ADRIANA-CRISTINA RADOI

MARIOARA ROSU

AUXILIAR DIDACTIC

MOTTO: „Tu. în fiecare clipă trebuie să spui. simţirea ta.” . Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi. ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta. ce valori porţi în conştiinţa ta. să arăţi cine eşti.

mediul din care provine persoana) atrage respingerea. in functie de obiceiuri. Aceste reguli nu sunt pedepsite prin legi. e. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut. fie ca fiind corecte. în orice societate. in diferite momente/situatii de viata ( in modul in care comunicam. acasa. la scoala. omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna relaţiile dintre oameni. Din cele mai îndepărtate timpuri. cutume. ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor .c. blamarea celorlalti si momente stanjenitoare pentru propria persoana. Putem spune ca. fie eronate. Fiecarei situatii in care ne aflam la un moment dat ii corespunde un set de reguli.ARGUMENT Bunele maniere reprezintă modul in care ne prezentam in fata celorlalti membrii ai societatii. îndemnând la fapte şi comportări bune. pe strada.) si modul in care ceilalti percep aceste comportamente. la telefon.t. in felel in care ne raportam cand interactionam cu alte persoane. asadar bunele maniere reprezinta cartea noastra de vizita a fiecarui individ in societate. politetea a fost şi este indispensabilă fiecărui om. in grupul de prieteni. reprezinta oglindirea propriilor comportamente. dar nerespecatarea lor (in functie de nivelul de toleranta al membrilor societatii.

Din acestea cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor. De aici rezulta. care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii. Acum 200. altfel aristocraţii şi altfel erau obiceiurile de la curtea domnească. este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către copii. aşa cum spunea Freud. faţă de rude sau faţă de prieteni. sau nu se mai deprind deloc. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii. bazele comportamentului manierat in societate.maniere”. Nu trebuie sa aglomerati copilul cu tot felul de conduite complicate. Aceste „Coduri” au suferit modificări în funcţie de timp. ca principalul scop al familiei. inca de mic. dar ar fi bine sa ii explici. de societate şi de modă.300 de ani existau alte norme de comportament. de exemplu într-un fel se comportau oamenii simplii. Bunele maniere se deprind din copilărie. . faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi. Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri. al scolii dar si al specialistilor in consiliere scolara si educationala il reprezinta formarea la copii de deprinderi morale si maniere frumoase. „copilul este tatăl viitorului adult”.ă faţă de sine. Toate acestea au in comun diplomatia si tactul. sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte. pentru că altfel nu vor mai învăţa. pentru că. Educatia ocupa de departe cel mai important loc. Vorbind despre bune maniere.

Cu cat zornaie strident. Samburele e absent. Daca nu devin si fapte. Cu atata sunt mai goale . Sunt ca niste nuci secate . Care zornaie mai tare.BUNELE INTENTII Bunele intentii toate. .

„TE ROG FRUMOS!” Sunt cuvinte de folos.SA VORBIM POLITICOS Sa vorbim politicos Nu e lucru de prisos „MULTUMESC!”. Înainte sa vorbim Trebuie sa ne gândim . De ai fi un vrăjitor Le-ai folosi cu mult spor Orice vraja ar ieşi De frumos tu ai vorbi.

FAPTE RELE Vreti sa stiti copilul rau.Nici prea tare. Iar atunci vorbim putin. Ca sa nu il plictisim. La parinti. Pe oameni necunoscuti. Nu e bine sa-i insulti. La gradinita lipseste Si foarte urat vorbeste! Orice jucarie-i place Stiti ce-i face? O desface Dar s-o faca iar la loc Nu mai e un simplu joc! . Cum arata? Va spun eu! Da cu pietre in fereastra. dar nu in graba. surori si frati. Vorbim la apropiati. Rupe florile din glastra. nici prea-ncet Căci aşa e înţelept! Vorbim clar si fara gesturi Nu ne tragem de şireturi! Cu mâinile-n buzunare? Nu e voie! Nu ştii oare? Daca cineva ne-ntreabă Răspundem.

dragii mei Sa nu uitaţi deloc Cuvintele fermecate: „BUNA ZIUA!” „MULTUMESC!” „TE ROG!” UN SAC CU….A FII POLITICOS A fi politicos Este un lucru frumos Când spunem « MULTUMESC ! » Adulţii ne-ndrăgesc. mica… iar tu o sa ma ajuti sa fac o repetitie”… .. ai sa te prefaci ca esti bunica.N-o mai gasesc si gata... dar acum…n-am incotro…o sa spun…o minciuna mica . De-aceea.Acuma tu. aceea pe care am primit-o cadou de la bunica. iar eu o sa…... papusico. stii ce s-a intamplat? Mi-am pierdut caciulita rosie… . Da. Asa ca…atentie! . Oi fi uitat-o la gradinita?.S-au poate la leagane. Fiindca.nu m-am prefacut niciodata….MINCIUNI -sceneta- Personaje: Mioara si Papusa MIOARA: (catre papusa): Asaaaa…. „TE ROG FRUMOS!” de spui Eşti draga orişicui. MIOARA: Nici eu n-am mai spus niciodata o minciuna. PAPUSA: Nu stiu…. Părinţilor le place Ca noi sa-i respectam Si de-i vedem pe strada Bineţe sa le dam. in spatele blocului?..

asa si este. Si cand a mai vazut si floricelele de pe caciulita… MIOARA: Ce tot spui acolo? Caciulita mea nu are nici un fel de floricele… PAPUSA:Ba are. mica… PAPUSA: Asa se intampla totdeauna: o minciuna aduce dupa ea alta si alta si nici nu stii cand te pomenesti ca ai spus…un sac de minciuni(Inconjura semnele de pe tabla cu conturul unui sac)…pe care tare greu mai e sa-l porti in spate! (Deseneaza dedesubtul sacului o fetita cocarjata de greutate.Am sa-i spun bunicutei asa: „Vai.dimineata plecand la gradinita impreuna cu Rodica. nepotico.. ca sa-i faca si Rodicutei una la fel.) MIOARA(ofteaza): Da. Esti o mincinoasa. Ei. o mincinoasa… PAPUSA (cu vocea ei obisnuita): Mi-oa-raa! (Mioara devine atenta). bate din picior): Nu-i adevarat. MIOARA: …. bunicuto. sterge tot.(In acest timp s-a apropiat de o tabla pe care a scris un semn.i-o fi placand si… PAPUSA (semn la tabla): …si pesemne ca nu s-a imbolnavit prea grav…fiindca adineauri mamica ei a fost la noi sa ia modelul caciulitei tale. tare greu. . astazi cand ma intorceam de la gradinita un baiat rau mi-a smuls de pe cap caciulita si…dus a fost!” PAPUSA: (cu voce batraneasca): Vai. ca doar ea le-a cusut. ca doar ea le-a cusut”… PAPUSA: Asta…..si acum. ce ghinion! Dar nu inteleg. MIOARA(necajita): Eu…am vrut sa spun doar o minciunica mica. MIOARA: Aaa…s-a imbolnavit…pe urma…la gradinita…fiindca la masa a mancat prea multa frisca…asa-i! PAPUSA( semn la tabla): Ce i-o fi venit? De ziua ta am vazut ca a dat deoparte aproape toata frisca de pe prajituri. N-o sa mai spun niciodata o minciuna. cum de l-ati lasat. MIOARA: (manioasa): Minciuni! Minciuni! Nu mai vreau sa fii bunica mea. ce idee:”Floricele!”…”Stie bunicuta.) MIOARA: Paai…azi…Rodica…n-a fost la gradinita…e bolnava… PAPUSA: Da? Saracuta! ( Semn la tabla). nepotica mea draga are o caciulita si mai frumoasa. Auzi.. tu si cu Rodicuta-ca doar impreuna veniti de la gradinita-sa faca una ca asta….acuma…. Stie bunicuta. Nu mai vreau sa vad fetita aia. Chiar astazi. nu-i adevarat! PAPUSA: …. pe semne ca bunicutei tale i-a slabit de tot vederea.oricat de mica…si sa nu te mai prind nici pe tine. MIOARA: Astazi? Nu se poate…caciulita mea…astazi…ti-am spus doar… baiatul acela rau… PAPUSA: Baiatul acela rau pesemne ca nu a fost chiar asa de rau: mi-a adus mie caciulita si eu m-am apucat de am cusut-o cu flori… MIOARA (maniata.Acuma…. puteam sa jur ca te-am vazut azi.sterge. I-a placut grozav. Te-ar interesa sa stii cate minciuni ai spus tu in cele cateva minute de cand stam de vorba? (numara semnele).

( Suna telefonul. Deodata puiul s-a oprit brusc. noi mancam doar iarba. Pomii infrunzesc. pentru ca o sa zboare cand te vei apropia de el. cu ochii atintiti pe o tufa. -Mama. dragul meu! -Se mananca? -Nu. Natura se trezeste la viata. e tare frumoasa caciulita…Iti multumesc! PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOASTE -povestire- E primavara.) MIOARA:( ridica receptorul): Alo! Tu esti.) MIOARA: Caciulita rosie! E toata cusuta cu floricele! PAPUSA: O noua surpriza a bunicutei! Zicea ca o sa te sune la telefon. O caprioara impreuna cu puiul ei mergeau catre izvorul cu apa cristalina. toporasii.Da. Mioara isi zareste caciulita. puiule. iar brandusele. -Pot sa ma joc cu el? -Nici asta nu se poate. sa-i spui daca-ti place.. Vazuse un fluture cu aripi multicolore. albastrelele si ghioceii.. bunicuto?. ce este minunatia aceasta? -Este un fluture.. si-au ridicat firavele capete spre soarele stralucitor.MIOARA: Iar incepi? PAPUSA: Ia uita-te aici! (deschide dulapul. . iarba timid din covorul de frunze moarte.

zboara iute si spune-i caprioarei sa isi ia puiul si sa se ascunda repede. a spuscaprioara cu lacrimi in ochi. Si asa este intr-adevar. Un stejar batran spune catre fagul din apropiere: -Ai vazut ce frumos era puiul acela? -Asa sunt toti puii cand sunt mici. Speram ca intr-o zi sa ne putem revansa. zise stejarul. Randunica nu a stat nici o clipa pe ganduri. iar lupii i-au cautat in zadar. fagul si stejarul. o nenorocire ar fi lovit mica noastra familie. pentru ca sunt urmariti de doi lupi. Chiar atunci o randunica poposi pe una din ramurile fagului. Vazand ca nu ii gasesc s-au lasat pagubasi. cele doua fiare flamande pandeau din umbra. Caprioara si puiul ei si-au continuat drumul. pe carare. cum a facut puiul primul pas. cine stie ce s-ar fi intamplat! Caprioara impreuna cu puiul sau s-au ascuns repede intr-un desis.Si intr-adevar. Caprioara a inteles acum mai bine ca oricand proverbul care spune:”Prietenul la nevoie se cunoaste”. . buna randunica! -Eu sunt doar un mesager. -Randunico. caprioara si puiul sau au mers la copacii cei batrani si intelepti: -Va multumim! Daca nu erati voi. Intr-adevar. asteptand cel mai bun moment sa atace. Numai ca acesta nu va avea viata lunga. -De ce spui asta? -Uite acolo. Daca nu erau unchesii mei. -Trebuie sa facem ceva. A zburat iute si a avertizat-o pe caprioara de pericolul ce o pastea pe ea si pe puiul ei: -Fugiti! Doi lupi flamanzi va pandesc de dupa arborii cei batrani! Fugiti cat mai aveti timp! -Multumim. au fosnit cu intelepciune fagul si stejarul. doi lupi care se furisaza in spatele lor. zise fagul. fluturele a zburat si s-a pierdut in desisul padurii. Dupa ce pericolul a trecut. -Mergeti sanatosi si fiti atenti!. In lumea padurii vietuitoarele stiu sa-si arate prietenia si sa se ajute la nevoie.

.

.

.

micutelor. tip-tip-til. -Dragutelor. Venise iarna peste musuroi. Ce sunt nametii si ce este gerul. atat va cer (le sfatui cu sarg furnica-mama) virba ce-o spun sa o luati in seamna: aici sa stati. Este mai jos sau mai departe cerul? A asteptat momentul potrivit Si.FURNICA NEASCULTATOARE -fabula- Dupa ale toamnei ploi. M-ati inteles. Ce-o fi cu ea? Hai. sa nu iesiti afara pana va bate vant de primavara! Deasupra-i viscol aspru si-s nameti Sub care orisicand poti sa ingheti. sau ba? -Asa vom face. De-atunci nu s-a intors in musuroi. Cu crivati. vrand sa stie Cum sufla crivatul peste campie. curioasa. O furnicuta insa a ramas Pe ganduri. cu zapada si cu ger. pe usa a iesit. cum zici dumneata! (rostira toate intr-un singur glas). spuneti-ne voi! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful