1.

Orfismul este o categorie esthetic prin care se definete calitatea unei creaii(poezie) de a ncnta, de a vrji printr-o muzicalitate anume, dar i de a atrage atenia asupra unui sens misterios, pe care orice Receptor l simte fr s-l neleag deplin.Opera orfic vorbete despre salvarea fiinei prin moarte i nviere, ritual pentru care sunt pregtii doar cei care nva sensul profund al iubirii, adic sunt mblnzii, iar muzica pregtete cel mai bine sufletul n acest sens. 2.Creaia este un principiu al existenei.Pentru omul adevrat, omul aspiraiilor nobile, creaia este o datorie i o vocaie. Creaia este un semn al aristocraiei spirituale,un domeniu al acelora care au depit stadiul de consumatori.Omul nu este ceea ce este , ci ceea ce poate fi, ceea ce devini-Cunoate-te pe tine nsui(Socrate).Natura omului este astfel alctuit nct s fie mereu altul n setea lui de perfeciune.Omul nu este desvrit, dar poate aspira ctre desvrirea sa i n asta st grandoarea lui. Omul este un ostenit al drumurilor, i un neostenit al cutrilor, un pelerin care triete neastmprul setei de absolut.El se caut pe sine, pe cel de lng el, pe Dzeu. n termeni filozofici blagieni, omul este o fiin cultural ancorat ntr-un spaiu al creaiei n care i poate manifesta perfectibilitatea. Pentru filozoful romn, omul este un subiect creator plasat n spaiul existenei ntru mister i pentru revelare, adic el poate dobndi o contiin filozofic prin asumarea unei stri reflexive. 3.Poezia-Literatura Dac filozofia ne nva s devenim interogativi, s ne asumm roluri n spectacolul lumii la care participm activ, s dm sensuri i nelesuri propriei noastre existene, n aceeai msur, poezia permite o deschidere ctre universal, fiind o invitaie la meditaie i introspecie. Ea concentreaz adevruri despre via n magia metaforei care susin viziunea despre lume a scriitorului. 4.Adevar-iluzie n raport cu iluzia, adevrul este mult mai bine conturat pentru c astfel se purific de non valoare. Seducia iluziilor nu poate acoperi fora adevrului atunci cnd vorbim despre oamenii care se pot privi, care au un set de valori ce le dau sens vieii. Aceeai imagine a lumii relative, golit de esene este conturat n poemul Gloss de Mihai Eminescu. Lumea trebuie privit ca un spectacol de teatru n care indivizii, purttori de mti, joac rolurile vieii lor. Omul superior adopt o atitudine contemplativ fa de spectacolul, de multe ori, grotesc al lumii mcinate de orgolii.