ADRIANA-CRISTINA RADOI

MARIOARA ROSU

AUXILIAR DIDACTIC

ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta.” . să arăţi cine eşti.MOTTO: „Tu. Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi. în fiecare clipă trebuie să spui. ce valori porţi în conştiinţa ta. simţirea ta.

in functie de obiceiuri. îndemnând la fapte şi comportări bune.c. reprezinta oglindirea propriilor comportamente. politetea a fost şi este indispensabilă fiecărui om. în orice societate. Aceste reguli nu sunt pedepsite prin legi. pe strada. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut. la telefon. in grupul de prieteni. mediul din care provine persoana) atrage respingerea. Fiecarei situatii in care ne aflam la un moment dat ii corespunde un set de reguli. cutume. e. blamarea celorlalti si momente stanjenitoare pentru propria persoana. in diferite momente/situatii de viata ( in modul in care comunicam.) si modul in care ceilalti percep aceste comportamente. ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor . acasa.ARGUMENT Bunele maniere reprezintă modul in care ne prezentam in fata celorlalti membrii ai societatii. Din cele mai îndepărtate timpuri. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna relaţiile dintre oameni. dar nerespecatarea lor (in functie de nivelul de toleranta al membrilor societatii. fie eronate. Putem spune ca.t. fie ca fiind corecte. omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească. asadar bunele maniere reprezinta cartea noastra de vizita a fiecarui individ in societate. la scoala. in felel in care ne raportam cand interactionam cu alte persoane.

aşa cum spunea Freud. care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii.ă faţă de sine. sau nu se mai deprind deloc. faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi. Bunele maniere se deprind din copilărie. Educatia ocupa de departe cel mai important loc. faţă de rude sau faţă de prieteni. Din acestea cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor. sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte. al scolii dar si al specialistilor in consiliere scolara si educationala il reprezinta formarea la copii de deprinderi morale si maniere frumoase. de societate şi de modă. pentru că.300 de ani existau alte norme de comportament. este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către copii. Toate acestea au in comun diplomatia si tactul. „copilul este tatăl viitorului adult”. Vorbind despre bune maniere. De aici rezulta. inca de mic. . pentru că altfel nu vor mai învăţa. Nu trebuie sa aglomerati copilul cu tot felul de conduite complicate. Aceste „Coduri” au suferit modificări în funcţie de timp. ca principalul scop al familiei. dar ar fi bine sa ii explici. altfel aristocraţii şi altfel erau obiceiurile de la curtea domnească. Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri. de exemplu într-un fel se comportau oamenii simplii. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii. Acum 200.maniere”. bazele comportamentului manierat in societate.

Cu atata sunt mai goale .BUNELE INTENTII Bunele intentii toate. Care zornaie mai tare. Cu cat zornaie strident. Sunt ca niste nuci secate . Daca nu devin si fapte. . Samburele e absent.

Înainte sa vorbim Trebuie sa ne gândim .SA VORBIM POLITICOS Sa vorbim politicos Nu e lucru de prisos „MULTUMESC!”. „TE ROG FRUMOS!” Sunt cuvinte de folos. De ai fi un vrăjitor Le-ai folosi cu mult spor Orice vraja ar ieşi De frumos tu ai vorbi.

surori si frati. La gradinita lipseste Si foarte urat vorbeste! Orice jucarie-i place Stiti ce-i face? O desface Dar s-o faca iar la loc Nu mai e un simplu joc! . FAPTE RELE Vreti sa stiti copilul rau. dar nu in graba. Cum arata? Va spun eu! Da cu pietre in fereastra.Nici prea tare. Vorbim la apropiati. nici prea-ncet Căci aşa e înţelept! Vorbim clar si fara gesturi Nu ne tragem de şireturi! Cu mâinile-n buzunare? Nu e voie! Nu ştii oare? Daca cineva ne-ntreabă Răspundem. Iar atunci vorbim putin. La parinti. Nu e bine sa-i insulti. Rupe florile din glastra. Ca sa nu il plictisim. Pe oameni necunoscuti.

Fiindca.. stii ce s-a intamplat? Mi-am pierdut caciulita rosie… ... dar acum…n-am incotro…o sa spun…o minciuna mica . dragii mei Sa nu uitaţi deloc Cuvintele fermecate: „BUNA ZIUA!” „MULTUMESC!” „TE ROG!” UN SAC CU…. Oi fi uitat-o la gradinita?.A FII POLITICOS A fi politicos Este un lucru frumos Când spunem « MULTUMESC ! » Adulţii ne-ndrăgesc..S-au poate la leagane. aceea pe care am primit-o cadou de la bunica. in spatele blocului?. ai sa te prefaci ca esti bunica. MIOARA: Nici eu n-am mai spus niciodata o minciuna. papusico. PAPUSA: Nu stiu…. De-aceea. Părinţilor le place Ca noi sa-i respectam Si de-i vedem pe strada Bineţe sa le dam.nu m-am prefacut niciodata….N-o mai gasesc si gata.MINCIUNI -sceneta- Personaje: Mioara si Papusa MIOARA: (catre papusa): Asaaaa…. mica… iar tu o sa ma ajuti sa fac o repetitie”… . Asa ca…atentie! . „TE ROG FRUMOS!” de spui Eşti draga orişicui. iar eu o sa…. Da..Acuma tu..

) MIOARA(ofteaza): Da. N-o sa mai spun niciodata o minciuna.(In acest timp s-a apropiat de o tabla pe care a scris un semn. MIOARA: (manioasa): Minciuni! Minciuni! Nu mai vreau sa fii bunica mea. nepotica mea draga are o caciulita si mai frumoasa.) MIOARA: Paai…azi…Rodica…n-a fost la gradinita…e bolnava… PAPUSA: Da? Saracuta! ( Semn la tabla).si acum. pe semne ca bunicutei tale i-a slabit de tot vederea.oricat de mica…si sa nu te mai prind nici pe tine. ce ghinion! Dar nu inteleg. tare greu. MIOARA: Aaa…s-a imbolnavit…pe urma…la gradinita…fiindca la masa a mancat prea multa frisca…asa-i! PAPUSA( semn la tabla): Ce i-o fi venit? De ziua ta am vazut ca a dat deoparte aproape toata frisca de pe prajituri. ca sa-i faca si Rodicutei una la fel.. MIOARA: ….. mica… PAPUSA: Asa se intampla totdeauna: o minciuna aduce dupa ea alta si alta si nici nu stii cand te pomenesti ca ai spus…un sac de minciuni(Inconjura semnele de pe tabla cu conturul unui sac)…pe care tare greu mai e sa-l porti in spate! (Deseneaza dedesubtul sacului o fetita cocarjata de greutate. sterge tot. ce idee:”Floricele!”…”Stie bunicuta. o mincinoasa… PAPUSA (cu vocea ei obisnuita): Mi-oa-raa! (Mioara devine atenta). Te-ar interesa sa stii cate minciuni ai spus tu in cele cateva minute de cand stam de vorba? (numara semnele). nepotico.acuma…. Chiar astazi. asa si este. MIOARA(necajita): Eu…am vrut sa spun doar o minciunica mica. ca doar ea le-a cusut. I-a placut grozav.Am sa-i spun bunicutei asa: „Vai. bate din picior): Nu-i adevarat. MIOARA: Astazi? Nu se poate…caciulita mea…astazi…ti-am spus doar… baiatul acela rau… PAPUSA: Baiatul acela rau pesemne ca nu a fost chiar asa de rau: mi-a adus mie caciulita si eu m-am apucat de am cusut-o cu flori… MIOARA (maniata. nu-i adevarat! PAPUSA: …. ca doar ea le-a cusut”… PAPUSA: Asta…. Stie bunicuta. Esti o mincinoasa. Si cand a mai vazut si floricelele de pe caciulita… MIOARA: Ce tot spui acolo? Caciulita mea nu are nici un fel de floricele… PAPUSA:Ba are. astazi cand ma intorceam de la gradinita un baiat rau mi-a smuls de pe cap caciulita si…dus a fost!” PAPUSA: (cu voce batraneasca): Vai.sterge.Acuma…. Nu mai vreau sa vad fetita aia. Ei. .dimineata plecand la gradinita impreuna cu Rodica. bunicuto. tu si cu Rodicuta-ca doar impreuna veniti de la gradinita-sa faca una ca asta…. cum de l-ati lasat.i-o fi placand si… PAPUSA (semn la tabla): …si pesemne ca nu s-a imbolnavit prea grav…fiindca adineauri mamica ei a fost la noi sa ia modelul caciulitei tale. Auzi. puteam sa jur ca te-am vazut azi..

Pomii infrunzesc. Deodata puiul s-a oprit brusc.) MIOARA:( ridica receptorul): Alo! Tu esti. pentru ca o sa zboare cand te vei apropia de el.. albastrelele si ghioceii. dragul meu! -Se mananca? -Nu. Mioara isi zareste caciulita. sa-i spui daca-ti place. Vazuse un fluture cu aripi multicolore. cu ochii atintiti pe o tufa. -Pot sa ma joc cu el? -Nici asta nu se poate. O caprioara impreuna cu puiul ei mergeau catre izvorul cu apa cristalina.Da.( Suna telefonul. -Mama. noi mancam doar iarba. iarba timid din covorul de frunze moarte. iar brandusele.) MIOARA: Caciulita rosie! E toata cusuta cu floricele! PAPUSA: O noua surpriza a bunicutei! Zicea ca o sa te sune la telefon.. bunicuto?. si-au ridicat firavele capete spre soarele stralucitor. ce este minunatia aceasta? -Este un fluture. Natura se trezeste la viata. .MIOARA: Iar incepi? PAPUSA: Ia uita-te aici! (deschide dulapul. toporasii. puiule. e tare frumoasa caciulita…Iti multumesc! PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOASTE -povestire- E primavara..

asteptand cel mai bun moment sa atace. caprioara si puiul sau au mers la copacii cei batrani si intelepti: -Va multumim! Daca nu erati voi. Intr-adevar. Un stejar batran spune catre fagul din apropiere: -Ai vazut ce frumos era puiul acela? -Asa sunt toti puii cand sunt mici. . Dupa ce pericolul a trecut. zise stejarul. In lumea padurii vietuitoarele stiu sa-si arate prietenia si sa se ajute la nevoie. Caprioara si puiul ei si-au continuat drumul. o nenorocire ar fi lovit mica noastra familie. Caprioara a inteles acum mai bine ca oricand proverbul care spune:”Prietenul la nevoie se cunoaste”. -Mergeti sanatosi si fiti atenti!. cum a facut puiul primul pas. A zburat iute si a avertizat-o pe caprioara de pericolul ce o pastea pe ea si pe puiul ei: -Fugiti! Doi lupi flamanzi va pandesc de dupa arborii cei batrani! Fugiti cat mai aveti timp! -Multumim. Randunica nu a stat nici o clipa pe ganduri. fagul si stejarul. zise fagul. pentru ca sunt urmariti de doi lupi. au fosnit cu intelepciune fagul si stejarul. -De ce spui asta? -Uite acolo. a spuscaprioara cu lacrimi in ochi. Vazand ca nu ii gasesc s-au lasat pagubasi. buna randunica! -Eu sunt doar un mesager. doi lupi care se furisaza in spatele lor. cele doua fiare flamande pandeau din umbra.Si intr-adevar. Daca nu erau unchesii mei. -Trebuie sa facem ceva. cine stie ce s-ar fi intamplat! Caprioara impreuna cu puiul sau s-au ascuns repede intr-un desis. pe carare. Speram ca intr-o zi sa ne putem revansa. fluturele a zburat si s-a pierdut in desisul padurii. -Randunico. Numai ca acesta nu va avea viata lunga. Chiar atunci o randunica poposi pe una din ramurile fagului. iar lupii i-au cautat in zadar. zboara iute si spune-i caprioarei sa isi ia puiul si sa se ascunda repede. Si asa este intr-adevar.

.

.

.

pe usa a iesit.FURNICA NEASCULTATOARE -fabula- Dupa ale toamnei ploi. Cu crivati. M-ati inteles. sau ba? -Asa vom face. Ce-o fi cu ea? Hai. O furnicuta insa a ramas Pe ganduri. vrand sa stie Cum sufla crivatul peste campie. micutelor. Venise iarna peste musuroi. cum zici dumneata! (rostira toate intr-un singur glas). Este mai jos sau mai departe cerul? A asteptat momentul potrivit Si. -Dragutelor. tip-tip-til. Ce sunt nametii si ce este gerul. De-atunci nu s-a intors in musuroi. curioasa. sa nu iesiti afara pana va bate vant de primavara! Deasupra-i viscol aspru si-s nameti Sub care orisicand poti sa ingheti. atat va cer (le sfatui cu sarg furnica-mama) virba ce-o spun sa o luati in seamna: aici sa stati. spuneti-ne voi! . cu zapada si cu ger.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful