Sunday, October 14, 2012 7:22 PM

Curs Page 1

LP I: Organizarea functionala a aparatului cardiovascular

Wednesday, October 03, 2012 6:13 PM

Aparatul cariovascular are in ansamblul sau o functie integrativa , asigurand prin interediul sangelui circulant legatura dintre diferitele compartimente ale organismului . Prin aceasta , el are un rol important in mentinerea homeostaziei organismului asigurand aportul de substante nutritive si oxigen necesare metabolismului celular . Organizarea sistemulu circulator cuprinde inima cu rol de pompa care genereaza gradientele de presiune pe baza carora se face circulatia sangelui, un sistem de distributie reprezentat de vase de sange si teritoriul de schimb format din vase cu perete subtire adaptate pentru schimburile rapide dintre sange si tesuturi . Toate acestea formeaza o unitate functionala avand mecanisme de reglare comune .

Inima
Este un organ musculo-cavitar functionand ca un sistem format din doua pompe reprezentate de inimia dreapta si cea stanga. Inima dreapta impinge sangele in circulatia pulmonara pentru realizarea schimburilor de gaze la acest nivel iar inima stanga impinge sangele in circulatia sistemica asigurand astfel fluzul circulator celorlalte organe . Sensul unidirectional de circulatie a sangelui ( vene , atrii , ventricului , artere ) este asigurat de un sistem de valve plasate la nivelul orifiiilor atrioventriculare si la emergenta arterelor mari ( aorta si pulmnara )

Sistemul vascular
Artere, vene si capilare . Arterele Constituie vasele de distributie prin care sangele ajunge de la inima la nivelul tesuturilor. Arterele mari de tip elastic au capacitatea de a inmagazina si apoi de a ceda o parte din energia cinetica a coloanei de sange transformand astfel , fluxul sanguin pulsatil generat de activitatea ritmica a inimii intr-un puls continuu. Arterele mici de tip muscular constituie teritoriul de rezistenta la nivelul caruia presiunea si viteza de circulatie a sangelui se reduce considerabil . Posibilitatea influentarii tonusului musculaturii netede din peretii acestor artere sub influenta unor stimuli nervosi sau umorali , permite reglarea fluxului sanguin din diferite teritrii in funtie de necesitati . Capilarele Sunt vase al caor perete subtire este adaptat schimburilor dintre sange si tesuturi . Viteza scazuta de circulatie si suprafata imensa de schimb datorata numarului mare de capilare sunt alte adaptari ale ascostui teritoriu vascular pentru funtia de schimb. Venele Reprezinta vase de colectare prin care sangele preluat de la nivelul circulatiei capilare este transportat spre inima. Peretele acestor vase este subtire si distensibil la nivelul lor putandu-se inmagazina cantitati importante de sange. Din acest moiv teritoriul venos are si o functie rezervor sanguin.

Fenomene electrice ale fibrelor miocardice izolate

Inregistrarea prin tehnica microelectrozilor a potentialului transmembranar demonstreaza ca fibrele
Laborator Page 2

Inregistrarea prin tehnica microelectrozilor a potentialului transmembranar demonstreaza ca fibrele miocardice sunt celule polarizate , existand o diferenta de potential intre mediul intra si extracelular; variabila in functie de tipul si starea de activitate a clulei . Fenomenele electice celulare sunt o consecinta a distributiei inegale a ionilor deoparte si de alta a unor membrane cu permeabilitate selectiva prin activitatea unor sisteme de transport membranar. Datorita stucturii sale , stratul bilipidic membranr este impermeabil pentru electroliti , coportandu-se sin punct de vedere functional ca o bariera petru transferul acestora intre mediul intra si extra celular . In acesata situatie , transfelul se va efectua prin intermediul unor proteine transmembranare care in functie de modul lor de functionare se comporta ca si canale ionice , pompe ionice sau sisteme de cotransport . Canalele ionice Sunt glicoproteine cu stucturi variate care traverseaza stratul bilipidic permitand transferul ionilor de o parte si de alta a membranei pe baza unor gradiete electro chimice realizand curentii ionici . Stimulrii care declanseaza activitatea canalelor , sunt reprezentati de modificarea potentialului membranar modificari mecanice ale membranei sau actiunea unor substate chimice care pot actiona direct sau ocupand un receptor adiacent canalelor . Actiunea acestor factori produce o modificare conformationala a proteinelor din structura canalului care permite transferul ionic transmembranar . Odata deschis canalul poate ramne in aceasta stare pana la inchiderea indusa de un alt semnal sau poate fi inctivat chiar in cazul mentinerii stimului. Canalele inactivate nu se redeschid in general atunci cand sunt restumulate pana cand se refac din inactivare , proces dependent de timp si de voltaj . Dupa tipul ionilor trnsferati , canalele pot fi catioice cand permit transfelul ionilor pozitivi ( Na, Ca ) Sau abionice cand transfera treerea ionilor negativi ( Cl) . Unele canale sunt selective pentru anumiti ioni in timp ce altele sunt neselective permitand in functie de conditii transferul mai multor tipuri de ioni .

Pompele ionice
Sunt sisteme enzimatice membranare care realizand un consum energetic determinat de activitatea lor ATP-azica realizeaza , transferul ionic prin membranele celulare impotriva graditentlor de concentratie . Cele mai importante pompe la nivelul pompeleor cardicace sunt : ATP-aza Na, K dependenta Este un proces enzimatic cuprins in membrana celular care este alcatuit din doua subunitati proteice ( , ) Sub are un rol transportor sin timp ce sub are o functie incomplet precizata probabil reglatorie . Sub are structura tipica a unei proteine transmembranare la nivelul caruia se gasesc trei locuri de reglare a Na , doua locuri de reglare a K precum si locul de reglare si hidroliza a ATP-ului . Rolul ATP-azei Na K dependenta este acela de a elimna Na care patrunde in celula in timpul depolarizarii membranei si de a readuce in interior potasiul pierdut in cursul repolarizarii , miscari ce au loc impotriva gradientelor de concentratie a acesot ioni. Schimbul Na, K se face intr-un raport de 3/2 pentru degradarea fiecarei molecule de ATP. Acivitatea acestei ATP-aze este inhibata de o serie de substate de natura glucidica ( glicozizi digitalici - Quabaina) ATP-aza Ca dependenta Este o proteina sarcolemala identificate deasemenea si la nivlul membranei reticului endoplasmaic ea jucand un rol important in dinamica evenimentelor din cadrul cuplarii excitatiei cu contractia .

Mecanisme de cotransport Aceste mecanisme sunt reprezentate de proteine membranare care realizeaza schimbul de ioni de o parte si de alta a membranelor , transferul realizandu-se in sensului gradientului de concentratie , fiind conditionat insa de activitatea pompelor ionice , care realizeaza si mentin aceste gradiente . Principalale mecanisme de cotransport descrise la nivelul fibrei miocardice sunt : Antiportul Na-K
Laborator Page 3

 Antiportul Na-K Functional , activitatea acestei proteine reprezinta principalul mecanism de expulzare a Ca , din celula miocardica . Pentru fiecare trei ioni de sodiu introdusi in celula in sensul gradientului de concentratie ea expulzeaza un ion de Ca impotrica acestui gradient , potentialul de echilibru fiind estimat la -40mV Antiportul Na-H Este realizat de o proteina ( prezenta la majoritatea celulelor din organism avand roluri importante in mentinerea unor functii vitale cum ar fi reglarea pH=ului intracelular , reglarea volulmului celular si mentinerea bilantului Na a intregului organism. La nivelul miocardului datorit capacitatii de a expulza protonii in spatiul extracelular functioneaza ca un mecanism de protectie impotriva acidifierii celulare excesive , mai ales in conditii de ischemie.

Laborator Page 4

LP II: Proprietatile functionale ale miocardului

Wednesday, October 10, 2012 6:06 PM

Automatismul
Inima mentinuta in afara organismului isi continua activitatea printr-o functionare spontana repetitiva , cu caracter ritmic denumita automatism. Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito conductor, alcatuit din conglomeratii de tesut embrinar specific de celule si fibre nervoase. Acest sistem cu rol in initierea si propagarea impulsurilor este format din urmatoarele structuri : 1. Nodul sino-atrial ( Keith Flack ) Este situat in peretele atriului drept la locul de varsare al venei cave superioare. Reprezinta centrul primar de automatism cardiac, iar ritmul se numeste ritm sinusal . Frecventa acestuia este intre 70-80 bpm. 2. Nodul atrio-ventricula ( Aschoff Tavara ) Este situat in partea inferioara a septului interatrial , anterior de orificiul sinusului coronarian. Cand nodul sinoatrial este distrus sau functia lui este detrimata, nodul atrioventricular ii preia functia. Ambele camere , se contracta aproape simultan , deoarece impulsusl ajunge la atrii si la ventricului in acelasi timp. Acest ritm se numeste ritm nodal si are o frecventa intre 40-60 bpm. 3. Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje Intalnim situatii in care nodul atrioventicular este exclus printr-o leziune reumatica sau ischemica . Ventriculii inceteaza sa se contrace pentru ateva secunde , dupa care incep sa bata din nou cu o frecventa variind intre 25 si 35 bpm . Acest ritm poarta numele de ritm idioventricular. Aceasta noua frecventa se datoreaza intrarii in functie a unui centru de automatism propriu ventriculilor . Atriile continua sa se contrate in ritm sinusal aparand astfel disociatia atrioventriculara. In timpul perioadei in care ventriculii u se contracta , pot aparea pierderi de constienta sau crize epileptiforme datorate incetarii circulatiei catre creier ( Sincopa Adam Stokes ). Sistemul are rol in intretinerea ritmului. Dupa extirarea nodului sinoatrial , contractiile continua dar intr-un ritm mai lent 40-60 bpm intretinute de focarul secundar de automatism , nodul atrioventricular . Daca la un moment dat se realizeaza intreruperea trasnmiterii impulsului la nivelul nodului atrioventricular , atunci ventriculii se contracta intrun ritm propriu , lent pe cand atriile se contracta in ritmul impus de nodul sinoatrial

Excitabilitatea ( functia bacmotropa )

Miocardul , ca de altfel toti muschii se nervii , este un tesut excitabil . Procesul de excitabilitate, este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice . Fiind conditionat de polarizarea electrica a acesteia. Procesul de polarizare se realizeaza prin repartitia inegala a ionilor intracelulari inauntrul membranei unde predomina K, Mg , anionii proteici si extracelular unde predomina Na, Ca , Cl. Na+ 145mM 5mM K+ 5mM 150mM Cl+ 121mM 10mM Ca+ 10-3M 10-8M

Ext Int

Se realizeaza astfel , potentialul de membrana sau de repaos , care poate fi masurat pe fibra miocardica , izolata , cu microelectrozi intracelulari . Valoarea acestui potential fiind de aproximativ -90mv interiorul celulei fiind negativ. Sub actiunea stimuluilor se produce depolarizarea membranei, fiind generat astfel , potentialul de actiune. Potentialul de actiune , ajuns in zona sistemului tubular . Determina eliberarea de Ca din reticulul endoplasmatic , prin acesti ioni
Laborator Page 5

actiune , ajuns in zona sistemului tubular . Determina eliberarea de Ca din reticulul endoplasmatic , prin acesti ioni realizandu-se cuplarea excitatiei cu contractia.

Cl-,x +30mV 2 Ca2+

0 PRA 3

PRR
PEE 4 -90mV

La aplicarea unui stimul care produce un stimul peste un anumit prag , se va decansa potentialul de actiune.

Potentialul de repaos al fibrei miocardice

Intre cele doua fete se inregistreza o diferenta de potential de -90mV. Aceasta polarizare fiziologica , se datoreaza permeailitatii selective a membranei si a pompei de Na - K ce mentin o anumita diferenta de concentratie a ionilor de Na , K , Cl, Ca intre interiorul si exteriorul celulei. In interior predomina K iar in exterior Na si Cl. In conditii de repaos permeabilitatea pentru Na este foarte mica , in timp ce pentru K si Cl , atinge valori de 100X , chiar si fluxul redus de na din exterior fiind contracarat de pompa de Na - K care asigura evacuarea permanenta a ionilor de na ce patrund in celula.

Potentialul de actiune al fibrei miocardului ventricular Aplicarea unui stimul prag asupra sarcolemei determina producerea brusca a unui fenomen membranar a carui expresie electrica este potentialul de actiune cu durata de aprox. 300ms.
Laborator Page 6

a carui expresie electrica este potentialul de actiune cu durata de aprox. 300ms. Fazele : 0. Reprezinta faza de depolarizare in care potentialul urca brusc de la -90mv la +30mV datorat influxului masiv de sodiu , obtinut prin deschiderea canalelor rapide de Na voltaj dependente . 1. Repolarizarea radpida in care potentialul revine rapid spre valoarea 0 prin influxul rapid de Cl datorat deschiderii canalelor de Cl voltaj dependente , totodata , canalele rapide de Na se inchid si apare un eflux usor maride de K prin deschiderea canalelor lente de K , voltaj dependente. 2. Reprezinta repolarizarea de platou cu durata de aprox. 100ms fiind generata de activarea canalelor lente de Na si Ca ce permit influxul simultan de Na si Ca , influxul de Ca , asigurand astfel cuplarea excitatiei cu contractia. 3. Reprezinta repolarizarea lenta in care potentialul membranar revine la valoarea de repaos datorandu-se inactivarii infuxului de Ca concomitent cu aingerea valorilor maxime ale efluxului de Na prin canalele lente de K si prin canalele care asigura efluxul bazal de K. 4. Reprezinta revenirea completa la nivelul potentialului de repaos si mentinerea acestuia , realizata prin : Transportul activ de Na si K ( eflux de Na si influx de K ) prin ATP-aza Na-K dependenta Transportul activ de Ca ( eflux de Ca ) prin ATP-aza Ca dependenta Efluxul de K

Potentialul de actiune al miocardului atrial

Durata potentialului este mai mica , sub 200ms si nu apare faza de platou. Fenomen exlicat prin densitatea mai redusa a canalelor lente de Na si K. Potentialul de actiune al fibrelor sistemului excitoconductor Prezinta in diastola , o panta usor si constant ascendenta. Denumita depolarizare lent-diastolica. In momentul in care prin aceasta depolarizare spontana se atinge nivelul prag de excitabilitate se produce brusc , depolarizarea completa a fibrei; acest proces este denumit automatismul fibrelor miocardice specifice si se explica prin incapacitatea acestor celule de a mentine un potential de repaos constant.

In cursul desfasurarii potentialului de actiune , fibrele miocardice sunt refractare la orice actiune al oricarui alt stimul, in timpul perioadei refractarii absolute. In timp ce stimulul ce cade in perioade de exaltare a excitabilitatii poduce un potential de actiune urmat de contractie ( extra sistola ).

Laborator Page 7