Repere : eseu despre tema i viziunea despre lume n nuvel 1.

-evidentierea a doua caracteristici ale nuvelei regasite in textul pentru care ai optat 2.-prezentarea, prin referire la nuvela studiata, a patru elemente de structura ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/a unuia dintre personaje (actiune, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, particularitati ale compozitiei, constructia personajului, modalitati de caracterizare etc) 3.-ilustrarea relatiilor dintre doua personaje, prin care se evidentiaza viziunea despre lume in nuvela studiata 4.-sustinerea unui punct de vedere personal despre modul in care se reflecta in text viziunea despre lume a autorului/a unuia dintre personajele nuvelei pentru care ai optat

Nuvela este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ, ea avand dimensiuni ample si o structura viguroasa.Personajele nuvelei nu sunt numeroase, acestea fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii.Sunt prezentate fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. MOARA CU NOROC de IOAN SLAVICI 1.Ioan Slavici i manifest interesul pentru o literatur ce reflect realitile romneti de la sfritul secolului al XIX-lea n Ardeal, spaiu n care mentalitatea arhaic este ameninat de apariia capitalismului. Tensiunea creat de ntlnirea celor dou mentaliti va determina opiunea autorului pentru sondarea vieii interioare a personajelor prin utilizarea stilului indirect liber i a monologului interior, ceea ce constituie premise pentru analiza psihologic. Una dintre creaiile sale reprezentative este Moara cu noroc,publicata in volumul Novele din popor,1881, o nuvel realist-psihologic n care se prezint efectele dezumanizante ale obsesiei mbogirii. Specific nuvelei este individualizarea personajului implicat ntr-un conflict puternic, n cazul de fa fiind vorba despre destinul lui Ghi, un cizmar harnic care lupt s-i schimbe situaia convins c prosperitatea financiar aduce fericirea. Mirajul mbogirii l oblig s fac o serie de compromisuri i s accepte tovria unui om primejdios, Lic Smdul. Tema realist-psihologica a degradarii umane provocate de patima inavutirii se dezvolta in relatie cu tema romantica a destinului ca prabusire determinata de o stranie fascinatie a rului. Titlul nuvelei inchide in el o amar ironie Moara cu noroc este numele hanului asezat la rascruce de drumuri, o raspantie care intoarce destinul eroilor spre zodia tragicului, schimband linistea colibei in zbucium, nefericire, insingurare, tradare si moarte. Norocul se dovedeste efemer si inselator, ispita scoasa in calea omului slab. 2. Viziunea despre lume a autorului este susinut de construcia narativ a textului . Astfel, incipitul de tip enuntiativ se formuleaza ca un discurs etic al unui personaj-reflector: mama Anei a crei cugetare reprezinta o avertizare asupra fortelor conflictuale, avand rol moralizator: Omul s fie mulumit cu srcia , cci, dac e vorba, nu bogaia, ci linitea colibei tale te face fericit. Pe de alt parte, actiunea nuvelei este situata intr-un spatiu geografic real, in pusta aradeana (Fundureni,Ineu, Oradea sunt toponimice reale), intr-o zona de rascruce, salbatica, plina de mister si surprinde decursul unui an, de la Sf Gheorghe, cnd Ghi ia n arend crciuma pn de Pate, zile ce au conotaie simbolic. Alunecarea n imoral a personajului este exprimat prin aezarea crciumii ntr-o vale pustie, o coborre n Infern. Subiectul este construit in maniera unei actiuni trepidante, cu momente de mare tensiune. Situatia initiala surprinde nemultumirea lui Ghita fata de conditia sa sociala. Saracia, pretuita de soacra sa pentru puterea miraculoasa de a mentine echilibrul sufletesc al omului, devine pentru Ghita cizmarul, motiv de puternice framantari, dandu-i un sentiment de inferioritate. El identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca pentru a oferi familiei o existenta mai buna si pentru a fi totodata respectat. In ciuda rezervelor exprimate de soacra sa, hotaraste sa abandoneze linistea colibei sale si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. La inceput, totul merge bine si familia prospera. Dar, in lumea in care isi

doreste sa fie nu sluga, ci stapan, Ghita se confrunta cu Lica Samadaul, stapanul temut al acestor locuri. Aparitia la han a samadaului constituie momentul intriga, declansand conflictul si intreaga desfasurare a actiunii.Cu intuitie feminina caracteristica, Ana, nevasta lui Ghita, intuieste ca Lica este om rau si primejdios.In sinea lui, si Ghita are aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara cu noroc trebuie sa devina omul samadaului. Conflictul psihologic se amplifica treptat, pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina treptat de Ana si se va lasa manevrat de Lica, devenindu-i complice. Momente de mare tensiune sunt cele in care este jefuit arendasul si este ucisa femeia in negru si copilul ei. Procesul, la care Ghita depune marturie falsa, contribuind la condamnearea lui Saila Boarul si Buza-Rupta in locul lui Lica, reprezinta momentul cheie a lui care marcheaza definitiva ruptura in constiinta eroului. De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila. Tensiunea dramatica se amplifica permanent, faptele se precipita spre punctul culminant. In duminica Pastelui, Ghita ii intinde o cursa lui Lica, hotarat sa-l dea jandarmului Pintea.Orbit de gelozie si de dorinta razbunarii, pleaca dupa jandarm, dar la intoarcere intelege ca si-a distrus iremediabil casnicia. Deznodamantul aduce rezolvarea conflictelor prin moartea eroilor,ca in tragedia antica. Ghita isi ucide sotia si este, la randul lui, ucis de Raut, din prounca lui Lica. Orgolios pana la capat, samadaul nu se da prins si alege sinuciderea, izbindu-se cu capul de un stejar. Hanul, locul asezat simbolic la hotarul dintre Bine si Rau, este purificat prin foc. 3. Relatiile dintre personaje se construiesc si ele pe simetrii clasice. Triunghiul masculin, legat prin orgolii barbatesti irepresibile( Ghita-penduland intre Lica reprezentand faradelegea/Pintea, ce intruchipeaza legea) ii corespunde o triada feminina, in care batrana reprezinta omul moral, femeia in negru-fiinta imorala, iar Ana, fiinta dilematica, alunecand dinspre legea morala spre incalcarea ei. Antitetice la inceput, raporturile dintre eroii principail devin treptat complementare, iar destinele lor se incruciseaza, se impletesc, se unesc in moarte. Suprizand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza personaje complexe si verosimile, destinul carora pare dirijat de puterea de seductie a banilor.Dincolo de aceasta aparenta insa, prin fiecare erou se implineste un destin pus sub semnul hybrisului, ca in tragedia greaca. Vorbele din final ale batranei exprima convingerea ca nimeni nu se poate sustrage sortii. Protagonistul nuvelei, Ghita, este un personaj complex, dilematic, de mare forta in reprezentarea omului care se lasa dominat de slabiciunea sa. Cel ce poarta numele desacralizat al Sfantului Gheorghe nu poate fi decat antieroul care se lasa invins de balaur. Scenariul arhetipal pe care il reediteaza traseul sau existential nu este decat o alta ispitire si cadere in pacat. Procesul devenirii lui Ghita este surprins prin mijloacele moderne ale analizei psihologice, prin monologul interior si dialogul polemic, prin faptele si gandurile protagonistului, prin insumarea opiniilor/judecatilor de valoare ale celorlate personaje. Devenirea sa tragica se adanceste prin caderea dintr-o ipostaza in alta, dinspre omul moral spre cel imoral. Ca un adevarat pater familias el manifesta iubire si responsabilitate fata de ai sai, dorinta de a-i proteja si dorinta de autodepasire spre mai binele familiei. Acestui model uman i se asociaza dimensiunile eroului civilizator, ce vrea sa instaureze autoritatea legilor morale in lumea salbatica aflata sub stapanirea Samadaului.Cand linistea celor cinci este tulburata de aparitia lui Lica Samadaul, Ghita incearca sa i se impotriveasca ferm si demn.Numai ca prima eroare - aceea de a nu renunta la arenda hanului cand intelege ca nu poate ramane acolo impotriva vointei lui Lica - declanseaza situatia de criza. Cea de-a doua ipostaza aduce in prim-plan omul dilematic , care penduleaza intre dorinta de a ramane om cinstit si ispita castigului nemuncit.Tentativa esuata de a se impotrivi lui Lica e urmata de alunecarea treptata sub influenta samadaului, de acceptarea compromisului moral.Vointa si forta launtrica a lui Ghita se

naruie insa treptat, sub ispita navalnica de a vedea banii gramada inaintea sa si sub fascinatia fortei malefice a lui Lica. Sfasiat de imbolduri si trairi sufletesti contradictorii, Ghita se inchide in sine, refuzand comunicarea cu Ana, devine taciturn, sumbru, irascibil. In lupta sinelui cu sinele, teama, suspiciunea, sentimentul instrainarii alterneaza cu remuscarile si cu sentimentul culpabilitatii.In raport cu familia, grija tandra si duiosia sunt tot mai des inlocuite de raceala si vorba rastita, el ajungand sa-si doreasca sa n-aiba nevasta si copii. In raport cu lumea careia ii apartine, Ghita alege duplicitatea, vrand sa para om cinstit, dar devine complice si partas la faptele necinstite ale Samadaului. Scena procesului reprezinta un moment cheie in devenirea personajului, un moment de culminatie a crizei morale. Desi convins de vinovatia samadaului in jefuirea arendasului si in dubla crima din padure, Ghita depune marturie falsa, contribuind la disculparea lui Lica si la condamnarea lui Saila Boariu si a lui BuzaRupta. Optiunea eroului este determinata nu de frica, ci de constiinta faptului ca Lica are stapani puternici care il protejeaza. Ghita este astfel nu numai victima patimei de imbogatire, ci si invinsul unui destin tragic. Ultima ipostaza este cea a omului imoral, cazut din demnitatea fiintei morale in zonele obscure ale instinctelor (lacomie, orgoliu, sete de razbunare oarba, gelozie).In sufletul eroului se produc mutatii esentiale, care il instraineaza iremediabil de ai sai. Lica Samadaul este un personaj tot atat de complex ca si Ghita. El este samadaul, adica, porcar si el, dar om cu stare, aspru si neindurator [] de care tremura toata lunca. Asemenea unui haiduc modern, care a schimbat insa flinta cu biciul, Lica reprezinta omul care isi face singr legea. El ilustreaza o tipologie realist, sociala - reprezentand Samadaul- dar si o tipologie general-umana de culoare romantica. Prin chipul sau demonic (Tu nu esti om Lica, ci diavol) el exercita asupra tuturor o fascinatie care paralizeaza vointa si aspiratia spre etic. Autoritatea suprema a locurilor, este un caracter plin de contradictii, fiind darz si hotarat, dar in acelasi timp, sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. Faptele lui Lica dezvaluie latura intunecata a naturii umane : setea devoratoare de putere, inselaciunea, furtul, crima. In raporturile cu Ghita isi calculeaza cu abilitate fiecare miscare, lovind in demnitatea omului, in mandria barbatului, in autoritatea sa de sot si parinte, de stapan al hanului, in imaginea sa de om cinstit. In prezentarea evolutiei Anei, Slavici se dovedeste un fin cunoscator al psihologiei femine. Ipostaza initiala se cristalizeaza din insumarea unei duble perspective narative : cea a mamei eroine, care o vede prea asezata, oarecum prea blanda la fire si cea a sotului, care o priveste cu ochi de indragostit. Se anticipeaza astfel tragica alunecare dinspre fiinta echilibrata, rationala, morala inspre trairea irationala si fascinatia patimii vinovate. Inteleapta Ana vede in Lica un om rau si primejdios si il avertizeaza pe Ghita. Ea incearca cu disperare sa salveze echilibrul familial, apoi asista, neputincioasa, la continua erodare a armoniei si sufera cand Ghita, tot mai insingurat si zbuciumat, se instraineaza. Cand iubirea pentru Ghita se naruie putin cate putin, Ana devine constienta de pierderea inocentei, de tentatia caderii in vartejul patimii devastatoare : Tu ma omori, Ghita, ma seci de viata, ma chinuiesti, ma lasi sa ma omor eu pe mine.Ultimele ei zvacniri, cand este ucisa de Ghita, exprima o coplesitoare sete de viata si, in acelasi timp, setea de razbunare. 4.Opinia n concluzie, viziunea despre lume a autorului este una moralizatoare ntruct abaterile de la normele etice sunt sancionate drastic, prin moartea eroilor, aa cum se observ din povestea de via a familiei lui Ghi. Confruntarea dintre mentalitatea tradiional, arhaic i cea de tip capitalist este exprimat n oper prin cele dou viziuni ale personajelor-btrna, reticent la schimbare i Ghi- omul ntreprinztor. Compromisul i consecinele sale sunt analizate minuios de ctre scriitor prin suprinderea crizelor sufleteti care vor dezechilibra puternic indivizii i-I vor conduce spre deznodmntul implacabil.