ECLIPSE BE SOARE Sf LUNA au ound [4 CESSEN BoLiessrs—7 + Pian tematic - = Eclipsele de Soare si de luni se numara printre cele mai impresionante fenomene ccsmice care pot fi observate chiar ou ochiul liber: Prin aspectul cu totul neobignuit al Scarelui si al Iunei fn timpul eclipselor, aceste fenomene eu atras atentia oamenilor tnc&d din timpuri strivechis = Caracterul cv totul necbignuit al cclipselor ca si faptul c& timp indelungat ele nu puteau fi prevazute, au generat numeroase credinfe mistice privind cauzele lor. Indiferent insi de modul in ca~ re era conceput&é natura lor, aceste fencmene au fost considerate timp de milenii, drept "seme ceresti} prevestitoare de nenoreciri, de ca~ lamit&ti si virs&ri de singe etci Credinta atit de rispindit& in tre- cut in existenta unor forte divine care determin’ soarta individului gi a colectivit&}ii, ca i ipsa de cunogtinte stiinjifice au contri- buit,la mentinerea; timp indelunget, a ideilor gresite privind eclip- seles = Intr-c anumita etapi a dezvoltérii societ&tii, practica a permis prevederea eclipselor ot o carecare aproximatie. In urma obser vatiilor efectuate de-a lungul a sute si sute de ani, a putut fi des= coperiti o periodicitate a eolipselor, care a fost denumité “Saros", adick repetares In cadrul acestei pericdicit&ti, eclipsele se repet& ~ éup& un interval de 18 ani gi 11,3 zile, cu aspecte aproape similare; prevederi asupra producerii eclipselor, cu ajutorul ciclului Sares au fost fHeute inck cu cca 2000 de ani inaintea erei noastre. = Metodele moderne de prevedere a eclipselor mu se mai bazeaz& pe ciclul Saros, ci pe cunoasterea exacté a cauzelor eclipselor si pe aceea a migc&rilor corpurilor ceresti in spafiu. Precizia obtinut% in prevederea acestor fencmene este deosebit&, erorile pentru momen— tele principale ale unor eclipse,ce vor avea loc peste 5o-loo de ani ” fiind de crdinul eftorva secunde. ~ Cercetarea stiintificd cbiectiva a dovedit lipsa totalad de fundament a tuturor ideilor mistice privind natura eclipselor, ca si. a acelora privind pretinsele influente ale acestora asupra oamenilor, “Astronomii au aritat of eclipsele sint ccnsecinte normale ale unocr combinatii de umbr& si lumip&, care au loc atunci cind Luna ocup& anu- mite pozitii fat& de Pamints ieas - Este bine cuncscut faptul ck Pamintul are o migoare de rota- tie imprejuril unei exe proprii si o migcare de translatie in jurul Soarelui; aceast% ultimi migcare se face de-a lungul unei orbite aprow, tpe circulare, Urmirile acestor migciri sint: suocesiunea zilelor 94 a noptilor ~ prin migcarea aparenté a Scarelui de la risirit la apus — si migearea anuald, tot aparent’, a Soarelui printre stele, de la apus spre résirit. Aceasta din urmi se face de-a lungul unui cere mare al sferei ceregti, numit ecliptici; ecliptica traverseazi 12 constelatii (si o mick parte dintr-o a 13-a), cunoscute sub numele de constelatii zodicales - Un alt fapt cunoseut este acela cM Iuna este animat& de o mig~ care imprejurul Pamintului; astfel, vizut’ de pe Pimint, Luna pare of se migc& si ea printre stele, de la apus spre risirit, tot pe un cero mare al sferei ceresti, pe care 21 strabate in 27 de zile, 7 ore, 43 de minute $1 11,5 socunde, Accast& traiectorie aparent& str&bate si ea constelatiile zodicale, dar nu coincide cu ecliptica, ci o intretaie in douk puncte diametral cpuse, numite noduri. ~ La elenentele amintite mai sus trebuiesc adiugate acelea le~ gate de natura fizicX a astrilor mentionati. Anume, Soarele este sine gurul corp luminos prin el insugi, in timp ce,Pimfntul gi Tuna sfnt corpuri luminate - primesc lumin de la Soares Ca urmare a acestui fapt, Pimintul 54 Luna proiecteast in directie opus’ Soarelui, cite 0 fisie de umbrd si una de penumbri, Tungimea geometric a conului de umbr& al P&mintului este de cca 217 ori mai mare decit raza eouatoria~ 18 a globului terestru, adic& de cca 1.300.000 km, ocea ce depageste cu mult distanta Lunei (384.400 km). Cit priveste umbra Lunei, lungi- mea conului stu de umbri este de ordimul a 57-59 de ori raza ecuatori- ald a Pimintului, adie& aproape egal& ou distanta PAmint~Iund. - Trebuie subliniet faptul c& lungimea reald a conului de um bré al planetei noastre este determinati, nu numai de considerente ge- ometrice: din cauza refractiei suferite la trecerea prin atmosfera te~ vestri, razele de Lumini provenite de la Soare sint considerabil ab&tu- te, p&trunzind in conul geometric de umbr&. Astfel acesta este in rea~ litate mult mai sourt (cca 38 de raze ecuatoriale terestre) iar prelun— girea sa cuprinde raza de lumind colorat& - in special tn rogu inchis, portocaliu, albastru inchis — ca urmare a descompunerii luminii albe a Soarelui in,culorile spectrului solar, prin refractia si dispersia atmosferic&. ae o/s *5 ~ Ca urmare a migodrii Tunei in jurul Pimintului, in anumite momente se pot realizg situatii particulare ale pozitiei sale fat& de Soare si de Témint. Astfel, uncori, Luna poate ajunge aproape exact pe linie imaginar& ce uneste Soarele gi Pamintul, situindu-se Aintre cei dof astri. Aceasta revine la a spune ci, vazuti de pe Pi mint, Luna se giseste in faza de IunX nou (avind deci intoars& spre noi emisfere neluminat& de Soare), intrégnt] cts. : noduri. In momen— tele respective ea se va profecta in dreptul Scarelui, ,accperindu-ly fencmenul este cuncseut sub nunele de eclipsi de Scare, Se intelege o&, in aceast% situatie, fn locurile unde Soarele apare acoperit de Lund ajunge figia de umbra.si penumbré a Lunei, tot aga dup% cum din, locurile umbrite de un nor, Soarele pare acoperit de norul respectiv. ~ A doua situajie particulari este aceea a trecerii Iunii in, reptul accleasi lini Soare-Pamint, dar in directie opus% Soareluii, ® Iuna se giseste deci tot intr-unul dintre nodurile traicotoriei sale. In acest caz, traversind umbra si penumbra Pimintului, Luna ou va mai primi lumin& de 1a Soare in timpul acestei traversiiriy Pe acest inter val, astrul (care se gisegte in faza de Luni plink), ya apare umbrit partial sau total: acest fenomen este eclipsa de Luni, ~ Caloularea orlor la care se vor produce fazele principale ale unei eclipse revine, dup& cum se vede, mai Inti la determinarea acelor momente in care faza de lun nou% sau,Luni plind coincide cu trederea astrului prin nodurile orbitel sale. Cunoscind cu precizie caracteristicele migcirilor Iunei si Pamintului, aceste calcule pot fi efectuate cu o deosebitk exactitate. In prezent, ou ajutorul masi= nilor electronice de calcul, au fost caleulate,conditiile tuturor eclipselor care vor avea loc pin in anul 3200. ~ Dup& aspectele specifice, eclipsele de Scare i de Iunk sint de mai multe feluri. Zolipsele de Soare pot fi: partiale, totale sau inelare, Cele de Tunk pot fi partiale sau totale; in plus, acestea pot fi ppoveanta, £4e nuzai de rénumbr&é (eclipse prin penumbra), fic si de umbra plenetei noastre. Ist& unele aminunte privind categoriile de eclipse, a) Eclipse de.Soare: ~ partiale, Fenomenul este caracterizat de trei momente mai importante si anume, fnceputul (primul contact), momentul fazei maxime.- exprimati in fractiuni ale dia~ metrului,aparent al Soarelui ~ si sffrgitul (ultimul contact). In timpul acestcr eclipse, 1ocul observatied nu este atins dectt de penumbra Tunel; s/s