Bibliografia obligatorie pentru Testul de seminar tip sintez la disciplina

Politologie general:
Bobbio, Norberto, (1998), cap. Limitele puterii, cap. Democraie i egalitate, cap.
ntlnirea dintre liberalism i democraie, n Liberalism i democraie, Ed. Nemira,
Bucureti LINK
Gail Kliman (!"""), Politica duplicitii, Editura #umanita$, Bucureti, cap
Legiferarea reproducerii n socialism% cap. Rspndirea cuvntului- Propaganda.
Li&p'art, (rend, (!""") cap. ) Modelul consensualist al democraiei, cap. 8 isteme
electorale! Metodele ma"oritar i pluritar contra repre#entrii proporionale n
Modele ale democraiei! $orme de guvernare i funcionare n trei#eci i sase de ri,
Ed. *olirom, Iai +,I
Nira -u.al /a.i$ (!"")), %en i naiune, Editura 0ni.er$, cap. +emeile i reproducerea
bioloic1 a na2iunii.
*r.ule$cu, 3ri$tian, (!""!), cap. tatul & cadrul instituional al politicii, cap. 'nstituii
politice i guvernarea n Politici i instituii politice, Ed. 4rei LINK
5eiller, /aniel6Loui$, (liva"ele lui Ro))en n anali#a partidelor din *uropa central n
/e 7aelle, 8ean69ic'el, (!"")) Partide politice i democraie n *uropa central i de
est, Ed. #umanita$, Bucureti.
5eiller, /aniel6Loui$, cap. Revenirea n vec+ile cliva"e, n Partidele politice din *uropa,
In$titutul European Iai. +,I
1. Bobbio Norberto:"Liberalism si democratie"
ap: Limitele puterii
'ttp:;;<<<.$cribd.com;doc;1!"1=>89";Bobbio6Liberali$m6$i6
democratie?@ull$creen
!. Bobbio Norberto:"Liberalism si democratie".
6 Norberto Bobbio apartine @amiliei politice $i intelectuale a $tanii democratice europene
interbelice $i calitatea lui de baAa ce reie$e din operele $ale e$te con$ec.enta
6*t liberali$m, di@erentele $ociale $i economice nu $unt un rau in $ine, ci $emnul unei $ocietati
care @unctioneaAa, al unei acti.itati economice $anatoa$e.
6*otri.it lui Bobbio, libertatea $i ealitatea $unt, @iecare in parte, .alorile central ale
liberali$mului, $i re$pecti., democratiei. Liberali$mul e$te mai deraba o linie ma&ora a andirii
politice, in timp ce democratia e$te o metoda de u.ernare. Liberali$mul are in .edere inradirea
puterii in $copul promo.ariiindi.idului, iar democratia promo.eaAa indi.idual prin larirea
acce$ului la putere.
*ri.ite i$toric, lib. $i dem. $unt proce$e antitetice: lib i$i propune ca tinta limitarea dra$tica a
domeniului de eBercitiu al puterii, in $c'imb democratia.iAeaAa permanenta eBtindere a ace$tui
domeniu, pana la complete $a$uprapunere cu $coietatea.
5i lib $i dem. (u ca punct de plecare o conceptie indi.iduali$ta a$upra$ocietatii, cu $inura, dar
complicata deo$ebire ca nu concep indi.idul inacela$i mod.
/e reula, lib. .aloriAeaAa indi.idul $ub $pecia libertatii $i a $inularitatiide$tinului, pe cand
democratia i$i repreAinta indi.idual $ub $pecia ealitatii $i ade$tinului $olidar.
In acceptia $a cea mai comuna, prin liberali$m $e intelee o conceptie de$pre$tat, con@orm careia
$tatul are puteri $i @unctii limitate% ca atare el $e opune$tatului ab$olute.
*rin democratie, $e intelee una din numeroa$ele @orme deu.ernare, $i anume aceea in care
puterea $e a@la nu in mainile unuia $au alecator.a, ci in mainile tuturor, $au mai bine Ai$, ale
ma&oritatii% ca atare, ea $eopune @ormelor autocratice de u.ernare, ca monar'ia $au oliar'ia.
(ntiteAa dintre lib $i democratie
E$te .orba pe de o parte de eBienta de a limita puterea, iar pe de alta parte, deeBient e a o
imparti. (nticii C $cria Ben&amin 3on$tant C urmareau o impartire a puterii $ociale intre toti
cetatenii. ($ta numeau ei libertate. 9odernii urmare$c$ecuritatea po$e$iunilor pri.ate% ei nume$c
libertate arantiile acordate prinintermediul unor in$titutii, ace$tor po$e$iuni pri.ate
*remi$a @ilo$o@ica e$entiala a $tatului liberal o con$tituie doctrina drepturilor omului, care a@irma
ca omul, toti oamenii @ara di$criminare, au in mod natural,anumite drepturi @undamentale, ca dr
la .iata, la libertate, la $iuranta, la@ericire, dr pe care $tatul treb $a le re$pecte $i$ a le aranteAe
impotri.a oricarei po$ibile incalcari din partea alctui.a.

/reptul natural, ca doctrina con@orm careia eBi$ta lei care nu $unt datorate.ointei umane, $i
care, preced @ormarea oricarui rup $ocial

LocDe, unu dintre oarintii liberali$mului modern, pleaca de la $tarea de naturade$cri$a ca o $tare
de libertate per@ecta $i de ealitate u.ernata de o lee denatura, care Eii in.ata pe toti oamenii
care .or $a o con$ulte ca, @iind toti eali $iindependent, nimeni nu treb $a dauneAe .ietii,
$anatatii, libertatii $au bunurilor altoraF

/ pd. i$toric, $tatul liberal apare printr6o eroAiune continua $i prore$i.a a puterii ab$olute a
reelui $i in per i$torice de criAa mai acuta, printr6o rupturere.olutionara.

6/pd. rational, $tatul liberal e$te eBplciat ca reAultat al unui accord intre inid.iAicare $unt liberi
in $tarea initiala $i care con.in la $tabilirea obliatiilor $trictnece$are pt o con.ietuire $tabile $i
pa$nica

6(@irmarea dr naturale $i contractuali$mul $unt $tran$ leate

6+ara indi.iduali$m, nu eBi$ta liberali$m

6Liberali$mul e$te o doctrina a $tatului limitat, @ie in pri.inta puterii, @ie in pri.inta @unctiilor $ale

6*t a de$emna primul caA, Notiunea curenta @olo$ita e$te $tatul de drept, iar pt ade$emna cel de6al
doilea caA e$te $tat minimal
Lib. concepe $tatul atat ca $tat de drept cat $i ca $tat minimal

65tatul liberal $e a@irma in lupta impotri.a $tatului ab$olut, in apararea $tatuluide drept $i imp
$tatului maBimal, in apararea $tatului minimal

6/in $tatul de drept @ac parte toate acele mecani$me con$titutionale careimpiedica eBercitiul
aritrar $i ileitim al puterii $i impieidca $au de$cura&eaAaabuAul ace$teia $au eBercitiul $au ileal:
controlul puterii eBecuti.e de catre puterea lei$lati.e $au controlul u.ernului de catre
parlament, o autonomie relati.a a tuturor @ormelor $i ni.elurilor u.ernarii locale @ata de
u.ernarea central
/pd. al indi.idului, din acre $e pune pb liberali$mului, $tatul e .aAut ca un raunece$ar: @iind un
rau, c'iar daca nece$ar, $tatul treb $a inter.ina cat mai putin po$ibil in $@era de actiune a
indi.iAilor.
5i la Kant $i la 5mit', doctrina limitelor, indatoririlor $tatului $e baAeaAa pe primatul libertatii
indi.idului @ata de puterea $u.erana $i, in con$ecinta, pe$ubordonarea $arcinilor $u.eranului,
drepturilor $au intere$elor indi.idului

4ema libertatii indi.iduale ca unic obiecti. al $tatului $i cea a $tatului ca mi&loc$i nu ca $cop in
$ine
Lib., ca teorie a $tatului, e$te modern, in .reme ce democratia, ca @orma deu.ernare e$te antica%
dem.
E$te de@inite ca u.ernare a celor multi, ama&oritatii $au a celor $araci, o u.ernare a poporului.

In $en$ul lor lar, cand $e eBtind la $@era economica, lib $i ealitatea $unt .alorianititetice, in
$en$ul ca nu $e poate actualiAa pe deplin una dintre ele, @aralimitarea $en$ibila a celeilalte: o
$ocietate liberala $i de liber $c'imb e$teine.itabil inealitara% tot a$t@el, o $ocietate ealitara e$te
in mod ine.itabil neliberala.
3onceptia liberala e$te indi.iduali$ta, con@lictuala $i plurali$ta, in timp ceconceptia ealitara e$te
totaliAanta, armonioa$a $i moni$ta

*t liberal, principalul obiecti. e$te eBpan$iunea per$onalitatii indi.iduale, c'iar daca deA.oltarea
per$onalitatii mai boate $i inAe$trate $e poate @ace indtreimentul deA.oltarii per$onalitatii mai
$arace $i mai putin inAe$trate% ptealitar, princ obiecti. e$te deA. comunitatii in an$amblul ei,
c'iar cu pretulreducerii $@erei de libertate a particularilor

5 @orma de ealitate care e$te compatibila cu libertatea e$te ealitatea inlibertate: ceea ce
in$eamna ca oricine treb $a $e bucure de o libertatecompatibila cu lib celuilalt $i $a poate @ace tot
cea ce nu leAeaAa eala libertatea celorlalti. (cea$ta @orma de ealitate a in$pirat ! principii
@undamentale careau @o$t enuntate in norme con$titutionale: ealitatea in @ata leii $i ealitatea
indrepturi
6 lib $i dem $unt de$tinate $a nu $e intalnea$ca

6Lib e$te compatibil cu dem, dar democratia poate @i con$ ca o deA. naturala a$tatului liberal,
in$a doar daca ea nu e$te pri.ita din per$pec idealului $auealitar, ci din per$pec @ormulei $ale
politice, care e$te $u.eranitatea populara

656a a&un$ la o a$emenea interdependenta intre cele doua, incat, daca la inceput$6au putut @orma
$tate liberale care nu erau democratice, a$taAi, nu ar mai putea@i concepute $tate liberale
nedemocratice, $i nici $tate democratice, care $a nu@ie $i liberale. ($taAi, metoda democratic e$te
nece$ara pt pa$trarea dr @undamentale ale per$oanei, care $tau la baAa $tatului liberal.
6*a$trarea acet$or drepturi e$te nece$ara pt o @unctionare corecta a metodei democratice.

6Idealurile liberale $i metoda democratic $6au intrepatrun$ in a$a ma$ura
in e.olutia lor incat, a$taAi, numai $tatele care au luat @iinta prin re.olutii liberale$unt
democratice $i numai $tatele democratice prote&eaAa dr omului% toate$tatele autoritare din lume
$unt deopotri.a antiliberale $i antidemocratice

6Leatura reciproca dintre liberali$m $i democratie e$Ate po$ibila deoareceambele au acela$i
punct e plecare: indi.idual

6Intreaa i$torie a andirii politice e$te dominate de o mare di'otomie:oranici$m $i
indi.iduali$m(atomi$m). 3u aproBimatie, oranici$mul e$te antic,iar indi.iduali$mul modern
6In .reme ce oranici$mul con$ $tatul ca un imen$ copr alc din part icecontribuie, @iecare dupa
propria de$tinatie impreuna cu toate celelalte la .iataintreului, @ara $a atribuie totu$i nicio
autonomie indi.iAilor particulari %indi.iduali$mul con$ $tatul ca un an$amblu de indi.iAi $i ca un
reA al acti.itatiilor $i al raporturilor pe care le $tabile$c intre ei.
6*rincipiul con$tituti.e aloranici$mului a @o$t @ormulata o data pt totdeauna de (ri$totel, in
primele pa ale *oliticii.
*t a a$i o teorie indi.iduali$ta complete, e$te ne.oie $a a&unem pana la #obbe$, care porne$te
de la ipoteAa unei $tari de natura in care eBi$tanumai indi.iAi $eparate unii de altii de pa$iunile $i
inter$ele lor contradictorii $icon$tran$i $a $e reunea$ca de comuna cord intr6o $ocietate politica pt
a e.ita d$itruerea reciproca

6(tat indi.iduali$mul liberal cat $i cel democratic iau na$tere in opAitie cudi@eritele @orme de
oranici$m, prin intermediul a ! procede di@erite: prin perimarea totalitatii $i prin diAol.area
interna a unitatii lobale compacte.

6/e6a lunul $ec al GIG, proce$ul de liberaliAare $i cel de democratiAare aucontinuat $a $e
deA.olte cand impreuna, cand $eparate, dupa cum eBtinderea $u@raiului era con$ o interare
nece$ara a $tatului liberal $au un ob$tacol incalea deA.oltarii lui, o cre$tere $au o diminuare a
libertatii.

Haportul dintre liberali$m $i democratie poate @i:
a.Lib $i idem $unt compatibile $i deci compoAabile, in $en$ul ca poate eBi$taun $tat liberal $i
democratic @ara a $e eBclude, in$a in ace$t @el un $tat liberal$i nedemocratic $au un $tat
democratic $i neoliberal C rap de po$ibilitate

b.Lib $i democratia $unt opu$e, in $en$ul ca dem du$a pana la con$ecintele$ale eBtreme $@ar$e$te
prin a di$true $tatul liberal C rap de impo$ibilitate

c.Lib $ idem $ut leate in mod nece$ar, in $en$ul ca numai dem e$te in ma$ura$a realiAeAe pe
deplin idealurile liberale $i numai $tatul liberal poate @iconditiia actualiAarii democratiei C rap de
nece$itate
Tirania ma"oritatii
3ele doua aripi ale liberali$mului European, cea con$er.atoare $i cea radical $unt @ bine
repreAentate de ! autori liberali ma&ori din $ec trecut, $i anume:(leBi$ de 4oIue.ille $i 8o'n
5tuart 9ill.
In ciuda di@erentelor de traditie,cultura $i temperament, opera lor repr intrutotul ceea ce era
comun in cele !traditii principale ale andirii liberale europene, cea enleAa $i cea @ranceAa

4oIue.ille a @o$t mai deraba liberal $i nu democrat.
Era @erm con.in$ ca libreliioa$a $i morala, mai mult decat cea economica, repr baAa oricarei
.ieti ci.ile.
4oata .iata a @o$t muncit de intrebarea daca .a putea $upra.ietuilibertatea in $ocietatatea
dmocratica $i cumJIn limba&ul lui 4oIue.ille,democratie in$eamna pe de o parte acea @orma de
u.ernare in care toti participa la lucrul public $i care e contrariu ari$tocratiei $ip e de alta
parte,$ocietatea care $e in$pira din idelaul de ealitate $i care .a $@ar$i prin a in'iti$ocietatile
traditionale @ondate pe o ordine ierar'ica de ne$c'imbat.(menintarea la adre$a democratiei ca
@orma de u.ernare et$e pt
4oIue.ille cade alt@el $i pt 9ill tirania ma&oritatii: pericolul ca democratia $a e.olueAe ca
oactualiAare prore$i.a a idealului ealitar e$te ni.elarea, care conduce la de$poti$m.
*ri.ind democratia ca pe o eBaltare a .alorii de ealitate, poilice $i$ociale,4oIue.ille $e
do.ede$te a @i ade$ea un autor liberal $i nu unul democrat
El a$eaAa lib indi.idului inaintea ealitatii $ociale a.and con.inereaca poparele democratice nu
traie$c pt ealitate, a$t@el incat, c'iar daca .or Fealitate in libertateF, ele .or .rea, atunci cand nu
o pot obtine pe acea$ta $iEealitatea in $cla.ieF.
4irania ma&oritatii e$te un principiu care acorda mai multa importanta @orteinumarului decat
indi.idualitatii particulare. Emai multi oameni la un loc $untmai luminati $i mai intelepti decat
unul $inurF, numarul pre.aland a$upracalitatii.

*t un liberal ca4oIue.ille, puterea e$te mereu ne@a$ta.
* b politica prin eBcelenta e$te cea relati.e nu atat la cine detine puterea, cat la modul in care e$te
controlata $i limitat acea$ta.

3and $e acorda unei puteri oarecare, indi@ ca e$te .b de un ree $au un popor,de o democratie $au
de o ari$tocratie, dr $i po$ibilitatea de a @ace orice Kermenele tiraniei
4oIue.ille $imtea totala nepotri.ire intre idealul liberal, pt care ceea ceconteaAa e$te independeta
per$oane in $@era morala $i $entimentalL $i idealulealitar, care .rea o $ocietate compu$a din
indi.iAi a$emanatori in pri.intaa$piratiilor, a u$turilor, a ne.oilor $i a conditiilor

5pre deo$ebire de 4oIue.ille, 9illera $i liberal $i democrat: el con$ democratiaca o edA.oltare
@irea$ca $i con$ec.enta a principiilor liberale.

9ill e$te un utilitari$t declarat $i con.in$% 9ill inteleea @ericirea ca placere, ca ab$enta a durerii.
/e alt@el, utilitari$mul e$te preocupat nu de utilitateaindi.idului $eparata de cea a altor indi.iAi,
ce de utilitate $ociala
La @el ca $i 4oIue.ille, 9ill $e temea de tirania ma&oritatii $i o con$ unul dintre pericolele de
care $ocietatea treb $a $e paAea$ca

3ea mai buna @orma de u.ernare e$te democratia repreAentati.a carecon$tituie urmarea naturala
a unui $tat care .rea $a a$iure cetatenilor $ailibertatea maBimaM

3ea mai buna u.ernare libera e$te cea in care toti participa la bene@iciullibertatii. 0nul dintre
remediile ce pot @i adu$e tiraniie ma&oritatii e$te ca laaleeri $a participe $i cla$ele populare.
*articiparea la .ot are o mare putereeducati.e
In a@ara de cei care dau @aliment, $i de debitorii periculo$i, 9ill ii eBclude de ledreptul de .ot pe
anal@abeti $i pe cer$etori. 9ill e$te @a.orabil .otului @eminine.
+emeile au mai mare ne.oie de .ot decat barbatii, intrucat, @iind mai $labe dpd.@iAic, ele depind
pt protectia lor de $ocietate $i de lee.

(l doilea remediu impotri.a tiraniie ma&oritatii con$ta pt 9ill intr6o $c'imbarea $i$temului
electoral, adica in trecerea de la $i$temul ma&oritar la $i$t proportional.

Incepand cu cea de6a doua &umatate a $ec trecut, a a.ut loc intrarea pe $cena politica a mi$carii
muncitore$ti, care $6a in$pirat tot mai mult din doctrinele$ociali$te, opu$e celor liberale, @ara a
re@uAa in $c'imb metoda democratic.
EBi$ta un criteriu di$tincti.e con$tant $i determinant care $epara doctrina$ociali$ta de toate
celelalte: critica proprietatii pri.ate ca $ur$a princ aEinealitatii dintre oameniF $i eliminarea ei
totala $au partial ca proiect al$ocietatii .iitoare.
In .reme ce raportul dintre liberali$m $i $ociali$m a @o$t unul de opoAitie neta,rap dintre
$ociali$m $i democratie a @o$t mai deraba, inca de la inceput, unulde complementaritate, a$a
cum @u$e$e pana atunci rap dintre democratie $iliberali$m.

5ociali$mul con$ ca incompatibil cu liberali$mul, nu era deloc incompatibil cu democratia.
*t a intari le de compatibilitate dintre $ociali$m $i democratie, au@o$t a.an$ate ! teAe: $6a
a@irmat ca proce$ul de democratiAare ar @i produ$con$tituirea unei $ocietati $ociali$te, baAate pe
tran$@ in$titutiie proprietatii $i pecolecti.iAarea princ mi&loace de productie% in al doilea rand $6a
a.an$at ideea canumai odata cu con$tituirea $oc $ociali$te $6ar @i con$olidat $i larit participarea
politica $i ar @i de.enit po$ibila realiAarea pe deplin a democratiei.
*e baAaace$tor ! teAe, rel indi$olubila dintre democratie $i $ociali$m a @o$t in@ati$atadin per$pec
princ curenteale $ociali$mului ca o conditie nece$ara a con$tituirii$oc $ociali$te, iar din per$pec
curentelor democratice ca o conditie a deA.democratiei in$e$i.

In @a.oarea $uperioritatii democratiei $ociali$te @ata de cea liberala eBi$ta maimulte arumente: in
.reme ce democratia liberala $6a na$cut ca democratierepreAentati.a, democratia $ociali$ta .a @i
o democratie directa , @ara repreAentanti.
In plu$, in .reme ce in democratia liberal dr poporului de a participa direct $au indirect la
deciAiile politice nu e$te in$otit de o di$tribuiremai ec'itabila a puterii economice, in democratia
$ociali$ta acea$ta di$tribuiremai ec'itabila de.ine unul dintre primele obiecti.e ale $c'imbarii
reimului economic, realiAand idealul ultimo al democratiei care e$te deplina ealitate intre
oameni.
+aptul ca mi$cari politice atat de di@erite, precum cea liberala $ic ea $ociali$taau imbrati$at
idealul democratic, democratia e$te un @el de numitor comun altuturor reimurilor care $6au
deA.oltat in tari mai a.an$ate dpd. economic $i politic. Nu trebuie totu$i $a credem ca notiunea
de democratie a rama$ aceea$iin trecerea de la democratia liberala la cea $ociala.

/em $ociala pretinde ca e $uperioara in rap cu cea liberal, @iindca a in$erat propria declaratie de
drepturi, dr $ociale, care $e adaua dr de libertate% @ata dedemocratia $ociali$ta, in $c'imb, ea e$te
numai o prima @aAa.

(paritia $i ra$pandirea doctrinelor $i mi$carilor $ociali$te ca $i alianta ace$toracu partidele
democratice au rede$c'i$ con@lictul i$toric dintre liberali$m $idemocratie.

*rin neoliberali$m $e intelee a$taAi in rpimul rand o dcotrina economica,con$ec.enta,
liberali$mul politici @iind doar o modalitate de actualiAare aace$tuia, nu mereu nece$ara.

/i@erenta dintre cele ! princiopii de.ine mai clara daca ne imainam cui li $eopun ele:
democratia $e opune u.ernarii autoritare, iar lib. totalitari$mului.
Nucleul liberali$mului cla$$ic: o teorie a limitelor puterilor $tatului, deri.ate din pre$upunerea
drepturilor $au intere$elor indi.idului, precedente @ormarii puterii politice, dintre care nu poate
lip$i dr la propr indi.iduala.

Lib. e$te doctrina E$tatului minimalF. 5pre deo$ebire de anar'i$ti, pt care $tatule$te raul ab$olute
$i deci treb eliminate, liberalii cred ca $tatul e$te tot un rau,dar unul nece$ar $i de aceea el treb
con$er.at intre anumite limite pe cai po$ibil re$tran$e.
# autori liberali:
*ierre 9anent, Karl
*opper, Lud<i .on 9i$$e$

*ierre 9anent .edea in democratie un $i$tem care nu mai are ab$olute niciunEconcurent ideoloic
credibilF .
/e.enita unica, democratia pare a pierde c'iar calitatea de reim in ma$ura in care ace$ta
pre$upune multiplicitatea.

/em e$te un mi&loc prin care $e incerca e.itarea cu orice pret a tiraniei.
Lud<i .on 9i$$e$: dem $i piata au in comun aleerea.
/ar, in .reme cealeerea democratic e$te un rara, de$@a$urata la inter.al preci$e
determinate,aleerea con$umatorului e$te cotidiana, orientata de pre@erinte $i u$turi impo$ibil de
relementat.
/em e$te $c'ita imper@ecta a aleerii Ailnice.
/em nu EmaiF e$te reim politic,ci reliie% dem nu e$te reim politic, ci mi&loc de a e.ita
.iolenta% dem nu e$tereim politic, ci incarnarea imper@ecta a pietei.

/em. e$te o reliie (9anent), un banal mi&loc (*opper), o anticipare a pieteilibere (9i$$e$).

5olutia con$er.atoare a@irma ca democratia a&un$a reliie a unei .ointe $labe,care $e .rea pe $ine
$e incoroneaAa cu un di$cur$ de tip i$toric care treb $ae.oce e.olutia intelectuala a reimului
numit democratie. 5olutia $ocial6democrata $u$tine ca dem. $ecreta un di$cur$ in care e$te
conditionata derecunoa$terea erorii proiectului utopic. 5ol libertariana .ede in dem. acel
popa$intermediarN al unei .ointe tari a carei @orta deplina $6a mani@e$tat abia in piatalibera

5tana a @o$t intotdeauna prore$i$ta, a creAut in per@ectibilitatea omului $i a$ocietatii, in timp ce
dreapta a @o$t mai $ceptica $i a pu$ accentual peF ordineF,a acceptat inealitatile$i nu a redu$
andirea politica la rationali$muleBclu$i.i$t% pe plan economic, $tana a $u$tinut intere$ele
muncitorilor $i a preconiAat inter.entia $tatului in mecani$mul pietei, in timp ce dreapta
aincura&at initiati.a particulara $i deA.oltarea economiei de piata
/e la o .remein$a, $tana politica ainceput $a $e combine cu dreapta economica, iar dreapta
politica a acceptat principii din ar$enalul $tanii economice.

,de@ a democratiei: E@orma de u.ernamant con$tituita din reuli care permitreAol.area
con@lictelor $ociale @ara a @i ne.oie $a $e @aca apel la .iolentaF.

/i$tinctia $tana6dreapta $e baAeaAa pe di$tinctia intre $acru $i pro@ane, $tanainclinand de reula
$pre atei$m.
#. $ail %ligman &!'''() Politica duplicitii) *ditura +umanitas)
Bucure,ti)
cap Legiferarea reproducerii n socialism-
cap. Rspndirea cuvntului- Propaganda.
ap.! Legiferarea reproducerii in socialism
Inter.entia $tatului in $@era pri.ate a @acut parte din $trateia denumita OHecon$tructia
politica a @amilieiP. (u @o$t promulate o $erie de lei $i decrete care .iAau re$tructurarea
relatiilor @amiliale, a relatiilor intre $eBe, atitudinea @ata de corp $i reproducerea umana.
Lei$latia $ociali$ta pri.ind a.ortul a cuno$cut doua mari etape care core$pund e.olutiei
con$tructiei $ociali$mului in tara noa$tra.
Prima etapa e$te cea a obedientei @ata de 0H55 $i @ata de ideea comuni$mului
international, care a a.ut ca reAultat @aptul ca lei$latia pri.ind a.ortul din Homania a @o$t
olinda celei din 0H55.
($t@el in 19=8 e$te re.iAuit articolul =8! din 3odul *enal, prin care era incriminat
a.ortul. In 0H55 a.ortul @u$e$e incriminat inca din 19)Q. Legalizarea a.ortului in /omania
in 1012 apare intr6un conteBt international @a.orabil. In 0H55 a.ortul @u$e$e lealiAat in 19RR,
iar in ma&oritatea tarilor $ociali$te in 19RQ. , alta cauAa pentru lealiAarea a.ortului a @o$t ne.oia
de @orta de munca care a aparut in urma indu$tialiAarii $ociali$te. Holul e$ential al @emeii. care a
@o$t $ubliniat in acea$ta perioada e$te cel de muncitoare $alariata, in de@a.oarea rolului de mama.
5tati$ticile arata ca intre 19=Q $i 19RQ rata natalitatii a $caAut incontinuu, ceea ce
demon$tra ca e@ectele leii din 19=8 prin care era interAi$ a.ortul erau ineBi$tente $i ca @emeile
recureau la a.orturi ileale. 0n moti. principal era conteBtul eneral. Homania $e a$ea dupa
terminarea celui de6al doilea raAboi mondial in plina perioada de tranAitie demora@ica, adica in
trecerea de la tiparele traditionale ale @ertilitatii $i mortalitatii la cele moderne. 0n alt moti.
pentru $caderea natalitatii era ca in circum$tantele re$pecti.e, de mobilitate $ociala $i eora@ica
cre$canda, erau pre@erate @amiliile mai mici.
3 doua etapa in e.olutia lei$latiei pri.ind reproducerea core$punde cu a@irmarea lui
3eau$e$cu $i cu dorinta ace$tuia de a impune un $ociali$m national.. /in ace$t moment, deciAiile
luate de catre Homania .iAau tocmai di$tantarea de 0H55. *ronatali$mul6 $u$tinerea acti.a a
cre$terii demora@ice6 a @o$t una dintre tra$aturile e$entiale ale comuni$mului nationali$t al lui
3eau$e$cu. In ace$t conteBt a @o$t adoptat 4ecretul 22'51066 prin care a.ortul era interAi$, cu o
$erie de eBceptii. *olitica lui 3eua$e$cu pri.ind natalitatea a cuno$cut de a$emenea perioade u$or
di@erite. *rima perioada e$te cuprin$a intre 19QQ $i 19>=, cea de6a doua intre 19>= $i 198), iar
ultima intre 198) $i 198=.
Introducerea in 19QQ a ace$tei lei$latii a @o$t moti.ata in primul rand politic. /e$i
moti.ul in.ocat de propaanda era cre$terea @ortei de munca, principalul intere$ $e lea de
eBprimarea autodeterminarii $i de poAitionarea eopolitica a Homaniei in $@era relatiilor
internationale.
*7ceptii de la 4ecretul 22'51066
6 $arcina pune .iata @emeii intr6un pericol care nu poate @i inlaturat prin alte
mi&loace
6 unul dintre parinti $u@era de o boala ra.a care $e tran$mite ereditar $au care
determina mal@ormatii conenitale
6 @emeia in$arcina preAinta in.aliditati ra.e @iAice, p$i'ice $au $enAoriale
6 @emeie e$te in .ar$ta de pe$te =R de ani
6 @emeia a na$cut patru copii $i ii are in inri&ire
6 $arcina e$te urmarea unui .iol $au a unui ince$t
Leea pre.edea $anctiuni atat pentru per$oana care intrerupea $arcina, cat $i
pentru complicii $ai. *edep$ele .ariau de la amenda la condamnare e@ectuata la locul de munca
$au in inc'i$oare. *olitica acea$ta a dat $ucce$ in primii doi ani de dupa promularea decretului.
($t@el in 19Q> numarul de na$teri $6a dublat, dar apoi rata @ertilitatii a inceput $a $cada din nou,
in 198) atinan ni.elul din 19QQ.
In 19>= a @o$t demarata o noua campanie, care urmarea $a $ublinieAe Orolul deo$ebit $i
mi$iunea nobilaP a @emeilor in $ocietate $i care a core$pun$ cu (nul International al +emeii.
*ropaanda era in$otita de anumite ma$uri admini$trati.e, precum a$iurarea unor $timulente
materiale $i @inanciare pentru @amiliile cu multi copii, dar $i ma$uri repre$i.e. /ecretul >>" a
cuno$cut anumite modi@icari, care a.eau ca $cop cre$terea controlului a$upra a$upra reproducerii
umane. /eciAiile pri.ind intreruperea leala a $arcinii erau $upu$e unui control birocratic $porit.
La $edintele comi$iilor medicale care a.eau dreptul de a decide e@ectuarea unui a.ort era
obliatorie preAenta unui repreAentat al 9ini$terului (@acerilor Interne $i unul al procuraturii.
Sar$ta @emeilor care a.eau dreptul la a.ort a @o$t coborata la =" de ani. 0na dintre ma$urile
eBtrem de repre$i.e a @o$t OteritorialiAareaP. (.orturile ileale, care $e $oldau cu nece$itatea
unei inter.entii medicale, puteau @i tratate numai in anumite $pitale, $tabilite in @unctie de
di$tributia lor teritoriala. /e a$emenea, in caAul ace$tor a.orturi, medicii nu a.eau dreptul $a
inter.ina imediat, cu eBceptia unor caAuri deo$ebit de ra.e precum bloca& renal, $au $oc
'emoraic. *er$onalul medical trebuia $a a$tepte $o$irea repreAentatilor $tatului care $a analiAeAe
$ituatia $i $a 'otara$ca nece$itatea unei inter.entii. 9a$urile luate in 19>= nu au du$ in$a la un
boom al natalitatii, nici macar pe termen $curt, precum cele din 19Q>, ceea ce do.ede$te ca
populatia de$coperi$e intre timp mi&loace de a $e $u$trae e@ectului ace$tor lei.
( treia perioada a politicii pronatali$te du$e de 3eau$e$cu (198)6 1989) a conci$ cu
deteriorarea eBtrema a conditiilor de trai. (ce$ta 'otara$e ac'itarea cu orice pret a datoriilor
eBterne, moti. pentru care intreaa productie $6a orientat $pre eBporturi. *rincipalele alimente au
@o$t rationaliAate, @urniAarea caldurii $i a electricitatii limitate. /ecretul >>" din 19QQ a @o$t din
nou modi@icat in 198R. 3onditiile in care @emeile puteau $olicita un a.ort leal erau mult mai
dra$tice. Sar$ta la care @emeile puteau $a ceara un a.ort leal a @o$t din nou ridicata la =R ani de
ani. /e a$emenea acea$ta trebuia $a @i na$cut cinci copii $i $a ii aiba in inri&ire. In aceea$i
perioada au @o$t luate ma$uri admini$trati.e care urmau $a $timuleAe indirect cre$terea
demora@ica. ($t@el intreul per$onal medical era con$iderat ra$punAator pentru realiAarea
ace$tor obiecti.e demora@ice. Neindeplinirea indicatorilor pri.ind rata natalitatii aducea o
reduce cu 1RT a $alariului.
ap. 2 /aspandirea u.antului8 Propaganda
3a in toate reimurile lenini$te, propaanda a a.ut rolul de leitimare a reimului $i de educatie
in ma$a. *rincipala metoda ace$teia era redundanta, repetitia acelora$i me$a&e care a.eau rolul de
modi@icare a con$tiintei.
/ecretul din 19QQ a .enit ca o $upriAa pentru populatie, in mod e.ident neplacuta, iar rolul
propaandei a @o$t de a O@abrica con$imtamantulP populatiei. La acea$ta a &ucat un rol e$ential
pre$a, dar $i cadrele de $pecialitate, medicii, carora li $e cerea $a $e eBprime public in @a.oarea
a.ortului.
In @unctie de perioada, propaanda a accentuat di@erite roluri e$entiale ale @emeii in $ocietate.
($t@el intre 19R> $i 19QQ, cand a.ortul a @o$t leal a @o$t promo.at rolul @emeii muncitoare in
uAina, in de@a.oarea celui de mama. InterAicerea a.ortului $i debutul politicii pronatali$te a adu$
in prim plan imainea @emeii mama, care putea contribui e$ential la reproducerea natiunii.
Imainile mamei, ale @amiliilor $i copiilor au inundat $@era publica. In pre$a apareau
nenumarate OeloiiP adu$e materninatii, care era preAentata ca Oimplinirea de$tinului de @emeieP.
5@era publica a cuno$cut de a$emenea o mare a@luenta a $ubiectelor de$pre $anatatea @emeilor $i a
copiilor. 9anipularea $ubiectelor medicale era o practica obi$nuita. ($t@el erau publicate
di@erite $tudii care demon$trau ca @emeile mame dau un randament mai mare decat @emeile @ara
copii $i de a$emenea $unt mai $anatoa$e. +emeile @ara copii $unt eBpu$e pe de alta parte
ri$culului bolilor, depre$iei etc. 9edicii @aceau declaratii publice in ace$t $en$.
/upa 19>= imainea publica @emeii a @o$t oarecum modi@icata. +emeia nu era doar mama, ci in
primul rand actor economic $i politic, de.enind @emeia creator. (cea$ta $c'imbare de optica a
coinci$ cu a@irmarea Elenei 3eau$e$cu in $@era publica. 0n alt moti. in.ocat pentru acea$ta
rede@inire publica a rolului @emeii e$te nece$itatea $uplimentarii @ortei de munca. In di$cur$uri
erau promo.ate .alori precum ealitatea intre $eBe, emanciparea @emeii.
9. Li"p:art) 3rend) &!'''( 888; <=>
1. Nira ?u.al 4a.is &!''#() Gen i naiune) *ditura @ni.ers)
cap. +emeile i reproducerea bioloic1 a na2iunii.
+emeile $i reproducerea bioloica a natiunii
+emeile in@luenteaAa $i $unt in@luentate de proce$ele nationale $i etnice in mai multe moduri. In
calitate de OproducatoriPnaturali de copii, @emeile $unt in con$ecinta Opurtatori de colecti.itateP
in cadrul ranitelor natiunii. *reAentul capitol analiAeaAa inter$ectiile dintre rolurile reproducti.e
ale @emeii $i con$tructiile natiunilor.
Aange si apartenenta
/e obicei apartinem $i intram intr6o colecti.itate prin na$terea in cadrul ace$teia. In unele
caAuri, in $pecial atunci cand ideoloiile ra$i$te $au nationali$te $e intrepatrund @oarte $tran$,
na$terea poate con$titui $inura cale de a intra inr6o colecti.itate, cei care nu $e na$c in cadrul
ace$tei comunitati @iind eBclu$i. 5inura modalitate prin care O$trainiiP pot intra intr6o
colecti.itate nationala e$te ca$atoria cu un membru al comunitatii. /ar, c'iar $i a$a de eBemplu
in caAul leii naAi$te, O$anele purP poate @i OcontaminatP.
EBceptand $uroatul $i adoptia, incura&area, de$cura&area $au uneori @ortarea @emeilor de
a na$te $au nu copii $au de a na$te copii de un anumit $eB, depinde de di$cur$urile 'eemonice
care con$truie$c proiectele nationali$te in anumite momente i$torice. (ce$tea di$cur$uri $un trei
la numar $i anume: oamenii ca putere, di$cur$ul eueni$t, di$cur$ul malt'u$ian.
=amenii ca putere
In cadrul ace$tui di$cur$, O.iitorul natiuniiP e$te perceput ca @iind dependent de cre$terea
$a continua. 0neori, acea$ta cre$tere $e baAeaAa $ip e imiratie. (lteori, depinde aproape in
eBclu$i.itate de puterile reproducti.e ale @emeilor care $unt indemnate $a aiba cat mai multi
copii. Ne.oia de mai multi oameni6de multe ori, de pre@erinta barbati6 poate a.ea o .arietate de
$copuri nationali$te, ci.ile $au militare. E$te ne.oie de oameni ca muncitori, coloni$ti $au $oldati.
In $ocietatile coloniAatoare, cum ar @i (u$tralia, indemnul era Oinmultiti6.a $au pieritiP. In
acea$ta tara, un anumit nicel al Oma$ei de populatieP a @o$t perceput drept crucial pentru
.iabilitatea proce$ului de Ocon$tructie nationalaP.
5i in I$rael imiratia a @o$t puternic incura&ata pentru a aduce oameni care $a populeAe
tara, in$a imiratia dorita a @o$t eBclu$i.i$ta. In $copul de a incura&a @emeile e.reice $a na$ca mai
multi copii au @o$t elaborate o .arietate de politici printre care alocatii pentru copii, concedii de
maternitate $i, timp de cati.a anidupa crearea $tatului (dupa modelul unor politici a$emanatoare
din 0niunea 5o.ietica), decernarea titlului de Omama eroinaP mamelor care a.eau Aece $au mai
multi copii.
4iscursul eugenist
Euenia e$te o p$eudo6$tiinta care $e ocupa nu de marirea unei natiuni ci de OcalitateaP
ace$teia. Euenia nu $e ocupa de cre$terea in conditii mai bune a copiilor, ci incearca $a
predetermine calitatea natiunii prin OnaturaP, prin intermediul procreactiei $electi.e.
In timp ce Oarienii puriP erau obliati $a $e inmultea$ca printr6o .arietate de $timuli
economici $i $ociali, $6a pu$ in aplicare un proram de $teriliAare @ortata a celor O$labi de minteP
$i a altor tipur de O@orme de .iata nedemne $a traia$caP. (ce$t tip de proram nu a @o$t in$a
in.entia naAi$tilor. /e eBemplu in 19!>, 3urtea $uprema a 50( a $u$tinut con$titutionaliAarea in
Sirinia a unei lei a$emanatoare de $teriliAare in.oluntara $i a$t@el de prorame au @o$t
practicate in unele din $udul 50( pana in anii 19>".
4iscursul malt:usian
*roblema $e pune in mod di@erit in tari in cur$ de deA.oltare (din (merica Latina,
3araibe, (@rica, ($ia $i baAinul *aci@ic). In ace$te $tate eBi$ta teama con$tanta ca o cre$tere
continua necontrolata (OeBploAieP) a populatie poate produce un deAa$tru national $au
international. (ici, politicile de control demora@ic .iAeaAa in primul rand reducerea indicelui
lobal de cre$tere. /e cele mai multe ori @emeile $unt populatia tinta OpriAonieraP a ace$tor
politici. 4ara care a mer$ cel mai departe in ace$t $en$ e$te 3'ina. In ani 19R" 9ao .edea
poporul ca o componenta a puterii $i re$ur$elor nationale, in$a anii 19>" au adu$ re.er$ul ace$tei
politici. (u @o$t luate ma$uri $e.ere pentru ca ma&oritatea @amiliilor c'ineAe $a nu aiba mai mult
decat un copil ( unor @amilii minoritare $i din mediul rural li $e inadia $a aiba doi copii daca
primul na$cut era de $eB @eminin). *edep$ele pentru incalcarea ace$tor ma$uri in @ormele lor
eBtreme, includeau intreruperea contractelor de munca pentru parinti $i eBcluderea din
in.atamant a copilului.
E@ectul politicilor malt'u$iene e$te de multe ori pro@und di.iAat pe enuri. (colo unde
pre$iuni puternice in $en$ul limitarii numarului de copii $i acolo unde copiii de $eB ma$culin $unt
mai pretuiti din ratiuni $ocio6economice, a.orturile $i in@anticidul $unt indreptate cu precadere
catre copiii de $eB @eminin. EBi$ta A.onuri de$pre $tate din 3'ina $au India in care anumite
eneratii @ormate din per$oanele na$cute dupa in$taurarea politicilor malt'u$iene $unt 1""T de
$eB ma$culin. 3opiii de $eB @eminin $unt de obicei $i cei mai di$ponibili in $copul adoptiilor
internationale.
6. PBr.ulescu) ristian) &!''!() Bn Politici i instituii politice) *d. Trei
cap. tatul ! cadrul instituional al politicii)
cap. "nstituii politice i guvernarea
'ttp:;;<<<.$cribd.com;doc;1!"1=>8!>;TE!T8"T(!6*ir.ule$cu63ri$tian6!""!6
*olitici6T3RT9+6i6in$titu6T3RT8)6ii6politice3ap6IN54I406T3RT8!6II6
*,LI4I3E6T3RT9E6I6G0SEHN(HE
2. Aeiller) 4aniel8Louis ) *d. +umanitas) Bucure,ti.
cap: li.a"ele lui /oCCen Bn analiza partidelor din *uropa central
Bn 4e Daelle) Eean8Fic:el) &!''#( Partide politice ,i democraGie Bn
*uropa central ,i de est
*aradima cli.a&elor @undamentale in.entat1 de c1tre politoloul i $ocioloul nor.eian 5tein
HoDDan r1mUne eBplica2ia cea mai coerent1, cea mai riuroa$1 i cea mai eleant1 a eneAei
$i$temelor de partide i a multipartidi$mului din Europa. Ea o@er1 repere $tabile, @1cUnd po$ibil1
e.aluarea i $i$tematiAarea etapelor care marc'eaA1 traiectoriile partidelor politice.
1. onstrHngerile interne ale modelului lui /oCCan
+orma ini2ial1 a paradimei celor patru cli.a&e @undamentale, aa cum a @o$t ea @ormulat1
n 19Q> de c1tre HoDDan, repreAint1 aplicarea paradimei (GIL de c1tre 4alcott *ar$on$. 3u
toate ace$tea, marea ma&oritate a cercet1torilor care au utiliAat ace$t model nu $6au @ocaliAat decUt
pe combinarea celor dou1 aBe: @unc2ional1 i teritorial6cultural1, cu cele dou1 re.olu2ii:na2ional1
i indu$trial1 , trecUnd pe$te procedurile care au du$ la @ormularea lor.
3ombinarea aBelor i re.olu2iilor dau natere celor patru cli.a&e @undamentale:
centru;peri@erie,
$tat;bi$eric1,
$ector primar;$ector $ecundar i
proprietari;muncitori. Vn ceea ce ne pri.ete, am nl1turat paradima (GIL n mod deliberat, din
dorin2a de a Wdepar$oniAaP modelul lui HoDDan i de a nlocui contribu2ia $ocioloului american
cu cea a lui 9arB.
4abloul celor patru cli.a&e a @o$t n$cri$ ntr6un $i$tem de tran$@orm1ri, repreAentUnd o etap1
pro.iAorie i care pleac1 de la contradic2ii i$torice trecUnd printr6o matrice a con@lictelor. 5c'ema
e$te a$t@el urm1toarea: contradic2iiXlupteXcon@licteX cli.a&eXcon$en$. *rin termenul de
con@lict $unt de@inite con@lictele $tructurale, nu con@lictele dintre @actuale $au con&uncturale, pe
care le6am numit ten$iuni.
$'%-R. /
(ontradiciile societii liberale
c+imbri sociale tat0mobili#area identiilor1 *conomie de pia0mobili#area resurselor1
2iveluri uprastructuri 3a#a
de contradicie
Dimensiuni
4imp .paratele ideologice5 (apital5munc
.paratele de stat
paiu tat5naiune 6m5natur
$'%-R. 7
(onflictele socio-politice
Mobili#area identitilor resurselor
Mi#e sociale 0revoluia naional1 0revoluie agro-industrial1
'erar+i#ri sociale a8iologic de clase
4eritoriali#are comunitar sectorial-spaial
$'%-R. 9
(ele patru cliva"e fundamentale
Revoluia naional agro-industrial
.8e
$uncional tat vs!biseric Proprietari vs! muncitori
4eritorial (entru vs! periferie Pia vs! natur
SiAualiAate $ub @orma unui tablou, cele patru cli.a&e ale lui HoDDan $e oraniAeaA1 ntr6o matrice
!B!, ntret1ind aBe i re.olu2ii. ,rice ob$er.ator poate con$tata c1 cele dou1 dimen$iuni
con$tituti.e ale tabloului $unt total di@erite. (Bele $unt con$tante, $tabile i uni.er$ale: ele
core$pund raportului $patiu;timp, una dintre $tructurile Undirii umane i repreAint1 cele doua
con$trUneri interne ale modelului.
Vn cele trei tabele preAentate mai $u$ am ncercat $1 eBpunem un lan2 $intamatic. *ierre Ser&an$
de@inete aBele con@lictuale din modelul lui HoDDan ca WaBe $intamaticeP.
*ri.it1 dintr6un un'i teoretic i ab$tract, orice aplicare a modeluli cli.a&elor ia @orma unei
matrici !Bn, adic1 reunete, pe de o parte, cele dou1 modalit12i ale WaBei $intamaticeP i pe de
alta, marile re.olu2ii, care au @1cut po$ibil1 trecerea de la $ocietatea traditional1 la $ocietatea
indu$trial1, reulat1 de pia21, adic1 WaBa paradimatic1Y. He.olu2ia na2ional1 i cea aro6
indu$trial1 marc'eaA1 i$toria ,ccidentului capitali$t deA.oltat.
!. Fodelul) spiritul ,i litera
*olitica comparat1 e$te o $ubdi$ciplin1 politoloic1, caracteriAat1 prin plurali$mul teoriilor i
modelelor% a$upra ace$tui plurali$m $6a con.enit n Ailele noa$tre $1 @ie mp1r2it n trei curente:
ra2ionali$m, culturali$m i $tructurali$m. 9odelul cli.a&elor nu are nicio le1tura cu prima dintre
teoriile enun2ate: teoria cli.a&elor nu are n comun cu acea$ta nici ontoloia i nici caracterul
uni.er$ali$t al metodoloiei. Vn $c'imb poate @i e.ocat1 o le1tura cu culturali$mul, dat1 @iind
nr1d1cinarea modelului n dubla eBperien21 .e$t6european1 de @ormare a $tatului6na2iune i a
pie2ei, n urma deA.olt1rii re2elelor urbane.
3urentul $tructurali$t r1mUne neutru n @a2a uni.er$ali$mului ra2ionalit12ii i n @a2a nc'iderii n
$peci@icacitatea ab$olut1 a culturilor. El pri.ileiaAa uni.er$alitatea $tructurilor Undirii umane i
$inularitatea conteBtelor.
9etoda de lucru adoptat1 n preAenta lucrare con$t1 n introducerea n analiA1 a $i$temelor de
partide care, nainte de @a$ci$m $au comuni$m, puteau @i analiAate prin pri$ma celor patru cli.a&e
ale lui HoDDan. ( doua metod1 de lucru con$t1 n @ormularea unei ipoteAe de cercetare:
articularea dublului proce$ de tranAi2ie c1tre $ociali$m urmat apoi de rentoarcerea la $i$temul
occidental con$tituie o re.olu2ie n termenii lui HoDDan.
#. 3nsamblul paradigmatic occidental: IA:aCing +ands Dit: t:e Past
5i$temul de cli.a&e pe care l6a cuno$cut Europa la $@Uritul anilor Q" r1mUne identic cu cel care $6
a $tabilit n urma eneraliA1rii .otului uni.er$al, dup1 primul r1Aboi mondial, con$iderUndu6$e c1
la acea dat1 modelul a @o$t n'e2at.
*entru HoDDan, re.olu2ia na2ional1 core$punde rupturii $ur.enite n cadrul lumii cretine latine o
dat1 cu He@orma, care @ramenteaA1 unitatea o@erit1 pUn1 atunci de 3'ri$tianita$. La $@Uritul
$ecolului GSI6lea, Bi$erica ,rtodoB1 din 0craina occidental1, nri&orat1 de $ucce$ul He@ormei
i de incapacitatea +anarului de a o a&uta, a cerut $pri&inul ieAui2ilor. E$tonia, prote$tant1 sensu
stricto, a trecut la luterani$m, care apare $ub @orma unor importante monorit12i n 5lo.acia,
0naria, 4ran$il.ania i *olonia, n timp ce cal.ini$mul dobUndete un $tatut pri.ileiat printre
ma'iarii din 0naria, unde catolici$mul r1mUne ma&oritar i mai ale$ n 4ran$il.ania.
VntUrAierea cu care ace$te 21ri au trecut prin re.olu2ia indu$trial1 eBplic1 interoa2iile pe$imi$te
ale lui I$t.an Bibo. 0nul dintre di$cipolii $1i, 8eno 5Auc$, a preAentat Europa de centru i de e$t
ca pe o a treia Europ1, di.iAat1 ntre cultura $a cretin1 occidental1 i modul $1u de produc2ie,
$peci@ic Europei orientale, marcat1 de cea de6a doua a$er.ire. 5itua2ia $e eBprim1 prin cU2i.a
@actori cum ar @i ab$en2a unei re.olu2ii arare, c'iar a unei $imple re@orme, men2inerea marilor
domenii i, n con$ecin21, a rolului important al nobilimii @unciare.
/in punct de .edere al continuit12ii partidelor politice, trei oraniAa2ii au reAi$tat pe durata lunii
perioade comuni$te, @ie c1 @u$e$er1 WmblUnAiteP, @ie ren1$cute ca pa$1rea *'oeniB: e$te .orba
de$pre un partid cretin6democrat i de dou1 partide populi$te 21r1ni$te. *rimul, *artidul *opular
3e' (35L) $e con$titui$e n timpul Imperiului #ab$buric, tradi2ia cretin6democrat1 datUnd din
189=, cUnd $6au @ormat dou1 partide, unul n Boemia i altul n 9ora.ia. (l doilea, *artidul
*opular *oloneA (*5L), creat n 189R i re@ondat n 19") $ub $ila $a actuala (*artidul Z1r1ne$c
*oloneA), e$te $inurul partid Wi$toricP care a continuat $1 eBi$te, dei a cuno$cut o i$torie aitat1,
marcat1 de $ciAiuni i rerup1ri. 5i cea de6a treia @orma2iune, *artidul 9a'iar al 9icilor
*roprietari (+K*), e$te la @el de .ec'e, @ondat la nceputul $ecolului al GG6lea, a intrat n
*arlamentul ma'iar n 19"8.
*reAen2a unui partid ale c1rui r1d1cini dateaA1 din perioada Imperiului (u$tro60nar n cadrul
*arlamentelor ma'iar, poloneA i ce' ate$t1 c1 dou1 cli.a&e roDDaniene au $ubAi$tat dictaturii i
W$ociali$mului realP. *entru 0naria i *olonia e$te .orba depre opiAi2ia urban;rural, eBplicat1 n
termenii WEuropei celei de6a doua erbiiP. 5pre deo$ebire de ace$te dou1 21ri, Hepublica 3e'1 are
aceeai con@iura2ie cu Italia, El.e2ia $au BeneluB. 3u toate ace$tea, men2inerea cli.a&elor
eBi$tente nainte de $o.ietiAarea Europei de centru i e$t $e limiteaA1 la $upra.ie2uirea unor
partide.
Vn ace$te condi2ii, o preAentarea $ucce$i.1 a celor patru cli.a&e ale lui HoDDan ne poate permite
e.aluarea reapari2iilor lor e.entuale dup1 c1derea comuni$mului.
-n prim cliva", ap1rut n urma re.olu2iei na2ionale, con$t1 n Wcon@lictul dintre centru, n &urul
c1ruia $6a @ormat o cultur1 na2ional1, i peri@erie $au pro.incie, unde eBi$t1 puternica reAi$ten21 a
popula2iilor dominante, di@erite din punct de .edere etnic, lin.i$tic $au reliio$P. (ce$t cli.a&
teritorial6cultural di.iAeaA1 $pa2iul ideoloic al na2ionali$mului i e@ectele lui nu ntUrAie $1 apar1
ntr6o Europ1 central1 i de e$t mult1 .reme interat1 n imperii centrale. /ei niciunul din
.ec'ile partide $ituate pe .er$antul WcentruP $au cele care $u$2ineau peri@eria nu au reuit $1 $e
men2in1, cli.a&ul n $ine centru;peri@erie reapare n Ailele noa$tre ca i cum, ar @i @o$t con$olidat
de eBperien2a $ociali$mului real.
Vn ceea ce pri.ete W.er$antul centruP al cli.a&ului, #/[ croat i *artidul Na2ional 5lo.ac (5N5)
$unt doua .ec'i oraniAa2ii, care $6au @ormat pentru a $u$2ine intere$ele peri@eriei, n$1 ob2inerea
independen2ei 21rilor lor a determinat $c'imbarea balan2ei.
Vn ceea ce pri.ete cel de6al doilea .er$ant al cli.a&ului centru;peri@erie, el rerupa cUnd.a
numeroa$e partide @ormate pentru ap1rarea minorit12ilor na2ionale $au etnice n$1, din cauAa
modului brutal , n care puterea $o.ietic1 a ncercat $1 reAol.e c'e$tiunea na2ional1, num1rul lor
a $c1Aut dra$tic.
.l doilea cliva" ap1rut tot n urma re.olu2iei na2ionale e$te Wcon@lictul dintre $tatul6na2iune6
centraliAator, reulator i mobiliAator6 i pri.ileiile coorporati.e i$toric $tabilite de Bi$eric1P.
0na dintre @orma2iunile care a continuat $1 eBi$te i dup1 r1Aboi i dup1 perioada comuni$t1 a
@o$t 0niunea /emocratic1 i 3retin16*artidul *opular 3e' (K/0635L).
/e cele mai multe ori n Europa central1 i de e$t cli.a&ul $tat;bi$eric1 $6a mani@e$tat n &urul unei
miAe reale, i anume re$tituirea bunurilor imobiliare ale Bi$ericii, con@i$cate de u.ernele
comuni$te% o miA1 real1, n$1 deloc mobiliAatoare. Vn 5lo.enia, din cadrul coali2iei anticomuni$te
/emo$, un cretin6democrat de.ine prim6mini$tru, n$1 eBperien2a a @o$t lip$it1 de per$pecti.e,
partidul r1mUnUnd n continuare minor.
La cele dou1 cli.a&e n1$cute din re.olu2ia na2ional16centru;peri@erie i $tat;bi$eric16$e adau1 un
al treilea, care deri.1 din re.olu2ia indu$trial1. (ce$ta din urm1 con$t1 n con@lictul dintre
Wintere$ele rurale i ntreprinA1torii indu$triali, cateorie $ocial1 n cretereP i a repreAentat
pentru Europa centrala i de e$t ceea ce cli.a&ul $tat;bi$eric1 a @o$t pentru BeneluB, Italia $au
El.e2ia, adic1 elementul primordial care a $tructurat $i$temele de partide. 5lo.acia e$te eBcep2ia
care con@irm1 reula, la care $e adau1 i Hepublica 3e'1 n 199R, moment n care importanta
tradi2ie aricol1 di$pare. 4otui, trebuie re@ormulat1 di$tor$iunea $candina.1 a lui HoDDan
re@eritoare la ace$t a$pect: n Europa central1 i de e$t cli.a&ul urban;rural e$te atUt cultural cUt i
economic, $au, pentru a @olo$i o terminoloie <eberian1, intere$ele ideale primeaA1 uneori
a$upra celor materiale.
*e de o parte, n ceea ce pri.ete .er$antul urban al cli.a&ului, Wor1enii din anii \)"P, erau
repreAenta2i de curentul *olar6$inonimul n erman1 al termenului e$te Burer, care @ace
re@erire atUt la locuitorii oraelor cUt i la cet12eni $au la bur'eAie.
*e de alt1 parte, pe .er$antul rural al cli.a&ului, populi$mul, marele curent politic de la e$t de
Elba, $6a men2inut prin eBi$ten2a a dou1 @orma2iuni partiAane re@ormate, una n 0naria i alta n
*olonia. GNorN 9arDu$ o@er1 o eBplica2ie tripartit1: no2iunea trimite mai ntUi la radicali$mul
21ranilor, apoi la dorin2a de re@orm1 arar1 i n ultimul rUnd poate @i .orba de$pre o atitudine de
re@uA a unei economii de pia21 de tip occidental.
.l patrulea cliva" i ultimul e$te @undamental pentru 21rile din Europa occidental1, $inura
eBcep2ie @iind Irlanda: el are la baA1 Wcon@lictul dintre proprietari i ana&atori, de pe o parte i
non6proprietari, $alaria2i i muncitori, pe de altaP. Vn Europa central1 i de e$t ace$t cli.a& a @o$t
puternic a@ectat de cei =" de ani de $ociali$m. ( a.ut loc o colecti.iAare a mi&loacelor de
produc2ie i a $c'imburilor prin eBproprierea bur'eAiei capitali$te% n$1 tran$@erul de proprietate
nu $6a @1cut n @1cut n @a.oarea celor care munce$c, ci n @a.oarea $tatului. W/emocra2iile
populareP au di$tru$ baAele puterii bur'eAe.
+aptul c1 niciunul din partidele @ormate nainte de c1derea comuni$mului pe cli.a&ul
Wproprietari;muncitoriP nu a reap1rut pe $cena politic1, $e eBplic1 prin @railitatea i$toric1 a
Wpartidelor bur'eAeP, $itua2ie eBi$tent1 inclu$i. n 3e'o$lo.acia.
*artidele comuni$te $6au @ormat din mic1rile muncitoreti i eBprim1 al doilea .er$ant al
cli.a&ului Wproprietari;muncitoriP. 9odi@icUnd uor paradima celor patru cli.a&e, HoDDan a
ad1uat la re.olu2iile na2ional1 i indu$trial1 o a treia, cea interna2ional1, care pre$upunea
W$u$2inerea intere$elor muncitorilorP. *rin introducerea re.olu2iei interna2ionale a @o$t creat un
$ub6cli.a&, care opunea pe re@ormatori comunitilor maoiti $au tro2Diti. 8ean 3'arlot, a @o$t la
rUndul $1u in@luen2at de eBi$ten2a unei anticomuni$m determinat i a propu$, pornind de la ace$t1
idee, un al cincilea cli.a&: $tat;$ocietate ci.il1, pe un .er$ant a@lUndu6$e partidele totalitare, pe
cel1lalt partidele $pecialiAate.
9. JnlnGuirea sintagmatic a lui /oCCan ,i tranziGia
IpoteAa de lucru care orienteaA1 abordarea ce urmeaA1 e$te aceea c1 partidele care nu au putut @i
$tudiate prin pri$ma modelului lui HoDDan i care nu ar @i putut @i cla$i@icare decUt prin
numeroa$e di$tor$ion1ri con$tituie un an$amblu paradimatic di@erit. Vn ace$te condi2ii trebuie
po$tulat1 eBi$ten2a unei a treia re.olu2ii, o re.olu2ie care $1 @ie $peci@ic1 Europei cretine
orientale, eliberat1 de $ub $ociali$mul real. 4rei moti.e $unt de natur1 $1 &u$ti@ice acea$t1 op2iune
teoretic1. Vn primul rUnd, $i$temele partiAane din reiune core$pundeau n trecut con@iura2iei
propu$e de 5tein HoDDan. (poi, oricare ar @i e.aluarea Wdemocra2iilor populareP, nu poate @i
neat ca partidele comuni$te au produ$ o ade.arat1 re.olu2ie. ]i, n ultimul rUnd, n$1i
rentoarcerea la capitali$m poate @i con$iderat1 o re.olu2ie. 3onceptul de re.olu2ie interna2ional1
.a @i utiliAat cu o $emni@ica2ie care nu ar @i putut @i pre.aAut1: o re.olu2ie n $en$ul cla$ic al
cu.Untului, care pornete de la capitali$m pentru a re.eni la ace$ta din urm1, trecUnd prin
$ociali$mul real.
*unerea n e.iden21 a unei nl1n2uiri $intamatice comune pentru Europa occidental1 i cea
central6oriental1, &u$ti@ic1 de pe o parte ntret1ierea $a cu re.olu2ia interna2ional1 i de pe alt1
parte propunerea unei paradime cu a$e cli.a&e, la cele patru cli.a&e precedente ad1uUndu6$e
unul teritorial i unul @unc2ional. +iura = repreAint1 con@runtarea dintre nl1n2uirea $intamatic1
teritorial1 @unc2ional1 i Wre.olu2ia interna2ional1P, n dialectica e@ectelor $ale con@lictuale.
$'%-R. :
*fectele conflictuale ale revoluiei internaionale
*fecte (ontradicii (onflicte (liva"e
.8a
4eritorial (omunitate politic5 4otalitari Postcomuniti
societate civil vs! disideni vs! Democrai
$unctional Reform economic5 Ma8imaliti -ltraliberali
avanta"e sociale vs! minimaliti vs! economie social
*rimul dintre cele dou1 cli.aDe, cel care i opune pe po$tcomuni2i democra2ilor, eBplic1
reAultatele primelor aleeri de la nceputul tranAi2iei:Adrobitoarea .ictorie a 5olidarno$c n
5enatul poloneA i n /iet1, unde ocup1 locurile care nu erau reAer.ate comunitilor. 3li.a&ul
permite nu numai interpretarea loicii de contruire a ace$tor @ronturi democratice, care i
recuteaA1 adep2ii n an$amblul $ociet12ii ci.ile, ci i $corurile relati. bune ob2inute de partidele
comuni$te, care nu intra$er1 nc1 n proce$ul de reno.are. +otii membri de partid, care
repreAentau o @rac2iune important1 a popula2iei, precum i to2i @unc2ionarii care lucra$er1 n
aparatul repre$i. de $tat @ormau un important reAer.or electoral po$tcomuni$t.
(l doilea cli.a& reAultat din re.olu2ia interna2ional1 i din tranAi2ie $e re@er1 la a$pectele
economice ale ace$teia din urm1, n particular la ritmul n care trebuie realiAate re@ormele,
c'e$tiune care .a di.iAa elita politic1 ntre minimaliti i maBimaliti. La nceput cli.a&ul apare
ca un a$pect ideal, c'iar $upranatural, luUnd @orma unor deAbateri de$@1urate ntr6un cenaclu de
$a.an2i economiti, poporul @iind in.itat $1 arbitreAe di$cu2iile teoretice. /e eBemplu, opoAi2ia
dintre cele dou1 principale partide politice din 3e'ia e$te a$ociat1 cu num1rul mare de $eminarii
oraniAate n cadrul In$titutului de *re.iAiuni Economice de la *raa.
*e .er$antul WmaBimalitilorP, con@lictele i cli.a&ele $6au normaliAat i cele dou1 principale
partide de idei: (lian2a 4inerilor /emocra2i (+I/E5A) n 0naria i *artidul /emocratic 3i.ic
(,/5) n 3e'ia $6au tran$@ormat aa cum inten2ionau n partide de intere$e.
*e .er$antul WminimalitilorP mi$iunea era n$1 mult mai di@icil1. /intre toate partidele, numai
355/ ce', partid $ocial6democrat i$toric, e$te un partid cu oameni in$trui2i, care n$1 ntUmpin1
di@icult12i n @ormarea unei baAe $indicale, r1mUnUnd, prin urmare, o oraniAa2ie @rail1, dei a
cuno$cut o uoar1 cretere electoral1 care i6a permi$ a$cen$iunea la putere.
Ser$iunea modi@icat1 a modelului lui HoDDan $e impune pentru a n2elee partidele politice din
21rile din Europa central1, care $6au a@lat $ub domina2ie $o.ietic1. (d1uUnd nc1 o re.olu2ie,
modelul oriinal poate @i cali@icat de paradima cu a$e cli.a&e.
$'%-R. ;
Paradigma celor ase cliva"e
Paradigmatic Revoluie Revoluie Revoluie
intagmatic naional economic <internaional=
4eritorial (entru vs! periferie -rban vs! rural Postcomuniti vs! democrai
$uncional 3iseric vs! stat Proprietari vs! muncitori Ma8imaliti vs! Minimaliti
1. azul partidelor din *uropa de sud8est
Hecon@iurarea an$amblului paradimatic al modelului lui HoDDan, nece$ar1 pentru a permite
analiAa 21rilor in @ine occidentale din punct de .edere cultural i care au mp1rt1it eBperien2a
comun1 a W$ociali$mului realP, pune problema po$ibilei eBtinderi a modelului la partidele din
celelalte 21ri din @o$tul bloc $o.ietic. (ria eora@ic1 unde .a @i aplicat modelul tran$@ormat e$te
Europa de $ud6e$t, l1$Und la o parte 21rile care apar2ineau 0H55. 5pre deo$ebire de Europa
central1, 21rile din reiune nu au cuno$cut un trecut democratic i nu pot @i analiAate prin pri$ma
W'1r2ii conceptualeP a lui HoDDan, care are la baA1 paradima celor patru cli.a&e.
Vn 5erbia democra2ia nu a @o$t in$taurat1 decUt la $@Uritul anului !""", @iind ultimul ba$tion de
reAi$ten21 totalitar1, unde partidul comuni$t $6a tran$@ormat n de$poti$m na2ionali$t. Bo$nia i
9acedonia $unt alte dou1 21ri care trebuie eBclu$e din analiA1. *artidele din Aon1, cu prec1dere
etno6reliioa$e, $er.e$c la in.adarea $ociet12ii politice de c1tre $ocietatea lobal1. 3,adar) mai
rmHn dou Gri de analizat) Bulgaria ,i /omHnia. Pentru ambele cazuri) e7perienGa
democratic dintre 1010 ,i 10K0 a fost prea scurt pentru a putea .orbi despre o stabilizare
a conflictelor Bn cli.a"e. Jn pri.inGa /omHniei ,i Bulgariei nu se poate .orbi despre
reinstaurarea democraGiei reprezentati.e) ci despre un proces de instaurare a acesteia.
Vnainte de ocuparea $o.ietic1, Europa de $ud6e$t a @o$t tra.er$at1 de mari curente ideoloice: un
prim curent e$te populi$mul i al doilea na2ionali$mul, dou1 curente ntre care au eBi$tat curente
de ntrep1trundere. *ri.ite mai ndeaproape, populi$mul 21r1ne$c romUne$c i bul1re$c e reu
reductibil la cli.a&ul urban;rural i acea$ta datorit1 @aptului c1 micarea populi$t1 din reiune
.iAa boierii i con$tituie un cli.a& care @ramenta lumea rural1, o lupt1 de cla$e n cadrul unor 21ri
predominant arare. *uternic imprenat de populi$m, na2ionali$mul, care marca$e perioada
anterioar1 in$taur1rii comuni$mului, $e intereaA1 cu di@icultate n problematica in$pirat1 de
cli.a&ul centru;peri@erie. 9oti.ul e$te c1 centrul e ab$ent, numai ulterior @iind repreAentat de
partidul comuni$t, care .a demara un proiect centrali$t, cu toate $ec'elele i traumele ce .or
urma.
,raniAa2ia de tip lenini$t, cu o di$ciplin1 de @ier impu$1 Wpartidelor @r12etiP, repreAint1 primul
partid politic .eritabil. Vn momentul n care $6a contituit n partidul unic, enerator de birocra2ie,
oraniAa2ia $6a do.edit a @i capabil1 $1 controleAe ceea ce $e numete tranAi2ie. Vn plu$, partidul a
reuit $1 a$iure alternan2a , mai de.reme $au mai tUrAiu, $ub dubla pre$iune a $tr1Aii i
,ccidentului, de.enit important creditor de @onduri. ($t@el, bilan2ul $ociali$mului real nu a @o$t
complet neati. i acea$ta pentru c1 a creat o cla$1 de pro@e$ioniti i mai ale$ a produ$ o
ade.1rat1 $tructurare a .ie2ii politice, cri$taliAat1 ntr6un cli.a& n $en$ul roDDanian al termenului.
/in punctul de .edere cli.a&ul care $e @ormeaA1 e$te cel care i opune pe po$tcomuniti
democra2ilor.
3aAul romUne$c e mai reu de de$ci@rat. Ae poate remarca prezenGa principal a cli.a"ului
postcomuni,ti5democraGi) dar cu o semnificaGie diferit. *3H a @o$t centrul luptei mpotri.a
lui 3eaue$cu, care $6a tran$@ormat n +5N (+rontul 5al.1rii Na2ionale). 0lterior, din +5N au luat
natere dou1 @orma2iuni partiAane, */5H condu$ de Ion Ilie$cu i */ a lui *etre Homan, care i
rerupa de adep2ii moderniA1rii. Vn anul !""", democra2ii din 3on.en2ie $6au di.iAat, l1$Und rolul
de alternati.1 *artidului HomUnia 9are (*H9) i liderului $1u, Sadim 4udor. Numele ace$tui
partid, WHomUnia 9areP, e.oc1 na2ionali$mul i$toric, care a @1cut alt1 dat1 ra.aii n Balcani,
enerator Wal r1Aboiului tuturor mpotri.a tuturorP i care i6a determinat pe analitii epocii $1
cali@ice reiunea ca @iind Wbutoiul cu pulbere al EuropeiP.
4otal6na2ionali$mul unui 3orneliu Sadim 4udor, la care poate @i ad1uat cel al lui 9ilo$e.ic, al
macedonilor $au al albaneAilor, apare ca o $inteA1 ntre na2ionali$mul ira2ional i di@uA, motenit
de la Imperiul ,toman, i comuni$mul na2ional, amintire a imperiului $o.ietic: ace$t curent,
preAentat n mod edi@icator de Sladimir 4i$m1neanu i pe care 9ic'ael 7aller l numete roue
nationali$m (na2ionali$m de ma'ala), $e ndep1rteaA1 de orice po$ibilitate de interpretare prin
intermediul cli.a&ului centru;peri@erie.
4ran$il.ania apare ca un caA emblematic. *rincipatul poate @i interat n modelul lui HoDDan, dat
@iind c1 re.olu2ia indu$trial1 a urmat He@ormei% de alt@el, n acea perioad1 reiunea $e caracteriAa
printr6un puternic plurali$m, care .a impune con.ie2uirea comunit12ilor eBi$tente i un reim
repreAentati.. (tUt dominan2ii (ma'iari, ermani i $ecui) cUt i domina2ii (romUni i e.rei) $unt
@iecare n parte di.iAa2i n rupuri: ma'iari n cal.initi i catolici pri.ileia2i, ermani n
catolici i luterani, iar printre $ecui unii $unt cal.initi, catolici. Vn HomUnia 9are con$tuit1 dup1
primul r1Aboi mondial $inura cla$1 politic1 dotat1 cu o cultur1 i care cunotea practicile
democra2iei repreAentati.e, era cea care pro.enea din 4ran$il.ania. +o$tul principat core$punde,
punct cu punct, Aonei de tampon dintre E$t i Se$t propu$1 de HoDDan n W'arta conceptual1P.
*rin urmare dou1 concluAii pot @i dea&ate din caAul tran$il.1nean i romUne$c, ce pot @i
eneraliAate n momentul n care $e oune problema ariei de aplicare a paradimei cli.a&elor. *e
de o parte, @o$tul *rincipat, $upu$ 5ublimei *or2i, a cuno$cut ritmul i$toric al ,ccidentului pentru
c1 n cadrul $1u au a.ut loc i He@orma i 3ontrare@orma. *e de alt1 parte, 4ran$il.ania a @o$t
$pra2iul unei eBperien2e plurali$te, care nu a a.ut eB'i.alent decUt n *olonia, n$1 ntr6o m1$ur1
mai mic1 i n cali@atul de 3ordoba, dar ntr6o alt1 epoc1.
3ercet1torii nu pot trece cu .ederea perioada $ociali$mului real, cu alte cu.inte, modelul lui
HoDDan nu poate @i aplicat ca i cum nimic nu $6ar @i ntamplat. Nu numai cultura, mentalit12ile
$au eto$ul indi.iAilor au @o$t modi@icate, c'iar i $tructura 21rii a cuno$cut o ade.1rat1 re.olu2ie.
3li.a&ul proprietari;muncitori a di$p1rut $ub reimul comuni$t, el @iind nlocuit de opoAi2ia
dintre nomenDlaturiti i @ideli pe de o parte, i re$tul popula2iei pe de alta. /in ace$t punct de
.edere, $e poate $pune c1 n reiune a eBi$tat un ade.1rat $ociali$m. *entru a putea e.oca din nou
@orma cla$ic1 a cli.a&ului, aa cum eBi$ta naintea in$taur1rii reimului $o.ietic, trebuie n primul
rUnd $1 $e recon$tituie un capital @ondat pe mecani$mele cla$ice de eBploatare a muncitorilor i,
n al doilea rUnd, acea$t1 $itua2ie trebuie $1 determine mobiliAarea lor mpotri.a patronatului, din
care $1 $e @ormeAe $indicate i partide.
, aplicare corect1 a modelului lui HoDDan, permite analiAa tuturor partidelor politice
repreAentate n *arlamentele din Europa central1 i de e$t. E$te e.ident c1 an$mblul paradimatic
ini2ial, eBi$tent nainte de 19=R, a cuno$cut o tran$@ormare pro@und1 $ub impactul W$ociali$mului
realP, deci nu mai $unt numai doua re.olu2ii care trebuie luate n con$iderare, ci trei, care dau
natere la a$e, nu la patru cli.a&e, ca n Europa de .e$t, de nord $au de $ud.
3u toate ace$tea, n ceea ce pri.ete Europa de $ud6e$t modelul trebuie aplicat cu pruden21, dat
@iind c1 reiunea e$te lip$it1 de o tradi2ie repreAentati.1 pertinent1. Z1rile din Aon1 au trecut de la
$i$temul arar po$t@eudal la W$ociali$mul realP, ace$ta din urm1 la$Undu6i amprenta pe
$ociet12ile n care $tatul era lip$it de putere, n care Bi$erica autoce@al1 era tradi2ional $upu$1
puterii politice i n care $ocietatea ci.il1 era @rail1. Bo$nia6#er2eo.ina $au 9acedonia $unt
caAuri na2ionale cu @orma2iuni partiAane etnice, n care $i$temele de partide $unt $imilare celor
din Lumea a 4reia i care nu pot @i analiAate prin pri$ma modelului lui HoDDan, nici m1car n
.arianta $a re@ormulat1. Vn$1 acea$t1 con@iura2ie nu $e re1$ete nici n Bularia i nici n
HomUnia. Vn prima 2ar1, bipolar1, alinierea @orma2iunilor partiAane a pu$ n e.iden21 e@ectele
re.olu2iei indu$triale i ale tranAi2iei, tradu$e prin preAen2a unui cli.a& unic, care i opune pe
po$tcomuniti democra2ilor. Vn a doua 2ar1, mai compleB1 datorit1 di.er$it12ii $ale culturale
$i$temul partiAan e$te mult mai complicat i mai in$tabil. 3li.a&ul po$tcomuniti;democra2i $e
inter$ecteaA1 cu cli.a&ul centru;peri@erie, caracteri$tic 4ran$i.aniei, anterior W$ociali$mului realP.
Vn Europa oriental1 po$tcomunitii pot @i cla$i@ica2i n doua $ub@amilii, re@ormatorii din */5H al
lui Ion Ilie$cu, de pe o parte i no$tralicii din *H9 al lui Sadim 4udor, de pe alta.
3(H4I ,BLIG(4,HII *EN4H0 4E54:
Nenorocirea secolului 83lain BesanLon
/aMmond8 4espre polititca si despre totalitarism
3nderson Benedict8 omunitati >maginate
1. Nenorocirea secolului
3lain BesanLon
apitolul > N I4istrugerea fizic
ase nume
1. (u$c'<itA
!. BelAec
). 3'elmno
=. 9a&daneD
R. 5obibor
Q. 4reblinDa
/obert +ilberg ^ n lucrarea 4+e Destruction of t+e *uropean >e?s $u$ ine c1
di$truerea e.reilor din Europa a a.ut loc n cinci etape:
EBproprierea
3oncentrarea
Wopera iunile mobile de ucidereP
/eportarea
3entrele de eBterminare
/e a$emenea, ace$ta ob$er.1 @aptul c1 distrugerea comunist cunoa te doar primele
patru mi&loace men ionate anterior, dar adau1 alte dou1, de care naAi$mul nu a a.ut ne.oie:
EBecu ia &uridic1
+oametea
#$proprierea
/in cauAa conceptului comuni$t care $u$ inea @aptul c1 r1ul $ocial i are r1d1cinile n
proprietatea pri.at1, eBproprierea e$te prima m1$ur1 a puterii comuni$te. ($t@el, are loc
eBproprierea Wmi&loacelor de produc ieP, a locuin elor, a conturilor din banc1, a p1mUntului, a
animalelor. /e men ionat e$te @aptul c1 bo1ta ii erau pri.ileia i i di$puneau de a.anta&e. Vn
Germania naAi$t1, eBproprierea i $coaterea n a@ara leii nu i6au .iAat la nceput decUt pe e.rei.
%oncentrarea
+iltra&ul i repera&ul n6au @unc ionat n reimul comuni$t ca n cel naAi$t. *e de6o parte,
naAi tii i $ocoteau pe e.rei, din punct de .edere @iAic, ca pe un @ocar de in@ec ie care trebuia
c1utat ca ntr6o operaie de deratiAare $au de deAin$ec ie. *e de alt1 parte, comuni tii trebuiau
di$tru1 Wdu manul $ociali$muluiP, Wdu manul poporuluiP. ($t@el, au nceput $1 ani'ileAe
du manul in$titu ional: bo1ta ul, nobilul, capitali$tul, 1ranul n$t1rit etc, apoi a .enit rUndul
celor care puteau nutri $entimente noncon@orme cu linia partidului. (ce tia puteau @ace parte din
rUndurile proletarilor, t1ranilor mi&locii, $1racilor, dar au @o$t 1$i i i n partid, armat1 i poli ie.
3on@orm lui Haul #ilber, naAi tilor le6au @o$t $u@icien i doi ani (19=1 i 19=!) ca
W$olu ia @inal1 $1 @ie du$1 la ndeplinireP, ani'ilUnd trei cincimi din num1rul total al e.reilor. Vn
caAul $o.ieticilor, din noiembrie 191> pUn1 n cea din urm1 Ai au trebuit $1 trieAe, $1 in1 do$are,
$1 @iltreAe ntreaa polula ie.
&pera iunile mobile de ucidere
3on@orm lui Haul #ilber, ma&oritatea e.reilor au @o$t uci i de unit1 i $peciale. (ce$tea
a.an$au n $patele trupelor reulate i treceau la eBecu ii pe loc, cel mai ade$ea prin mitraliere.
(ceea i practic1 a @o$t adoptat1 i de comuni ti. 0ciderea n aer liber a n$o it
recucerirea 0crainei, 3aucaAului, 5iberiei i ($iei 3entrale de c1tre (rmata Ho ie care,
mpotri.a 1ranilor eBpropria i i n@ometa i a @olo$it mi&loace eBtreme, tancuri i aAe
a$@iBiante.
Vn 3'ina, eBecu iile au @1cut ra.aii n multe rUnduri, n primii doi ani dup1 preluarea
puterii.
Vn 3ambodia ele au @o$t cele mai ma$i.e. Vn lip$a unui ec'ipament modern, a$a$inatele
erau n@1ptuite cu cu itul, ciocanul i ciomaul.
'eportarea
/eportarea n la1re de munc1 a @o$t in.entat1 i $i$tematiAat1 de reimul $o.ietic.
NaAi$mul nu a @1cut decUt $16l imite. 3u.Untul lagr e$te comun n ru$1 i erman1.
Vn 0niunea 5o.ietic1 $e pot di$tine trei cateorii de deportare.
*rima e$te deportarea unor popare Bntregi ^ 1ranii, nem ii de pe Sola etc ^ sau a
unor categorii Isociale Bntregi. Hata cea mai nalt1 de mortalitate $e nrei$treaA1 n
timpul tran$portului, e@ectuat cam n acelea i condi ii ca i cele din trenurile naAi$te, dar
pe di$tan e mult mai luni. (ce$tui tip de deportare i $e atribuie in eneral o rata a
mortalit1 ii de R"T.
( doua cateorie: deportarea Bn lagre de munc. /e teptarea, apelul, WnormaP i ra ia
alimentar1 propor ional1 cu WnormaP, @oamea, b1t1ile, torturile, eBecu iile, toate arat1
a$em1narea dintre la1rele $o.ietice i cele naAi$te.
( treia cateorie: n &urul Gulagului_ propriu6Ai$ $e ntinde o Aon1 de munc
for at i de domiciliu supra.eg:eat. 9Una de lucru e$te @olo$it1 pe marile antiere, la
con$truc ia bara&elor,
canalelor. La1rul a eBi$tat
de6a lunul ntreii
domina ii comuni$te. Vn HomUnia, un a$t@el de eBemplu e$te antierul /un1re69area Near1
care a antrenat moartea a !"" """ de oameni, $er.ind drept mormUnt .ec'ilor elite.
#$ecu ia (uridic
*rima @orm1 de condamnare la moart1 utiliAat1 de comuni ti e$te eBecu ia &uridic1, pe
care naAi$mul nu a practicat6o mpotri.a e.reilor, con$iderUnd c1 ace tia nu apar ineau
$peciei umane i, deci de nici o W&u$ti ieP.
Vn comuni$m, eBecu ia trebuie $1 urmeAe un eBamen &udiciar, pentru ca WpoporulP $au
repreAentantul $1u $1 recunoa$c1 i $1 condamne du manul. Vn epoca Wmarii teroriP, care a
nceput n 19)=, m1rturi$irea era c1utat1 i ob inut1 prin di.re$e mi&loace, dintre care cel mai
r1$pUndit era tortura.
5e pre$upune c1 #itler a in$pirat ideea Wmarii teroriP prin WNoaptea cu itelor luniP din
19)=.
)oametea
(u eBi$tat caAuri n care @oametea a @o$t dorit1 i oraniAat1 ntr6un $cop preci$:
eBterminarea. ( a $6a ntUmplat n 0craina, n perioada 19)!619)). 5e urm1rea nu doar
n@rUnerea unei oarecare reAi$ten e a 1r1nimii, ci i ani'ilarea eBi$ten ei naionale a
poporului ucrainean. 56a .orbit n ace$t $en$ de enocid.
+oametea a @o$t procedel cel mai ucia al di$truerii comuni$te a oamenilor.
*umele i anonimatul
E.aluarea num1rului de per$oane eBterminate de comuni$m e$te incorect1, cu o mar&1 de
eroare de cUte.a Aeci de milioane. 3i@ra admi$1 de (artea neagr $e $iutueaA1 ntre 8R i
pe$te 1"" de milioane.
(cea$t1 di@eren 1 enorm1, care @ace ca unii, eBtermina i ca ni te animale, $1 @ie onora i
ca oamenii, iar al ii $unt uita i ca ni te animale, ine de @aptul c1 anc'etele $unt impo$ibile
$au interAi$e aproape pe ntreul teritoriu care $6a a@lat $au $e mai a@l1 i a$t1Ai $ub
domina ie comuni$t1.
apitolul >> N I4istrugerea politicului
+,dministra ia General a Lagrelor de munc for at
=
Politica de distrugere a politicului
*entru a prelua puterea, partidele comuni$te i naAi$te utiliAeaA1 toate mi&loacele politicii.
/e eBemplu, cUnd partidul bol e.ic pretinde p1mUnt pentru 1rani i pacea imediat1, el @ace
a$ta pentru a6i atrae pe 1rani i pe $oldai de partea $a ca $1 declan eAe proce$ul
re.olu ionar. ,dat1 ce re.olu ia a @o$t n@1ptuit1, 1ranului i $e ia p1mUntul.
Vn clipa cUnd a&une la putere, politica partidului e$te orientat1 $pre di$truerea
politicului. +ormele oranice ale .ie ii $ociale, @amilia, cla$ele $unt $uprimate. ,amenii $unt
pri.a i de orice @el de a$ociere i $unt mpin i ntr6o nou1 oraniAare. (cea$t1 oraniAare
mprumut1 numele de $o.iete, uniuni, comune i nu eBi$t1 n realitate decUt $ub @orma
con$trUnerii.
*artidul naAi$t a imitat n mod $umar di$truerea comuni$t1 a politicului i a preluat
puterea a$cuAUnd obiecti.ele reale, n elUndu6 i alia ii pentru a6i Adrobi ulterior.
Relicvele politicului
He eaua $ocial1 trebuia $1 $e oraniAeAe n &urul unei ierar'ii de e@i loiali, de.ota i,
lea i printr6un &ur1mUnt.
*artidul comuni$t era i el ierar'iAat, dar pe o baA1 democratic1 i electoral1. *artidul lui
Lenin $6a a@irmat i prin @aptul c1 centrul i de$emna WbaAeiP pe cei care trebuiau ale i, a$t@el
ncUt aleerea democratic1 de.enea un te$t al autoputerniciei centrului. 56a a&un$ a$t@el, nc1
din timpul lui Lenin, la un cult al conduc1torului care a atin$ apoeul $ub 5talin, cult care
e$te contrar doctrinei comuni$te.
-topia
Vntre trecutul @abulo$ i .iitorul ideal, preAentul nu are o .aloare proprie. 4recutul
apropiat repreAint1 du manul, preAentul e lip$it de importan 1, totul e$te $ubordonat
.iitorului, elurilor $upreme.
elurile nelimitate ale na.ismului
/eclarUnd ire$pon$abil r1Aboi 5tatelor 0nite, #itler a a&un$ n punctul n care era ana&at
ntr6o partid1 care putea $16i aduc1 @ie .ictoria i domina ia a$upra ntreii lumi, @ie
n@rUnerea i di$truerea complet1 a Germaniei.
Vn ace$t r1Aboi, naAi$mul i deA.1luia $ie i .oca ia de a eBtermina, bucat1 cu bucat1,
toat1 omenirea.
(ce$t punct e$te con$iderat ca @iind i ultimul enocid al lui #itler, ndreptat de a$t1 dat1
mpotri.a Germaniei i a.Und ca $cop $16i pedep$ea$c1 pe ermani pentru c1 re@uAa$er1 $1 $e
nroleAe .oluntar ntr6o lupt1 @inal1 eroic1, $1 &oace rolul pe care li6l pre1ti$e conduc1torul.
NaAi tii adopt1 Wtactica $alamuluiP, de .reme ce Wra$aP cru at1 ini ial con$tat1 c16i .ine
i ei rUndul. 9i carea a deenerat ntr6un ma$acru eneral.
elurile nelimitate ale comunismului
*roiectul comuni$t .iAeaA1 de la nceput n eBtindere re.olu ia mondial1 i n cuprindere
o muta ie radical1 a $ociet1 ii, a culturii.
( a numita tactic1 a $alamului con$t1 n a nc'eia alian e politice necomuni$te, a$t@el
ncUt aliatul $1 @ie con$trUn$ $1 participe la eliminarea ad.er$arilor: WeBtrema dreapt1P cu
a&utorul $tUnii i a a mai departe.
4reptat, di$truerea $e eBtinde i de.ine total1. Ea a trecut n Hu$ia prin dou1 etape:
distrugerea ad.ersarului politic: oranele u.ernului, .ec'ea admini$tra ie
distrugerea formelor de rezisten social reale sau poten iale : partide,
armata, $indicatele, coala, Bi$erica, editurile, pre$a.
Vntr6o a treia etap1, $e de$coper1 c1 e$te ne.oie $1 @ie distrus Bntreaga realitate: $atul,
@amilia, limba ru$1. 4rebuie eBtin$ controlul a$upra @iec1rui indi.id, trebuie elimina i du manii
a$cun i.
-.ur i autodistrugere
Loica pur1 a celor dou1 $i$teme, mpin$1 la limit1, cuprinde eBterminarea ntreii
popula ii a lobului.
*rincipiul comuni$mului e$te de a $ubordona totul prelu1rii i p1$tr1rii puterii. *entru a
ine lumea real1 la di$tan 1, pentru a o di$true, partidul trebuie $1 di$pun1 de o @or 1 real1,
iar acea$ta nu poate @i ob inut1 decUt din realitatea pe care o controleaA1. /i$truerea
partidului n$u i $e lo.e te de re@leBele .itale ale $upra.ie uirii. /up1 marile epur1ri ale lui
5talin i 9ao, partidul i ia propriile m1$uri de protec ie i de con$er.are. 3omuni tii nu $e
mai ucid ntre ei, cad doar n diAra ie.
Vn Hu$ia, ace$t @enomen a antrenat dec1derea $i$temului. *artidul mb1trUne te, deoarece
p1$trarea puterii $e identi@ic1 cu men inerea po$turilor i locurilor n ierar'ie.
!. /3?F=N48 despre totalitarism
apitolul OP N 4espre totalitarism
3ele doua perioade potri.ite in acea$ta pri.inta (a totalitari$mului) $unt 19)= ^ 19)8 $i 19=9 ^
19R!.
3ele cinci elemente principale ale totalitari$mului $unt urmatoarele:
1. +enomenul totalitar inter.ine intr6un reim care acorda unui partid monopolul acti.itatii
politice.
!. *artidul monopoli$t e$te animat $au inarmat cu o ideoloie careia ii con@era o autoritate
ab$oluta $i care, prin urmare, de.ine ade.arul o@icial al $tatului.
). *entru a ra$pandi ace$t ade.ar o@icial, $tatul i$i reAer.a la randul $au un dublu monopol ,
monopolul mi&loacelor de con$tranere $i pe cel al mi&loacelor de con.inere. (n$amblul
mi&loacelor de comunicare, radio, tele.iAiune, pre$a e$te condu$, comandat de $tat $i de
cei care il repreAinta.
=. 9a&oritatea acti.itatilor economice $i pro@e$ionale $unt controlate de $tat $i de.in, intr6o
oarecare ma$ura, parte interanta a $tatului. /at @iind ca $tatul e$te in$eparabil de
ideoloia $a, ma&oritatea acti.itatilor economice $i pro@e$ionale poarta amprenta
ade.arului o@icial.
R. /at @iind ca orice acti.itate .a de.eni de acum acti.itate de $tat $i dat @iind ca orice
acti.itate .a @i $upu$a ideoloiei, o re$eala comi$a in cadrul unei acti.itati economice
$au pro@e$ionale e$te $imultan o re$eala ideoloica. /e unde de$iur o politiAare, o
tran$@iurare ideoloica a tuturor re$elilor po$ibile ale indi.iAilor $i, in concluAie, o
teroare care e$te in eala ma$ura politienea$ca $i ideoloica.
In cadrul de@initiei totalitari$mului $unt e$entiale @ie monopolul partidului, @ie etatiAarea .ietii
economice, @ie teroarea ideoloica. +enomenul e$te per@ect atunci cand ace$te elemente $unt
reunite $i realiAate deplin.
/ar pana la ce punct reimul cu partid unic $au cu plani@icare totala e$te de$tinat
totalitari$muluiJ EBi$ta reimuri autoritare, in $ecolul GG, care nu $unt reimuri cu partid unic $i
eBi$ta reimuri cu partid unic care nu de.in totalitare.
Italia @a$ci$ta, reim cu partid unic, nu a cuno$cut @enomenul totalitar comparat cu marea epurare
$o.ietica $au cu eBce$ele ultimilor ani ai rei$mului 'itleri$t. In cele doua caAuri in care $e
.orbe$te de$pre totalitari$m, @enomenul e$$ential, cauAa oriinara pare a @i c'iar partidul
re.olutionar. 4ra$aturile comune partidelor re.olutionare care au de.enit totalitari$te $unt
amploarea ambitiilor, radicali$mul atitudinilor $i eBtremi$mul mi&loacelor.
E$te ade.arat ca, potri.it ideoloiei comuni$te, @a$ci$mul e$te intruc'iparea a tot ceea ce e$te mai
rau in i$torie $i mai &o$nic in natura umana. E$te ade.arat ca, potri.it ideoloiei @a$ci$te,
comuni$mul e$te raul in $ine, du$manul ab$olut. 3u toate ca, pe de o parte, ideoloia e$te
uni.er$ali$ta $i umanitara $i pe de alta parte nationala, ra$iala $i orice altce.a decat umanitara nu
demon$treaAa ca ace$ti oameni, in numele unor idei opu$e, nu recur la practice a$emanatoare.
(numite @enomene totalitare pot @i rea$ite ca a.and caracteri$tici a$emantoare in perioade date
reimului national6$ociali$t. *artid unic, ideoloie o@iciala, putere ab$oluta a per$oanei denumite
numarul 1, politie in.adatoare, ideoloie care, din aproape in aproape, pune $tapanire pe
an$amblul acti.itatilor, teroare politienea$ca, preAenta tuturor ace$tora a @o$t con$tata atat in
Germania national6$ociali$ta, cat $i in Hu$ia $o.ietica.
*entru a aprecia importanta relati.a a inrudirii $i opoAitiei dintre cele doua reimuri trebuie $a
tinem $eama de alte doua cai de inteleere, i$toria $i ideoloia.
/in punct de .edere i$toric, reimul $o.ietic a a.ut drept $cop crearea reimului cel mai uman pe
care i$toria l6a cuno$cut .reodata, cel dintai reim in care toti oamenii ar putea a.ea acce$ la
umanitate, in care cla$ele ar di$parea, in care omoenitatea $ocietatii ar permite recunoa$terea
reciproca a cetatenilor. /ar nu a eAitat $a recura la .iolenta, deoarece doar acea$ta putea crea o
$ocietate in e$enta buna. 0na dintre te'nicile de oraniAare $i de actiune a unui partid e$te
@enomenul numit Wcultul per$onalitatiiP. 3onducatorul, din dorinta de a i$i con$olida propria
puterea, a a&un$ la un amplu proce$ de epurari.
*roce$ul de epurari are mai multe intepretari:
1. *rincipala cauAa era lupta din interiorul partidului. +actiunea care obtine .ictoria @inala
.rea $a i$i pecetuia$ca .ictoria prin eliminarea @actiunilor in.in$e.
!. ,amenii care u.erneaAa intr6un reim ideocratic .or $a ii elimine nu numai pe du$manii
actuali ai partidului $i ai reimului, ci $i pe du$manii potentiali.
). 0na dintre @unctiile importante ale epurarilor ar @i recrutarea mainii de lucru pentru
laarele de munca.
=. 5ocietatea $o.ietica e$te $imultan birocratica $i re.olutionara, ea pre$upune eBi$tenta unei
ierar'ii unice, care e$te $i ierar'ia $tatului. Epurarile $unt o modalitate de a mentine
dinami$mul re.olutionar intr6o $ocietate in care incetineala conduce $pre o cri$taliAare
birocratica.
4inand cont de ace$te ipoteAe, reie$e ca epurarea e$te irationala. *otri.it c'iar unor marturii
$o.ietice, epurarea a deAoraniAat armata $i admini$tratia.
Nu mai e$te .orba atat de inter.entia cultului per$onalitatii, ci de inter.entia per$onalitatii.
*entru a trece de la potentialul actual, de la @unctiile inteliibile ale epurarii la lip$a de ma$ura a
amplului proce$ al epurarilor, era ne.oie de ce.a unic, de un om, de 5talin in$u$i. In a@ara de
ceea ce poate @i eBplicat prin partid, prin ambitiile $ale, prin te'nica ace$tuia, prin rolul epurarilor
in cadrul unui reim birocratic a inter.enit un @apt impre.iAibil: o per$oana $i rolul pe care
acea$ta l6a &ucat, datorita puterii ab$olute pe care a detinut6o.
/in punct de .edere i$toric, reimul naAi$t a aparut ca reAultat al unei .ointe di@erite decat cea
care a determinat aparitia reimului comuni$t, el a aparut ca reAultat al .ointei de a re@ace
unitatea morala a Germaniei $i, dincolo de a$ta, de a mari teritoriul de$c'i$ poporului erman.
/upa .enirea la putere, W'itleriAareaP .ietii ermane e$te un proce$ prore$i., marea teroare nu
$e produce decat pe parcur$ul ultimilor ani ai raAboiului. +enomenul terori$t pe care reimul
'itleri$t ni6l o@era ca eBemplu e$te eBterminarea a $a$e milioane de e.rei, in plin raAboi, in
perioada 19=1 ^ 19==. (ce$t proce$ de eBterminare a @o$t reAultatul deciAiei unei $inure
per$oane% actiunea in$a$i e$te la @el de irationala in raport cu obiecti.ele raAboiului cum e$te
amblul proce$ de epurare in raport cu obiecti.ele reimului $o.ietic.
In i$toria moderna, niciodata un $e@ de $tat nu a deci$ cu $ane rece $a oraniAeAe eBterminarea
indu$triala a $a$e milioane dintre $emenii $ai. El a $acri@icat re$ur$e care i6ar @i @o$t de @olo$ in
diri&area raAboiului pentru a6$i $ati$@ace ura.
=biecti.ul pe care si8l propunea partidul national8socialist era acela de a reface :arta
rasiala a *uropei) de a elimina anumite popoare considerate inferioare) de a asigura
triumful unui anumit popor) considerat superior. =biecti.ul pe care il urmareste teroarea
so.ietica este acela de a crea o societate care sa corespunda in intregime unui ideal) in timp
ce) in cazul terorii :itleriste) obiecti.ul este pur si simplu e7terminarea.
4recand de la i$torie la ideoloie, di@erenta intre ace$te doua @enomene e$te e$entiala, indi@erent
de a$emanarile dintre ele. Intr6un caA reAultatul e$te lagarul de munca, in celalat camera de
gazare. Intr6un caA e$te .orba de .ointa de a con$trui un nou reim $i poate un nou om, prin
orice mi&loace% in celalalt caA e$te .orba de$pre o .ointa demonica de a di$true o p$eudora$a.
+ormula potri.ita pentru intreprinderea pe care o au in .edere $o.ieticii ar @i Wcine .rea $a @ie
iner, $@are$e$te prin a @i o @iaraP% iar in caAul intreprinderii pe care o au in .edere 'itleri$tii:
omul nu ar @ace bine $a i$i propuna $a $emene cu un animal de prada pentru ca ace$t lucru i6ar
reu$i prea bine.