ADRIANA-CRISTINA RADOI

MARIOARA ROSU

AUXILIAR DIDACTIC

ce valori porţi în conştiinţa ta. Toate acestea le răspândeşti în preajma ta printr-o modalitate care te înfăţişează lumii şi care se numeşte comportarea ta de fiecare zi. să arăţi cine eşti. ce bogăţii şi frumuseţi tăinuiesc în mintea ta.” . în fiecare clipă trebuie să spui. simţirea ta.MOTTO: „Tu.

fie ca fiind corecte. ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor . dar nerespecatarea lor (in functie de nivelul de toleranta al membrilor societatii. cutume. mediul din care provine persoana) atrage respingerea. asadar bunele maniere reprezinta cartea noastra de vizita a fiecarui individ in societate. politetea a fost şi este indispensabilă fiecărui om.ARGUMENT Bunele maniere reprezintă modul in care ne prezentam in fata celorlalti membrii ai societatii. in functie de obiceiuri. la scoala. in felel in care ne raportam cand interactionam cu alte persoane. fie eronate.t. Fiecarei situatii in care ne aflam la un moment dat ii corespunde un set de reguli. pe strada. acasa. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut. Din cele mai îndepărtate timpuri. Aceste reguli nu sunt pedepsite prin legi.) si modul in care ceilalti percep aceste comportamente. reprezinta oglindirea propriilor comportamente. Putem spune ca. în orice societate. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna relaţiile dintre oameni. îndemnând la fapte şi comportări bune. la telefon. in grupul de prieteni. blamarea celorlalti si momente stanjenitoare pentru propria persoana. in diferite momente/situatii de viata ( in modul in care comunicam.c. e. omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească.

inca de mic. sau nu se mai deprind deloc. al scolii dar si al specialistilor in consiliere scolara si educationala il reprezinta formarea la copii de deprinderi morale si maniere frumoase. faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi. bazele comportamentului manierat in societate. este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către copii. Aceste „Coduri” au suferit modificări în funcţie de timp. sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte. Acum 200. care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii. Nu trebuie sa aglomerati copilul cu tot felul de conduite complicate. aşa cum spunea Freud. . dar ar fi bine sa ii explici. Din acestea cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor.ă faţă de sine. Vorbind despre bune maniere. pentru că altfel nu vor mai învăţa. Educatia ocupa de departe cel mai important loc.maniere”. altfel aristocraţii şi altfel erau obiceiurile de la curtea domnească. Bunele maniere se deprind din copilărie. „copilul este tatăl viitorului adult”. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii. Toate acestea au in comun diplomatia si tactul. ca principalul scop al familiei. de societate şi de modă. faţă de rude sau faţă de prieteni. Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri.300 de ani existau alte norme de comportament. pentru că. De aici rezulta. de exemplu într-un fel se comportau oamenii simplii.

Cu cat zornaie strident. Daca nu devin si fapte. Sunt ca niste nuci secate .BUNELE INTENTII Bunele intentii toate. Samburele e absent. Care zornaie mai tare. . Cu atata sunt mai goale .

Înainte sa vorbim Trebuie sa ne gândim . „TE ROG FRUMOS!” Sunt cuvinte de folos. De ai fi un vrăjitor Le-ai folosi cu mult spor Orice vraja ar ieşi De frumos tu ai vorbi.SA VORBIM POLITICOS Sa vorbim politicos Nu e lucru de prisos „MULTUMESC!”.

La parinti. Pe oameni necunoscuti. Cum arata? Va spun eu! Da cu pietre in fereastra. Vorbim la apropiati. Ca sa nu il plictisim. surori si frati. Nu e bine sa-i insulti. nici prea-ncet Căci aşa e înţelept! Vorbim clar si fara gesturi Nu ne tragem de şireturi! Cu mâinile-n buzunare? Nu e voie! Nu ştii oare? Daca cineva ne-ntreabă Răspundem.Nici prea tare. Iar atunci vorbim putin. FAPTE RELE Vreti sa stiti copilul rau. dar nu in graba. Rupe florile din glastra. La gradinita lipseste Si foarte urat vorbeste! Orice jucarie-i place Stiti ce-i face? O desface Dar s-o faca iar la loc Nu mai e un simplu joc! .

papusico....nu m-am prefacut niciodata…. MIOARA: Nici eu n-am mai spus niciodata o minciuna. Părinţilor le place Ca noi sa-i respectam Si de-i vedem pe strada Bineţe sa le dam. De-aceea.A FII POLITICOS A fi politicos Este un lucru frumos Când spunem « MULTUMESC ! » Adulţii ne-ndrăgesc.N-o mai gasesc si gata...S-au poate la leagane. iar eu o sa…. „TE ROG FRUMOS!” de spui Eşti draga orişicui. Asa ca…atentie! . stii ce s-a intamplat? Mi-am pierdut caciulita rosie… . PAPUSA: Nu stiu…. dragii mei Sa nu uitaţi deloc Cuvintele fermecate: „BUNA ZIUA!” „MULTUMESC!” „TE ROG!” UN SAC CU…. Fiindca.MINCIUNI -sceneta- Personaje: Mioara si Papusa MIOARA: (catre papusa): Asaaaa…. mica… iar tu o sa ma ajuti sa fac o repetitie”… . aceea pe care am primit-o cadou de la bunica. in spatele blocului?. Da..Acuma tu. dar acum…n-am incotro…o sa spun…o minciuna mica . Oi fi uitat-o la gradinita?. ai sa te prefaci ca esti bunica.

ca sa-i faca si Rodicutei una la fel. Chiar astazi.acuma…. asa si este. Nu mai vreau sa vad fetita aia. MIOARA: Aaa…s-a imbolnavit…pe urma…la gradinita…fiindca la masa a mancat prea multa frisca…asa-i! PAPUSA( semn la tabla): Ce i-o fi venit? De ziua ta am vazut ca a dat deoparte aproape toata frisca de pe prajituri. bate din picior): Nu-i adevarat.oricat de mica…si sa nu te mai prind nici pe tine. tare greu.(In acest timp s-a apropiat de o tabla pe care a scris un semn. Te-ar interesa sa stii cate minciuni ai spus tu in cele cateva minute de cand stam de vorba? (numara semnele). nepotico. sterge tot. tu si cu Rodicuta-ca doar impreuna veniti de la gradinita-sa faca una ca asta…. .i-o fi placand si… PAPUSA (semn la tabla): …si pesemne ca nu s-a imbolnavit prea grav…fiindca adineauri mamica ei a fost la noi sa ia modelul caciulitei tale. Esti o mincinoasa. puteam sa jur ca te-am vazut azi. Auzi. nu-i adevarat! PAPUSA: ….si acum. pe semne ca bunicutei tale i-a slabit de tot vederea. ca doar ea le-a cusut..) MIOARA(ofteaza): Da. o mincinoasa… PAPUSA (cu vocea ei obisnuita): Mi-oa-raa! (Mioara devine atenta). I-a placut grozav.Am sa-i spun bunicutei asa: „Vai. MIOARA: ….Acuma…. MIOARA(necajita): Eu…am vrut sa spun doar o minciunica mica.sterge.) MIOARA: Paai…azi…Rodica…n-a fost la gradinita…e bolnava… PAPUSA: Da? Saracuta! ( Semn la tabla).dimineata plecand la gradinita impreuna cu Rodica. nepotica mea draga are o caciulita si mai frumoasa. Si cand a mai vazut si floricelele de pe caciulita… MIOARA: Ce tot spui acolo? Caciulita mea nu are nici un fel de floricele… PAPUSA:Ba are. Ei.. mica… PAPUSA: Asa se intampla totdeauna: o minciuna aduce dupa ea alta si alta si nici nu stii cand te pomenesti ca ai spus…un sac de minciuni(Inconjura semnele de pe tabla cu conturul unui sac)…pe care tare greu mai e sa-l porti in spate! (Deseneaza dedesubtul sacului o fetita cocarjata de greutate. astazi cand ma intorceam de la gradinita un baiat rau mi-a smuls de pe cap caciulita si…dus a fost!” PAPUSA: (cu voce batraneasca): Vai. MIOARA: Astazi? Nu se poate…caciulita mea…astazi…ti-am spus doar… baiatul acela rau… PAPUSA: Baiatul acela rau pesemne ca nu a fost chiar asa de rau: mi-a adus mie caciulita si eu m-am apucat de am cusut-o cu flori… MIOARA (maniata. N-o sa mai spun niciodata o minciuna. ce ghinion! Dar nu inteleg.. MIOARA: (manioasa): Minciuni! Minciuni! Nu mai vreau sa fii bunica mea. cum de l-ati lasat. ce idee:”Floricele!”…”Stie bunicuta. bunicuto. Stie bunicuta. ca doar ea le-a cusut”… PAPUSA: Asta….

cu ochii atintiti pe o tufa.. Natura se trezeste la viata. si-au ridicat firavele capete spre soarele stralucitor. iar brandusele.MIOARA: Iar incepi? PAPUSA: Ia uita-te aici! (deschide dulapul. -Mama. bunicuto?.( Suna telefonul. -Pot sa ma joc cu el? -Nici asta nu se poate.. e tare frumoasa caciulita…Iti multumesc! PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOASTE -povestire- E primavara. Mioara isi zareste caciulita. noi mancam doar iarba.) MIOARA: Caciulita rosie! E toata cusuta cu floricele! PAPUSA: O noua surpriza a bunicutei! Zicea ca o sa te sune la telefon. sa-i spui daca-ti place. dragul meu! -Se mananca? -Nu. Vazuse un fluture cu aripi multicolore. pentru ca o sa zboare cand te vei apropia de el. Deodata puiul s-a oprit brusc.Da. .. ce este minunatia aceasta? -Este un fluture. iarba timid din covorul de frunze moarte. albastrelele si ghioceii.) MIOARA:( ridica receptorul): Alo! Tu esti. O caprioara impreuna cu puiul ei mergeau catre izvorul cu apa cristalina. Pomii infrunzesc. toporasii. puiule.

Vazand ca nu ii gasesc s-au lasat pagubasi. zboara iute si spune-i caprioarei sa isi ia puiul si sa se ascunda repede. o nenorocire ar fi lovit mica noastra familie. zise stejarul. -Trebuie sa facem ceva. Daca nu erau unchesii mei. doi lupi care se furisaza in spatele lor. a spuscaprioara cu lacrimi in ochi. Caprioara si puiul ei si-au continuat drumul. In lumea padurii vietuitoarele stiu sa-si arate prietenia si sa se ajute la nevoie. . asteptand cel mai bun moment sa atace. -De ce spui asta? -Uite acolo. iar lupii i-au cautat in zadar. buna randunica! -Eu sunt doar un mesager. Speram ca intr-o zi sa ne putem revansa. cele doua fiare flamande pandeau din umbra. pentru ca sunt urmariti de doi lupi. zise fagul. cum a facut puiul primul pas. Chiar atunci o randunica poposi pe una din ramurile fagului. Intr-adevar. Si asa este intr-adevar. Caprioara a inteles acum mai bine ca oricand proverbul care spune:”Prietenul la nevoie se cunoaste”. Un stejar batran spune catre fagul din apropiere: -Ai vazut ce frumos era puiul acela? -Asa sunt toti puii cand sunt mici. fagul si stejarul. pe carare. caprioara si puiul sau au mers la copacii cei batrani si intelepti: -Va multumim! Daca nu erati voi. A zburat iute si a avertizat-o pe caprioara de pericolul ce o pastea pe ea si pe puiul ei: -Fugiti! Doi lupi flamanzi va pandesc de dupa arborii cei batrani! Fugiti cat mai aveti timp! -Multumim. Randunica nu a stat nici o clipa pe ganduri. Dupa ce pericolul a trecut. -Randunico. -Mergeti sanatosi si fiti atenti!. au fosnit cu intelepciune fagul si stejarul. fluturele a zburat si s-a pierdut in desisul padurii. Numai ca acesta nu va avea viata lunga. cine stie ce s-ar fi intamplat! Caprioara impreuna cu puiul sau s-au ascuns repede intr-un desis.Si intr-adevar.

.

.

.

atat va cer (le sfatui cu sarg furnica-mama) virba ce-o spun sa o luati in seamna: aici sa stati. Este mai jos sau mai departe cerul? A asteptat momentul potrivit Si. -Dragutelor. Venise iarna peste musuroi. cum zici dumneata! (rostira toate intr-un singur glas). curioasa. O furnicuta insa a ramas Pe ganduri. pe usa a iesit. micutelor. M-ati inteles. vrand sa stie Cum sufla crivatul peste campie.FURNICA NEASCULTATOARE -fabula- Dupa ale toamnei ploi. cu zapada si cu ger. tip-tip-til. sau ba? -Asa vom face. De-atunci nu s-a intors in musuroi. Cu crivati. spuneti-ne voi! . Ce sunt nametii si ce este gerul. Ce-o fi cu ea? Hai. sa nu iesiti afara pana va bate vant de primavara! Deasupra-i viscol aspru si-s nameti Sub care orisicand poti sa ingheti.