BOLILE VITEI DE VIE

BOLILE VIEI DE VIE 17.1. VIROZE Scurt nodarea - Marmor viticola Holmes (sin. Vitis virus 1 Stranak Smith)

Boala este mult raspndita n zonele viticole din Europa si nordul Africii. n tara noastra, boala se ntlneste n plantatiile situate pe terenuri argiloase si n anii cu primaveri reci si umede. Simptome. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati, cu internodii scurte,

dispuse n zig-zag. Datorita acestui fapt, frunzele apar nghesuite, lastarul lund aspectul de tufa deasa. lastarii atacati sunt mai mici dect de pe plantele sanatoase, deformate, asimetrice si cu numeroase Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere", bobitele ramn mici si nu se matureaza.

Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect coraliform, iar n sectiune lemnul are o culoa aspect general, plantele sunt mai mici ca talie, vegeteaza defectuos, diferentiindu-se de cele sanatoase. Agentul patogen - Virusul are forma poliedrica, cristalele masurnd 30 m.

Transmiterea virusului se poate face prin altoire, iar n natura prin anastomozele radiculare ct si p nematodului Xiphinema index.

Combatere. Noile plantatii vor fi amplasate pe terenuri corespunzatoare acestei plante, evitndu-s argiloase, care retin puternic apa. Se vor ntrebuinta altoi si portaltoi sanatosi; plantele furnizoare de altoi si marcate n timpul perioadei de vegetatie. Se vor combate nematozii din terenurile destinate a fi plantat folosindu-se preparate ca : D. D. (diclorpropan) 1.000 kg/ha sau sulfura de carbon, injectata n sol la 20-3 Mozaicul nervurian al vitei de vie - Grapevine vein mosaic virus

Aceasta viroza nu este raspndita. Ea a fost semnalata n S.U.A. (california) iar n ultimul timp si la n unele soiuri sunt infectate n procent de 100% (I. P o p, 1975).

Simptome. Principalul simptom este reprezentat prin ngalbenirea nervurilor principale si secundar fenomen care apare n luna mai-iunie. Deseori nervurile n totalitate se prezinta ca o retea galbuie iar tes prezinta pete clorotice care dau frunzei aspect de mozaic. Dezvoltarea plantelor este normala, plante vigurozitate. Pot sa mai apara fenomene de meiere si margeluire care nu sunt absolut specifice acestei viro

Agentul patogen. Virusul ataca numai speciile genului Vitis. Ca planta indicatoare se foloseste soiul St.

virusul formeaza pete verzui-deschis n lungul nervurilor. Agentul patogen se transmite numai prin altoire Combatere. Se recomanda producerea de material saditor "liber" de viroze. 17.2. MICOPLASMOZE ngalbenirea aurie la vita de vie (Flavescenta aurie) - Mycoplasma

Boala a capatat n ultimii ani o mare extindere producnd pagube importante n vestul Europei (Franta, special n plantatiile de pe Valea Rinului si Moselei. Etiologia virotica a fost nlaturata n urma cercetari Giannotti n anul 1969 si confirmata de Candwell n 1971 si P. Ploaie, 1973.

n tara noastra boala a fost semnalata n podgoriile Murfatlar, Valea Calugareasca, Odobesti, Minis (Rafa 1968).

Simptome. Plantele prezinta numai unii lastari cu simptome de flavescenta, n timp ce restul par a fi sa lastarilor infectati se ngalbenesc partial sau total, tesuturile lund un colorit metalic, caracteristic. Atacul rasucire a frunzelor despre partea inferioara spre partea interioara, ulterior caznd de pe lastar n luna iuli lastarii atacati nu se lemnifica, ramn elastici, cu liberul hipertrofiat, au o coloratie verzuie si sunt pig petelor necrotice. Deseori acesti lastari degera n timpul iernii iar productivitatea plantelor atacate scade f

Ciorchinii de pe lastarii atacati sunt asimetrici si au bobitele cu un procent mic de zahar; de cele mai m atacate, n 1-2 ani nu mai produc.

Agentul patogen. Mycoplasma se prezinta sub forma de particule pleiomorfe (heteromorfe), ovoide, alun de 100-700 m n diametru. Transmiterea de la plantele bolnave la cele sanatoase se poate face prin cuscuta. Agentul patogen nu se poate transmite mecanic pe plante-test ierboase. n natura aceasta boala s cicada Scaphoideus littoralis. Plantele atacate de aceasta boala manifesta o sensibilitate sporita la fai necator). Combaterea. Se recomanda scoaterea din plantatii si distrugerea prin ardere a plantelor atacate ct si a de vita; combaterea cicadei Scaphoideus littoralis prin tratamente cu produse adecvate. 17.3. MICOZE Mana vitei de vie -Plasmopara viticola

Mana vitei de vie este originar din America de Nord unde a fost observat nc din anul 1834.In urm comerciale mana a fost introdus n Europa mai nti n Franta unde primele infectii au fost observate aici mana s-a rspndit cu mare rapiditate n toat Europa determinnd alturi de filoxer, pagub plantatiilor viticole.

La noi n tar mana a fost observat n 1887,n podgoriile Buzului, dar se pare c totusi a aprut mai dev n trile limitrofe a fost semnalat nc din 1881.

Mana este cea mai pgubitoare boal a vitei de vie, pierderile de recolt datorate acestei boli apar nu n care ea se manifest cu intensitate ci si n anii urmtori. Pierderile de recolt pot varia de la 10% pn functie de conditiile climatice din anul respectiv.

Simptome. Atacul de man se manifest pe toate organele aeriene ale vitei de vie :frunze, lstari, crcei, boabe. (Fig.74) Atacul pe frunze. Atacul de man pe frunze este cel mai frecvent, dar nu si cel mai pgubitor. Frunzele toate vrstele ncepnd de cnd au o suprafat de 6 cm.

Suprafata optim pentru infectie este de 10-25 cm, adic atunci cnd frunza prezint ostiola stomatelor d cnd mbtrnesc, moment n care manifest rezistent sporit la man.

Rezistenta la mbolnavire a frunzelor btrne poate fi explicat prin hidratarea sczut a tesuturilor, pres ridicat, procentul mai mare de potasiu si pH-ul neutru sau alcalin pe care l prezint sucul celular. Petele de man au aspect diferit n functie de momentul cnd se produce infectia.

Fig. 74. Mana vitei de vie - Plasmopara viticola Simptome de atac pe frunze a - stadiul de pete undelemnii 1 - pe partea superioara, 2 - pe partea inferioara b - atac avansat (necrozare); c - pete mozaicate

Primvara petele au culoare galben-untdelemnie, au contur difuz si ating dimensiuni de la ctiva mm pn stadiul petelor untdelemnii. Privite prin transparent contrasteaz cu prtile nvecinate ale frunzei

culoarea verde - intens.

Cu timpul centrul acestor pete se brunific, lund aspect ars = stadiul de arsuri pe frunze. In dreptul pe inferioar a frunzei se constat prezenta unui puf albicios, format din conidioforii cu conidiile ciup parazitate se desprind usor de lstar si butucul rmne defoliat.

In functie de conditiile climatice - temperatur ridicat n jur de 20-22C si umiditate accentuat, ce p perioad de incubatie foarte scurt, faza de pete untdelemnii poate s nu apar, iar frunzele vor prezenta p puful albicios caracteristic.

La soiurile cu struguri rosii sau negri petele de man sunt nconjurate de un halou visiniu, iar la cele re boal petele se necrozeaz, iau o form colturoas si sunt limitate ca ntindere datorit reactiilor celula plantei mpotriva ciupercii.

Toamna pe frunze apar pete mici si colturoase, neregulate de 1-2 mm diametru, foarte numeroase, risip limbului. In dreptul lor tesuturile se brunific, n timp ce restul frunzei rmne de culoare verde. Aceast poart numele de pete n mozaic si n aceast faz ciuperca nu mai produce pe fata inferioar a limbulu conidii.

Atacul pe lstari. In acest caz boala se manifest n anii ploiosi si mai ales pe lstarii tineri, verzi. Se obs pete brun rosiatice acoperite de conidiofori cu conidii, care formeaz un puf alb. Att din cauza atacului ct si a pierderii de timpuriu a frunzelor, lstarii nu se mai lignific complet si neajungnd la maturitate, d iernii. Atacul se poate manifesta si pe lstarii mai evoluati si lignificati, sub forma unor pete alungite d violacee dispuse n prejma nodurilor, n dreptul crora scoarta este mortifiat. Coardele atacate nu se ma iar amidonul acumulat n celule se gseste n cantitate mai redus dect coardele sntoase.

Atacul pe crcei. Crceii pot fi infectati fie la vrful lor fie la punctul de ramificatie. Ei se brunific si s puful albicios alctuit din conidiofori cu conidii.

Atacul pe ciorchinii tineri. Aceasta este forme cea mai grav de atac, dar nu si cea mai frecvent. Are l ploiosi, n care caz toti ciorchinii pot fi distrusi. Infectia se face prin pedunculul inflorescentelor, prin flor ltit a pedicelului de la baza boabelor. Acestia se nglbenesc si se acoper de conidiofori cu conidii pe se usuc pe timp secetos.

Atacul pe boabe. Infectia pe boabe poate avea loc de la formarea lor pn la prg. Atacul este cu att m ct are loc mai de timpuriu. Dup faza n care se gsesc boabele n momentul infectiei si dup conditiile se prezint sub dou aspecte deosebite, care poart si denumiri diferite :

Putregaiul cenusiu al boabelor, apare pe boabele tinere, pe vreme umed, infectia avnd loc n timpu imediat dup nflorit. Bobitele se acoper cu conidiofori cu conidii, deoarece ovarele tinere prezint stom deschise, nesuberificate, ceea ce permite iesirea acestora la exterior. La noi n tar putregaiul cenus frecvent si produce cele mai importante pagube. Acest aspect mai este cunoscut si sub numele de "rot gris

Putregaiul brun, apare pe boabele mai mari, cnd infectia se face prin peduncul si receptacul. Boa brunific, se zbrcesc si cad iar pe suprafata lor nu apare puful format din conidiofori cu conidii. Acest

ntlnit pe boabe mai dezvoltate. este cunoscut si sub numele de "rot brun".

Agentul patogen. Mana este produs de Plasmopara viticola (B. et C) Berl. et de Toni, din familia Per ordinul Oomycetales, clasa Phycomycetes.

Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite n celulele parazitate haus piriformi. Dup o perioad de hrnire, ciuperca emite n afar, prin ostiola stomatelor, prelungiri ale ramificate monopodial - conidioforii - acestia sunt hialini, cu 3-4 ramuri perpendiculare ntre ele, ultimele numele de sterigme, de care se prind conidiile.

Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare, de var), ele sunt lat ovale hialine, de 17-30x10-16 si au membrana neted si subtire. Ele se formeaz n numr foarte mare - ntr usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii n cursul verii. Microconidiile sunt luat aer si duse la distante mari. Ele si pot pstra viabilitatea timp de 7-8 zile. Ajunse pe organele vitei de vie rezultnd 5-8 zoospori biflagelati, reniformi, din care iau nastere filamentele de infectie ce ptru stomatelor n tesuturile plantei gazd. Aceste infectii poart denumirea de infectii sau contaminri secund

Toamna, ncepnd din luna august si pn n octombrie, n frunzele cu pete de mozaic, ciuperca forme anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogam apar oosporii, organe de rezisten ale patogenului. Oosporii sunt sferici, de culoare brun si prevzuti cu un endospor, un exospor si un ep din resturile de citoplasm a oogonului fecundat. Numrul oosporilor variaz n functie de sensibilitatea de vie fat de man dar si de conditiile climatice ale anului respectiv.

Primvara oosporii germineaz la suprafata solului, mbibat cu ap si la temperaturi de peste 10C endosporul se alungeste si formeaz un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori mai numesc si conidii primare sau de primvar si prin ele se pot produce infectii primare, primvara. Zo din macroconidii, care se afl n bltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioar a frun flagelii, produc filamente de infectie si ptrund n tesuturile plantei gazd prin ostiola stomatelor. Deo germineaz esalonat, infectiile primare au loc din aprilie pn n luna iunie. Este posibil ca oosporii s timpuriu, nainte ca vita de vie s intre n vegetatie, iar n acest caz, infectia primar nu poate avea loc de organele plantei receptive la man.

Dup infectiile primare sau secundare urmeaz perioada de incubatie, perioad n care ciuperca se dezvo se hrneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii.

Manifestarea bolii este marcat de aparitia conidioforilor cu microconidii. Contaminrile secunda microconidiilor se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, n functie de frecventa p picturile de ap pe organele vitei de vie.

In anii de man, numrul infectiilor secundare poate ajunge la 10-15 si chiar mai mult. Att infectia pr secundar depind de o serie de factori : apa de ploaie s stagneze n vie sau s existe un exces de ap n s optim pentru germinarea oosporilor este de 23C, stadiul de vegetatie al vitei de vie - pentru ca infectia loc, frunzele trebuie s aib suprafata de cel putin 6 cm.

Intr-o infectie secundar se disting trei faze: contaminarea - ptrunderea tubului germinativ al zoospori

germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor, proces care are loc n proportie de 90-100% pe f frunzelor; incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boal ; durata in functie de temperatur si n tara noastr dureaz n medie 7 zile; aparitia conidioforilor si microcon noaptea la temperatura optim de 18-23C.

Combatere. Se recomand un complex de msuri de profilaxie si combatere : arturi adnci,sau strng frunzelor czute toamna - pentru a se mpiedica aparitia infectiilor primare. Evitarea plantrii prea dese, pe spalier pentru o mai bun aerisire, drenarea terenurilor pentru ca apa s nu blteasc n vie. Pstrarea de buruieni pentru a se evita atmosfera umed propice infectiilor de man. Efectuarea la timp a tu culturale: prasile, legat, copilit, ciupit,tieri corecte. Aplicarea ngrsmintelor n mod echilibrat, evitnd azot. Singurele metode eficace de combatere sunt tratamentele chimice, fr de care cultura nu poate foloseste zeama bordelez n diferite concentratii (0,5-1%), n functie de conditiile climatice si de faza plantei. De regul se fac patru stropiri dar n anii de man se poate ajunge la 8-10 tratamente, fololosind sol la hectar. Momentele de aplicare a tratamentelor sunt prevzute de statiile de avertizare. In afar de z se mai recomand patru tratamente la avertizare cu oxiclorur de cupru sau patru tratamente cu Cimoxa de cupru sau cu produsul sintetic Ridomil 25 care are actiune preventiv si curativ. O msur eficace est port altoi care s sporeasc rezistenta altoiului la man cum sunt : Vitis riparia, Vitis berlandieri si Vitis la

Se recomand crearea si folosirea de soiuri rezistente la man : Triumf, Negru vrtos, s.a. Dintre soiuril vin sunt mai sensibile la atacul de man: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Cardinal, Riesling Ialian, Feteasc alb. Finarea vitei de vie - Uncinula necator

Finarea vitei de vie sau oidium -ul este o boal originar din America de Nord. In Anglia, a fost semn unde apoi s-a rspndit n toate trile europene.

La noi n tar a fost semnalat n 1851. Astzi se ntlneste n podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobroge depsi pierderile produse de man.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primva trziu. (Fig. 75)

Fig. 75. Fainarea vitei de vie - Uncinula necator a - atac pe frunze; b - atac pe ciorchini

Pe frunzele bolnave se observ o psl albicioas, constituit din miceliul ciupercii, formnd petele m putin ntinse, pe ambele fete ale limbului. Sub psla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necr atacate si rsucesc marginile n sus, se usuc si rmn prinse de coarde.

Pe lstari nelignificati, se observ aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente. Lstarii sunt opriti din cr se ncretesc, aceast form de atac fiind denumit si "drapel", dup aspectul pe care l prezint. Pe lstarii lignificati, se observ numai pete brun roscate. Atacul pe flori, este foarte grav dar se manifest destul de rar. Florile atacate se brunific si se usuc.

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pgubitor. Boabele sunt atacate n toate fazele de dezvoltare. Ele sun psl albicioas sub care pielita bobului se necrozeaz si crap continutul se scurge si smburii devin apa puternice, toate boabele sunt crpate iar ciorchinii distrusi n totalitate eman de la distant un miros de m Ctre sfrsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre, care sunt periteciile ciupercii.

Agentul patogen. Finarea vitei de vie este produs de Uncinula necator (Schw.) Burr., din familia ordinul Perisporiales, clasa Ascomycetes.

Miceliul ciupercii este ectoparazit, iar ca organe de fixare prezint apresori din dreptul crora se diferent

form de balonase, care ptrund n celulele epidermice.

Pe miceliu se formeaz conidioforii ciupercii care sunt simpli, putin flexuosi la baz si poart lanturi sc Conidiile mature sunt elipsoidale, glbui, ele rspndesc ciuperca n perioada de vegetatie - aceast for ciupercii este cunoscut sub numele de Oidium tuckeri.

Ctre sfrsitul verii pe organele atacate se formeaz peritecii (cleistotecii), la nceput glbui apoi negrici perete subtire parenchimatic. Ele sunt prevzute cu apendici lungi, de 3-7 ori mai lungi dect diamet rsuciti spre vrf n form de crj sau n spiral. In peritecii se formeaz mai multe asce ovoide cu ct elipsoidali hialini si unicelulari.

Ciuperca ierneaz sub form de miceliu de rezistent n scoart si n mugurii lstarilor infectati sau peritecii.

Primvara miceliul intr n activitate, odat cu pornirea n vegetatie a vitei de vie, pe miceliu se diferent cu conidii prin care se fac infectiile primare. Pe parcursul perioadei de vegetatie, ciuperca se rspnde care produc infectii secundare.

Cercetrile au artat c ascosporii au rol redus n infectiile de primvar deoarece ,n conditiile din tara n la maturitate toamna, iar cei care nu se degradeaz pn primvara, nu-si mai pstreaz viabilitatea.

Boala este favorizat de temperaturi ridicate, n jur de 20-25C, cnd perioada de incubatie este ntre 7-1 n perioadele de secet.

Dup ce s-au produs infectiile, evolutia bolii este favorizat de temperaturi cuprinse ntre 18 -25C,s moderat a aerului, cuprins ntre 50-80%, cnd atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. Ploile abundente mpiedic evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineaz n picturile de parte este mpiedicat evolutia bolii prin " splarea" conidiilor.

Deseori n natur, se observ hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul Oidium.

Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie d recomand ca lstarii atacati s fie distrusi prin ardere, iar butucii puternic infectati ce constituie focare d scosi si arsi, aplicarea corect a lucrrilor de ntretinere: tiat, legat, prsit, combaterea buruienilor. Apl ngrsmintelor evitndu-se excesul de azot. Se recomand urmtoarele msuri de combatere chimi pornirea n vegetatie, plantele vor fi stropite cu zeam sulfocalcic sau Dibutox 1-1,5%. dup pornirea n lstarii au ctiva cm plantele se prfuiesc cu sulf pulbere; al doilea prfuit se execut nainte de nflor timpul nfloritului iar al treilea se face pe ciorchini, cnd bobitele sunt mici, continundu-se pn aceste Prfuirile cu sulf trebuie fcute dup ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar n caz ridicate se va prfui solul de la baza butucilor. Tratamente curative cu Karathan 0,04-0,08%, Morestan cu fungicide sistemice pe baz de Benomyl ct cu diferiti tiofanati. Se recomand cultivarea de soiur rezistente. Soiurile de vit de vie cu pielita boabelor subtiri, cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai cele cu boabe cu pielita groas si colorat. Soiuri sensibile: Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sa

de Cotnari, Feteasc alb. Soiuri rezistente: Select, Traminer roz, etc. Putregaiul cenusiu al strugurilor - Botryotinia fuckeliana

Putregaiul cenusiu al strugurilor este rspndit n toate trile unde se cultiv vita de vie, manifestndu-s n toamnele ploioase, cnd pagubele pot fi deosebit de mari.

In tara noastr se ntlneste n toate podgoriile, frecventa si intensitatea atacului, variind n functie de p perioade de coacere a strugurilor; n unii ani, n unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recolt

Boala este frecvent la strugurii de mas, n timpul depozitrii si transportului precum si n serele de for precum si n pepinierele viticole.

Simptome. Ciuperca atac frunzele, lstarii tineri ciorchinii si boabele. (Fig. 76) Pe frunze si lsta ntlneste prea des n vii si nu produce pagube. Aceast form de atac este prezent n serele de fortat pepiniere.

Fig. 76. Putregaiul cenusiu al strugurilor - Botryotin

Pe frunze apar pete, la nceput glbui apoi ruginii s dreptul lor se dezvolt mai trziu un mucegai cenu sporulatiile ciupercii. Frunzele atacate se rsucesc si infectia ncepe de la noduri, unde tesuturile sunt a mucegai cenusiu caracteristic.

Atacul nceput n serele de fortat poate continua si n unde ciuperca mpiedic dezvoltarea normal a fruzulit si distruge calusul ce sudeaz altoiul de portaltoi.

In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii, co zdrobiti de loviturile mecanice (grindin, insecte), mice constituind o puternic surs de infectie a strugurilor, sp

Cel mai frecvent si pgubitor atac este cel de pe ciorch cu boabele mature. Acestea prezint maxim receptivi celular are un procent de zahr cuprins ntre 16-22%.Bo la nceput culoare galben deschis sau violacee, se nmoa acoperite de un mucegai cenusiu ce se ntinde de la o putnd cuprinde ciorchinele n ntregime. Boabele atac se desprind usor de pe pedunculi.

In urma secretrii de ctre parazit a oxidazelor, substant colorante din boabe sunt distruse, nemaiputndu-se obt Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu procent sc

greu de conservat, supuse mbolnvirilor (casare, blosire).

Dac intervine o perioad secetoas, ciorchinii se usuc iar boabele pe care se dezvolt si alte ciupe mumifiaz. Boala este favorizat de ntepturile insectelor Cochylis si Eudemis, de prezenta rnilor prod ct si de crparea bobitelor ajunse n prg, fenomen ntlnit frecvent n timpul ploilor de toamn.

Sunt cazuri cnd, pe timp cald si uscat, n plantatiile nsorite si bine aerisite, la suprafata boabelo conidioforii ciupercii ,pielita boabelor se stafideste, se acumuleaz mult zahr deoarece miceliul consum ap din boabe. Mustul obtinut are gust specific si arom plcut iar vinurile sunt licoroase si tari. Ac manifestare se numeste "putregai nobil". Acest caz, desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%.

Aceast form de manifestare se ntlneste n unele regiuni din Franta (Bordeaux, Champagne) ct si pe v n unele toamne secetoase, pe coline expuse insolatiei puternice se constat acelasi fenomen si la pod noastr obtinndu-se vinuri licoroase din soiurile Gras de Cotnari, Tmioas romnesc.

Agentul patogen. Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By.) Wheltz fuckeliana, familia Helotiaceae, ordinul Pezizales, clasa Ascomycetes.

Miceliul ciupercii poate tri ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Miceliul este forma septate, bogat ramificate de culoare brun, lipsite de haustori. Pe miceliu se formeaz conidiofori Conidioforii sunt lungi, destul de grosi septati, ramificati, bruni la baz si din ce n ce mai decolorati spre vrf, unde sunt aproape hialini.

In partea superioar conidioforii se ramific monopodial prezentnd cte 2,4 ramuri laterale la captul cr scurte se formeaz conidii dispuse n form de ciorchine. Conidiile sunt unicelulare, ovale sau elipsoid brun olivacee, cu membran dubl. Forma conidian a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Conid usor n sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate ptrund n tesuturi, producnd infectii.

Pe frunzele de vit czute, pe ciorchini si lstarii uscati, se formeaz primvara urmtoare numero (microscleroti), negri, tari, neregulati ca form. In urma germinrii sclerotilor se formeaz conidii sau ap ascospori (mai rar). Apoteciile sunt lung pedunculate, n form de plnie si se formeaz mai rar n anum asce se formeaz 8 ascospori unicelulari, elipsoidali, hialini. Forma cu scleroti poart numele Sclerotium

Ciuperca ierneaz sub form de scleroti si miceliu de rezistent pe lstarii atacati si coardele atacate, conidiile sunt rezistente la temperaturi sczute. Primvara, din scleroti sau din conidii rezulta filamente m se formeaz conidiofori cu conidii. Conidiile propag ciuperca n cursul perioadei de vegetatie. germinatie ptrund activ prin cuticul sau pasiv prin rni produse de grindin, sau de insecte duntoare v

Temperatura optim de dezvoltare a ciupercii este cuprins ntre 22-24C cnd perioadea de incubatie scurt (de dou zile),ceea ce explic pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca n toamnele ploioas

Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie si combatere : n toamnele ploioase se rec viei de timpuriu, nainte ca putregaiul s produc pagube. Se evit umiditatea excesiv din zona c defolieri de la baza lastarilor,prin copilit si crnit la timp. Combaterea insectelor duntoare vitei de

chimice : cu produse pe baz de Captan, Faltan,n concentratie de 0,2%,care trebuiesc facute cu cel p nainte de recoltare, pentru ca aceste produse s nu ajung n must.Tratamentele cu fungicide sistemice deoarece nltur acest neajuns. Aplicarea primului tratament se face dup

nflorit, al doilea n momentul formrii ciorchinelui si al treilea la coacerea n prg cu Benlate, Fundaz tiofanat de metil si etil.

Se recomand cultivarea de soiuri rezistente cum sunt: Coarn neagr tmioas, Codan, Cabernet Sau sensibile sunt soiurile cu pielita subtire si boabe dese cum sunt : Aligote, Feteasc alb, Riesling it Cotnari, Galben de Odobesti.