Cererea reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adic prin vnzare-cumprare.

Cererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea exprim , n acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la preurile existente, considernd date veniturile i preferinele cumprtorilor. Cererea poate fi

individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun economic sau la altul; total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau serviciul respectiv; agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea tuturor cumprtorilor i la toate bunurile i serviciile existente; aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel posibile msurarea i compararea.

Cererea, ca volum, structura i nivel al cerinelor de consum, se schimb de la o perioad sau alta, avnd, deci, un caracter dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt: nevoile, venitul si preul. Relaia dintre cheltuielile de consum i venit a fost analizat n sec al XIX-lea pentru prima dat, de ctre E.Engel i poart denumirea de "curba lui Engel". Cercetnd bugetele de familie din mai multe ri, acesta a desprins concluzia potrivit creia importana relativ a diferitelor cheltuieli de consum n raport cu venitul se modific diferit. Astfel, s-a observat, c atunci cnd venitul crete, ponderea cheltuielilor pentru alimente scade, ponderea cheltuielilor pentru mbrcminte i locuin este relativ constant, iar ponderea cheltuielilor pentru servicii (educaie, cultur etc.) crete. Cererea se afl n raport invers proporional fata de pre: cnd preul crete, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumprare se micoreaz; cnd preul scade, cererea crete. Legea cererii exprim relaia dintre cerere i pre, n cadrul creia cererea evoluez n sens invers fa de pre.