DECIZIA NR. 333 din 3 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.

13-32 din Ordonanta Guvernului nr. 3/2000 privind organizarea activitatii agentilor imobiliari

Autorul sesizarii => Judecatoria Sectorului 1 municipiul Bucuresti

Obiectul sesizarii => Dispozitiile art. 13 si 32 din OG nr. 3/2000 privind organizarea
activitatii agentilor imobiliari (nuantare: Curtea se va pronunta in extenso si asupra articolelor cuprinse intre 13 si 32, nu doar asupra acelora doua, nominal prevazute) control a posteriori, pe cale de exceptie

Motivarea sesizarii => Incalcarea dreptului fundamental de asociere, consacrat de

art. 37 (actualmente 40) din Constitutie. In temeiul Decretului nr. 31/1954 (genul proxim in materia reorganizarii persoanei juridice) si al Legii nr. 31/1990 (diferenta specifica in ce priveste societatile comerciale), reorganizarea persoanei juridice se decide de aceleasi organe care au hotarat si infiintarea lor, neputand astfel o norma legislativa sa reorganizeze o persoana juridica, fara scop lucrativ, infiintata printr-o sentinta judecatoreasca. Temeiul constituional al sesizarii Curtii Constitutionale este art. 144 lit. c) din Legea fundamentala1 (in prezent art. 146 lit. d)).

Decizia Curtii Constitutionale => Admite exceptia de neconstitutionalitate

ridicata de Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI) in Dosarul 3.415/2001 al Judecatoriei Sectorului 1 municipiul Bucuresti si constata ca prevederile art. 13-32 din OG nr. 3/2000 privind organizarea activitatii agentilor imobiliari sunt neconstitutionale.

Motivarea deciziei:
Judecatoria sustine ca trebuie analizata toata ordonanta, nu doar anumite articole, considerand ca ea nu incalca art. 37, datorita Legii de abilitare a Guvernului, nr. 206/1999, data de Parlament in virtutea art. 114, alin.(1) din Constitutie (actualmente art. 115, alin.(1)).
1

La momentul respectiv, avea urmatorul coninut: Curtea Constituional are urmtoarele atribuii:(...) c)hotrte asupra excepiilor ridicate n faa instanelor judectoreti privind neconstituionalitatea legilor i a ordonanelor(...).

Guvernul sustine ca dispozitiile ordonantei nu sunt neconstitutionale, neinterzicand dreptul la asociere (art. 37), ci nuanteaza, reglementand conditiile in care pot activa persoanele fizica/juridice ce doresc sa exercite activitatea de intermediere a operatiunilor cu obiect bunuri imobile (adica sa fie agenti imobiliari, cu alte cuvinte). Asocierea acestor agenti imobiliari in cadrul Uniunii Nationale a Agentilor Imobiliari (UNAI) nu e o reuniune pe criterii economice, ci strict profesionale => art. 32, alin.(2) si (3) imputerniceste ARAI sa organizeze congresul inaugural al UNAI, insa rolul acesteia se limiteaza doar la organizarea mentionata => exceptia de neconstitutionalitate ridicata ar fi neintemeiata. Curtea Constitutionala, in pronuntarea deciziei, pleaca de la urmatoarele: 1. Existenta pe rol a solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, invocata de ARAI => control pe cale de exceptie, a posteriori (legea se aplica deja unui caz in concret). La ordonante nu avem niciodata control anterior, dar poate fi anterior pentru legea de abilitare a respectivei ordonante. De regula, Curtea ar trebui sa se pronunte asupra legii de abilitare a ordonantei (daca e vorba de o ordonanta simpla, ca in cazul de fata), si nu asupra ordonantei in sine. In practica se discuta si ordonanta, justificanduse ca nu putem vorbi de constitutionalitatea unui act (legea de abilitare) ce confirma un alt act (ordonanta simpla) fara a analiza si pe cel din urma (de la care a pornit, de altfel, totul). 2. Legalitatea sesizarii si competenta de a solutiona prezentul diferend (prin decizie), in temeiul art. 144, lit. c) din Constitutie (actualmente 146, lit. d)) si art. 145, alin.(2)2 (actualmente 147, alin.(4)) Astfel, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a unui act juridic (lege/ordonanta) pagubitor (ce atinge drepturi si libertati fundamentale sau interese legitime in mod direct si personal) poate fi facuta de partea din proces presupusa vatamata, de judecatorul unic/completul de judecatori (=instanta) ex officio, de procurori in cauzele la care participa, de Avocatul Poporului direct (=nu e nevoie ca actul sa se aplice unui caz concret, dar trebuie sa fie intrat in vigoare => imbinarea controlului pe cale de actiune cu cel a posteriori) si necircumstantiat. Trebuie sa tinem seama ca in toate aceste cazuri, exceptia poate fi ridicata in orice faza procesuala (fond, apel, recurs, casatie), de la orice tip de instanta (judecatorie, tribunal, curte), in orice tip de proces (civil, penal, comercial etc).
Pentru a fi inteles corect rolul Avocatului Poporului ne grabim sa adaugam ca, pe langa caracterul direct il intalnim si pe cel necircumstantiat, care presupune ca textul asezamantului

fundamental nu conditioneaza cu nimic posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza invoca exceptia de vreun drept/libertate => poate sesiza Curtea in legatura cu o dispozitie cu privire la separatia puterilor in stat, de exemplu. Aceasta institutie de
2

Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

sorginte suedeza (Ombudsman) are astazi largi atributii si e normal sa nu fie ingradit in exercitarea acestora, pentru ca altfel ratiunea existentei sale (aceea de a apara drepturile si interesele legitime ale oamenilor persoane fizice, DAR si de a controla, implicit, activitatea celorlalte puteri legislativa, executiva pentru a nu fi abuz de putere) ar disparea. 3. Posibilitatea, chiar, de a se pronunta si asupra altor prevederi din actul atacat, in masura in care sunt indisolubil legate (art. 25, alin.(2) al Legii 47/1992 - In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare => se vor avea in vedere toate art. cuprinse intre 13 si 32 (privind Infiintarea UNAI prin reorganizarea ARAI si Organizarea si Functionarea UNAI), nu doar art. 13 si 32. Astfel, ea isi largeste/extinde sfera competentei. Bineinteles, Curtea poate face acest lucru doar in cazul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate. Atunci cand o respinge va analiza doar prevederile actului atacat, strict mentionate de cel/cei ce le invocase/invocasera. 4. Examinarea incheierii de sesizare, a punctului de vedere al Guvernului, a raportului intocmit de judecatorul-raportor, a concluziilor procurorului, a dispozitiilor legale criticate (art. 13-32) in corelatie cu cele constitutionale, precum si a Legii 47/19923 (art. 1, alin. (1), art. 2, 3, 12, 13, alin.(1) lit. A c), 23 alin.(3) si art. 25, alin.(1).

Art. 1, (1): Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.

Art. 2 (1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. (2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei. (3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Art. 3 (1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege. (2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale. (3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nicio autoritate publica. Art. 13 (actualemnte 11) (1) Curtea Constitutionala pronunta [] A. Decizii, in cazurile in care: [...]

Pe fond, Curtea constata ca dreptul de asociere (asa cum fusese el prezentat in

invocarea exceptiei de ARAI) nu e incalcat, intrucat el este un drept fundamental, iar drepturile fundamentale apartin cetatenilor in orice caz persoanelor fizice, nu juridice, asa cum este ARAI. Drepturile si obligatiile persoanelor juridice vor avea ca temei nu drepturile fundamentale prevazute in Titlul II al Tablei de Materii din Constitutie (mereu doar ale persoanelor fizice), ci contractele incheiate in mod liber intre partile contractante. Problema care se pune este ca, asa cum vom vedea, Guvernul nu mai lasa aceasta libertate, intrucat reglementeaza in mod neconstitutional, desigur, conditiile de desfasurare/realizare/dezvoltare a relatiilor intre persoanele juridice (in speta, in materia actiunilor imobiliare). Curtea mai constata ca respectivele dispozitii ale actului (ordonantei) Guvernului sunt neconstitutionale, intrucat modifica/desfiinteaza o hotarare judecatoreasca de constituire a unei asociatii. El intervine in fiintarea (existenta) unei persoane juridice; conform marelui principiu al simetriei juridice, numai autoritatea ce a infiintat persoana juridica e cea care ar trebui sa o modifice (in speta, autoritatea judecatoreasca). Intruziunea acestei fractiuni a executivului (Guvernul) in campul de actiune a judiciarului (puterea judecatoreasca) este de natura a aduce atingere principiului separatiei puterilor in stat. Acest principiu, desi nu era consacrat in terminis in Constitutie la acea data (dupa revizuirea din 2003 este reglementat la art 1 alin (4)), n jurisprudena sa Curtea a statuat (de exemplu, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996) ca existenta principiului separatiei puterilor in stat poate fi dedusa din ansamblul reglementarilor constitutionale, indeosebi din acelea avand ca obiect precizarea functiilor autoritatilor publice si a raporturilor dintre acestea. Inevitabil se incalca si art. 125, alin.(1) din Constitutie (actualmente art. 126), pentru ca in sfera acelei hotarari judecatoresti de constituire a ARAI ar interveni ordonanta (un act departe de a fi incadrabil ca judecatoresc, ci mai degraba ca un act al puterii), cu transformarea ARAI in UNAI. Explicatiile pentru motivarea incalcarii art. 126 sunt sinonime cu cele pentru motivarea incalcarii principiului separatiei puterilor in stat. Mai mult, art. 1344, alin.(1) si (2) lit. a) este incalcat (actualmente art. 135). Astfel, agentii imobiliari (fie persoane fizice, fie persoane juridice) sunt obligati sa se uneasca intr-o organizatie unica, monopolistica (o uniune creata prin reorganizarea unei asociatii) si sa se supuna acestor prevederi in termen de un an de la data intrarii in vigoare a ordonantei, sub sanctiunea pierderii calitatii de membru al Uniunii si a radierii lor din Registrul agentilor
d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;
4

(1) Economia Romaniei este o economie de piata. (2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

imobiliari (art. 32, alin.(5)), cu toate ca aceste uniuni ar trebui sa aiba o baza contractuala si nu sa fie intemeiate pe un act de putere, tocmai pentru a servi intereselor generale in materia libertatii comertului, a protectiei concurentei si mai ales a crearii instrumentelor necesare pentru valorificarea resurse,lor, intr-o societate fundamentata, la nivel economic, pe economia de piata.

Pe forma (procedura), Curtea constata ca prevederile ordonantei sunt

neconstitutionale si in raport cu art. 114, alin.(2) din Constitutie (actualmente art. 115). Prin art. 1 lit. S 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului, acesta a fost imputernicit a emite ordonante in legatura cu organizarea si functionarea agentiilor imobiliare, iar prin dispozitiile cap. I si II din OG nr. 3/2000 privind organizarea activitatii agentilor imobiliari se stabilesc atat norme de organizare si functionare a agentilor imobiliari, cat si a UNAI (aparuta in urma reorganizarii ARAI) => depasirea limitelor abilitarii, in contra dispozitiilor constitutionale.

Anexe:
I Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial (din Legea 47/1992 si din Constitutie, prevederile constitutionale corespunzatoare art. 146, 147)

Art. 29 (1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa. (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printro decizie anterioara a Curtii Constitutionale. (4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare. Odata cu incheierea de sesizare, instanta de judecata va trimite Curtii Constitutionale si numele partilor din proces cuprinzand datele necesare pentru indeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile. Art. 30 (1) Primind incheierea prevazuta la art. 29 alin. (4), presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecatorul-raportor si va comunica incheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicandu-le data pana la care pot sa trimita punctul lor de vedere. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. (2) Judecatorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sa ia masurile necesare pentru administrarea probelor la data judecatii. (3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse in dosar, cu instiintarea partilor si a Ministerului Public. (4) Participarea procurorului la judecata este obligatorie. (5) Partile pot fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Art. 31 (1) Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie. (2) In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare. (3) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (4) Deciziile pronuntate in conditiile alin. (1) se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala. (5) In cazul in care la data comunicarii deciziei Curtii Constitutionale potrivit alin. (4) cauza se afla pe rolul altui organ judiciar, instanta comunica acestuia decizia. II Reorganizarea si inregistrarea persoanei juridice Persoana juridic se reorganizeaz prin 1.fuziune 2.dezmembrare (divizare i separare) sau 3.transformare. (contopire i absorbie),

1.1) Reorganizarea prin contopire se realizeaz n cazul n care dou sau mai multe persoane juridice, care i nceteaz existena se unesc pentru a constitui o persoan juridic nou.

1.2) Reorganizarea prin absorbie se realizeaz n cazul n care o persoan juridic existent nglobeaz una sau mai multe persoane juridice care i nceteaz existena. 2.1) Reorganizarea prin divizare se realizeaz prin mprirea ntregului patrimoniu al unei persoane juridice care i nceteaz activitatea ntre dou sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiin. 2.2) Reorganizarea prin separare se realizeaz n cazul n care o parte din patrimoniul persoanei juridice se desprinde i se transmite ctre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiin. 3) Transformarea formei juridice a unei persoane juridice implic modificarea actului de constituire n condiiile legii, fr a avea ca efect dizolvarea, lichidarea i radierea acesteia. nregistrarea nceperii procedurii de reorganizare Persoana juridic supus reorganizrii este obligat s ntiineze n scris organul nregistrrii de stat despre reorganizare n termen de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii respective. ntiinarea implic consemnarea n Registrul de stat a nceperii procedurii de reorganizare. Pentru consemnarea n Registrul de stat a nceperii procedurii de reorganizare, la organul nregistrrii de stat se prezint hotrrea de reorganizare, adoptat de organul competent al persoanei juridice sau de instana de judecat. nregistrarea nceperii procedurii reorganizrii se face la oficiul teritorial al Camerei care a efectuat nregistrarea de stat a persoanei juridice reorganizate. Registratorul adopt decizia cu privire la nregistrarea nceperii procedurii de reorganizare a persoanei juridice i nscrie n Registrul de stat meniunea "n reorganizare". Concomitent cu eliberarea deciziei privind nceperea procedurii de reorganizare, solicitantului se elibereaz extras din Registrul de stat pentru publicarea avizelor n Moni torul Oficial al Republicii Moldova. nregistrarea reorganizrii Dup expirarea a 3 luni de la ultima publicare a avizului privind reorganizarea, organul competent al persoanei juridice supuse reorganizrii sau create n urma reorganizrii depune la organul nregistrrii de stat urmtoarele documente: a. cererea de nregistrare a reorganizrii, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat; b. proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrrii, dup caz; c. hotrrea de reorganizare, adoptat de organul competent al fiecrei persoane juridice participante la reorganizare; d. actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare; e. actele de constituire ale persoanei juridice nou-create; f. documentul ce confirm acceptarea de ctre creditori a garaniilor oferite sau ce confirm plata datoriilor, dup caz; g. autorizaia de fuziune, dup caz; h. actul de transmitere sau bilanul de repartiie, dup caz; i. copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil;

j. documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare. Pn la depunerea documentelor pentru nregistrarea reorganizrii, persoana juridic care, ca urmare a reorganizrii, i nceteaz existena este obligat, pe propria rspundere, sub sanciunea plii de daune-interese, s nchid contul (conturile) bancare i s nimiceasc tampila, dup caz. nregistrarea persoanelor juridice supuse reorganizrii prin fuziune (contopire i absorbie), dezmembrare (divizare i separare) sau transformare se efectueaz n modul i n condiiile prevzute la art.11 al Legii 220/2007. Reorganizarea persoanelor juridice prin contopire se consider ncheiat din momentul nregistrrii de stat a persoanei juridice create ca urmare a contopirii. Actele de constituire ale persoanei juridice create ca urmare a contopirii vor conine dispoziii cu privire la preluarea tuturor drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale persoanelor juridice reorganizate prin contopire. Persoanei juridice create ca urmare a contopirii i se atribuie un nou numr de identificare de stat. Persoanele juridice participante la contopire i nceteaz existena i se radiaz din Registrul de stat. n cazul reorganizrii persoanelor juridice prin absorbie, persoana juridic absorbant opereaz n actele de constituire modificri privind preluarea tuturor drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale persoanei juridice absorbite. Persoana juridic absorbant i pstreaz numrul su de identificare de stat. Persoana juridic absorbit i nceteaz existena i se radiaz din Registrul de stat. Reorganizarea persoanei juridice prin divizare se consider ncheiat din momentul nregistrrii de stat a persoanelor juridice create ca urmare a divizrii. Actele de constitu ire ale persoanelor juridice create ca urmare a divizrii vor conine dispoziii cu privire la preluarea, n baza bilanului de repartiie, a prii respective din drepturile i obligaiile patrimoniale ale persoanei juridice divizate. Persoanelor juridice create ca urmare a divizrii li se atribuie noi numere de identificare de stat. Persoana juridic reorganizat prin divizare i nceteaz existena i se radiaz din Registrul de stat. n cazul reorganizrii persoanei juridice prin separare, aceasta opereaz n actele de constituire modificri privind transmiterea, n baza bilanului de repartiie, a prii respective din drepturile i obligaiile sale patrimoniale ctre persoanele juridice existente sau create ca urmare a divizrii.Actele de constituire ale persoanelor juridice existente sau create ca urmare a separrii vor conine dispoziii cu privire la preluarea, n baza bilanului de repartiie, a prii respective din drepturile i obligaiile patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin separare.Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consider ncheiat din momentul nregistrrii de stat a persoanei juridice create ca urmare a transformrii. Actele de constituire ale persoanei juridice create ca urmare a transformrii vor conine dispoziii cu privire la preluarea, n baza actului de transmitere, a tuturor drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin transformare.

Persoana juridic reorganizat prin transformare i pstreaz numrul de identificare de stat. nregistrarea reorganizrii persoanei juridice se efectueaz de ctre oficiul organului nregistrrii de stat la care este nregistrat persoana juridic supus reorganizrii.