ADRIANA-CRISTINA RADOI

MARIOARA ROSU

AUXILIAR DIDACTIC

MOTTO: „Tu. să arăţi cine eşti. în fiecare clipă trebuie să spui.” . simţirea ta. ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta. Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi. ce valori porţi în conştiinţa ta.

ARGUMENT Bunele maniere reprezintă modul in care ne prezentam in fata celorlalti membrii ai societatii. la scoala. ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor .c. e. la telefon. Din cele mai îndepărtate timpuri. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna relaţiile dintre oameni. fie ca fiind corecte. politetea a fost şi este indispensabilă fiecărui om.t. blamarea celorlalti si momente stanjenitoare pentru propria persoana. Putem spune ca. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut. fie eronate. mediul din care provine persoana) atrage respingerea. dar nerespecatarea lor (in functie de nivelul de toleranta al membrilor societatii. in felel in care ne raportam cand interactionam cu alte persoane. Aceste reguli nu sunt pedepsite prin legi. in grupul de prieteni. îndemnând la fapte şi comportări bune. in diferite momente/situatii de viata ( in modul in care comunicam. acasa. pe strada. asadar bunele maniere reprezinta cartea noastra de vizita a fiecarui individ in societate. cutume. Fiecarei situatii in care ne aflam la un moment dat ii corespunde un set de reguli.) si modul in care ceilalti percep aceste comportamente. reprezinta oglindirea propriilor comportamente. în orice societate. omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească. in functie de obiceiuri.

care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii. Nu trebuie sa aglomerati copilul cu tot felul de conduite complicate. De aici rezulta. inca de mic. sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte. dar ar fi bine sa ii explici. Vorbind despre bune maniere. Acum 200. faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi. altfel aristocraţii şi altfel erau obiceiurile de la curtea domnească.300 de ani existau alte norme de comportament. Educatia ocupa de departe cel mai important loc. faţă de rude sau faţă de prieteni. bazele comportamentului manierat in societate. este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către copii.ă faţă de sine. sau nu se mai deprind deloc. Aceste „Coduri” au suferit modificări în funcţie de timp. Toate acestea au in comun diplomatia si tactul. . pentru că. al scolii dar si al specialistilor in consiliere scolara si educationala il reprezinta formarea la copii de deprinderi morale si maniere frumoase. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii. de societate şi de modă. Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri. aşa cum spunea Freud. Bunele maniere se deprind din copilărie. ca principalul scop al familiei. „copilul este tatăl viitorului adult”. de exemplu într-un fel se comportau oamenii simplii. pentru că altfel nu vor mai învăţa.maniere”. Din acestea cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor.

Cu cat zornaie strident. Cu atata sunt mai goale . Care zornaie mai tare. Sunt ca niste nuci secate . Samburele e absent. .BUNELE INTENTII Bunele intentii toate. Daca nu devin si fapte.

De ai fi un vrăjitor Le-ai folosi cu mult spor Orice vraja ar ieşi De frumos tu ai vorbi.SA VORBIM POLITICOS Sa vorbim politicos Nu e lucru de prisos „MULTUMESC!”. „TE ROG FRUMOS!” Sunt cuvinte de folos. Înainte sa vorbim Trebuie sa ne gândim .

Cum arata? Va spun eu! Da cu pietre in fereastra. dar nu in graba. Ca sa nu il plictisim. Iar atunci vorbim putin. La parinti. surori si frati. nici prea-ncet Căci aşa e înţelept! Vorbim clar si fara gesturi Nu ne tragem de şireturi! Cu mâinile-n buzunare? Nu e voie! Nu ştii oare? Daca cineva ne-ntreabă Răspundem.Nici prea tare. Rupe florile din glastra. Pe oameni necunoscuti. Nu e bine sa-i insulti. Vorbim la apropiati. FAPTE RELE Vreti sa stiti copilul rau. La gradinita lipseste Si foarte urat vorbeste! Orice jucarie-i place Stiti ce-i face? O desface Dar s-o faca iar la loc Nu mai e un simplu joc! .

A FII POLITICOS A fi politicos Este un lucru frumos Când spunem « MULTUMESC ! » Adulţii ne-ndrăgesc.S-au poate la leagane. mica… iar tu o sa ma ajuti sa fac o repetitie”… . aceea pe care am primit-o cadou de la bunica. dar acum…n-am incotro…o sa spun…o minciuna mica .. Asa ca…atentie! .. iar eu o sa…. „TE ROG FRUMOS!” de spui Eşti draga orişicui.N-o mai gasesc si gata.Acuma tu. Oi fi uitat-o la gradinita?. ai sa te prefaci ca esti bunica.... De-aceea. dragii mei Sa nu uitaţi deloc Cuvintele fermecate: „BUNA ZIUA!” „MULTUMESC!” „TE ROG!” UN SAC CU….. PAPUSA: Nu stiu…. in spatele blocului?. Fiindca.MINCIUNI -sceneta- Personaje: Mioara si Papusa MIOARA: (catre papusa): Asaaaa…. MIOARA: Nici eu n-am mai spus niciodata o minciuna. Da. stii ce s-a intamplat? Mi-am pierdut caciulita rosie… . papusico.nu m-am prefacut niciodata…. Părinţilor le place Ca noi sa-i respectam Si de-i vedem pe strada Bineţe sa le dam.

N-o sa mai spun niciodata o minciuna. nu-i adevarat! PAPUSA: …. bunicuto. I-a placut grozav. astazi cand ma intorceam de la gradinita un baiat rau mi-a smuls de pe cap caciulita si…dus a fost!” PAPUSA: (cu voce batraneasca): Vai.) MIOARA: Paai…azi…Rodica…n-a fost la gradinita…e bolnava… PAPUSA: Da? Saracuta! ( Semn la tabla). Chiar astazi. tare greu.oricat de mica…si sa nu te mai prind nici pe tine. tu si cu Rodicuta-ca doar impreuna veniti de la gradinita-sa faca una ca asta…. MIOARA(necajita): Eu…am vrut sa spun doar o minciunica mica. ca doar ea le-a cusut.. nepotica mea draga are o caciulita si mai frumoasa. Ei. Esti o mincinoasa.i-o fi placand si… PAPUSA (semn la tabla): …si pesemne ca nu s-a imbolnavit prea grav…fiindca adineauri mamica ei a fost la noi sa ia modelul caciulitei tale. .dimineata plecand la gradinita impreuna cu Rodica. nepotico. ce ghinion! Dar nu inteleg. o mincinoasa… PAPUSA (cu vocea ei obisnuita): Mi-oa-raa! (Mioara devine atenta). bate din picior): Nu-i adevarat. Nu mai vreau sa vad fetita aia. sterge tot. MIOARA: Aaa…s-a imbolnavit…pe urma…la gradinita…fiindca la masa a mancat prea multa frisca…asa-i! PAPUSA( semn la tabla): Ce i-o fi venit? De ziua ta am vazut ca a dat deoparte aproape toata frisca de pe prajituri. MIOARA: (manioasa): Minciuni! Minciuni! Nu mai vreau sa fii bunica mea. MIOARA: Astazi? Nu se poate…caciulita mea…astazi…ti-am spus doar… baiatul acela rau… PAPUSA: Baiatul acela rau pesemne ca nu a fost chiar asa de rau: mi-a adus mie caciulita si eu m-am apucat de am cusut-o cu flori… MIOARA (maniata.Acuma….sterge. ca sa-i faca si Rodicutei una la fel. ce idee:”Floricele!”…”Stie bunicuta..(In acest timp s-a apropiat de o tabla pe care a scris un semn. mica… PAPUSA: Asa se intampla totdeauna: o minciuna aduce dupa ea alta si alta si nici nu stii cand te pomenesti ca ai spus…un sac de minciuni(Inconjura semnele de pe tabla cu conturul unui sac)…pe care tare greu mai e sa-l porti in spate! (Deseneaza dedesubtul sacului o fetita cocarjata de greutate. cum de l-ati lasat. Te-ar interesa sa stii cate minciuni ai spus tu in cele cateva minute de cand stam de vorba? (numara semnele). pe semne ca bunicutei tale i-a slabit de tot vederea. ca doar ea le-a cusut”… PAPUSA: Asta….) MIOARA(ofteaza): Da. asa si este. Stie bunicuta.acuma…. Auzi. puteam sa jur ca te-am vazut azi. Si cand a mai vazut si floricelele de pe caciulita… MIOARA: Ce tot spui acolo? Caciulita mea nu are nici un fel de floricele… PAPUSA:Ba are.si acum..Am sa-i spun bunicutei asa: „Vai. MIOARA: ….

Pomii infrunzesc. iar brandusele. noi mancam doar iarba. dragul meu! -Se mananca? -Nu.) MIOARA: Caciulita rosie! E toata cusuta cu floricele! PAPUSA: O noua surpriza a bunicutei! Zicea ca o sa te sune la telefon.Da. toporasii.. cu ochii atintiti pe o tufa. puiule. Vazuse un fluture cu aripi multicolore.( Suna telefonul. Natura se trezeste la viata. . Mioara isi zareste caciulita. pentru ca o sa zboare cand te vei apropia de el. O caprioara impreuna cu puiul ei mergeau catre izvorul cu apa cristalina.. -Pot sa ma joc cu el? -Nici asta nu se poate. ce este minunatia aceasta? -Este un fluture. e tare frumoasa caciulita…Iti multumesc! PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOASTE -povestire- E primavara. bunicuto?. -Mama. si-au ridicat firavele capete spre soarele stralucitor.) MIOARA:( ridica receptorul): Alo! Tu esti. iarba timid din covorul de frunze moarte. Deodata puiul s-a oprit brusc..MIOARA: Iar incepi? PAPUSA: Ia uita-te aici! (deschide dulapul. albastrelele si ghioceii. sa-i spui daca-ti place.

Daca nu erau unchesii mei. a spuscaprioara cu lacrimi in ochi. caprioara si puiul sau au mers la copacii cei batrani si intelepti: -Va multumim! Daca nu erati voi. zboara iute si spune-i caprioarei sa isi ia puiul si sa se ascunda repede. zise fagul. . cum a facut puiul primul pas. buna randunica! -Eu sunt doar un mesager. iar lupii i-au cautat in zadar. Vazand ca nu ii gasesc s-au lasat pagubasi. pe carare. Dupa ce pericolul a trecut. Caprioara a inteles acum mai bine ca oricand proverbul care spune:”Prietenul la nevoie se cunoaste”. Speram ca intr-o zi sa ne putem revansa. zise stejarul. Si asa este intr-adevar. Intr-adevar. Randunica nu a stat nici o clipa pe ganduri. au fosnit cu intelepciune fagul si stejarul. A zburat iute si a avertizat-o pe caprioara de pericolul ce o pastea pe ea si pe puiul ei: -Fugiti! Doi lupi flamanzi va pandesc de dupa arborii cei batrani! Fugiti cat mai aveti timp! -Multumim. Caprioara si puiul ei si-au continuat drumul. o nenorocire ar fi lovit mica noastra familie. -Trebuie sa facem ceva. -Mergeti sanatosi si fiti atenti!. Numai ca acesta nu va avea viata lunga. fluturele a zburat si s-a pierdut in desisul padurii. Un stejar batran spune catre fagul din apropiere: -Ai vazut ce frumos era puiul acela? -Asa sunt toti puii cand sunt mici. In lumea padurii vietuitoarele stiu sa-si arate prietenia si sa se ajute la nevoie. cele doua fiare flamande pandeau din umbra. asteptand cel mai bun moment sa atace. -Randunico. Chiar atunci o randunica poposi pe una din ramurile fagului. doi lupi care se furisaza in spatele lor. fagul si stejarul. pentru ca sunt urmariti de doi lupi. cine stie ce s-ar fi intamplat! Caprioara impreuna cu puiul sau s-au ascuns repede intr-un desis.Si intr-adevar. -De ce spui asta? -Uite acolo.

.

.

.

Cu crivati. Venise iarna peste musuroi. O furnicuta insa a ramas Pe ganduri. cu zapada si cu ger. spuneti-ne voi! . sau ba? -Asa vom face. Este mai jos sau mai departe cerul? A asteptat momentul potrivit Si. cum zici dumneata! (rostira toate intr-un singur glas). tip-tip-til. De-atunci nu s-a intors in musuroi. Ce sunt nametii si ce este gerul. curioasa. sa nu iesiti afara pana va bate vant de primavara! Deasupra-i viscol aspru si-s nameti Sub care orisicand poti sa ingheti. -Dragutelor. Ce-o fi cu ea? Hai.FURNICA NEASCULTATOARE -fabula- Dupa ale toamnei ploi. atat va cer (le sfatui cu sarg furnica-mama) virba ce-o spun sa o luati in seamna: aici sa stati. M-ati inteles. pe usa a iesit. vrand sa stie Cum sufla crivatul peste campie. micutelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful