ADRIANA-CRISTINA RADOI

MARIOARA ROSU

AUXILIAR DIDACTIC

simţirea ta.” . în fiecare clipă trebuie să spui.MOTTO: „Tu. să arăţi cine eşti. Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi. ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta. ce valori porţi în conştiinţa ta.

Din cele mai îndepărtate timpuri. în orice societate. in felel in care ne raportam cand interactionam cu alte persoane. acasa.c. fie ca fiind corecte. pe strada. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna relaţiile dintre oameni. omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească. ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor . dar nerespecatarea lor (in functie de nivelul de toleranta al membrilor societatii. Fiecarei situatii in care ne aflam la un moment dat ii corespunde un set de reguli. in grupul de prieteni. la scoala. politetea a fost şi este indispensabilă fiecărui om. la telefon.) si modul in care ceilalti percep aceste comportamente. in functie de obiceiuri. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut. fie eronate.ARGUMENT Bunele maniere reprezintă modul in care ne prezentam in fata celorlalti membrii ai societatii. mediul din care provine persoana) atrage respingerea. in diferite momente/situatii de viata ( in modul in care comunicam. reprezinta oglindirea propriilor comportamente. blamarea celorlalti si momente stanjenitoare pentru propria persoana. Aceste reguli nu sunt pedepsite prin legi. cutume. Putem spune ca. e. asadar bunele maniere reprezinta cartea noastra de vizita a fiecarui individ in societate.t. îndemnând la fapte şi comportări bune.

Din acestea cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor. faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi. este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către copii. aşa cum spunea Freud.ă faţă de sine. . care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii. ca principalul scop al familiei. De aici rezulta. de societate şi de modă. Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri. al scolii dar si al specialistilor in consiliere scolara si educationala il reprezinta formarea la copii de deprinderi morale si maniere frumoase. Toate acestea au in comun diplomatia si tactul. Aceste „Coduri” au suferit modificări în funcţie de timp. „copilul este tatăl viitorului adult”. Educatia ocupa de departe cel mai important loc. dar ar fi bine sa ii explici. Nu trebuie sa aglomerati copilul cu tot felul de conduite complicate. inca de mic. altfel aristocraţii şi altfel erau obiceiurile de la curtea domnească. pentru că altfel nu vor mai învăţa.maniere”. faţă de rude sau faţă de prieteni. sau nu se mai deprind deloc. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii. pentru că. Acum 200. sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte. Bunele maniere se deprind din copilărie.300 de ani existau alte norme de comportament. Vorbind despre bune maniere. bazele comportamentului manierat in societate. de exemplu într-un fel se comportau oamenii simplii.

BUNELE INTENTII Bunele intentii toate. Care zornaie mai tare. . Cu cat zornaie strident. Sunt ca niste nuci secate . Daca nu devin si fapte. Samburele e absent. Cu atata sunt mai goale .

De ai fi un vrăjitor Le-ai folosi cu mult spor Orice vraja ar ieşi De frumos tu ai vorbi.SA VORBIM POLITICOS Sa vorbim politicos Nu e lucru de prisos „MULTUMESC!”. Înainte sa vorbim Trebuie sa ne gândim . „TE ROG FRUMOS!” Sunt cuvinte de folos.

Vorbim la apropiati. FAPTE RELE Vreti sa stiti copilul rau. dar nu in graba. Pe oameni necunoscuti. Iar atunci vorbim putin. surori si frati. Cum arata? Va spun eu! Da cu pietre in fereastra. La gradinita lipseste Si foarte urat vorbeste! Orice jucarie-i place Stiti ce-i face? O desface Dar s-o faca iar la loc Nu mai e un simplu joc! . La parinti.Nici prea tare. Ca sa nu il plictisim. Nu e bine sa-i insulti. Rupe florile din glastra. nici prea-ncet Căci aşa e înţelept! Vorbim clar si fara gesturi Nu ne tragem de şireturi! Cu mâinile-n buzunare? Nu e voie! Nu ştii oare? Daca cineva ne-ntreabă Răspundem.

stii ce s-a intamplat? Mi-am pierdut caciulita rosie… ... Oi fi uitat-o la gradinita?. mica… iar tu o sa ma ajuti sa fac o repetitie”… . ai sa te prefaci ca esti bunica. in spatele blocului?. aceea pe care am primit-o cadou de la bunica. Fiindca. MIOARA: Nici eu n-am mai spus niciodata o minciuna...A FII POLITICOS A fi politicos Este un lucru frumos Când spunem « MULTUMESC ! » Adulţii ne-ndrăgesc.. Părinţilor le place Ca noi sa-i respectam Si de-i vedem pe strada Bineţe sa le dam. dar acum…n-am incotro…o sa spun…o minciuna mica . De-aceea. papusico. PAPUSA: Nu stiu…. Asa ca…atentie! .nu m-am prefacut niciodata….N-o mai gasesc si gata.S-au poate la leagane.. Da. dragii mei Sa nu uitaţi deloc Cuvintele fermecate: „BUNA ZIUA!” „MULTUMESC!” „TE ROG!” UN SAC CU…. iar eu o sa….Acuma tu. „TE ROG FRUMOS!” de spui Eşti draga orişicui.MINCIUNI -sceneta- Personaje: Mioara si Papusa MIOARA: (catre papusa): Asaaaa….

pe semne ca bunicutei tale i-a slabit de tot vederea. bunicuto. ca doar ea le-a cusut.sterge.Am sa-i spun bunicutei asa: „Vai. puteam sa jur ca te-am vazut azi. tu si cu Rodicuta-ca doar impreuna veniti de la gradinita-sa faca una ca asta…. Si cand a mai vazut si floricelele de pe caciulita… MIOARA: Ce tot spui acolo? Caciulita mea nu are nici un fel de floricele… PAPUSA:Ba are. ce idee:”Floricele!”…”Stie bunicuta. MIOARA(necajita): Eu…am vrut sa spun doar o minciunica mica. bate din picior): Nu-i adevarat. MIOARA: Astazi? Nu se poate…caciulita mea…astazi…ti-am spus doar… baiatul acela rau… PAPUSA: Baiatul acela rau pesemne ca nu a fost chiar asa de rau: mi-a adus mie caciulita si eu m-am apucat de am cusut-o cu flori… MIOARA (maniata. Esti o mincinoasa.. o mincinoasa… PAPUSA (cu vocea ei obisnuita): Mi-oa-raa! (Mioara devine atenta).) MIOARA: Paai…azi…Rodica…n-a fost la gradinita…e bolnava… PAPUSA: Da? Saracuta! ( Semn la tabla). MIOARA: Aaa…s-a imbolnavit…pe urma…la gradinita…fiindca la masa a mancat prea multa frisca…asa-i! PAPUSA( semn la tabla): Ce i-o fi venit? De ziua ta am vazut ca a dat deoparte aproape toata frisca de pe prajituri. . ca doar ea le-a cusut”… PAPUSA: Asta…. Stie bunicuta.oricat de mica…si sa nu te mai prind nici pe tine. asa si este. MIOARA: …. mica… PAPUSA: Asa se intampla totdeauna: o minciuna aduce dupa ea alta si alta si nici nu stii cand te pomenesti ca ai spus…un sac de minciuni(Inconjura semnele de pe tabla cu conturul unui sac)…pe care tare greu mai e sa-l porti in spate! (Deseneaza dedesubtul sacului o fetita cocarjata de greutate. Auzi. N-o sa mai spun niciodata o minciuna. nu-i adevarat! PAPUSA: …. sterge tot..) MIOARA(ofteaza): Da. cum de l-ati lasat. tare greu.Acuma….(In acest timp s-a apropiat de o tabla pe care a scris un semn. Ei.dimineata plecand la gradinita impreuna cu Rodica. Nu mai vreau sa vad fetita aia.si acum. nepotica mea draga are o caciulita si mai frumoasa.. nepotico. ce ghinion! Dar nu inteleg.i-o fi placand si… PAPUSA (semn la tabla): …si pesemne ca nu s-a imbolnavit prea grav…fiindca adineauri mamica ei a fost la noi sa ia modelul caciulitei tale. I-a placut grozav. astazi cand ma intorceam de la gradinita un baiat rau mi-a smuls de pe cap caciulita si…dus a fost!” PAPUSA: (cu voce batraneasca): Vai. Chiar astazi. ca sa-i faca si Rodicutei una la fel.acuma…. Te-ar interesa sa stii cate minciuni ai spus tu in cele cateva minute de cand stam de vorba? (numara semnele). MIOARA: (manioasa): Minciuni! Minciuni! Nu mai vreau sa fii bunica mea.

.MIOARA: Iar incepi? PAPUSA: Ia uita-te aici! (deschide dulapul. toporasii. Pomii infrunzesc. bunicuto?. e tare frumoasa caciulita…Iti multumesc! PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOASTE -povestire- E primavara. dragul meu! -Se mananca? -Nu. O caprioara impreuna cu puiul ei mergeau catre izvorul cu apa cristalina..) MIOARA:( ridica receptorul): Alo! Tu esti. pentru ca o sa zboare cand te vei apropia de el. -Pot sa ma joc cu el? -Nici asta nu se poate. Natura se trezeste la viata.. noi mancam doar iarba. cu ochii atintiti pe o tufa.) MIOARA: Caciulita rosie! E toata cusuta cu floricele! PAPUSA: O noua surpriza a bunicutei! Zicea ca o sa te sune la telefon. puiule. sa-i spui daca-ti place. Deodata puiul s-a oprit brusc. -Mama.Da. iarba timid din covorul de frunze moarte. iar brandusele. Vazuse un fluture cu aripi multicolore. si-au ridicat firavele capete spre soarele stralucitor. Mioara isi zareste caciulita. . albastrelele si ghioceii. ce este minunatia aceasta? -Este un fluture.( Suna telefonul.

iar lupii i-au cautat in zadar. Speram ca intr-o zi sa ne putem revansa. Un stejar batran spune catre fagul din apropiere: -Ai vazut ce frumos era puiul acela? -Asa sunt toti puii cand sunt mici. pentru ca sunt urmariti de doi lupi. caprioara si puiul sau au mers la copacii cei batrani si intelepti: -Va multumim! Daca nu erati voi. o nenorocire ar fi lovit mica noastra familie. Intr-adevar. doi lupi care se furisaza in spatele lor. -Trebuie sa facem ceva. -Randunico. zise stejarul. cum a facut puiul primul pas. pe carare. a spuscaprioara cu lacrimi in ochi. zise fagul. Si asa este intr-adevar. -De ce spui asta? -Uite acolo.Si intr-adevar. -Mergeti sanatosi si fiti atenti!. . A zburat iute si a avertizat-o pe caprioara de pericolul ce o pastea pe ea si pe puiul ei: -Fugiti! Doi lupi flamanzi va pandesc de dupa arborii cei batrani! Fugiti cat mai aveti timp! -Multumim. Numai ca acesta nu va avea viata lunga. Vazand ca nu ii gasesc s-au lasat pagubasi. Randunica nu a stat nici o clipa pe ganduri. In lumea padurii vietuitoarele stiu sa-si arate prietenia si sa se ajute la nevoie. Caprioara a inteles acum mai bine ca oricand proverbul care spune:”Prietenul la nevoie se cunoaste”. asteptand cel mai bun moment sa atace. Daca nu erau unchesii mei. Chiar atunci o randunica poposi pe una din ramurile fagului. au fosnit cu intelepciune fagul si stejarul. Caprioara si puiul ei si-au continuat drumul. cine stie ce s-ar fi intamplat! Caprioara impreuna cu puiul sau s-au ascuns repede intr-un desis. cele doua fiare flamande pandeau din umbra. fluturele a zburat si s-a pierdut in desisul padurii. fagul si stejarul. buna randunica! -Eu sunt doar un mesager. zboara iute si spune-i caprioarei sa isi ia puiul si sa se ascunda repede. Dupa ce pericolul a trecut.

.

.

.

pe usa a iesit. -Dragutelor. spuneti-ne voi! . O furnicuta insa a ramas Pe ganduri. curioasa. Cu crivati. Ce-o fi cu ea? Hai. M-ati inteles. sa nu iesiti afara pana va bate vant de primavara! Deasupra-i viscol aspru si-s nameti Sub care orisicand poti sa ingheti. Venise iarna peste musuroi. De-atunci nu s-a intors in musuroi. cum zici dumneata! (rostira toate intr-un singur glas). Ce sunt nametii si ce este gerul. tip-tip-til. sau ba? -Asa vom face. Este mai jos sau mai departe cerul? A asteptat momentul potrivit Si. micutelor. vrand sa stie Cum sufla crivatul peste campie.FURNICA NEASCULTATOARE -fabula- Dupa ale toamnei ploi. cu zapada si cu ger. atat va cer (le sfatui cu sarg furnica-mama) virba ce-o spun sa o luati in seamna: aici sa stati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful