Rrnnsrm.: Ag lnc.

epe prin

pune urrnetoarca intrebare : ce reac[ie ai cind [i se amintegte defini[ia: onirismul e

activitatea mentalA automatA, formatn ln principal din halucinafii de ordin vizual, antrenind reac[ii afec-

tive motrice, adici delir de vis care nu se confundA niciodati cu visul psihologic?

Jrrenelc:

asta? Cui

Ce fglde defini[ie e li apartine?

Rrolcron: Am gasito
carte gi am ales<

i"trj
din-

-nu ci tr< convingere fermi, ca s{ folosesc ca punct de

plecare in disculia noastra.

Uucr: Definilia ai tras.o, firl lndoiali, dintrc car-te de

O modalitate

medicinl gi ca atare nu intrit ih discufia noastril. E ca

gi cum ai incerca cu tot din-

artistici
Discufie la
masa

adinsul s[ stabilegti o rela-

rotundi

cu:
LBoNru Druov

Duunnu fnrnNnac
Dfi.IEI- Tuncu LaunpxTru Uucr

fie de sens intrre omonime. Noliunea de onirisrn are in rnedicinfl un infebs qi in arttr cu totul alt inteles- Ele se ating, pe un plnn foarte general, in mlsura in care numitorul lor comun e visul, dar nu se pqt cu nici un chip confunda ln medicina termenul exact este de delir oniric gi e caracterizatprln apari[ia unei stiri subcon-

I
gtiente care inceteazd,pintr< deqteptare, adeseori brusci. Este urmat de o amnezie mai mult sau mai pufin marcat6, gi uneori

poate lasa in aga-zisele ide o posibilitate

chiar in artA termenul poate avea diferite in[elesuri, sau mai bine zis nuanle, care fin intii de aspectul siu superficial, gi apoi de finalitatea lui ln cadrul operei de arti. Se cunoagte onirismul romanticilor ct inyocarea visului ca o yn9 de a ,,uita" realitatea curenta pentru o alta, de dincolo, egall ln coeren[l cu prima, dar mai pufin mobih; apoi onirismul suprarealist - la care poate fi oarecum aplicati definifia dati de Chitic, ctrci impune dicteul automat... fenexnec: Suprarealigtii recomandi o stare de reverie in care subconEtientul si se manifeste intr+ cft mai mare libertate. Ei nu invocl nici nu evoca visul, ci 1l exploreazd in cadrul investigf,rii generale a incongtientului. Iar dicteul automat nu e singura lor metodf,. Uuct: Desigur, eu am simplificat ca in orice clasificare. Ajungem, in sf?rgit, la onirismul literaturii onirice de azi, care e de fapt obiectul discutiei noastre. Ag sugera deocamdatl cf, cele trei tiprni de onirisrn in artl (literaturt) sint porfiuni, la nivele deosebite, ale unei aceleiaqi spirale. frrrxeno: Adice o spirali dialecticit: tezi (olricul romantic), anritezi (oniricul supmrealist) Si sintem lor de astLzi. Pentru cd., se gtie, folosirea visului in literaturl nu e ceva nou. Scopul e cel care diferl. Scopul romanticilor e clar ci era metafizic, sau, daci vreti, gnoseologic: prin vis ei c{utau sd. cunoascl o reattate de dincolo, o altf, realitate. Mai realiqti, mai pf,minteni, suprarealiqtii au clutat sd. cunoascd. o reaTitate de dincoace, o realitate psihologicl. Dnrov: Po4iunea de spirall a romanticilor vizeazA sublimul, ceea ce se rlsftfnge gi in seriitura 1or grandilocventa, prefioasa. $i trebuie si mai spunem cd. suprarealismul, in calitate de curent literar, se nume$te suprarealism, gi nu onirism, degi foloseqte in instrumentarul snu gi onirismul, in sensul definit de Chitic.
68

I
E vorba insa de aga-numita artf,,,onirici" ce n-are nimic de-a face cu onirismul tratatelor de medicinf, psihiatrica. Aceastd. arttr oniricl trebuie si. incercim s< definim acum. E dificil gi chiar nedrept sl incerci sA dai o definilie a literaturii onirice actuale de la noi, inainte de a delimita patrimoniul acestei literaturi, atft sub aspect istoric (surse, influente, perspective), cit gi pe plan competitiv (valoric), in comparafie cu curentele literare postbelice. Aceasta pentru ci procesul de tnchegare a ,,tendinfei" onirice in literatura noastri modernA nu numai cf, nu s-a incheiat, dar inainte chiar de a se desfaEura ,din plin" a fost supus unei serii intregi de alterfi, mergind de Ia suspiciune gi pini la acuza de epigonism. $i dacf, tot am pronun[at acest cuvint, trebuie si mai spun o dati, gi nu voi inceta si repet aceasta pinl cind cuvintul nu va fi folosit ln sfera gi cu con[inutul sf,u firesc, po[i fi epigon al lui Kafka sau Leonid Andreiev, dar po[i tot atit de bine sf, fii epigon al lui Anatole France sau Mihail $olohov. De ce sA spui cA trandafirul care rf,sare din pintecul unui elev, la fepeneag, seamena cu... nufirul care ucide, la Boris Vian, gi si nu observi cd, Groapa de Eugen Barbu are 4celagi titlu cu Groap de Kuprin? in arnbele cazuri, observa[ia ar fi la fel de ne la obiect. $i tot aga cum Eugen Barbu nu este epigon al lui Kuprin (dupa paTerea mea Groapa lui Bartu e mai frumoasf,), nici lepeneag nu este un epigon al lui Vian. Nici fepeneag, nici Barbu nu sint nigte epigoni, degi ultimul este un realist, iar celalalt un... oniric. RepesroR: Dar sl ne intoarcem totugi la obiectul discufiei, adicl la

discriminlri. . . teoretice. JnenNnac: Cea mai importanta ,discriminare" de ff,cut este vis-trvis de suprarealism...

UucI: intr-adevar, la noi, suprarealismul a creat o serie de prejudecafi care se rlsfring asupra onirismului de an. Se fac confuzii, se amestecf, unul cu celalalt. Ag zice ci onirismul de astlzi se leaga mai mult de onirismul romantic decft de suprarealism.
Care e deosebirea intre onirism, ca structure gi modalitate artistica, Ei suprarealism? Dupa mine, suprarealismul e, in primul rind, o chestiune de modalitate, la care un poet poate si ajungl
69

sau nu sA o aleagd sau nu. Migcarea onirici despre care se vorbegte lia noi e insf, o chestiune de strtrctuni; nu se deschide

oricui.

T\rncee: Mergind pe liniaideii lui Ulici, ag zice ctr onirismul nu e o metodl, un mod poetic, ci o stare. E vorba de o poezie a st{rii gi aici e distincfia netf, intre suprarealism gi onirism. Suprarealismul e un dicteu automatic al cuvintelor, din al ciror intimplf,tor joc reiese sau nu o idee; e instr o aglomerare dezordonati, in timp ce onirismul... JnreNeec: Oniiismul actual, cel estetic. . . Tuncta: ...onirismul nostru nu e supus hazardului, fiind o poeziedicteu al ideii. frreNnec: Onirismul estetic (nu gLsesc alt termen pentnr a-l deosebi de cel metafizic, sau mai simplu, filozofic, al rornanticilor, ca gi de cel psihologic al suprarealigtilor, puternic influenla[i de Freud)^presupune permanenla lucidit{ii care str controleze starea. In acest punct, el este exact contrar teoriei suprarealiste. Dnraov: Trebuie addugat cI onirismul de astrzi nu fuge de realitate, tindnd spre sublim, pentru cA aceastA metodi ,,sublimf,.. de aproximare a visului in literaturl nu mai este suficienti ast{zi. NiciodaH n-am recuzat suprarealisrnul. Dmpotrivd,, am amintit, ori de cfte ori am avut prilejul, c{ strlrnogii literaturii onirice du fost romantisrnul gi suprarealismul. Este adevflrat, atunci cind vorbegti de stitmogi, oricft de mult i-ai iubi, nu-i pofi invia. $i nu oniricii s?nt de vinl cf, suprarealismul a incetat sf, mai existe in calitate de curent hterar prezenl in marea curs{, a modernismului.

fernNeac: Da, de asta iEi dau seama qi suprarealigtii! Dnaov: Unii, da. De pildl, Virgil Teodorescu, dupf, ce declari c{ visul face parte din frinfa noastrit intocmai ca rinichii, se ridicit
impotriva concep[iilor religioase, mistice ale suprarealismului, gindindu-se desigur la cartea lui Breton, aplruti ln 1930, L'Immacalde Conception, scris[ ftr colaborare cu paul Eluard. Demistificind ivirea Sfintului Duh, adici tratind< ca pe o alegorie, ca pe o invenfie menitA si marcheze creafia, poetul oniric
70

de astlzi se ridicA gi impotriva dicteului automat, a subconqtientului descltugat de crea[ie, qi impotriva a ceea ce Al doilea Manifest al suprarealismlrlui numegte drept,,ceva mai'puternic decft el, care-laruncl... in nemurire". Fo4a demiurgicl, relevatA mistic in cadrul dicteului automat, este stApinitl, cercetati (desigur tot intr< frac[iune de secunda) qi folositi cu luciditate in clipa farl duratA a creafiei. Pentru ca visul. eI nu se lasa stlpinit de halucinatii ci. folosind legile visului. creeazA o operf, de arti lucida. cu atft mai lucidl Si mai desf,vir$itf, cu cft se apropie mai mult de vis. $i nu este un paradox in cele spuse, pentru cd apropierea este (vai!) asimptotici. $i nu este un furt pentru cf,, folosind uneltele demiurgului, poetul oniric primegte implicit gi un act de proprietate asupra lor.

Jeenxnlc: Pentru cl veni vorba

de Virgil Teodorescu, dupl ptrrerea mea, cel pu[in in ultimul timp (9i in ultimul volum!) el este mai degrabi un poet oniric decft unul suprarealist. El s-a elibe-

rat din robia dicteului automat in care incf, mai rlrnin Gellu Naum sau Vintili lvdtrceanu, sau allii mai pulin importan[i. Mlcar pentru ca htrebuinteaza deseori o prozodie de tip clasic (ritm, rimQ gi tot se vitdegte ce Virgil Teodorescu a. dezetat ,de facto" din tabira suprarealistf,. Tuncee: Nu e dezertare acum, e o evolu[ie normalA.

JrrnNrnc : Binein[eles. Replsron: Ar fi interesant

de lAmurit cum vede[i, in cadrul onirismului, raportul dintre realitate gi vis. $i cum se reflect{ acest raport in literatura onirica. o percepem a;riomatic. $i in mnsuraln care realitatea imediatl e euclidiantr,bazatlpe axiome, vizul e postulatul gi nu realitatea. Dar visul artei onirice e o construcJie logic{ gi nu un hazard, degi se sprijinf, pe o axioml mobill; adici nu lucreazit sub imperiul unei axiome neclintite; nu e geometrie construiti pe un postulat lnchistat, ci func[ie de n postulate. Mai clar: omul nu mai are sensul dat de Parmenide, nu mai e acea fiinp unicf,, neclintitf,, ci e o construcfie de idei logicf,, bazatl.pe o axioml in continul evolutie.

TuRcrl: Realitatea

Rroacron: A

petelor deosebifi de arta

planat oniricilor

zd,1rrcd,, deasupra ca-

m. De fapt prin ce vd

Uuct: Intr-adevf,r, trebuie ficuti o delimitare. Adicr sf, acordAm ni;te nuanfe. Si vedem cum $l tn ce se leagi migcarea oniricl
actuall de realitate. Personal, nu cred tn acuzatul evazionism al onirismului. S-ar perea c[ oniricul nu trlieEte o realitate, ci o transformil visceral, neurotic, perceptibilul din realitate devenind o insumare de date care nu pot constitui obiect epistemologic. Ducxr: E o insumare de date care pot fi integrate in realitate, aceste date constituind parte integranfli a realitdfii. Rroacron: $i aceasta, pentru c[ literatura oniric{ se pretinde analoge realitagii?

Rrplcto.:

Dnaov: Da, analog[, dar nu omoloagf,.

fneeueao: Fiinta urnane e, prin esenfa ei, logicf,, inzestrat{ cu luciditate, deci avind putin[a de a gindi asupra ei ftrsfui. $i visul, parte integrantA a fiinfei noastre, trebuie privit cu luciditate, adus la luciditate, gi nu luciditatea dizolvatA in transa onirici. De aceea, o rldAcinl romAneasc{. a onirismului se afla in poezia lui Ion Barbu. in acel lon Barbu al vizualitAfii, al distihului alternativ din cunoscuta stroff, din Timbru. Nu ,,fognirea mAtisoase a mfilor cu sare", poezie simbolist<nuzicah gi abstracttr, ci ,,lauda gredinii de ingeri citd nisarelDin coasta barbebasca al Eve poezie puternic vianall, in care visul La un mijloc, ca o sursa
de

Uu

inspiralie

ecundA.

tAziilcearclsi

se apropie de realitatea

litate, pe calea acestei a doua realitAfi 16 nici dincolo, in metafizic, nici din-

fereNnac: ... pe care o cunoa$te

72

ca pe un loc geometric.

Rnolc"ron: Onirismul a fost acuzat, mai ales in proza dar gi in poezie, cA, ar cultiva gi s-ar face expresia unui automatism ln afara logicii. De aceea mul[i l-au confundat cu suprarealismul Ur-Io: Onirismul lucreazA cu logica simbolici; el nu trebuie privit prin normele logicii formale. Trebuie sf, ne apropiem de migcarea onirici cu nigte lentile simbolice. Automatismul gestic ai psihologic a cepatat cu timpul un caracter de inexorabil - de aceea ne miram cind g[sim in literaturi o migcare ctre nu coincide cu migcarea noastrfl obignuitil. Gesturile noastre diurne se dovedesc, la cea mai elementari arrahztr', drept automatisme, dar automatisme omologate gi legiferate prin logica formala. Automatismul din vis e aParent gi e aparent numai vis-i-vis de automatismul realita[ii noastrc de toate zilele; dar judeqate fa[n in fati se va vedea ci automatismut cel mai tncrtncerra{; penm ci nu e pur, e cel real. Trpeurlc: Legea ,,cauzei gi a efectului",bazatl.pe logica formah, aristotelici e ,,suspectatl" ln ultimul timp gi ?n unele domenii ale Stiinlei; ea a fost mult timp proclamat[ drept lege fundamentall a nara[iunii epice gi chiar gi ftr poezia de PinA la supra-

recurge la supranatural, textul inlreg primind o'luminl mistic{ sau magic{. Miracolul fiind o incllcare a legii, deci o exceplie, finea gi el seama, la un mod implicit, de [ege. ln onirisrnul actual cauza poate dispf,rea, din simpla voinlA a autorului. Cauzahlilea. este inlocuitit cu simpla conseculie: unui fapt (A) ii urmeazA un altul (B sau C sau D) diritr< necesitate Pur estetici; astfel,
gen

interne.
,

Catt

vis,

altfel? - dar poate realiJatea. fidel chiar atft de expriml Tuncs,t: $i atunci, acceptind visul ca pe o rigoare, cu eviden[i proprie, neraportata in afar6, cuvintele care incifreaztr aceaste $are acea proprietate care io fizica capf,ta o proprietate in plus

,ri

schematic

s[ aplice sfinta lege a cauzalitA[ii nu

modeml se numegte corpuscul-urdd -, devin relative gi prin relativitatea lor fragmentul este contaminat de totalitate. Cuvintul devine astfel exponentul unei serii de flux calitativ care comprimi sensibilul gi idealul. Golurile dintre cuvinte, undele, suspensia vorbirii, devin atft de importante incft ele construiesc cuvintele. $i astfel restituie cuvintului elementaritatea gi originea sa. Este scos din tipare gi poate evolua din nou flr6 rigiditate, atonal, polifonic, monodic, incantatoriu. Iati deci... Rnoasron: Validitatea unei modaliti[i opozabile cu aga-zisul ,,realism" supracotat ,Je;nic gi mustos" const{. ftr faptul ctr ceea ce era considerat esenfi devine abrupt atribut al formei de expri. mare, iar noua esenff, cere cu necesitate alt{ punere tn form&. Punere in formi care respinge forma modalitAtii deplgite, cataloglndo formalism, schematism etc.

Uuct: Migcarea oniric{ actualil qi+ dat seama ci eul artistic trebuie se [in[ seama de relaliile eului empiric. De aceea, onirismul

migcfi literare care fac raportfi de euri gi e ca un filtru care alungi impurit{ile din eul artistic, ajungind la o realitate pur[.
Cu alte cuvinte, poezia+xistenf{ e specificl literaturii onirice. Rrpnsron: Pentru cf, fepeneag vorbea de poezia 1ui Ion Barbu...

ferrueac: O lature a ei... Rnoagrm.: ... ca despre o ,,redlcine romAneasci.. a onirismului, care ar fi celelafte rldilcini autohtone? feeeNrac: Postumele lui Erninescu, atft de pertinent analizate de
Ioan Negoilescu, mai ales acel poem care e Miradoniz: precum
74

$i proza lui Eminescu, care prezintl alaturi de elementele fantastice cu substrat filozofic, obignuite la romantici, qi elemente onirice nu indeajuns de studiate pinf, acum. $i apoi, bineinfeles, suprarealismul romdnesc, perfect sincronizat cu cel european.
Sf,

nu-[uitim nici

pe Urmuz...

Dvtov: Problema

complicati qi mai vastl, depigegte limitele acestei mese rotunde. Cf,ci se poate vorbi de o adeveratl intricare a elementului oniric ln poezia romAneasci, ln arta romAneascl ln ceea ce are ea specific. Astfel, de la aga-numitele ,,rnedievalitlti intftziate" - cum le spunea George Calinescu Alixindriei, Isopiei, Viselor de Panaghie gi altor traduceri care au circulat la inceputurile culturii romdnegti - de la nostalgia edenictr a depf,rtllritor din cromatica gi perspectiva frescelor mlnlstiregti, trecind prin Dimitrie Cantemir gi prin clltinarea catargelor eminesciene, ajungem, parcurgind etape nete, la Mateiu Caragiale, la Gheorghe Magheru qi luculescu (i-am omis pe Anton Pann, Ion Barbu Si pe a[ii), la literatura onirici de astlzi, pe care o putem privi ca pe o etape prefiguratf, de o intreagf, serie de momente literare gi artistice anterioare, specifice. Dar aceastf, probleml de istorie literarA este Prea vasti pentru a putea fi epuizatA aici.
e mai Se pot observa de tip traklian sau, ma ffnd deja naqtere unei kafkian, din pf,cate pu[in cuttivat in literatura noastrl- Existl inrudiri, mai ales de tehnicf,, de pilda proiectarea hiperbolica a unui sentiment sau a unei idei care astfel se obiectualizeazl, devin vizibile. Ca gi in vis, unde totul este vilzut, chiar gi gindul; iar senza[ia de ubicuitate duce pina la unnl la disparilia eului. De aici, caracterul non-liric al onirisrnului. chiar dacll am s[ repet, AS indrezni sa rag cfteva concluzii uneori chiar gi in formulare Qterseverare diabolicum estl), unele idei exprimate qi cu altr ocazie. in primul rtnd, pentru onirismul estetic, visul nu este doar o sursil, ci un criteriu, ,'un model legiuitot''. in opozilie cu suprarealismul, onirismul refuzl dicteul automat, sclavia incongtientului 9i a incoeren[ei,

fernNeec:

nr- 36,

nw.

1968.

76