Conf. Dr.

Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Generaliti despre Informatic / ICT / Computer Science Ce este i ce va fi INFORMATICA ?

Prezentul curs de Informatic destinat studenilor din anul I de la Chimie nu este un curs de Matematic, de Statistic sau de Analiz numeric, i nici curs de Chimie sau Fizic. Coninutul i competenele urmrite a fi cptate trebuie s-i ajute pe studeni s neleag coninutul celorlalte cursuri din programul de studii pentru Chimie i Fizic. Astfel, vor avea posibilitatea s neleag diverse calcule matematice, calcule statistice, calcule numerice sau analiza datelor experimentale prin utilizarea calculatorului, a sistemelor software moderne, a tehnologiilor Web i a sistemului Internet, i n general prin utilizarea TIC (Tehnologiile Informaiei i Comunicaiei; ICT- Information and Communication Technologies). La finalul programului de studii, n cadrul programului de Master studenii de la Chimie trebuie s aib posibilitatea (n strintate aceast posibilitate exist n mod concret) s-i aleag rute de specializare care s cuprind i cursuri specializate de Matematic i Informatic (de ex. geometrie computaional sau cercetri operaionale), statistic matematic, informatic (de ex. inteligen artificial sau computer graphics), sau cursuri interdisciplinare, etc.

MOTTO: tiinele sunt modele i reprezentri virtuale ale cunoaterii (M. Vlada). nvarea este evoluia cunoaterii peste timp (R. Bohn). "Informatica restabilete nu numai unitatea matematicilor pure i a celor aplicate, a tehnicii concrete i a matematicilor abstracte, dar i cea a tiinelor naturii, ale omului i ale societii. Reabiliteaz conceptele de abstract i de formal i mpac arta cu tiina, nu numai n sufletul omului de tiin, unde erau ntotdeauna mpcate, ci i n filosofarea lor." Grigore C. Moisil (1906-1973) - Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE - 1996) MOTTOS:

"Cea mai bun modalitate de a prezice viitorul este s l creezi tu nsui". Peter Drucker "Caut cunoaterea prin experimentare, observare i testarea ipotezelor" Sir Francis Bacon "Learning is evolution of knowledge over time." Roger E. Bohn

Informatica este una din cele patru stiinte exacte: MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE, INFORMATICA (Ref.: studii universitare de licenta, 2005) Tezaurul stiintific al unei stiinte se formeaza si se pastreaza de la o generatie la alta prin intermediul teoriilor, experimentelor, limbajelor si mediilor de stocare a cunoasterii. Piloni ai CUNOASTERII: 1. Limbaje; 2. Teorii-Metode-Tehnici; 3. Medii de stocare; 4. Invatarea.

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

LIMBAJE Mediile din natura sunt guvernate de limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele si stiintele pentru cunoastere: rezolvarea problemelor, evolutia si stocarea cunosterii. Prin intermediul calculatorului (computer) se prelucreaza informatiile (IT- Tehnologia informatiei). Pentru reprezentarea si prelucrarea informatiilor calculatorul utilizeaza limbajele artificiale. Acest fapt dovedeste faptul ca limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea informtiilor, ci mai ales pentru prelucrarea (procesarea) informatiilor. (Natural environments are ruled by languages. Computer science use artificial languages. Languages exist therefore, not for communication purposes alone, but particullarily for knowledge.) Observatie: Aparitia microprocesorului (in anul 1972) a determinat performante mari ale prelucrarii informatiilor: viteza de calcul, timp de executie a programelor, interactivitatea in utilizarea calculatorului. MEDII DE STOCARE Evolutia cunoasterii este infuentata de natura si performanta reprezentarii si stocarii: hartie (carti si reviste), suport magnetic, suport optic etc. INVATARE Societatea uman se dezvolt prin Cunoatere i nvare. Dac Dezvoltarea i Cunoaterea se motenesc, nvarea nu se poate moteni. "The only real valable think is intuition" Albert Eistein (1879 - 1955)

Figura 1. Relatia Invatare-Cunoastere- Dezvoltare (M. Vlada, 2008)

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 2. Book: A whole new mind by Daniel Pink (http://www.danpink.com/whole-new-mind)

Figura 3. Triada Sistem de calcul-Algoritmic-Programare(M. Vlada, 2004)

Creativity,

Technology and Learning by Avril M Loveless "Critical Thinking is my life, it's my philosophy of life. It's how I define myself ... I'm an educator because I think these ideas have meaning. I'm convinced that what we believe in has to be able to stand the test of evaluation ." John Chaffee

If we were compelled to make a choice between these personal attributes and

knowledge about the principles of logical reasoning together with some degree of technical skill in manipulating special logical processes, we should decide for the former. John Dewey

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 4. Critical Thinking (Gndirea critic) Source: http://www.insightassessment.com , Dr. Peter A. Facione The Critical Thinking Community | Science Daily - Science News Cooperative Learning | Thinking Skills and Problem Solving Model Innovative-Problem-Solving-Tools |E-Learning Concepts and Practice, 2006 Pseudo-ecuatii: ALGORITM = LOGICA + CONTROL ( R. Kowalski 1979 ) PROGRAM = ALGORITM + STRUCTURI DE DATE ( N. Wirth 1976 ) SISTEM EXPERT = CUNOASTERE + METAINTERPRETARE (Sterling 1984 ) MODELARE = CUNOASTERE + REPREZENTARE LIMBAJE = PROCESARE + INTERPRETARE

Calculatorul: mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaiei, cercetrii i inovrii
Promovarea tehnologiilor moderne n educaie i cercetare "Cea mai bun modalitate de a prezice viitorul este s l creezi tu nsui" Peter Drucker "Imagination is everything. Imagination is more important than knowledge. For knowledge is limited to all we now know and understand, while imagination embraces the entire world, and all there ever will be to know and understand". A. Einstein SURSA: http://www.cniv.ro/2009/tic, http://www.elearning.ro/resurse/Intel_ Teach_Impact_2009.pdf (Autori: Steliana Toma-coord., Simona Cbureanu, Silvia Ft, Cornelia Novak) 4

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Construirea societ ii bazate pe cunoa tere

Cele 4 valuri ale societ ii inform a ionale

Referina :

Tudorel FTU, FTU , Alexandru UGUI, Universitatea Al. I. Cuza Cuza , Ia Ia i

[Boar B.H., The Art of Strategic Planning for Information Techno logies, 2nd edition, John W iley, 2001]

Figura 5. Cele 4 valuri ale societii informaionale, SURSA: http://www.cniv.ro/2009/objectives

Figura 6. Iniiativa Intel Education, http://c3.icvl.eu/2011/objectives-0,

http://www.intel.com/

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

SISTEME DE CALCUL (COMPUTER SYSTEMS) Coponenta HARDWARE Componenta SOFTWARE Componenta Web - Retele si sistemul Internet Componenta de securitate informatica Componenta de Aplicatii-programe sepecializate, sisteme informatice

COMPUTER SYSTEM

HARDWARE

SOFTWARE

INTERNET

APLICATII

-CPU -RAM -HDD -GPU(video) -CPU(baza) -placa retea -modem-uri -dispozitive

-BIOS -OS -comp. -medii prog. -medii dez. -platforme -utilitare -navigatoare

-retele -protocoale -adrese IP -DNS -gatway -route -browser -Web 2.0

-Stiinta-Tech -CAD -Economie -Aparare -Medicina -Educatie -Arhitectura -Managment

Figura 7. Componentele integrate (hardware-software) ale sistemelor de calcul

Limbajele sunt instrumente/unelte ale gndirii : Gndirea algoritmic Astzi, limbajele (limbajele naturale, limbajele tiinifice/tehnice/economice i limbajele artificiale din domeniul calculatoarelor) sunt utilizate nu numai pentru comunicare, ci mai ales pentru exprimarea de idei, pentru a reprezenta cunotine, pentru a explora i prelucra cunotinele reprezentate i gestionate. Limitele limbajelor privind modul de reprezentare a cunotinelor, comunicarea i explorarea cunotinelor, prelucrarea i gestionarea cunotinelor sunt condiionate de caracteristicile fiecrui limbaj: alfabet, sintax, semantic, construcii lexicale, concepte i termeni, structuri etc. 6

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

n actul de procesare un limbaj folosete termenul de entitate prin intermediul cruia se realizeaz procesarea i cunoatere. Definiie. Un limbaj de cunoatere este sistemul virtual/logic L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) , unde V = vocabular/alfabet, Sin = sintaxa (reguli), Sem = semantica (reguli), O = obiecte, C = concepte / termeni, T = teorii / metode / tehnici de rezolvare, Tc = tezaurul cunoaterii (baza de cunotine). Limbajele cunoaterii sunt: Limbajele naturale (utilizate de popoare; limbile popoarelor) entitate=cuvnt ; construciile lexicale descriu stri, imagini, aciuni etc. ; Limbajele tiinifice/tehnice/economice ... (utilizate n domeniile tiinelor)entitate=cunotin; studiul obiectelor i a relaiilor dintre obiecte n domeniile matematic, fizic, chimie, informatic, biologie, economie, etc. ; Limbajele artificiale (utilizate n domeniul calculatoarelor) formate din: Limbaje de programare procedural entitate=locaie de memorie Limbaje de programare fucional entitate=element de list Limbaje de programare logic entitate=obiect / clauza Limbaje de programare obiectuala entitate=obiect Limbaje de programare Web entitate=elemente multimedia Limbaje pentru baze de date entitate=nregistrare Limbaje pentru grafica pe calculator entitate=obiect grafic Limbaje pentru modelare-simulare entitate=eveniment Limbaje pentru sisteme de operare entitate=proces Limbaje pentru Inteligena Artificial entitate=cunotin

Figura 8. Nivelele limbajelor n relaia Utilizator-Calculator

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 9. Schema Evolutia / Dezvoltarea Informaticii

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012 n etapa actual de dezvoltare tiinific i tehnic, rezolvarea unei probleme din diverse domeniu (matematic, fizic, chimie, informatic, etc. ) reprezint o activitate de creaie, un raionament prin construirea, generarea, descrierea urmtoarelor aspecte, nainte de un proces de execuie (realizat de un calculator/o main de calcul): proces demonstrativ (demonstraia) care s arate existena unei soluii sau a mai multor soluii i/sau s determine efectiv soluiile exacte; proces computaional (algoritmul) care s codifice/modeleze un proces demonstrativ, o metod sau o tehnic de rezolvare n scopul determinrii (eventual aproximative) a soluiilor exacte.

Figura 10. Relaiile Modelare-Limbaj-Procesare Se poate observa c termenul de Limbaj este foarte important n aceeast relaie. Din experiena celor care au utilizat calculatorul i diverse tehnologii de prelucrare a informaiilor i cunotinelor, se poate conchide faptul ca sunt necesare cunotine i experien n utilizarea diverselor limbaje pentru rezolvarea problemelor folosind calculatorul.

COMPUTER SYSTEMS
Coponenta HARDWARE - scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si parametrilor de performanta 1. CPU (Central Processing Unit): socket, clock freq. (MHz, GHz), multi-CPU,multiCORE, Flops, Gflops, (cei mai importanti fabricanti: AMD, Intel); cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64 biti) - NOTA: costul de fabricatie (la o fabrica din Scotia) a unei CPU Intel era de 1$ in anul 2008; primul calculator IBM/360 cu care a fost dotat CCUB (Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti) de la Facultatea de Matematica (UB) in anul 1969 prin contributia acad. Grigore C. Moisil, a costat 658.000 $ (era embargou ptr. tarile socialiste, ptr. tarile capitaliste costa 250.000 $). A fost adus de la Viena unde IBM avea filiala.

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

2. RAM (Random Access Memory): memorie interna de diverse capacitati (512 MB, 1024 MB, 2GB, ), tipuri: SDRAM, DDR, DDR2, DDR3, suport dual/triple channel, bus frecquency, latency 3. HDD (Hard Disk Drive): - capacitate stocare 120 GB, 256 GB, 512 GB, - tehnologie clasica SSD - conectori IDE (ATA,PATA), SATA (SATA1,SATA2,SATA3), SCSI, SAS - viteza de transfer teoretica / magistrala (PATA-max. 133Mb/s, SATA1-1.2 Gb/s=150 Mb/s, SATA2-2.4 Bb/s= 300 Mb/s, SATA3 600Mb/s) - imbunatatirea vitezei de transfer: HDD (5400, 7200, 10000, 15000 rpm), cache memory, RAID (RAID: 0=striping, imbunatatire viteza; 1-mirroring-backup) 4. MotherBoard (placa de baza): CPU socket, RAM slots, sloturi de extensie: PCI, AGP (vechi!), PCI express (x4, x16), HDD conectors (SATA, IDE). Ref.: http://en.wikipedia.org/wiki/Motherboard

Figura 11. Placa de baza (Mother Board)

5. Placi de retea (Network Connection): a) tehnologia Ethernet - wired (Cu): clasic 10 Mbps; Fast Ethernet 100 Mbps, 1000 Mbps (max. 100 m distanta, latenta mica) 10

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

wired (optical fiber): single mode, multimode > 10 Gbps (max. 1 Km distanta, latenta mica) - wireless: a (5 GHz), b (2.4 GHz) 11 Mbps, g (2.4 GHz) 54 Mbps, n (2.4 GHz) - > 100 Mbps (150,300); Securitate WEP, WPA, WPA2 b) tehnologii speciale (InfiniBand, Myrinet latenta foarte mica, utilizate la supercalculatoare) 6. Modemuri: - telefonie clasica (fir) max. 56 Kbps - telefonie mobila (3G, 4G) HSDPA / HSUPA: 3.6 / 7.2 / 14.4 / 28.8 Mbps Componenta SOFTWARE - scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si functiilor 1. BIOS (Basic Input/Output Basic): low level software (firmware); continutul stocat in memoria ROM (Read Only Memory, memoria non-volatila scrisa de fabricant); - face legatura cu sistemul de operare (OS) si partea hardware; - la initializarea (pornirea) sistemului de calcul ( Computer System) se activeaza automat si incarca in memoria RAM programele ce controleaza initializarea si activitatea OS; 2. OS (Operating System): sistem de programe/proceduri/servicii ce coordoneaza si gestioneaza toate resursele hardware si software ale sistemului de calcul si lanseaza in executie aplicatiile sistemelor informatice pentru rezolvarea diverselor probleme specifice domeniilor de activitate ale omului. Exemple de OS cele mai utilizate: CP/M, RSX/11M, DOS, OS/2, UNIX, Linux (open sourse, diverse distributii), Windows (diverse versiuni), Android (ptr. iPhone); NOTA: exista peste 500 de OS (www.operatingsystems.org) Structura de baza: kernel (nucleu), biblioteci de sistem (Library) (.dll ptr. Windows, .so ptr. Linux), drivere (.drv ptr. Windows, .ko ptr. Linux) Caracteristici: cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64 biti), single/multi-user, single /multi-tasking

3. Produse software: medii de dezvoltare, utilitare, aplicatii si sisteme informatice - Compilatoare pentru diverse limbaje de programare: transforma codul sursa a unui program scris intr-un limbaj de programare intr-un fisier de tip obiect; Exemple Visual Basic, Visual C++, Java, Prolog, Delphi, etc. ptr. Windows, gcc, gfortran, etc. pentru Linux. - Programe Linker: Genereaza fisiere executabile (in format binar) ce reprezinta forma executabila a unui program scris intr-un limbaj de programare prin asamblarea codului obiect (creat de compilator) de operatii si functii oferite de bibliotecile de sistem (sub Windows acestea sunt incluse in mediile de dezvoltare, sub Linux: ld). Nota: Lansarea in executie a programelor are loc doar daca exista forma lor executabila.

11

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Interpretoare ce interpreteaza si executa codul sursa linie cu linie (step by step) fara a se efectua compilarea (Exemple sub DOS: DOS scripting, .bat; sub Windows: VBS; sub Linux: Bash Scripting, Perl, Python, etc.) Aplicatii, utilitare, programe specializate: Office (MS Office, OpenOffice), stiintifice (MathCAD, Mathematica, Maple, SPSS, STATISTICA, HyperChem, etc.), inginerie si CAD (AutoCAD, ), Baze de date (FoxPro, Oracle ), Grafica pe calculator (Corel Draw, Photo Shop, ), Multimedia (filme, muzica, albume foto: Youtube, Facebook, etc.), jocuri, programe antivirus, firewall, etc. Aplicatii si utilitare Internet : navigatoare/browsere (Internet Explorer-IE, Mozilla FireFox, Chrome-Google, Opera, Safari, etc.), servicii e-mail, mesagerie instant (Yahoo messenger, Google chat/talk, Skype, MSM, etc. ), Bloguri (WordPress, Google, etc.), Wiki si Web Page, Arhive si Biblioteci on-line (scribd, docs, etc.). Aplicatii Enterprise (ERP, Gestiunea documentelor): Sistemele informatice complexe ce conecteaz companiile la un ansamblu de resurse ordonate i relaionate sistemic, pe mai multe niveluri: operaional, de business, managerial etc.

Retele de calculatoare si sistemul Internet: - tipuri de retele, protocoale si servicii, tehnologii cu fir si fara fir (wired technologies, wireless technologies). Retelele de calculatoare sunt considerate realizari (teoretice i practice) ale unor discipline: inginerie electric, telecomunicaii, informatic, tehnologia informaiei, tehnica de calcul. - Folosind o reea, oamenii pot comunica eficient i uor prin e-mail, mesagerie instantanee, camere de chat, telefon, apeluri telefonice video i video-conferine. - ntr-un mediu de reea, fiecare calculator dintr-o reea poate accesa i utiliza resursele oferite de dispozitivele din retea. Calcul distribuit folosete resursele de calcul ntr-o reea pentru a ndeplini sarcini. Protocoale de comunicatii: IP ( Internet Protocol), TCP/IP (Transmission Control Protocol), UDP (User Datagram Protocol), IPX, OSPF, BGP, etc; Adresa IP: pentru transferul pachetelor de date prin protocolul TCP/IP sunt utilizate adresele IP ale clientului/serverului. De exemplu pentriu IPv4 32 biti (4 bytes): exista 4 grupe de cifre 0-255 de forma a.b.c.d (separate de punct); a) In IPv4 an address consists of 32 bits which limits the address space to 4 294 967 296 (232) possible unique addresses. IPv4 reserves some addresses for special purposes such as private networks (~18 million addresses) or multicast addresses (~270 million addresses). Localizare IP (IP Finder - Check My IP Address): http://www.ip-address.org/. Ex.: 193.226.51.39 adresa IPv4 a serverului www.chimie.unibuc.ro b) Adresa IP este utilizata de protocolul IP (se utilizeaza forma in zecimal, octal si binar) pentru obtinerea in binar a unui cuvant de memorie (word) de 32 biti si care va fi utilizat in operatiile de dirijare a pachetelor (datelor). De exemplu, pentru adresa reprezentata in zecimal 131.15.3.19, cuvantul de memorie ce

12

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

reprezinta forma binara este (se concateneaza cei 4 octeti asociati pentru a, b, c si d):

131 = 1*27 + 0*26 + 0*25 + 0*24 + 0*23 + 0*22 + 1*21 + 1*20 , 27 = 128 c) Din punct de vedere arhitectural si functional, nodurile sistemului Internet sunt clasificate astfel: noduri de nivel inalt ( clasa A), noduri continentale (clasa B), noduri locale (clasa C), iar structura adresei IP este formata din: cod clasa, cod router, cod host (impartirea spatiului de adrese IP in clase este utilizata de routere):

Exemple: 102.54.94.97 (rhino.acme.com, source server), 38.25.63.10 (x.acme.com , x client host), 127.0.0.1 (localhost) Historical classful network architecture Leading bits Class in address (binary) 0 A 10 B 110 C Range of first octet (decimal) 0 127 128191 192223 Network ID format a a.b a.b.c Host ID Number format networks b.c.d c.d d Number of addresses per network 7 2 = 128 224 = 16777216 214 = 16384 216 = 65536 221 = 2097152 28 = 256 of

DNS (Domain Name System): sistem pentru domenii de nume ce asigura legatura intre adresa IP si numele serverului (exmplu: numele chimie.unibuc.ro corespunzator adresi IP 193.226.51.39); se poate face analogia dintre lista

13

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

abonatilor de telefonie si numerele de telefon asignate: Nume abonat-Numar telefon. Descrierea unui nume de domeniu (max. 253 caractere) ce reprezinta o ierarhie de subdomenii (127 de nivele), de la dreapta la stanga:

Nume127 . Nume126 . . Nume3 . Nume2 . Nume1 , unde

nivel inferior nivel superior

numei , i=1 ...127 sunt etichete ce contin fiecare max. 63 caractere (A-Z, 0-9 si cratima/underline) si reprezinta domenii/subdomenii ( Nota: pana in anul 2008 existau doar 5 nivele) Exemple de domenii: www.unibuc.ro , www.chimie.unibuc.ro , www.c3.icvl.eu, www.c3.cniv.ro, URL (Uniform Resource Locator): adresa ce contine DNS pentru accesarea unei pagin web, de exemplu: URL: http://www.example.net/index.html Top-level domain name: net Second-level domain name: example.net Host name: www.example.net Protocoale & Servicii (Ports:1- 65535): in functie de tipul datelor, tranferul pachetelor de un anumit tip se face intre anumite porturi. Exemple: 80 http (hypertext, www World Wide Web), 443 https (secured hypertext transfer protocol, securitate oferita prin SSH- secure Sockets Layer) 21 FTP (File Transfer Potocol), 25 SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

Exemplu de fisier Windows: Protocoale & Servicii ( Ports:1-65535) C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\protocol

# Copyright (c) 1993-1999 Microsoft Corp. # # This file contains the Internet protocols as defined by RFC 1700 # (Assigned Numbers). # Format: # <protocol name> <assigned number> [aliases] [#<comment>] ip 0 IP # Internet protocol icmp 1 ICMP # Internet control message protocol ggp 3 GGP # Gateway-gateway protocol tcp 6 TCP # Transmission control protocol egp 8 EGP # Exterior gateway protocol pup 12 PUP # PARC universal packet protocol udp 17 UDP # User datagram protocol hmp 20 HMP # Host monitoring protocol

14

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

xns-idp 22 XNS-IDP # Xerox NS IDP rdp 27 RDP # reliable datagram protocol rvd 66 RVD # MIT remote virtual disk

C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\services
# Copyright (c) 1993-1999 Microsoft Corp. # # This file contains port numbers for well-known services defined by IANA # # Format: # # <service name> <port number>/<protocol> [aliases] [#<comment>] # echo echo discard discard systat systat daytime daytime qotd qotd chargen chargen ftp-data ftp telnet smtp time time rlp nameserver nameserver nicname domain domain bootps bootpc tftp gopher finger http kerberos kerberos hostname iso-tsap rtelnet pop2 pop3 sunrpc sunrpc 7/tcp 7/udp 9/tcp sink null 9/udp sink null 11/tcp users #Active users 11/tcp users #Active users 13/tcp 13/udp 17/tcp quote #Quote of the day 17/udp quote #Quote of the day 19/tcp ttytst source #Character generator 19/udp ttytst source #Character generator 20/tcp #FTP, data 21/tcp #FTP. control 23/tcp 25/tcp mail #Simple Mail Transfer Protocol 37/tcp timserver 37/udp timserver 39/udp resource #Resource Location Protocol 42/tcp name #Host Name Server 42/udp name #Host Name Server 43/tcp whois 53/tcp #Domain Name Server 53/udp #Domain Name Server 67/udp dhcps #Bootstrap Protocol Server 68/udp dhcpc #Bootstrap Protocol Client 69/udp #Trivial File Transfer 70/tcp 79/tcp 80/tcp www www-http #World Wide Web 88/tcp krb5 kerberos-sec #Kerberos 88/udp krb5 kerberos-sec #Kerberos 101/tcp hostnames #NIC Host Name Server 102/tcp #ISO-TSAP Class 0 107/tcp #Remote Telnet Service 109/tcp postoffice #Post Office Protocol Version 2 110/tcp #Post Office Protocol Version 3 111/tcp rpcbind portmap #SUN Remote Procedure Call 111/udp rpcbind portmap #SUN Remote Procedure Call

15

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

auth 113/tcp ident tap #Identification Protocol uucp-path 117/tcp nntp 119/tcp usenet #Network News Transfer Protocol ntp 123/udp #Network Time Protocol epmap 135/tcp loc-srv #DCE endpoint resolution epmap 135/udp loc-srv #DCE endpoint resolution netbios-ns 137/tcp nbname #NETBIOS Name Service netbios-ns 137/udp nbname #NETBIOS Name Service netbios-dgm 138/udp nbdatagram #NETBIOS Datagram Service netbios-ssn 139/tcp nbsession #NETBIOS Session Service imap 143/tcp imap4 #Internet Message Access Protocol pcmail-srv 158/tcp #PCMail Server snmp 161/udp #SNMP snmptrap 162/udp snmp-trap #SNMP trap print-srv 170/tcp #Network PostScript bgp 179/tcp #Border Gateway Protocol irc 194/tcp #Internet Relay Chat Protocol ipx 213/udp #IPX over IP ldap 389/tcp #Lightweight Directory Access Protocol https 443/tcp Mcom https 443/udp Mcom microsoft-ds 445/tcp microsoft-ds 445/udp kpasswd 464/tcp # Kerberos (v5) kpasswd 464/udp # Kerberos (v5) isakmp 500/udp ike #Internet Key Exchange exec 512/tcp #Remote Process Execution biff 512/udp comsat login 513/tcp #Remote Login who 513/udp whod cmd 514/tcp shell syslog 514/udp printer 515/tcp spooler talk 517/udp ntalk 518/udp efs 520/tcp #Extended File Name Server router 520/udp route routed timed 525/udp timeserver tempo 526/tcp newdate courier 530/tcp rpc conference 531/tcp chat netnews 532/tcp readnews netwall 533/udp #For emergency broadcasts uucp 540/tcp uucpd klogin 543/tcp #Kerberos login kshell 544/tcp krcmd #Kerberos remote shell new-rwho 550/udp new-who remotefs 556/tcp rfs rfs_server rmonitor 560/udp rmonitord monitor 561/udp ldaps 636/tcp sldap #LDAP over TLS/SSL doom 666/tcp #Doom Id Software doom 666/udp #Doom Id Software kerberos-adm 749/tcp #Kerberos administration kerberos-adm 749/udp #Kerberos administration kerberos-iv 750/udp #Kerberos version IV

16

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

kpop phone ms-sql-s ms-sql-s ms-sql-m ms-sql-m wins wins ingreslock l2tp pptp radius radacct nfsd knetd man 1109/tcp 1167/udp 1433/tcp 1433/udp 1434/tcp 1434/udp 1512/tcp 1512/udp 1524/tcp ingres 1701/udp 1723/tcp 1812/udp 1813/udp 2049/udp nfs 2053/tcp 9535/tcp #Kerberos POP #Conference calling #Microsoft-SQL-Server #Microsoft-SQL-Server #Microsoft-SQL-Monitor #Microsoft-SQL-Monitor #Microsoft Windows Internet Name Service #Microsoft Windows Internet Name Service #Layer Two Tunneling Protocol #Point-to-point tunnelling protocol #RADIUS authentication protocol #RADIUS accounting protocol #NFS server #Kerberos de-multiplexor #Remote Man Server

Routing (dirijare / rutare): Calculatoarele de tip router realizeaza transportul pachetelor de date de la sursa la destinatie. Eficienta acestei operatii este asigurata de impartirea spatiului de adrese Ipv4 in clase: A, B, C. Adrese IP routabile, private (10.x.x.x, 172.16.x.x, 172.31.x.x, 192.168.x.x) DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol): protocol de configurare Internet Protocol (IP) pentru calculatoarele host. DHCP elimina sarcina de configurare manuala de ctre un administrator de reea. Firewall (paravan de protecie): dispozitiv sau o serie de dispozitive configurate n aa fel nct s filtreze, s cripteze sau s intermedieze traficul ntre diferite domenii de securitate pe baza unor reguli predefinite.

Securitatea sistemelor informatice: - notiuni despre atacuri informatice, riscuri, recomandari privind utilizarea calculatorului propriu Riscuri: pierderea resurselor de pe calculatorul propriu, pierderi/furt de: date personale, bani (cont banca online), date/informatii/proiecte de specialitate Notiuni si termeni: malware (virus, worm, trojan), atacuri informatica (prin malware, vulnerability vs. exploit, phising-e-mail spooling, spam, website forgery, link manipulation, social engineering, brute force attack-dictionary attack al parolelor, TCP/IP sniffers / honeypots, wireless communication WEP (foarte vulnerabil), WPA/WPA2) Recomandari privind utilizarea calculatorului propriu : a) sa nu se utilizeze contul curent cu drepturi de administrator, ci unul de user obisnuit; sa se lucreze pe o partitie HD diferita de C: (de exemplu D b) sa nu se instalize software piratat (poate contine malware), ci doar programe cu licenta c) sa nu se navigheze pe site-uri cu piraterie software d) sa se utilizeze parole corecte: sa contine mimi 8 caractere; ppor/stronh passwords (combinatie de litere upper/lower case, cifre, si semne de punctuatie) 17

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

e) sa se realizeze periodic Backup pentru date importante pe medii de stocare externe (HDD extern, DVD, Flash Memory) f) sa se instaleze program antivirus + updates la zi (free: AVG, Avira, Avast, Clamwin, etc.) g) sa se instaleze firewall si sa se realizeze updates sistem de operare (Windows update, Linux updates) Sisteme de calcul moderne Tablet PC calculator portabil al crui ecran (de regul cu o diagonal de 12 inch.) ndeplinete o funcie dubl: cea de afiare a informaiei i interfa de manipulare a calculatorului (de obicei prin intermediul unui stylus unealt de scris sub forma unei mini-baghete din material plastic sau metal avnd la vrf o bobi din plastic, folosit pentru interaciunea cu ecranele tactile rezistive, sau folosind degetele touch). Primul tablet a fost lansat n 2001 de ctre Microsoft i folosea Windows XP Tablet PC Edition. Tipuri de Tablet PC: a) tip brour ; b) tip plac; c) tip decapotabil; d) tip hibrid.

Figura 12. PC Tablet, Sursa: http://www.it4fans.ro/ TextBook vs. Tablet PC: Korea to digitise school books | Coreea de Sud schimb manualele cu Tablete PC (Proiect pentru anul 2015) The South Korean government has said it plans to digitise all textbooks for elementary, middle and high school students by 2015. This plan for "smart education" is aimed at helping students create their own study pattern, and lighten their backpacks. Source: http://www.channelnewsasia.com/ Cloud computing Microsoft Azure Platform Case Studies: http://www.microsoft.com/windowsazure/evidence/ Premier n 2011 pentru Romnia: Modulul de publicare a informaiilor pe Internet (Sistemul informatic pentru examenele naionale - realizat de Siveco Romania) a folosit platforma de Cloud computing Microsoft Azure, ceea ce asigur disponibilitate permanent, capacitate de calcul practic infinit, redundan i securitate a informaiilor. Acest modul a fost conceput special pentru a face fa att unui numr foarte mare de accesri simultane, ct i posibilelor atacuri menite s ntrerup disponibilitatea serviciilor furnizate. Conform www.trafic.ro, pe 12 iulie 2011 s-a nregistrat un nou

18

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

record de vizitatori unici pentru http://portal.edu.ro, cu 828.935 ntr-o singur zi i peste 24 de milioane de afiri. Cele mai accesate site-uri ale portalului au fost http://admitere.edu.ro, http://bacalaureat.edu.ro i http://titularizare.edu.ro. (Sursa: http://portal.edu.ro/index.php/articles/news/11492) DOCUMENTARE PE INTERNET (Web Site) pentru CHIMIE http://www.sciencedirect.com - ScienceDirect is a leading full-text scientific database offering journal articles and book chapters (science, technology and medicine). http://www3.interscience.wiley.com - Wiley Online Library hosts the world's broadest and deepest multidisciplinary collection of online resources covering life, health and physical sciences, social science, and the humanities. It delivers seamless integrated access to over 4 million articles from 1500 journals, almost 10,000 online books, and hundreds of reference works, laboratory protocols and databases. http://www.springer.com/ - Articles and books for Chemistry by Springer http://www.pubs.acs.org publications by ACS (American Chemical society). http://www.chemweb.com - Journal Abstracts from chemistry publishers such as Bentham, Elsevier, Springer and others covering over 500 journals can be searched and accessed for free. Search by title and issue or use Journal Search for full-text search of abstracts across all journals. http://www.ccdc.cam.ac.uk - The Cambridge Crystallographic Data Centre: The CCDC is a non-profit, charitable Institution whose objectives are the general advancement and promotion of the science of chemistry and crystallography for the public benefit. http://www.rsc.org - Publications by RSC (Royal Society of Chemistry), the greatest european organisation for chemistry development. http://www.scirus.com/srsapp/ - SCIRUS is the most comprehensive scientific research tool on the web. With over 440 million scientific items indexed at last count, it allows researchers to search for not only journal content but also scientists' homepages, courseware, pre-print server material, patents and institutional repository and website information. http://www.rcsb.org/pdb/ - An Information Portal to Biological Macromolecular Structures: PDB (Protein Data Bank); Biological Macromolecular Resource. http://www.aist.go.jp/RIODB/SDBS/menu-e.html - SDBS Integrated Spectral Data base System (RMN, RES, IR, Raman, SM). http://www.chem.ucla.edu/VL/Academic.html - Academic Institutions http://www.nature.com/ - Nature Publishing Group http://www.chem.ucla.edu/VL/InfoRes.html - Other Lists of Chemistry Resources and Related WWW Virtual Libraries. http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/ - All Nobel Prizes in Chemistry. http://web.mit.edu/chemistry/www/index.html - Department of Chemistry at MIT. http://chemistry.stanford.edu/ - Department of Chemistry at University Stanford. 19

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

http://www.chem.cmu.edu/ - Department of Chemistry Carnegie Mellon University. http://chemistry.uchicago.edu/ - Department of Chemistry, The University of Chicago http://www.chm.davidson.edu/vce/ - Virtual Chemistry Experiments by David N. Blauch http://www.chem.ucalgary.ca/SHMO/ - The Simple Huckel Molecular Orbital Theory Calculator by A. Rauk and R. Cannings

Figura 13. http://www.chm.davidson.edu/vce/ RESURSE GENERALE MATHEMATICA (Wolfran Research, UK) - www.mathworld.wolfram.com Science World (Wolfram Research, UK) - http://scienceworld.wolfram.com/ MATHCAD (MathSoft Inc., Cambridge,USA) - www.mathsoft.com Scientific Work Place (MacKichan Software, Inc., USA) http://www.tcisoft.com/ MAPLE (Maplesoft, Canada ) - www.mapleapps.com/ DERIVE (Soft Warehouse, USA,Austria) - http://www.derive-europe.com/ Matlab (MathWorks, Inc., USA, Canada, ... ) - www.mathworks.com/ SPSS (SPSS, Inc., USA) - http://www.spss.com/ STATISTICA (StatSoft, Inc., USA) - http://www.statsoft.com/ ORIGIN (OriginLab Corporation, USA, Canada, Germany, Japan) www.originlab.com/ SlideWrite (Advanced Graphics Software, Inc., USA) - www.slidewrite.com/ 20

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Eureka, Delphi (Borland Software Corporation, USA) - www.borland.com/ MathDL (Journal of Online Mathematics and its Applications, Mathematical Sciences Digital Library, USA ) - http://www.joma.org/ Studiu de caz: Utilizarea platformei Wikispaces.com (free software) Comunicare si activitati didactice (profesor studenti)

de date, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Matematic Exemplu: http://laborator.wikispaces.com/ (by Cristina Punescu)

(LABORATOR: Algoritmi i structuri de date, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Matematic Informatic, Anul I, 2011 - 2012, semestrul I, Contact: Cristina Punescu).a

Meniul principal: Wiki Home Pages and Files Members Recent Changes Manage Wiki Manage Wiki: Content, People, Tools.

All Pages home arhiva_2009 arhiva_2010

21

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

STRUCTURA PAGINII (Home)

Teme de laborator semestrul I Tema sptmnii 1 (30 octombrie 2011) Tema sptmnii 2 (30 octombrie 2011) Tema sptmnii 3 (30 octombrie 2011) Tema sptmnii 4 (30 octombrie 2011) ... Punctaje partiale ( 9 ianuarie 2012) 1411 1421 1431 1441 ..... Principii de notare

TEME PENTRU LABORATOR

PUNCTAJE PARTIALE

PRINCIPII DE NOTARE

Nota de la laborator reprezint o treimedin nota final a examenului la aceast disciplin Nota de la laborator se obine prin rezolvarea problemelor obligatorii, precum i prin rezolvarea problemelor suplimentare si a celorfacultative Nota final va fi de la 0 la 10 i se calculeaz prin formula

...... Desfurarea laboratorului Programare semestrul I: 1. 2. 3. 4. Grupa 1411 - Vineri, 12:00 - 14:00, sala 303 Grupa 1421 - Joi, 16:00 - 18:00, sala 302C Grupa 1431 - Joi, 14:00 - 16:00, sala 302C Grupa 1441 - Luni, 18:00 - 20:00, sala 302C

LABORATOR: probleme

.... Problemele obligatorii si cele suplimentare din saptamana ..... Problemele facultative din saptamana Surse de documentare

SURSE DE DOCUMENTARE

1. Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Ronald L. Rivest, Introducere in algoritmi, Computer Libris Agora, 2003. Cote biblioteca: II 39837, II 39751 ..

22

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Despre utilizarea platformei Wikispaces (Free Wikis for Higher Education), & Educational-Blogging wiki Platforma este destinata urmatoarelor categorii de utilizatori: Business, Non-Profit, K-12 Edu, Higher Edu. Este necesara o documentare despre facilitatile oferite de platforma Wiki: http://help.wikispaces.com/New+Wiki http://help.wikispaces.com/faq+teacher+wiki http://www.wikispaces.com/content/wiki-tour

Utilizatorii (creatorii) Wiki au calitatea de administrarea wiki pentru continutul generat (sub tehnologia Web 2.0). Ca organizator al acestui wiki, aveti unele facilitati speciale, faciltati pe care care ali membri nu le vor avea: Setarea permisiunilor pentru ntregul wiki Gestionarea membrilor wiki Schimbare si personalizare Blocarea paginilor astfel nct nimeni nu le poate edita tergerea sau redenumirea fiierelor i paginilor 23

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Se ofera un upgrade gratuit pentru wiki-urile ce sunt utilizate exclusiv pentru K-12 sau in nvmntul Superior si un Ghid de utilizare ce permite s se deschida conturi pentru studenti cu sau fr adrese de e-mail. Noiuni de baz pentru administrarea paginii Web folosind instrumentele Wiki: Members (Membrii) - adaugarea de noi membri si eliminarea unora; aprobarea sau respingerea cererilor de membru n ateptare; promovarea unor membri de a avea drept de administrator. Pages (Pagini)- vizualizarea paginilor wiki; ultima modificare; blocare sau deblocare; tergere pagini individuale; editarea etichetelor. Files (Fiiere) vizualizarea fiierelor n wiki; detalii despre fiier; ncrcare fiiere; terge fiiere; editarea etichetelor. Permission (Permisiuni) se poate decide cine poate vizualiza sau edita wiki; gestionarea permisiunilor pentru paginile wiki individuale. Exemplu: Personalize Your Wiki:

24

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Studiu de caz: Utilizarea platformei CSM oferit de site-ul www.unibuc.ro - utilizatori: cadre didactice si cercetatori, conducere departamente si facultati Exemplu. Platforma CMS (Content Management Systems) oferit de site-ul www.unibuc.ro (Universitatea din Bucureti). ncepnd cu anul 2011 Universitatea din Bucureti ofer servicii de editare i management de coninut cadrelor didactice i conducerilor structurilor din universitate. Acest lucru se realizeaz prin intermediul unei platforme CSM (interfaa de editare: http://www.unibuc.ro/n/backend_help/).

Zona de editare&servicii

Pagini generate i asociate

Exist dou modaliti de autentificare pentru site-ul www.unibuc.ro: autentificare normal (user/parola) i autentificare profesori. Tipuri de pagini Web; Exista dou tipuri de pagini: Pagini normale utilizatorul poate modifica coninutul articolelor postate. Pagini speciale. Prin intermediul acestui tip de pagin utilizatorul poate modifica coninutului bazei de date. Pagini speciale; Exist urmtoarele pagini speciale: pagina index a unui profesor; pagina index a unui departament; pagina index a unei faculti. 25

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Tehnologii Web 2.0 Web 2.0 nu este o tehnologie n sens propriu, ci reprezint componente de servicii i aplicaii, realizate de comunitatea Internet (dezvoltatori i utilizatori) prin intermediul unor instrumente aplicative. Saltul calitativ se refer la faptul c utilizatorul are acces la coninut pentru care i se ofer instrumente software de editare, modificare i postare (publicare pe Internet). Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt aa-numitele wikiuri, weblogs (bloguri), precum i portalurile i bursele de schimb de imagini, muzic, filme/video i software din Internet, aa cum ar fi Flickr, YouTube i siturile pentru File Sharing. De asemenea, componente ale Web 2.0 sunt i aa numitele "reele sociale", cum ar fi Facebook, Ning sau Twitter. O problem important n utilizarea acestor servicii i platforme este pentru ce scopuri sunt folosite acestea. S-a dovedit c exista o multitudine de aspecte i scopuri n utilizare, inventivitatea si viziunea utilizatorilor i dezvoltatorilor, n acest caz este nelimitat. Au aprut sisteme de gestiunea automat a informaiilor dintr-un Web site, numite Content Management Systems (CMS). Aceste platforme ofer n mod dinamic elaborarea, modificarea i actualizarea de pagini web destinate diverselor activiti. Exemple de platforme CMS-uri OpenSource: DotNetNuke (platform for ASP.NET) - www.dotnetnuke.com/; Drupal (an open source content management platform powering millions of websites and applications)- http://drupal.org/; Joomla! (an award-winning content management system (CMS), which enables you to build Web sites and powerful online applications) www.joomla.org/; WordPress (Open source WordPress has been incredibly successful and risen from a handful of users to the most-used blog tool in its category) http://wordpress.com/; Plone (Plone is an open source CMS built on top of Zope and CMF) http://plone.org/; Top 10 Free Online Tutoring Tools for 2012 Top 10 instrumente gratuite pentru educaia online: Skype, Gchat, WizIQ,

Scribblar, Google Docs, Wikispaces, Wallwisher, Jing, Animoto, 4Teachers. Sursa: http://edudemic.com/2012/01/online-tutoring-2012/
REFERINTA: Vlada M., 2010, New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4. Ianuarie 2012, Conf. dr. Marin Vlada

26