Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS
II
1.
in cadrul propoziliei.
Kiik-Rldlcina
sensul qi structura R6d6cina este cea mai micd parte a cuv6ntului care nu deteriorcazd
flexionare' acestuia. Raddcina nu conline sufixe de derivare ci doar sufixe , For-*"a cuvantului reprezinti formarea trunchiului prin addugarea la rad6cin6,a. posibil[ lbrmarea de no-i sufixelor. tn limb6, au fost construite mai int6i r6ddcinile qi nu este al iuaaoiJ Faia rndoi.lfl,. ia p.erioada folrn6rii.r[ddeinilor, necesarul cunqscut,,;qi,folosit motiv, i| fiecare limbar obiectelor qi al ac{iunilor omului era in numdr limitat Din acest qi limitat' num6rul r[ddcinilor este potrivit acestor necesitdtri gi de aceea este redus
:
fie for-ma Fiecare iuv6nt este fie'rdddcina, fie tem6, fie forma flexionard a r[ddcinii, taq (piattd), su flexionara a temei. Nu existd cuvinte in afara acestor categorii. De exemplv'.
cu form6 (ap6), taslft (zondpietruiti), gehnek(a trage), ayrilmak(a se desp6r[i) sunt cuvinte qi cuvintele tastatn (din piatrd), suya(in apd), tasl*ta (in pietriq)'
de rdddcind
tem6;
qi
trunchiurilor.
Asta formele flexionare ale r6d6cinii qi al trunchiului sunt funclionale, variabile, transitive. ce sufixele inseamnd cd sufixele derivatiVe sunt'fixe, neschimbate in cadrul cuv6ntului in timp
flexionare sunt variabile qi transitive. Din acest motiv, in diclionare apar doar rdddcinile 9i trunchiurile cuvintelor. Formele flexionare sunl obiectul de studiu al R6d[cinile sunt de doud tiPuri:
gramaticii.
,i
l.Rddicini nominale
2.Riddcini verbale
1-
a)
fr
um
os
,,