Tipriturile lui Coresi

Primele texte tiparite in limba romana au iesit din tipografia lui Filip Moldoveanu, la Sibiu. Aici s-a tiparit (dupa Catehismul luteran din 1544) Tetraevanghelul slavo-roman (1551-1559). Coresi (cunoscut i ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Braov) a fost un diacon ortodox, traductor i meter tipograf romn originar dinTrgovite. Este autorul primelor cri n limba romn. A editat n total circa 35 de titluri de carte, tiprite n sute de exemplare i rspndite n toate inuturile romneti, facilitnd unitatea lingvistic a poporului romn dar i apariia limbii romne literare. Textele cartilor de slujba in limba romana, din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, au fost facute in tipografia judelui Brasovului, Hans Benkner (Johannes Benknerus). In intentia de a propaga luteranismul, acesta tipareste in 1559, un Catehism in limba romana (amestec din invataturile lui Luther si Melanchton) tradus, se crede, dupa un original unguresc, desi in prefata afirma ca s-a facut dupa un original sarbesc. Cu cheltuiala si staruinta lui H. Benkner, incepe la Brasov sirul tipariturilor romanesti, pe care Coresi se straduieste sa le puna in slujba Bisericii Ortodoxe. In 1561 el tipareste in limba romana, textul celor patru Evanghelii, cu titlul : Tetraevanghelul romanesc. La traducerea Tetraevanghelului au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului. In 1563, Coresi tipareste Apostolul sau Praxiul. In1570 urmeaza tiparirea in limba romana a doua carti : Psaltirea si Liturghierul. La baza Psaltirii stau traducerile maramuresene pe care Coresi le-a avut la indemana in copii manuscrise. Liturghierul lui Coresi din 1570 nu cuprinde toate textele Liturghiilor ortodoxe ci numai textul Liturghiei Sf. Ioan Gura de Aur. Se crede ca traducerea Liturghierului s-a facut de preotii din Scheii Brasovului (de la biserica Sf. Nicolae din Schei) care l-au ajutat pe Coresi si la traducerea altor carti in limba romana. Liturghierul s-a tradus dupa alt manuscris slavon, diferit de cel tiparit de Macarie in 1508. Liturghierul lui Coresi (format mic 42 file) - Este prima traducere a Liturghierului in limba romana. Cartile in limba romana sunt primite cu rezerva atat de credinciosi cat si de preoti, tematori ca ele sa nu cuprinda erezii. Se stia ca numai cartile luterane si calvine se tipareau romaneste, pentru propaganda si conform traditiei cartile dreptei credinteortodoxe nu puteau fi tiparite decat in limba slava. Pentru a risipi neincrederea, Coresi traduce si tipareste in 1577 Psaltirea slavoromana, dandu-le o dovada ca nu numai carti eretice dar si cartile dreptei credinte ortodoxe pot fi tiparite in limba romana si dovada putea fi data de textul slavon tiparit in paralel. Atat textul romanesc din Psaltirea aceasta cat si al Psaltirii din 1570 sunt reproduse dupa textele traduse in Maramures. In 1580 tipareste si un Tetraevanghel bilingv, slavo-roman, care are pe frontispiciu stema Tarii Romanesti, cartea fiind tiparita pentru Tara Romaneasca la cererea Domnilor Tarii Romanesti Alexandru si Mihnea si a mitropolitilor Eftimie si Serafim, carora Coresi le mai tiparise cateva carti de slujba in limba slavona.
1

Incununarea activitatii lui Coresi o constituie Cazania sau Evanghelia cu invatatura in limba romana tiparita in 1581. Este o talcuire, o explicare a Evangheliilor din duminicile si sarbatorile de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la Duminica a 32-a dupa Rusalii. Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci duminici. Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la biserica Sf. Nicolae Schei din Brasov, Iane si Mihai. Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand regionalismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi, rotacizant. Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti. Un alt text din Vechiul Testament este Palia de la Orastie din 1582. Palia cuprinde primele doua carti din Vechiul Testament : Geneza si Exodul. Initiatorul acestei traduceri este episcopul calvin Mihail Tordas care urmareste intensificarea propagandei calvine printre romani. Tiparirea Paliei inceputa inca din 1581 si terminata in 1582, s-a facut de Serban, fiul lui Coresi. Tetraevanghelul lui Coresi Prima carte romaneasca a diaconului Coresi, 'Tetraevanghelul', care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii, a vazut lumina tiparului la 30 ianuarie, in urma cu 445 de ani. Tetraevangheliarul a fost scris, cu 156 de ani inainte, de Nicodim. La baza acestei editii a Tetraevangheliarului au stat vechile traduceri romanesti ale Sfintei Scripturi, cu adaptarile facute de preotii de la biserica 'Sfantul Nicolae' din Scheii Brasovului, unde functiona si prima scoala din Romania, informeaza Rompres. Lucrarea facea parte dintr-o serie mai ampla, de peste 15 volume. In epilogul cartii se mentioneaza ca aceasta a fost tiparita 'sa fie popilor rumanesti sa inteleaga sa invete rumanii cine-s crestini'. Editorul volumului se adresa catre 'toti sfentii parinti oare vladici, oare episcopi, oare popi', rugandu-i 'sa nu judece' inainte de a citi cartea. Tetraevanghelul este impodobit cu patru frontispicii la inceputul Evangheliilor. Tiparirea, in anul 1561, a voluminoasei carti de 246 de foi, a durat noua luni. Desi Coresi s-a straduit mult sa realizeze acest volum, el nu a avut prea multa cautare in Tara Romaneasca si in Moldova, unde traditia slavona era mult mai pregnanta. Tipograf si carturar de seama, Coresi a trait in secolul al XVI-lea si a invatat mestesugul tiparului in atelierul lui Dimitrie Liubavici. In anul 1599, Coresi trece muntii si se stabileste la Brasov, unde desfasoara o rodnica activitate de aproape un sfert de veac. Diaconul Coresi a tradus si tiparit in romaneste cateva carti liturgice, precum Liturghierul (1570) si Psaltirea (1570, 1577), insa acestea nu aveau dreptul de a fi folosite in cult. Indeosebi psaltirea sa slavo-romana ajuta cititorii sa inteleaga sensul cuvintelor pe care le recitau in
2

slavona. Totusi, Coresi a publicat in romaneste anumite carti de invatatura. Cel mai vechi text tiparit al Noului Testament in limba romana, Evangheliarul Slavo-Roman, a fost imprimat la jumatatea secolului al XVI-lea de Filip Moldoveanul (1551-1553), la Sibiu, si se afla astazi la Sankt Petersburg. Liturghierul n rile Romne Prima tipritur din rile Romne a fost Liturghierul lui Macarie din 1508. Dei n limba slavon, el e important i semnificativ nu numai ca prima tipritur la noi, dar mai ales ca prim carte de cult tiprit pentru cerinele cultului. i tot aa putem vorbi i de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier n limba romn, prima carte de strict necesitate pentru slujb care se tiprete n limba romneasc. Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 mplinea i o alt necesitate pur naional, aceea de a da poporului romn slujba religioas pe limba lui, ca toi s-o neleag, s se ptrund astfel contient de frumuseea i nelepciunea nvturii lui Hristos i nelegnd s-nvee i s se ndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea i s ncununeze, ntr-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii romne n cult a altor cri de slujb dar nu de complexitatea Liturghierului pe care Coresi le tiprise n limba romn (Tetraevanghelul de la 1561, Apostolul de la 1563, Cazania1564 i 1581, Molitvelnic 1564 i Psaltirea de la 1570 .a. pe lng cele slavo-romne). De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului romnesc se poate deduce adevrul importanei Liturghierului, ca cea mai solicitat carte de cult, pentru c el a cunoscut cel mai mare numr de ediii fie slavone, fie romneti (ncepnd din sec. XVIII mai ales, cnd limba romneasc i-a fcut definitiv loc n cult). Acelai lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodox Romn i azi. Dup ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastr a intensificat aciunea de tiprire (iar dup 1950 i de diortosire) a crilor de slujb bisericeasc. Se remarc Liturghierul, ca fiind cartea de slujb n cele mai multe ediii. Astfel se poate vedea c la cele dou ediii : 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediii: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980 ; la care se adaug mereu alte ediii, pn n zilele noastre. Fiecare ediie a fost mbuntit mai ales ca limb. Textele au fost confruntate cu originalele greceti spre a se nltura mai ales greelile de traducere, existente n vechile ediii, i s-au limpezit astfel frazele, adaptndu-se o nou formulare a nvturilor de tipic i s-au adugat toate ndrumrile necesare mai ales pentru slujitorii nceptori, ndrumri privitoare la rnduiala corect, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din ediiile anterioare.