Dreptul muncii si securitatii sociale

Bibliografie: - Codul muncii-Lg 53/2003 (republ in 2011) Legea dialogului social Lg 62/2011 Ion Traian Stefanescu- Tratat de dr muncii Al Atanasiu- Curs universitar Al Ticlea- Dr muncii

Principiile dr muncii 1. Principiul libertatii muncii 2. Principiul libertatii de asociere. Principiul libertatii muncii, presupune ca orice persoana este libera sa presteze o munca in conditii preconvenite. Are o conotatie pozitiva, orice pers are dr sa munceasca dar si o conotatie negativa; nimeni nu poate fi obligat sa presteze o munca. Din aceasta conotatie negativa s-a nascut regula care interzice de principiu munca fortata. Prestarea muncii poate fi impusa peste vointa lucratorului numai in situatiile expres prev de lege, ex: forta majora, atunci cand fara interventia unei actiuni s-ar fi pus in pericol viata si sanatatea oamenilor sau in cazul muncii prestate in penitenciare. Libertatea muncii este un principiu reglementat in orice Conventie Europeana privind dr omului dar care se reflecta in legislatiile interne. Libertatea muncii se concretizeaza intr-un dr fundamental al muncii, fiind prevazut de marea majoritate a Constitutiilor Nationale. Din dr fundamental al muncii rezulta toate celelalte dr fundamentale specifice raportului de munca respectiv dr la securitate, la salariu, la odihna si repaus. La nivelul legislatiei interne, dr fundamental la munca presupune si un dr subiectiv la munca. Cel obligat sa asigure conditiile de munca, cadrul de derulare al raportului de munca este angajatorul, salariatul fiind indreptatit sa ii pretinda angajatorului sa ii asigure

conditiile necesare pt testarea muncii. Pe de alta parte exista corelativ si obligatia salariatului de a munci, obligatie principala in schimbul dr reciproc la salariu. Principiul libertatii de asociere, nu este specific numai dr muncii dar fundamenteaza rel colective de munca. Partenerii sociali, cei intre care se stabilesc relatii colective de munca, se formeaza de regula in baza liberei asocieri. Organizatiile sindicale, indiferent de nivelul la care se constituie, ca de altfel si asociatiile patronale au la baza libertatea de asociere. Orice persoana este libera sa se asocieze sau sa adere in cazul pers fizice respectiv sa se afilieze in cazul pers juridice la o anumita grupare. Valenta negativa a acestui principiu: nimeni nu poate fi obligat la asociere. Din acest principiu rezulta toate celelalte dr si libertati specifice relatiilor colective, respectiv negocierea colectiva, dialogul social, parteneriatul social si libertatea sindicala dar si dr la greva. Toate aceste libertati se gasesc consacrate ca dr fundamentale in Const. Alaturi de aceste 2 principii, la acest moment functioneaza si in domeniul relatiilor de munca, principiul egalitatii de tratament juridic : principiul non-discriminarii (care a devenit esenta relatiilor socio-jurd). Izvoarele dreptului muncii 1. Izvoare traditionale acele reguli care au forta normativa pt orice ramura de drept 2. Izvoare specifice dr muncii acele regula care au o valoare normativa numai in cadrul dr muncii. Izvoarele traditionale se subdivid in izvoare care reglementeaza in principa; cu precadere raportul de munca is izvoare care reglementeaza alte raporturi juridice si numai in mod incidental rap de munca. Izvoarele care reglementeaza raportuile de munca sunt: a) izvoare interne b) izvoare internationale

Izvoarele interne: cele mai importante sunt: Codul muncii si legea dialogului social. In ceea ce priveste CM- codul adoptat in 2003 este al 3lea cod al muncii adoptat in Romania dupa Codul din 1950 si cel din 1972, intrat in vigoare la 1 martie 1973. Actualul CM presupume in continutul sau dezvoltari ale institutiiloe ce tine de relatia individuala de munca, mai mult de 70 % din continutul Codului fiind dedicat contractului individual de munca si relatiilor individuale de munca. De altfel CM reglementeaza in principal acele rap de munca izvorate din contractul individual de munca. Aspectele legate de rel colective si de jurisdictia muncii presupun in continutul Codului numai reglementari de principiu. Ele sunt in schimb preluate si dezvoltate in cuprinsul Lg dialogului social care reglementeaza sindicatele, patronatele, institutiile specifice de dialog social , contractul colectiv de munca si negocierea colectiva, conflictele de munca si jurisdictia muncii. Alte legi importante: Lg 67/2006 privind protectia salariatilor privind transferul de intreprindere. Lg 369/2006 privind sanatatea si securitatea muncii. Norme interpretative la nivelul HG si chiar a ordinelor de ministru, marea majoritate le gasim puse ca acte normative de aprobare a unor norme metodologice. Izvoarele internationale- in 1919 s-a constituit Org Internationala a muncii in care Romania este membra fondatoare. OIM functioneaza in sist tripartit, delagatiile internationale fiind formate din reprezentanti ai patronatelor, ai sindicatelor, ai Guvernelor. Instrumentele de lucru sunt Conventiile, acestea fiind sprijinite si dezvoltate prin intermediul unor recomandari; hotararile se adopta prin vot. La nivelul UE, exista directive care reglementeaza institutii ale dr muncii ca de ex directiva privind dr de munca, dir privind protectia salariatilor in care transferul de intreprindere, dir privind concedierile colective sau dir privind contr pe perioada determinata.