CURSUL 1: MULTIMI

G. MINCU
1. Multimi
Not iunea de mult ime este una primar a n matematic a.
De obicei, folosim termenul de ,,mult ime pentru a desemna o enti-
tate pe care consideram c a o constituie anumite obiecte
1
. Acestea din
urm a se numesc elementele mult imii.
Vom nota faptul ca obiectul x este element al mult imii M prin
x M.
Vom considera c a doua mult imi sunt egale daca si numai daca
au aceleasi elemente.
Cea mai natural a metoda de a reprezenta o mult ime este de a enu-
mera efectiv elementele acesteia; n mod standard, elementele respec-
tive se scriu ntre acolade, f ar a repetit ii si n orice ordine dorim.
Exemplul 1. a) {1, 3, 5}; {
7
3
, }; {a;b;1, 2(3)}, {3, 5, 1}, {3, 5, 1},
etc.
Reamintim aici si mult imile ,,uzuale de numere:
b) N = {0, 1, 2, 3, 4, 5, . . .} - mult imea numerelor naturale.
c) Z = {. . . , 5, 4, 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, . . .} - mult imea numerelor
ntregi.
Observat ia 1. {1, 3, 5} = {3, 5, 1}, dar {1, 3, 5} = {1, 3, 5}.
Nu toate mult imile pot reprezentate de maniera sintetic a pro-
pus a anterior, de cele mai multe ori motivul ind acela c a respectivele
mult imi au ,,prea multe elemente pentru a posibil a (sau util a!) o
astfel de reprezentare.

In astfel de situat ii, apelam la reprezentarea
mult imilor cu ajutorul unei propriet at i caracteristice elementelor lor.
1
e grat ie unor proprietat i comune ce justica punerea laolalta a acestor obiecte,
e pur si simplu n mod arbitrar/ca exercit iu intelectual
1
2 G. MINCU
Exemplul 2. a) {a N : k N a = 2k + 1} - mult imea numerelor
naturale impare
b) Q =
_
a
b
: a, b Z
_
- mult imea numerelor rat ionale.
c) R = mult imea numerelor ce corespund punctelor unei drepte
2
-
mult imea numerelor reale.
d) C = {a + bi : a, b R, i
2
= 1} - mult imea numerelor complexe.
Observat ia 2.

In observat ia anterioara, mult imea R nu este prezentat a
n acord cu ideile pe care le-am introdus. O astfel de reprezentare este
posibila, dar greu de urm arit n acest moment.
Denit ia 1. Spunem c a mult imea A este inclusa n mult imea B dac a
orice element al lui Ai apart ine si lui B. Aceast a situat ie este descris a
si de exprimarea ,,A este submult ime a mult imii B.
Desemnam situat ia n care mult imea A este inclus a n mult imea B
prin notat ia A B.
Observat ia 3. Dac a A B, putem avea A = B sau nu. Dac a nu are
loc egalitatea celor dou a mult imi, spunem c a A este inclusa strict n
B si scriem A B.
Observat ia 4. Dat a ind o mult ime M si o proprietate P care are sens
pentru cel put in unul dintre elementele lui M, admitem c a {x M : x
are proprietatea P} este o submult ime a lui M. Acest lucru confer a
legitimitate manierei ,,analitice de prezentare a mult imilor pe care am
amintit-o mai sus
3
.
Observat ia 5. Mult imile A si B sunt egale dac a si numai dac a A B
si B A.
O consecint a foarte important a a observat iei 5 este urmatoarea:
Observat ia 6.

Intotdeauna, egalitatea de mult imi se demonstreaz a
prin dubla incluziune.
Observat ia 7. N Z Q R C. Niciuna dintre aceste incluziuni
nu este egalitate.
Denit ia 2. Consider am c a exista o mult ime care nu are niciun ele-
ment. Ea se noteaz a cu si se numeste mult imea vida.
2
pe care am xat originea si unitatea
3
Atragem atent ia asupra faptului ca, n lipsa unei mult imi init iale M n cadrul
careia sa punem problema elementelor cu proprietatea P, nu avem garant ia ca
acestea constituie o mult ime. Persistent a n a lucra cu astfel de ,,mult imi poate
conduce la paradoxuri.
CURSUL 1: MULT IMI 3
Observat ia 8. Pentru orice mult ime M, avem = {x M: x = x}.
Prin urmare, M.
Se considera ca, dat a ind o mult ime M, submult imile sale constituie
o mult ime.
Denit ia 3. Dat a ind mult imea M, mult imea {A : A M} se
numeste mult imea part ilor lui M. Vom nota aceasta mult ime cu
P(M).
2. Operatii cu multimi

In ecare dintre situat iile care urmeaz a, n lipsa vreunei alte ment iuni,
vom considera c a exist a o mult ime ,,mare care cont ine toate mult imile
n discut ie.
Consider am mult imile A si B.
Denit ia 4. Mult imea A B = {x : x A x B} se numeste
reuniunea mult imilor A si B.
Denit ia 5. Mult imea A B = {x : x A x B} se numeste
intersect ia mult imilor A si B.
Denit ia 6. Dac a A B = , spunem c a mult imile A si B sunt
disjuncte.
Denit ia 7. Mult imea A \ B = {x : x A x / B} se numeste
diferent a mult imilor A si B.
Denit ia 8. (a, b)
def
= {{a}, {a, b}} se numeste perechea ordonata de-
terminat a de elementele a si b.
Observat ia 9. Se considera ca toate perechile ordonate (a, b) cu a A
si b B constituie o mult ime.
Denit ia 9. A B = {(a, b) : a A b B} se numeste produsul
cartezian al mult imilor A si B.
Propozit ia 1. Pentru orice mult imi A, B si C au loc relat iile:
a) A B A A B.
b) A B = B A; A B = B A.
c) (A B) C = A (B C); (A B) C = A (B C).
d) A(BC) = (AB) (AC); A(BC) = (AB) (AC).
e) A(BC) = (AB) (AC); A(BC) = (AB) (AC).
Exercit iul 1. Demonstrat i propozit ia 1!
Fie E o mult ime.
4 G. MINCU
Denit ia 10. Pentru A E, denim complementara lui A n raport
cu E ca ind mult imea E \ A.
Notat ia utilizat a pentru complementara lui A n raport cu E este

E
A. Dac a E este subnt eleas a n context, atunci complementara lui
A n raport cu E se mai noteaz a si A.
Regulile lui de Morgan: Dac a A, B E, atunci:

E
(A B) =
_

E
A
_

E
B
_
si
E
(A B) =
_

E
A
_

E
B
_
.
Exercit iul 2. Demonstrat i regulile lui de Morgan!
Denit ia 11. Dac a E este o mult imenzestrat a cu o lege de compozit ie
, iar A, B E, denim A B = {a b : a A b B}.
Dac a a E, not am aE (respectiv, Ea) n loc de {a}E (respectiv,
de E {a}).
Exemplul 3. a) {1, 2, 3} +{10, 20} = {11, 12, 13, 21, 22, 23}
b) {1, 2, 3} {10, 20} = {19, 18, 17, 9, 8, 7}
c) {1, 2, 3} {10, 20} = {10, 20, 30, 40, 60}
d) 2Z = mult imea numerelor ntregi pare.
e) 3Z + 1 = mult imea numerelor care prin mp art ire la 3 dau restul 1.
f) {1, 1} N = Z.
3. familii de multimi
Pentru generalizarea chestiunilor din paragraful precedent, este nece-
sar a o modalitate de a gestiona ,,un num ar mare de mult imi. Una din
cele mai frecvente abord ari ale chestiunii este urm atoarea
4
:
Denit ia 12. Prin familie de mult imi indexata dupa mult imea
I nt elegem o funct ie denit a pe I si ale c arei valori sunt mult imi.
Vom nota familia mult imilor M
i
, i I, cu (M
i
)
iI
.
O consecint a imediata a axiomelor teoriei mult imilor este aceea c a
putem deni reuniunea oric arei mult imi de mult imi. Este legitim a deci:
Denit ia 13. Prin reuniunea familiei de mult imi (M
i
)
iI
nt elegem
mult imea {x : i I x M
i
}.
4
Pentru a plasa aceste considerat ii imediat dupa cele pe care le generalizeaza,
utilizam aici denit ia not iunii de funct ie (cursul 2), care nu se bazeaza pe chestiunile
din acest paragraf.
CURSUL 1: MULT IMI 5
Notat ia pe care o vom folosi pentru reuniunea familiei de mult imi
(M
i
)
iI
este
_
iI
M
i
. n situat ia n care I = {1, 2, . . . , n}, reuniunea
familiei ment ionate se noteaz a si
n
_
i=1
M
i
, iar daca I = N, reuniunea
familiei (M
i
)
iI
se noteaza si

_
i=1
M
i
sau
_
i1
M
i
Denit ia 14. Prin intersect ia familiei de mult imi (M
i
)
iI
nt elegem
mult imea {x : i I x M
i
}.
Notat ia pe care o vom folosi pentru intersect ia familiei de mult imi
(M
i
)
iI
este

iI
M
i
. n situat ia n care I = {1, 2, . . . , n}, intersect ia
familiei ment ionate se noteaz a si
n

i=1
M
i
, iar daca I = N, intersect ia
familiei (M
i
)
iI
se noteaza si

i=1
M
i
sau

i1
M
i
Armat iile propozit iei 1 se generalizeaz a astfel:
Propozit ia 2. Pentru orice familie de mult imi (A
i
)
iI
si pentru orice
mult ime B au loc relat iile
5
:
a) i I

iI
A
i
A
i


iI
A
i
.
c) Dac a I =

jJ
I
j
, mult imile familiei (I
j
)
jJ
ind disjuncte dou a
c ate dou a, atunci
_
iI
A
i
=
_
jJ
_
_
_
iI
j
A
i
_
_
si

iI
A
i
=

jJ
_
_

iI
j
A
i
_
_
.
d) B
_
_
iI
A
i
_
=
_
iI
(B A
i
) si B
_

iI
A
i
_
=

iI
(B A
i
).
e) B
_
_
iI
A
i
_
=
_
iI
(B A
i
) si B
_

iI
A
i
_
=

iI
(B A
i
).
5
Punctul b) al propozit iei 1 se generalizeaza la:
b) Pentru orice funct ie bijectiva : I I,

iI
A
(i)
=

iI
A
i
si

iI
A
(i)
=

iI
A
i
.
6 G. MINCU
Toate considerat iile anterioare sunt, desigur, valabile si pentru familii
de submult imi ale unei mult imi date.

In acest context funct ioneaza
urm atoarea variant a generalizata a regulilor lui de Morgan:
Propozit ia 3. Dat a ind familia (A
i
)
iI
de submult imi ale mult imii
E, au loc relat iile:

E
_
_
iI
A
i
_
=

iI

E
A
i
si
E
_

iI
A
i
_
=
_
iI

E
A
i
References
[1] T. Dumitrescu, Algebra, Ed. Universitat ii din Bucuresti, 2006.
[2] C. Nastasescu, C. Nit a, C. Vraciu, Bazele algebrei, Ed. Academiei, Bu-
curesti, 1986.