Fundamentele pedagogiei note de curs...........................................................................................

Popescu-Mitroi Monica
1
INTRODUCERE N PROBLEMATICA PEDAGOGIEI
Pedagogia are ca obiect de studiu educa|ia, dar este preocupat de esen|a si trsturilefenomenului
educaional, scopul si sarcinile educa|iei, valoarea si limitele ei, con|inutul, principiile, metodele si formele
de desfsurarea a procesului paideutic (Cucos C., 1996). Temenul si are originea n limba greac paidagogia
(pais-paidos copil, agoge a creste, a conduce, educa|ie) semnificnd a conduce copilul spre cunoastere.
1. SPECIFICUL PERSPECTIVEI PEDAGOGICE ASUPRA EDUCATIEI
Pedagogia se ocup deceea ce este (realul), deceea ce trebuie s fie (idealul), deceea ce se face
(realizarea), dovedindu-se astfel c este, n acelasi timp, o tiin teoretici descriptiv, tiin normativ
i tehnic de aciune. (Planchard, E.,1992). Pedagogia se ocup de ceea ce este, ceea ce trebuie s fie, ceea
ce se face. Este stiin| descriptiv (ceea ce este), teorie normativ (ceea ce trebuie s fie), realizare practic
(ceea ce se face).
Pedagogia este interesat, n primul rnd, de problemacalitii interven|iilor educative. Pedagogia s-a
ocupat de studierea tuturor aspectelor si implica|iilor unei aciuni educative, obiectul ei specific de studiu
fiind legat tocmai de surprinderea naturii ,,rezultantei finale dezirabile, n planul calit|ilor umane, a
multiplelor determinri, ntr-un anumit context bio-psiho-socio-cultural.
Pedagogia se paricularizeaz de celelalte discipline care studiaz fenomenul educa|ional prin faptul
c se opreste asupra producerii intenionate a unor modificri n structura intern a personalit|ii.
2. STATUTUL PEDAGOGIEI CA TIIN A EDUCAIEI
Este foarte rspndit ideea c orice stiin| se defineste si se justific n msura n care posed:
Criterii ale tiinei Pedagogia ca tiin a educaiei
1. Domeniu propriu de cercetare fenomenul educa|iei
2. Metode specifice de cercetare metode mprumutate din alte stiin|e, metode de cercetare si
explicare a proceselor de educa|ie: observa|ia, experimentul
psihopedagogic, ancheta, etc
3. Identificarea legit|ilor care reglementeaz
domeniul pe care l cerceteaz
stabilirea de regularit|i: modele, legi si principii proprii
4. Teorii, ca rezultat al integrrii n ansambluri
teoretice a rezultatelor cercetrii
reflec|ie filosofico-teoretic,
reflec|ie pedagogic
5. Limbaj propriu utilizat n teorie si practic concepte pedagogice de baz: educa|ie, dimensiunile
educa|iei, formele educa|iei, sistemul de educa|ie, finalit|ile
educa|iei, reforma educa|iei, proiectarea educa|iei, procesul
de nv|mnt, curriculum, etc
De-a lungul timpului au suferit modificri: concep|ia despre fenomenul educa|iei; metodele de
dobndire a cunostin|elor despre fenomenul studiat (educa|ia), etc. Exist ns o unanimitate cu privire la
rolul ei n perfecionarea capacitii adapatative a omului, iar ceea ce difer este preocuparea pentru
influen|area prin educa|ie a anumitor nsusiri relevante.
Istoricii tiinei consider c orice tiin se constituie lent parcurgnd 3-4 faze:
faza pretiinific: fenomenelor li se dau explica|ii mitico-religioase nso|ite de practici
magice;
faza metafizic: explicarea ra|ional si abstract a fenomenelor respective;
faza empiric: adoptarea unor metode de culegeresi colec|ionare a faptelor concrete;
faza teoretic: faptele culese empiric sunt supuse interpretrilor logico-matematice care
permit formularea de legit|i si exprimarea de predic|ii.
Actualmente pedagogia este considerat dup unii o stiin| n faza empiric, dup al|ii n faza
teoretic, desi n cazul stiin|elor umaniste cu greu pot fi cuantificate unele aspecte.
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs...........................................................................................Popescu-Mitroi Monica
2
Achizi|iile sale stiin|ifice s-au realizat pe dou ci: experien|a educativ a decantat o serie de practici
cu valoare incontestabil, iar din secolul XIX (nceputul secolului XX) s-au decantat rezultatele cercetrilor
pedagogice bazate ini|ial pe metodele stiin|elor naturii.
Cametod, pedagogia a evoluat parcurgnd mai multe faze (Brzea, C. 1995):
a) Observarea fenomenului educa|iei, asa cum se manifest el ntr-un cadru restrns, al unor cazuri
individuale (anumite tipuri de copii, familii, scoli) - a fost metoda dominant npedagogia clasic.
b) Verificarea experimental a efectului diferitelor variabile izolate ale educa|iei a constituit o alt
etap n evolu|ia metodelor de ob|inere a cunostin|elor despre educa|ie. EDWARD LEE
THORNDIKE, n lucrarea sa,Educational Psychology (1903), a pledat pentru fundamentarea
educa|iei pe cercetri stiin|ifice cu caracter experimental. In evolu|ia acestui curent de idei s-au putut
distinge dou etape: (a) una n care cercetrile au fost orientate spre studierea copilului si a legilor
dezvoltrii sale psihice; (b) alta, n care atentia s-a ndreptat spre comportamentul copilului n
procesul de nvmnt, cu speran|a de a se putea descoperi legile care guverneaz acest proces
(STANCIU, I. G., 1995).
c) Faza pluridisciplinar (Stiinele educaiei), sintagm introdus de EDOUARD CLAPARDE
(1873-1940) educa|ia este un fenomen mult prea complex ca s poat s fie studiat de o singur
disciplin. Fenomenul educa|ional este studiat si de: filosofie, psihologie, antropologie, biologie,
etica, sociologie, istorie, estetica, etc
d) Fazainterdisciplinar (tiina educaiei- a se observa forma de singular) este etapa actual de
cutare a unei viziuni unitare, asupra fenomenului viu al educa|iei, care ncearc s valorifice att
pluralismul stiin|elor, ct si viziunea unitar a stiin|ei.
Din perspectiva criteriilor teoriei tiinifice pedagogia trebuie s ofere o teorie asupra educa|iei care s
ndeplineasc urmtoarele criterii: lipsa afirma|iilor care se con|in pe ele nsele ca premise, lipsa de
contradic|ii n cadrul teoriei (consisten| intern), lipsa de contradic|ii cu alte teorii recunoscute (consisten|
extern), explicarea unor probleme care pn n acel moment nu au putut fi explicate (valoare), testabilitate
empiric, explica|ie eficient.
Condi|ia fundamental a gndirii pedagogice a constituit-o existen|a educa|iei ca practic socio-
uman. Omul a reusit s se desprind de biologic prin tezaurizarea (transmiterea din genera|ie n genera|ie)
culturii, iar acest lucru a fost posibil prin educa|ie. Odat cu apari|ia constiin|ei de sine putem considera c au
aprut primele idealuri educa|ionale: perfec|iunea si imortalitatea, chiar de la omul preistoric. Idealurile
educa|ionale au fost si rmn elemente esen|iale ale gndirii pedagogice.
Putem identifica mai multe etape (J inga I., Istrate E., 1998):
1.) Intuiii i reflecii pedagogice cuprinse n texte cu coninut mitico-mistic sau sacre;
Toate textele sacre fac referire, chiar dac nu explicit, la principiile fundamentale religioase si morale ale
umanit|ii.
2.) Intuiii i reflecii pedagogice n marile doctrine filosofice sau teologice;
THALES DIN MILET a considerat educa|ia ,,a doua natur a omului. Apoi contribu|ii remarcabile a avut:
SOCRATE (470-399), PLATON (427-347), ARISTOTEL (384-322). In EVUL MEDIU dezvoltarea fr
precedent a educa|iei s-a realizat sub egida Bisericii. In perioada RENASTERII gndirea pedagogic se
desprinde de cea metafizic. RENE DESCARTES (1596-1650), FRANCIS BACON (1561-1626) au adus n
prim plan puterea ra|iunii. J . LOCKE (1632-1704) a dat nastere empirismului englez (filosofia experien|ei si
ac|iunii): nimic nu exist n intelect care s nu fi fost mai nti n sim|uri; D. HUME (1711-1776) anun|a un
alt mod de a trata problemele filosofice si anume criticismul. IMMANUEL KANT (1724-1804) desi a |inut
cursuri de pedagogie nu a realizat un sistem pedagogic. Curentele filosofice contemporane continu s
influen|eze gndirea pedagogic.
3.) Doctrinele pedagogice propriu-zise.
Prima teorie pedagogic se pare c a fost realizat de ARISTOTEL, dar primul marre doctrinar al
educa|iei este considerat MARCUS FABIUS QUINTILIANUS (35-95 d.Hr.). Urmtorii mari teoreticieni au
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs...........................................................................................Popescu-Mitroi Monica
3
aprut n Renastere: J . A. COMENIUS (1592- 1670) sus|ine ideea umanizrii omului prin educa|ie si este
considerat cel mai mare pedagog prin lucrarea sa Didactica Magna. J . J . ROUSSEAU (1712-1778) sus|ine un
anumit tratament aplicat copilului care nu este un ,,adult n miniatur; J.H. PESTALOZZI (1746-1827)
sus|ine ideea unui nv|mnt care s pun accent pe ini|ierea elevilor nmetodele de cunoatere, si nu numai
pe memorarea rezultatelor cunoaterii; J . F. HERBART (1776-1841) a intuit necesitatea mbinrii
activit|ilor deanalizi de sintez mintal n activitatea de nv|are, etc.
La nceputul secolului al XX cercetarea stiin|ific a fenomenelor educa|ionale a dus la conturarea unor
doctrine pedagogice contemporane:
1. Curentul ,,educa|ia nou sau orientarea psihologizant: J OHN DEWEY (1859-1952), MARIA
MONTESSORI (1870-1952), EDOUARD CLAPARDE (1873-1940), OVIDE DECROLY(1871-
1932), ELLEN KEY (1849-1926). Tezele fundamentale ale educa|iei noi se refereau la
considerarea activit|ii practice ca fiind cea mai important surs a cunoasterii pentru copil, la
orientarea cu prioritate a procesului educativ spre satisfacerea intereselor si a trebuin|elor de
cunoastere ale copilului, la necesitatea organizrii de ctre educatori a unui mediu care s stimuleze
activitatea si interesele spontane de cunoastere ale copilului (STANCIU, I.,G., 1994, p. 110). Rolul
educa|iei ar trebui s fie acela de a-l ajuta pe copil s-si dezvolte capacit|ile de readaptare continu
la situa|ii noi problematice.
2. Orientarea fundamentat pe sociologie: E. DURKHEIM sus|ine c prin interiorizarea
comportamentelor normale individul devine o fiin social. Ideea conducerii prin educa|ie a
individului uman din starea de natur la cultur, prin asimilarea valorilor culturale ale umanit|ii
a fost dezvoltat si de filozoful si pedagogul german E. SPRANGER (1882-1963).
Contribu|ii romnesti la constituirea pedagogiei ca stiin|: Dimitrie Cantemir, Spiru Haret (1851-1912),
Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti (perioada interbelic). Dup anii 1970 eforturile de a men|ine la limite
rezonabile pedagogia romneasc s-au multiplicat.
3. PEDAGOGIA TIINI ART
Sistemul de cunostin|e nu poate fi tratat ntotdeauna prin mijloacele stiin|ei. Acea ,,ars docendi, arta de a
nv|a pe al|ii arat c e nevoie de ini|iativ si creativitate metodologic necesar n contextul unor situa|ii
scolare si extrascolare noi. ntr-un sens larg, termenul art desemneaz orice activitate, care se bazeaz pe
cunostin|e, exerci|iu, percep|ie, imagina|ie si intui|ie.
Profesia de cadru didactic, educator permite abordarea cu maxima inspira|ie a activit|ii instructiv-
educative concrete cu toate provocrile ei. Educatorul, astfel, poate la nivelul proiectrii si realizrii
activit|ii educa|ionale s dea dovad de maxim ,,inspira|ie n manevrarea sistemului de cunostin|e din
domeniul educa|iei. Pedagogul, cel care propune un sistem de gndire asupra educa|iei poate da dovad de
creativitate maxim, poate face din pedagogie o art, dar cel mai adesea cei care aplic, realizeaz educa|ia n
acord cu anumite teze pedagogice pot face din educa|ie o art.Exist si opinia c pedagogia nu poate fi o art,
asa cum estetica nu este o art, ci are menirea de a interpreta fenomenul artistic.
In privin|a pedagogiei ca tehnologie, semnifica|ia termenului tehnologie face aici trimitere mai mult la
teoria unei tehnici sau la un sistem de metode teoretice sau experimentale cu caracter prospectiv menite s
fixeze obiectivele unei ac|iuni de ,,construire a viitorului n vederea estimrii parametrilor care contribuie la
eficien|a ac|iunii respective. Se refer deci, la caracterul aplicativ, la aplicarea metodic a principiilor
stiin|ifice la rezolvarea problemelor specifice domeniului pedagogiei.
4. SISTEMUL TIINELOR EDUCAIEI
Educa|ia st n aten|ia mai multor discipline: biologia, antropologia, sociologia, politologia, filosofia
care interac|ioneaz cu pedagogia formnd ,,aliaje disciplinare (conexiuni) sub cupola stiin|elor educa|iei:
sociologia educa|iei, axiologia pedagogic, igiena scolar, etc.
In acelasi timp pedagogia a cunoscut un proces de specializare pe domenii, con|inuturi sau etape de vrst
delimitate, formnd sistemul disciplinelor pedagogice (Cristea S., 2002):
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
Fundamentele pedagogiei note de curs...........................................................................................Popescu-Mitroi Monica
4
Domeniul fundamental de cercetare: Domeniul de aplicaie: Perioadele de vrst:
Pedagogia general/Fundamentele pedagogiei/
Teoria educa|iei
Teoria si metodologia instruirii/Didactica general
Didactica specialit|ii
Teoria si metodologia evalurii
Teoria si metodologia curriculum-ului
Cercetarea pedagogic
Pedagogia special/Defectologia
Pedagogia ocrotirii
Pedagogia aptitudinilor speciale
Pedagogia social
Pedagogia familiei,
Pedagogia muncii,
Pedagogia mass-mediei
Pedagogia artei etc.
Pedagogia anteprescolar
Pedagogia prescolar
Pedagogia scolar
Pedagogia universitar
Pedagogia adul|ilor
Discipline pedagogice de baz studiate n cadrul programului de pregatire psihopedagogic:
1. Fundamentele pedagogiei. Teoria i metodologia curriculumului este o disciplin asimilat n programele
scolare cu Teoria educa|iei, Teoria general a educa|iei, Introducere n pedagogie iar Teoria i metodologia
curriculumului (TMC) reprezint o stiin| a educa|iei fundamental situat n aceeasi categorie cu Teoria
general a educa|iei (Fundamentele pedagogiei), Teoria general a instruirii (Didactica general) si Teoria
i metodologia cercetrii pedagogice. Obiectul de studiu al TMC este proiectarea educa|iei si instruirii.
2. Teoria i metodologia instruirii; Teoria i metodologia evalurii. Teoria instruirii este o subteorie a teoriei
despre educa|ie care defineste conceptele de baz ale didacticii generale. Didactica general studiaz procesul
de nv|mnt la nivel func|ional-structural-opera|ional, deci este o teorie a instruirii si a procesului de
nv|mnt.
3. Didactica disciplinelor de specialitate. Este o disciplin care particularizeaz teoria instruirii si a
procesului de nv|mnt pentru o anumit disciplin predat (Ex: Didactica biologiei, Didactica Chimiei,
Didactica disciplinelor tehnice, etc)
TEME DE REFLECIE:
Educa|ia mediator ntre stiin| si tehnologie. De ce?
Pedagogia stiin|, art, tehnologie. Argumenta|i.
Cum comenta|i afirma|ia: Pedagogia este tot att de pu|in necesar elevilor buni, pe ct de pu|in necesar este
medicina persoanelor sntoase.
1. Cristea, S. (2002). Dicionar de pedagogie. Chisinu: Litera Educa|ional.
2. Diaconu, M.; J inga, I. (coord.) Ciobanu, O.; Pescaru, A.; Pduraru, M., Pedagogie, curs n
format electronic, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb
3. J inga, I.; Istrate, E. ( coord)(1998). Manual de pedagogie. Bucuresti: Editura All.
4. Planchard, E. (1992). Pedagogie colar contemporan. Bucuresti: EDP.
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.d
o
c u-t r ac
k
.c
o
m