Etica medical i deontologia Comportamentul i relaiile interumane n societate sunt ghidate de anumite reguli sau norme.

Pentru nclcarea acestor norme omul rspunde juridic. In afar de drepturi i obligaiuni juridice exist i cele morale, care nu sunt reglate de lege. Etica este o tiin care se ocup de studiul principiilor morale. Etica medical este o reflectare a umanismului n procesul de activitate a lucrtorilor medicali. Etica medical cuprinde o totalitate de principii de reglare a normelor de comportare referitor la lucrtorii medicali, condiionate de activitatea lor specific i de situaia lor in cadrul societii. Normele, principiile de etic medical contribuie la orientarea corect a lucrtorilor medicali n activitatea lor profesional. Deontologia face parte din etica medical, fiind o tiin despre tradiiile din cadrul medicinii i ocrotirii sntii practice. Pentru realizarea ct mai deplin a principiilor de deontologie i etic medical sunt necesare urmtoarele condiii: simul tactului, vocaia pentru profesiunea aleas i perfecionarea continu a cunotinelor. O asistent medical va obine succese n activitatea sa, i va ctiga autoritatea dac va avea simul respectului fa de pacient i i va ndeplini obligaiunile sale. Disciplinarea,executarea exact a prescripiilor medicului,sporirea constant a nivelului profesional i de cultur sunt, caliti indispensabile, pe care trebuie s le manifeste o asistent medical. Fiind binevoitoare, calm, reinut, ea va acorda fiecrui pacient o atenie personalizat. n relaiile sale cu pacientul asistenta medical va evita orice familiariti. Pacientul va fi ncurajat, i se va crea o atmosfer agreabil, n acelai timp asistenta medical rmnnd tacticoas i reinut. Pacienii care vor necesita ngrijire deosebit, fiind incapabili s-o fac singuri, asistenta medical le va acorda o atenie sporit, ncercnd s le uureze suferinele.

Asistenta medical trebuie s posede urmtoarele caliti: demnitate, simpatie, acuratee, disciplin, colegialitate, abilitate, competen, druire, responsabilitate, perseveren, spirit de observaie, spirit de iniiativ i atitudine corect fa de bolnavi. Autoritatea unei asistente medicale depinde n mare parte de aspectul ei exterior. Ea urmeaz s fie un model de curenie i ngrijire, mai ales n ceea ce privete uniforma. Asistenta medical va purta un halat alb impecabil, o bonet alb, care ii va acoperi prul, ciupici uori, care se pot dezinfecta i cu care se va deplasa fr zgomot. mbrcmintea medical va fi pstrat ntr-un dulap special, fiind interzis categoric scoaterea ei din spital. Nu se recomand folosirea abuziv a cosmeticii. Cuvntului n procesul de tratament i revine un rol deosebit. Cuvntul rostit va liniti pacientul, i va trezi sperana spre nsntoire. Uneori lucrtorii medicali nu in cont de iatrogenic O asemenea atitudine este intolerabil. Cauza care determin iatrogenia este lipsa de cultur general i medical, graba i lipsa de timp, comunicarea diagnosticului nefavorabil.

Ca sa concretizez normele de etica si deontologie medicala, redau o parte din cel mai elevat document de morala medicala, numit DECALOG AL PERSONALULUI SANITAR", formulat de profesorul spaniol B. Masci: "1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi: copil, tanar, sau batran. Cand a ajuns in mainile tale, este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si la caritatea ta.

2. Da acceasi stima si atentie saracului ca si bogatului. In dragostea ta de oameni, saracul se simte bogat. Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei. 3. Respecta nobila ta misiune, incepand cu insasi persoana ta. Sa nu o profanezi. Poarta-te demn, cuviincios, cu omenie. Nu specula pe bolnav, caci profesiunea ta nu e ca oricare alta. Sacrificiul tau, ajutorul tau nu pot fi pretuite ca o meserie obisnuita. 4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste. Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta, sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste supararea si nerabdarea ta; gandeste-te ca cel suferind este dezarmat, fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta. 5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui, oricare ar fi boala, sa nu pronunti cuvantul deznadejde. Sa nu distrugi nici unui bolnav iluzia vindecarii, chiar de ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i insotesti pana la ultima lor clipa, pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul. 6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este ceva sfant, care nu poate fi tradat, destainuit altei persoane. Profesiunea ta este un sacerdontiu. Tu nu trebuie sa faci nici o deosebire de clasa sociala, de credinte religioase. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva, caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii... 7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara, o corvoada. Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale. Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva, cand au nevoie de ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare, etc.

Defectele, pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei. La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav. 8. Niciodata, fata de bolnav sa nu te arati neincrezator in reusita tratamentului. MenJtine-i speranta, credinta. Fa ca bolnavul sa nu se simta singur, izolat. Daca a suferi e greu, a suferi singur e incomparabil mai greu. Poarta-te astfel, ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin, da-i curaj cand il vezi trist, amarat, disperat. 9. Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic, se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor. Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala! Improspateaza-le mereu! Invata mereu! Citeste mereu carti si reviste medicale! 10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului. Ii rapesti increderea in medicina, ii distrugi speranta in vindecare."...