - Am trecut granita? Ca este al Ce sa vada la tine?
de sofer. dracu de cald in spate! - Pai doar no-i vrea sa
Politaiul, mirat: moara inaintea mea!
UTILE... 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 29

Maxima Caricatura
lunii
Lunii
Şi
“Ploile din
Aprilie aduc totuşi,
florile din nu prea e
Mai!” deloc de
(Thomas cglumă cu
Tusser) problemele
Citat celebru... detate!
pilozi-
"Dragostea
este pânza PROGNOZA METEOROLOGICÃ
furnizată de PENTRU URMÃTOARELE
natură şi bro- DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
dată de imagi-
naţie!”
(Voltaire)
SFATUL
LUNII:
Iubirea este
ceea ce
r`mâne
dintr-o
rela]ie dup`
ce \nl`tur`m
interesul
personal!
30 17 IULIE - 13 AUGUST 2009 UTILE...

Reþetele lunii
clatite cu
spanac si bran-
za
ingrediente: 300g faina, 6 oua,
250g lapte, 1,5kg spanac, 250g
branza de vaci, 50g cascaval,
250g smantana, 50ml ulei,
sare, piper.
din faina, lapte si 3 oua se
prepara un aluat de clatite. se
lasa o ora la frigider apoi se
prajesc 15 clatite mai groase.
spanacul se spala, se opareste
in apa clocotita, se scurge
bine, se toaca marunt si se
caleste in ulei incins. se
amesteca cu branza de vaci si
se condimenteaza cu sare si
piper dupa gust. la aceasta
tavalesc in patrunjel uscat.
compozitie se adauga cele trei
oua ramase, bine batute. se
pasta de brinza eu le-am tavalit jumatate din
amesteca bine compozitia pen- cu ceapa ele in morcov ras si uscat.
tru a se omogeniza. intr-o pofta mare la aperitive.
cratita de marimea clatitelor, 200g brinza rasa se freaca cu
unsa bine cu ulei, se asaza in o lingura de unt,o ceapa toca-
straturi succesive cate o clati- ta fin,putina boia dulce si aperitiv ligia
ta si umplutura de spanac cu condimente dupa gust.
branza, avand grija ca dea- se face o omleta din 5 oua.
supra sa fie clatita. se toarna pasta de ficat se bat tare albusurile,iar gal-
smantana si se introduce la benusurile frecate
cuptor pt. 15 min. se serveste 300g ficat fiert(de pui) se anticipat,api se adauga cas-
calda, taiata in felii ca de tort macina se amesteca cu 3 gal- caval ras marunt circa 50
cu cascaval ras pe deasupra. benuse fierte si zdrobite,100g gr+un pic de sare.
unt,100g se pune in tava la copt.
pasta de oua smintina,sare,piper,patrunjel -se ruleaza calda cu o hirtie
tocat. unsa cu ulei.
3 oua fierte tare se zdrobesc si dupa racire se umple cu brin-
se amesteca cu o lingura de za de oaie(dar sa nu fie asa de
unt,sare,putin mustar,zeama bile din brinza. sarata)+boia+piper.
de lamiie , un castravete acru la margine se pune cabanos
tocat si o ceapa mica tocata din brinza burduf se fac fiert sau crenvusti si se
foarte fin. ourele mici si in mijloc se ruleaza strins.
umple cu maslina si se se pastreaza la rece.
se taie feli.
Horoscopul pentru perioada
17 IULIE - 13 AUGUST 2009 31

Un inceput de luna O luna mai buna decat Tot ce si-au propus au Pentru Raci se pre-
promitator pentru cea precedenta pentru reusit, iar luna care urmeaza conizeaza o luna plina de
Berbeci, cu noi provocari nativii din Taur. Economi va fi pentru Gemeni o incu- evenimente pozitive, mai
in domeniul carierei, si calculati din fire, nu nunare a efortului depus. ales in plan sentimental.
care stagna de ceva vor intampina dificultati Desi sunt nevoiti sa Partenerul de viata le pre-
vreme. Toate planurile si deosebite in rezolvarea efectueze o serie de dru- gateste o surpriza, tinand
problemelor financiare muri atat in tara cat si in cont ca luna iulie este
proiectele vor fi final- care, de altfel nici nu strainatate, acestea nu le vor luna Racilor!
izate in timp util. sunt atat de mari... aduce decat beneficii.

Nici un rege fara Fecioarele sunt renumite Desi impresia generala Pentru nativii din
coroana,nici un Leu fara pentru meticulozitatea si despre Balante este aceea ca Scorpion este o luna
laude! Marinimosi si sunt foarte echilibrate, in favorabila dezvoltarii
foarte sociabili, Leii au rigurozitatea lor, cu toate luna care urmeaza orice unor relatii de parteneriat
nevoie in aceasta sapta- acestea in luna care urmeaza poate fi cuvantul de ordine, cu persoane din afara
mana mai mult decat ori- se pot astepta la mari prob- mai putin "echilibru". Acest
tarii, nu se stie cand va fi
cand de recunoasterea si leme la serviciu. Se pare ca momentul sa isi doreasca
lucru se datoreaza faptului mai mult de la un loc de
aprecierea celor din jur, nici ordinea, nici spiritul ca fie se indragostesc pana munca si atunci va vor fi
deoarece acum sunt foarte organizatoric nu le mai pot peste urechi, fie faptului ca nevoiti sa apeleze la
predispusi la depresii... salva de critica sefilor! se apropie concediul... cunostinte!

In urma multiplelor aten- Capricornii au mult de In luna care urmeaza, Pentru Pesti se prevede un
tionari din partea superi- lucru in acesta perioada. Varsatorii sunt predispusi inceput de luna destul de
orilor, Sagetatorii isi dau Desi aud in stanga si in la accidentari usoare, deci relaxat din punct de
in sfarsit silinta in aceas- dreapta cum le pleaca pri- atentie sporita! La servi- vedere profesional, dar
ta saptamana sa isi faca etenii si colegii in con- ciu se vor simti probabil spre week.end lucrurile se
datoria asa cum trebuie, coplesiti de numeroasele vor precipita, caci nerab-
cedii care mai de care, pe sarcini ce le sunt
cu simt de raspundere si Capricorni nu prea pare sa atribuite, dar le vor final- darea de a finaliza unele
maturitate. Rezultatele ii intereseze acest aspect iza pe toate cu brio, dupa proiecte mai importante si
nu se vor lasa desigur momentan, mai au de care isi vor putea lua lin- dorinta de a evada in
asteptate! acoperit unele datorii... istiti o vacanta! afara orasului!

Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean