Nuvela psihologica Moara cu noroc de Ioan Slavici.

Prologul nuvelei contine teza moralei de la care porneste scriitorul clasic: omul sa fie multumit cu saracia. Vorbele batranei contin o filosofie de viata specifica omului simplu, cu o mentalitate arhana de tip traditional. Incipitul nuvelei este de tip gnomic si are rorul unui advertisment. In antiteza cu gandirea batranei ( raisoneur = poarta cuvantul scriitorului) se afla gandirea tanarului ginere Ghita, care este imaginea micului inteprinzator de la sfarsitul sec al XIX-lea. Prologul contine tema nuvelei, setea de inavutire si tema dezradacinarii dar si conflictul dintre traditie si modernitate. Tema si conflict: ca nuvela psihologica, opera dezbate tema disolutiei eului ( a scindarii interioare, a dezechilibrului) sub presiunea unor factori externi ( supraeul). Moara cu noroc este si o nuvela tragica , in sensul ca personajele comit un hybris. Din punct de vedere al nuvelei psihologice tema este destinul sau fatalitatea. Gabriel Lucianu: daca.ti depasesti limitele esti pedepsit, daca nu ti le depasesti nu esti om. Moara cu noroc este o proza despre compromis si consecintele lui si despre alunecarea in imoral a oamenilor vulnerabili. Conflictul principal al nuvelei este de ordin economic-social intre saracie si bogatie. Protagonistul nuvelei, cizmarul Ghita ar putea avea propria afacere dupa ce va strange bani 3 ani de zile ca proprietar al unei carciumi pe nume Moara cu noroc. Instriga : linistea este perturbata de Lica care este stapanul locului. Ghita incepe sa isi piarda linistea. Desfasurarea actiunii: primul episod: dupa discutia amenintatoare cu stapanul acelor locuri pustii, noul prorprietar, Ghita simte pericolul si isi ia masuri de potectie ca sa reziste 3 ani si ca sa stranga bani. Dar cei 3 ani atarnau de Lica. Isi cumpara pistoale, caini , o sluga. Al doilea moment : Lica ii arata semnele turmelor sale, ii cere cheile de la toate sertarele si ia bani fara sa.i numere. Al treilea moment : Ghita accepta in locul baniilor porcii care nu purtau semnele lui Lica ca sa nu strice invoirea cu el. Lica il umileste pe Ghita dansand cu sotia lui cu scopul de al elibera de patima pentru femei. Moara cu noroc este o nuvela psihologica a carei teme este disolutia interioara a personajului principal surprins intr.o situatie limita. Noul proprietar al hanului de la Moara cu noroc isis doreste sa stranga bani timp de 3 ani pentru a.si deschide un atelier de cizmarie. Isi paraseste satul si umanizeaza locul pustiu si amenintator aducandu,si familia intr.un spatiu izolat in care se simt tenebrele mortii. Amenintarea ostila a acestor locuri va lua infatisare concreta in momentul aparitiei samadaului la han, un om de temut care controleaza afacerile pescarilor. Bucuria castigului este iluzorie, de scurta durata pentru ca Ghita trebuie sa se subordoneze autoritatii samadaului. Acesta creeaza scenarii gandite prin care incearca sa.si impuna tutela fata de carciumari: Lica isi trimite oamenii la han sub diferite pretexte si cu mesaje din partea lui si abia apoi isi face aparitia pe poteci ocolitoare. Ghita este un om cu simt practic, care munceste onest dar caruia i se va impune o invoiala cu anumite conditii: el trebuie sa il informeze pe Lica despre drumetii care poposec la han, trebuie sa ii urmareasca turmele de porci cu anumite semne si sa accepte in locul banilor furati animale care aveau sau nu semne particulare. Al doilea scenariu gandit de Lica : jefuirea arendasului si uciderea unei femei care colabora cu Lica in schimbarea marfurilor, sunt doua momente care distrug imaginea omului cinstit in ochii lumii. Ghita este anchetat, eliberat prin chezasie si dus acasa sub escorta. Al treilea scenariu este umilinta si infringerea prin

femeie. Ghita se indeparteaza de Ana din cauza frustrarilor acumulate si se concenteaza pe ideea razbunarii: doreste sa il duca la spanzuratoare pe calaul sau. Lica se insinuiaza in tabloul familiar , ia locul protectorului creindusi imaginea unui barbat care iubeste copii si care respecta femeia. Scena V este punctul culminant fiind relevanta pentru dezintegrarea psihologica a protagonistului, el isi ucide sotia pentru ca o iubeste si vrea s.o scape de chinul pacatului. Personajele nuvelei isi asuma o vina tagica ( hybris=provocare, sfidarea destinului). Vina tragica a lui Ghita este aceea de respingere a normelor colectivitatii a unui cod de viata arhaic, traditional care trebuia respectat. Vina tragica a Anei: ea traieste frenezia dansului si voluptatea viciului din cauza unui sot neatent care o abandoneaza si o lasa drept ispita pt samadau. Personajele tragice in sensul ca si Ana va accepta alianta cu Lica dorindu.si sa se rabune pe sotul nepasator. Lica este tipul sceleratului, este sadic, patimas si badjocoritor, el este expresia vointei de putere, singura lui slabiciune este sa controleze mereu situatia si oamenii. Viziunea despre lume a scriitorului este conturata de personajul oracular, batrana a carei conceptie despre viata este una simpla a omului din popor ( omul sa fie multumit cu saracia , caci daca e vorba nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit). ( stil indirect liber si monolog interior) personajul nuvelei psihologice este construit prin tecnice narative specifice: stilul indirect liber si monologul interior sunt segmente in discursul narativ in care se dezvaluie de catre narator sau de personajul insusi.

Scrie un eseu de 2 3 pagini, despre relaiile dintre dou personaje ale unui text narativ studiat aparinnd lui Ioan Slavici. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere: - prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcia personajelor alese ( de exemplu: tem, perspectiv narativ, aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului, modaliti de caracterizare, limbaj etc. ); - evidenierea situaiei iniiale a celor dou personaje, din perspectiva tipologiei n care se ncadreaz, a statutului lor social, psihologic, moral etc.; - relevarea trsturilor celor dou personaje, semnificative pentru ilustrarea relaiilor, prin raportare la dou episoade / secvene narative ale textului narativ ales; - exprimarea unei opinii argumentate despre relaiile dintre cele dou personaje, din perspectiva situaiei finale / a deznodmntului.

Ioan Slavici se afirm, n literatura romn, n perioada marilor clasici, iar opera sa literar st, esenialmente, sub semnul realismului. Majoritatea operelor literare ale scriitorului ilustreaz o tem cu substrat moralizator. Moara cu noroc, nuvel psihologic de dimensiuni ample, dezvolt o tem caracteristic acestei specii: dezumanizarea sub influena patimii pentru ban. Se poate vorbi de trei straturi tematice. Primul care poate fi considerat o supratem deschide naraiunea prin cuvintele btrnei, soacra lui Ghi: Omul s fie mulumit cu srcia sa, cci dac e vorba, nu bogia, ci linitea colibei tale te face fericit. n final, btrna mediteaz din nou asupra celor ntmplate, subliniind ideea fatalitii oarbe. Al doilea nivel tematic, cu valene sociologice i psihologice, vizeaz consecinele nefaste pe care setea de mbogire le are asupra individului. Procesul dezumanizrii lui Ghi, sub imperiul nefast al setei de navuire, este urmrit evolutiv, marcnd i dramatice renvieri ale fondului su de omenie. Al treilea nivel tematic al nuvelei poate fi identificat n fascinaia exercitat de fora i de autoritatea care se degaj din personalitatea smdului. Personajul negativ intimideaz orice adversar prin temeritatea cu care sfideaz legile. Titlul nuvelei are semnificaie simbolic i sugereaz ironia la adresa personajelor implicate n jocul destinului nemilos att pentru Ghi, cizmarul devenit crciumar, ct i pentru familia lui, moara convertit n crcium va deveni un spaiu blestemat. Aciunea, plasat la sfritul secolului al XIX-lea, este predominant interioar, prezint un caz de contiin i ilustreaz convertirea ideii n obsesie, urmrind evoluia personajului principal. Se urmrete destinul personajului Ghi, un cizmar care dorete s-i schimbe condiia social; el ia n arend o crcium, aflat la rscruce de drumuri, cunoscut sub numele de Moara cu noroc. Dei este avertizat de soacra sa c omul trebuie s fie mulumit cu srcia, dar i cu linitea colibei pe care le are, Ghi crede cu toat puterea c datoria omului este de a-i face viaa mai bun, mai ales cnd are i familie. Incipitul nuvelei are, de altfel, valoare premonitorie: btrna, alter-ego al autorului, exprim un punct de vedere tradiional asupra existenei omului, care trebuie s se mulumeasc cu ceea ce i este dat, fr a rvni la mai mult, pentru c provocarea destinului poate atrage pedepse grave. Subiectul restrnge epicul i relativizeaz momentele consacrate. Expoziiunea, ampl, prezint instalarea lui Ghi i a familiei la Moara cu noroc. O descriere detaliat a spaiului n care este situat moara sugereaz caracterul malefic al locului, aflat sub stpnirea lui Lic Smdul: moara prsit, transformat n crcium, se afl departe de sat, la rscrucea unor drumuri periculoase i a unor drumuri

lipsite de primejdie. Prsind spaiul familiar, Ghi ptrunde ntr-un spaiu plin de primejdii, pe care ns nu le sesizeaz de la nceput. Apariia lui Lic Smdul, prevestit de porcarii care trec pe la moar fr a plti consumaia, constituie intriga nuvelei i reprezint momentul crucial din evoluia lui Ghi. Ana, soia lui Ghi, intuiete c Smdul este un om ru i primejdios. n sinea lui, Ghi i d dreptate, dar el nelege c aici, la Moara cu noroc, nu putea s steie nimeni fr voia lui Lic De aceea, el devine tovarul lui Lic, la nceput condiionat de mprejurri, ulterior regretnd c nu e singur ca s poat risca pentru a se mbogi. Prima ntlnire a lui Ghi cu Lic este definitorie pentru viitoarele relaii pe care le vor stabili cele dou personaje. Lic are nfiarea i comportamentul unui stpn al locurilor. Intuind patima pentru bani a lui Ghi ( aceasta este, de altfel, motivaia ascuns a crciumarului, pe care nici el nu o recunoate cnd ia n arend crciuma ), Lic i d de neles c ederea la Moara cu noroc depinde numai de bunul su plac: Eu voiesc s tiu totdeauna cine umbl pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice Cred c ne-am neles?! Scena este esenial pentru stabilirea rolului pe care l va juca Lic n viaa lui Ghi i a familiei sale. Voina smdului se impune i anuleaz orice ncercare a crciumarului de a opune rezisten. n acest sens, o alt scen petrecut la crcium subliniaz tria de caracter a lui Lic. Ghi crede c poate fi partenerul lui Lic, cu drepturi egale: Pe vrjmaul pe care nu-l poate birui, tot omul cu minte i-l face tovar. Gestul pe care l face ulterior, ns i d toi banii ctigai lui Lic demonstreaz c el nu va fi niciodat partenerul smdului. Lic l las s-i afirme independena, dar toate faptele i evenimentele ulterioare susin ideea c Ghi nu poate s se situeze dect pe poziia nvinsului. Desfurarea aciunii urmrete dezumanizarea treptat a lui Ghi sub influena lui Lic. Povestea acestui personaj este una despre compromis i consecinele lui. Ghi descoper bucuria ctigului i este contient de neputina sa de a rezista tentaiei. Lic l domin prin puterea voinei i prin lipsa de scrupule. Dac iniial scopul lui Ghi era s ia n arend moara pentru a strnge bani ct s deschid un at elier de cizmrie la ora, treptat, personajul devine obsedat doar de ctig. Sub influena banilor i a lui Lic Smdul, personajul principal se nstrineaz de propria familie. Acceptnd rolul de tinuitor al crimelor smdului, Ghi asist neputincios la nelegiuirile lui Lic: afl c Lic i oamenii lui l-au jefuit pe arenda i c au ucis mai muli oameni, printre care o femeie i un copil. n acelai timp ns, Ghi primete banii lui Lic i accept s-i schimbe pe aceia obinui din tlhrii i crime, lund camt jumtate din sum. Onestitatea lui Ghi se transform n lcomie i n incapacitatea de a rezista tentaiei banului; personajul devine din ce n ce mai obsedat de avere, pe care se teme s nu o piard ( Ar fi vrut s nu aib familie, ca s-i poat pune capul n primejdie civa ani ). Dei i duce lui Pintea banii primii de la smdu, ca prob a vinoviei acestuia, nu pomenete de camta perceput. n cele din urm, se hotrte s -l anune pe jandarm cnd poate fi prins smdul cu dovezi incontestabile asupra sa, cei doi punnd la cale un plan pentru prinderea lui Lic. Ghi l anun c vrea s mearg n ora i se ofer s-i schimbe acolo galbeni i alte obiecte, dar merge, de fapt, s-l anune pe Pintea. Cnd se ntoarce, l vede pe Lic plecnd de la crcium i crede c a pierdut orice ans de a-l da n vileag. Crciumarul i pregtete minuios lovitura i i sacrific soia pentru a nu trezi bnuielile lui Lic. Dezamgit de eecul planului su i lovit n orgoliul de so, Ghi o ucide pe Ana, ceea ce conduce aciunea n punctul culminant. Deznodmntul este tragic i ilustreaz eecul personajului principal i cderea lui moral i social . Ghi e ucis de oamenii lui Lic, ntors la crcium ca s-i recupereze erparul n care avea banii furai. Tovarii lui Lic dau foc morii pentru a ascunde urmele crimei, dar Lic nelege c va fi prins de Pintea, care are suficiente dovezi pentru a-l nchide. De aceea, smdul se sinucide, zdrobindu-i capul de un stejar.

Finalul nu coincide cu deznodmntul i este realizat din perspectiva naratorului omniscient, confirmnd teza enunat n incipit, prin vocea btrnei: Simeam eu c nu are s ias bine; dar aa le-a fost data! Autorul nu este interesat de relatarea evenimentelor, creeaz cteva nuclee de conflict, mai ales interior, pe care le prezint minuios; evenimentele exterioare sunt puin numeroase i interesul prozatorului se ndreapt nspre sondarea contiinei personajului. Slavici i surprinde personajul n procesul derulrii contradiciilor sufleteti. Primind banii de la Lic, provenii din furt, ncearc s-i explice slbiciunea punnd-o pe seama firii sale: Aa m-a lsat Dumnezeu. Ce s-mi fac, dac e n mine ceva mai tare dect voina mea?! Depunnd mrturie fals la judecarea lui Lic i a tovarilor si, Ghi atinge ultima treapt a degradrii. Din acest moment, el devine complice la crim i un irecuperabil n plan moral. Moartea lui Ghi i a familiei ilustreaz perspectiva autorului asupra moralitii personajului. Ghi este pus n situaia de a alege ntre a rmne onest i a fi tovarul lui Lic, susinnd afacerile necurate ale acestuia; indecizia personajului, tentaia ctigului uor l conduc nspre moarte. Ghi este un personaj unic prin trsturile de caracter i urmrit n ntreaga sa evoluie; degradarea moral a acestuia se exprim prin dependena de Lic, de influena cruia nu poate scpa. Evoluia lui Ghi este consemnat obiectiv, minuios, urmrindu-se reflectarea n contiin a unor evenimente exterioare; portretul fizic al personajului este foarte puin conturat, cele mai multe trsturi surprinse fiind de ordin moral ( din perspectiva altor personaje i, indirect, din aciuni, gesturi, comportament ). Ca n tragedie, conflictul interior al personajului se dezvolt gradat, atingnd un punct tragic n final. Odat instalat la moar, Ghi nu se mai poate sustrage influenei mediului n care triete; relaia sa cu Lic este decisiv pentru degradarea moral a personajului, deoarece Smdul i afl slbiciunile i le exploateaz. Factorii exteriori acutizeaz cderea personajului Ghi. Pentru prima dat n literatura romn este urmrit, ntr-o analiz de finee i minuios, raportul existenial clu victim. Prbuirea lui Ghi nu trebuie explicat numai prin lipsa triei de caracter n faa lui Lic. Perspectiva mbogirii rapide l ispitete i autorul surprinde, cu miestrie, prinderea crciumarului n mrejele ntinse de smdu. Treptat, setea de bani pune stpnire pe mintea i pe aciunile lui Ghi. El se nstrineaz de Ana i de copii, iar naratorul urmrete detaliat zbuciumul sufletesc al personajului, alunecarea acestuia n obsesie. Dac Lic se nscrie n tipologia parvenitului, ajuns la un nivel social pe care l pstreaz fcndu-se indispensabil celor puternici, Ghi se nscrie n tipul omului dominat de slbiciuni, care nu are consecvena aciunilor ntreprinse, ezitant n a adopta hotrri i lsndu-se prins adesea de mirajul mbogirii rapide. Slbiciunile proprii sunt acelea care l determin s acopere toate faptele lui Lic, inclusiv crimele, i s -i doreasc s scape de obligaiile familiale. Lic nu este dect un factor care accelereaz cderea lui Ghi. Germenele obsesiei pentru avere exist n sufletul cizmarului, iar Lic intuiete aceast nclinaie a celui pe care l transform n omul cel mai fidel. Ana remarc, de altfel, relaia de subordonare i inferioritatea lui Ghi: Tu eti brbat, Lic, iar nu muiere mbrcat n straie brbteti, ca Ghi! Deznodmntul, tragic pentru personajele implicate n conflict, reliefeaz ideea c orice patim creia i se d curs conduce la prbuirea sub toate aspectele a celor care o triesc. Teza moralizatoare potrivit creia nerespectarea principiilor etice are consecine grave susine o structur narativ complex i reliefeaz trsturile unor personaje memorabile prin profunzimea zbuciumului interior i prin destinul tragic.