Reintegrarea tarii

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova Cooperarea pentru solutionarea conflictului transnistrean

(16) Eforturi sustinute vizind solutionarea conflictului transnistrean, respectind suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova in cadrul hotarelor sale, recunoscute international si garantind respectarea democratiei, suprematiei legii si a drepturilor omului. - articiparea constructiva a Moldovei, !mpreuna cu cealalta parte si mediatorii in procesul de negocieri sub egida "#$E, in vederea solutionarii conflictului transnistrean% - $ooperarea eficienta intre &E si Moldova in vederea solutionarii conflictului transnistrean in cadrul formatelor convenite, inclusiv consultari privind aran'amentele post-conflictuale si garantii !n functie de necesitate. - &E sa-si intensifice implicarea in sustinerea "#$E-ului si a mediatorilor in acest proces, sa sustina eforturile $omisiei $onstitutionale Mi(te, si sa pregateasca implicarea in scenariul postreglementare% - $ontinuarea de catre &E a eforturilor sale de a asigura indeplinirea de catre Rusia a anga'amentelor de la )stambul referitoare la Moldova. - )ntarirea dialogului politic dintre &E si Moldova privind conflictul transnistrean. - Realizarea unor noi progrese semnificative cu &craina privind problemele e(istente pe sectorul transnistrean al frontierei% consolidarea cooperarii cu administratia &crainei, inclusiv schimbul efectiv de informatii despre flu(urile de bunuri si persoane ce traverseaza frontiera comuna. *nga'area activa in consultarile trilaterale Moldova-&craina - $omisia Europeana privind masurile de asigurare a managementului si controlului corespunzator al intregii frontiere a Moldovei cu &craina, in special a sectorului transnistrean. - #ustinerea implicarii active a societatii civile si promovarea valorilor democratice si respectarii drepturilor omului.

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova (Sursa: www ipp !d" # Esenta proble!ei

$onflictul din zona de est al Republicii Moldova (+ransnistria) face parte din categoria conflictelor izbucnite la periferia fostei &R## la finele e(istentei ei, constituind o consecinta a unui sir de factori interni si e(terni, precum si a problemelor, mostenite din trecutul istoric controversat. *cest conflict nu face parte din categoria celor interetnice sau interconfesionale si, totodata, nu este nici unul intern. Evenimentele ce au urmat dupa stoparea ostilitatilor militare 1,,- au demonstrat ca locuitorii de pe ambele maluri ale r.ului /istru, in ma'oritatea lor, nu se percep reciproc in calitate de dusmani. )n scopul mentinerii fostei R## Moldovenesti in componenta &R##, la - septembrie 1,,0 in localitatea arcani a fost proclamata 1republica moldoveneasca autonoma nistreana in componenta &R##2. &lterior, utiliz.nd mi'loacele violente, teroarea psihologica si fizica, in zona de est al Republicii Moldova au fost distruse structurile de stat, a fost lichidata orice opozitie politica. e malul st.ng al /istrului este creat un spatiu informational inchis. rin intermediul mass-media cenzurate populatiei din zona de conflict insistent i se implementeaza stereotipuri negative legate de Republica Moldova. )n urma represaliilor din partea regimului separatist citeva mii de cetateni ai Republicii Moldova au fost nevoite sa-si salveze viata refugiindu-se pe malul drept al /istrului si prin aceasta devenind persoane intern stramutate. )n zona de conflict continua sa se afle nelegitim trupele armate ale Rusiei, trecute in subordonarea

Rusiei la 1 aprilie 1,,-. *ceste trupe, de rind cu mercenarii din Rusia si &craina, s-au anga'at in conflictul armat din primavara-vara anului 1,,- de partea regimului separatist. +rupele para-militare ale regimului separatist sunt inzestrate cu armament si munitii din dotarea unitatilor militare ale aceleasi 3ederatii Ruse, iar liderii regimului separatist au obtinut cetatenia ruseasca dupa ce au participat la procesul de uzurpare a suveranitatii statului. 3ederatia Rusa ofera in continuare cetatenia rusa locuitorilor din zona de conflict. 4rept consecinta pe teritoriul controlat de regimul separatist locuiesc c.teva zeci de mii de cetateni ai 3ederatiei Ruse. )n +ransnistria au fost create toate structurile puterii proprii, in aparenta, unui stat de drept, democratic, e(ista propriul sistem financiar cu 1banca republicana nistreana2, 1comitetul vamal de stat2 etc. &n loc aparte in asigurarea viabilitatii regimului anticonstitutional il 'oaca structurile represive (1ministerul securitatii de stat2, detasamente cu destinatie speciala, 5azacii etc.) prin care este asigurat controlul deplin asupra populatiei, sunt inscenate 1alegerile2, este asigurat controlul asupra 1organizatiilor neguvernamentale2 etc. opulatia din zona de conflict este lipsita de orice e(perienta de democratie politica, pe malul st.ng al /istrului este interzisa activitatea partidelor politice, inregistrate la Ministerul 6ustitiei al Republicii Moldova. /u e(ista o delimitare univoca, acceptata reciproc, fie si tacit, a zonelor de competenta a puterii centrale si a regimului anticonstitutional. e malul st.ng al /istrului sunt localitati, locuitorii carora siau pastrat dreptul de a fi sub 'urisdictia Republicii Moldova. )nsa aceleasi localitati figureaza pe hartile 1oficiale2 ale 1rmn2. )n consecinta, locuitorii acestor sate pe parcursul mai multor ani sunt hartuiti de regimul separatist, fiind nevoiti sa reziste la presiunea si masurile represive din partea regimului anticonstitutional. )n aceeasi situatia se afla suburbiile or. 7ender de pe malul drept al /istrului. &ltimii ani in 1rmn2 se desfasoara intens procesul de privatizare, inclusiv a intreprinderilor industriale importante. rivatizarea se desfasoara in afara cadrului legal al Republicii Moldova. 4e regula, in calitate de proprietari sunt anuntati businessmanii din Rusia sau firme-fantome, create de insasi conducatorii regimului. 4ecizia $E4" in cazul grupului )lascu versus Moldova si Rusia din 8 iulie -009 declara e(pres ca anume 3ederatiei Ruse ii revine responsabilitatea deplina pentru instaurarea regimului separatist si ca Rusia dispune de influenta decisiva asupra situatiei din zona de conflict. *cest ansamblu de factori aduce la concluzia univoca ca conflictul transnistrian constituie o e(presie a unui set de interese, antagoniste in raport cu interesele Republicii Moldova. )ar persoanele, care stau in fruntea acestui regim (in continuare : 1republica moldoveneasca nistreana2, sau : 1rmn2), si care au uzurpat dreptul de a se prezenta in calitate de reprezentanti legitimi ai populatiei din zona controlata de ei, in realitate sunt e(ponenti ai acestor interese antagoniste.
$ Cadrul %uridic al solutionarii conflictului transnistrean

4in punct de vedere 'uridic conflictul propriu zis consta in faptul ca pe o parte din teritoriul statului nu se respecta $onstitutia si legislatia, adoptate de puterea centrala constitutionala. +otodata, in limitele acestui teritoriu au fost distruse structurile de stat, menite sa asigure aplicarea legislatiei Republicii Moldova. "r, din punct de vedere 'uridic, solutionarea conflictului din zona de est al Republicii Moldova inseamna asigurarea reintoarcerii acestui teritoriu in spatiul 'uridic al Republicii Moldova. )n $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9, e(ista prevederi care determina cadrul 'uridic in limitele caruia urmeaza sa fie solutionata problema reintregirii statului. Este vorba, in primul r.nd, de *rt. 111, 1#tatutul special de autonomie2, si anume; *rt. 111(1). <ocalitatilor din st.nga /istrului, precum si unor localitati din sudul Republicii Moldova, le pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie dupa statute speciale adoptate prin legi organice. *rt. 111(-). <egile organice care reglementeaza statutele speciale ale localitatilor prevazute in alineatul (1) pot fi modificate cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi.

4in aceste prevederi ale $onstitutiei Republicii Moldova rezulta ca; a) problema reintregirii tarii poate fi solutionata si fara atribuirea obligatorie a vre-o unui statut 'uridic special localitatilor din stinga /istrului% b) in caz de atribuire a acestui 1statut special2, localitatile din stinga /istrului pot pretinde numai la un statut de autonomie in cadrul statului unitar si nicidecum nu poate fi vorba de 1subiect al federatiei2% c) aceasta mai inseamna ca numai arlamentul Republicii Moldova este in drept sa decida asupra competentelor eventualei autonomii si sa aprobe acest eventual 1statut 'uridic special2. )n acelasi timp, acest articol din $onstitutia Republicii Moldova nu corespunde intocmai realitatilor politice determinate de conflict. )n primul r.nd, din cauza faptului ca or. 7ender, situat pe malul drept al /istrului, se afla sub controlul regimului anticonstitutional, dar nu cade sub incidenta *rt. 111. )n acelasi timp unele localitati din st.nga /istrului si-au aparat dreptul de a ram.ne sub 'urisdictia puterii constitutionale si, respectiv, nu pretind la nici un statut 'uridic special. )n mod indirect si *rt. 11 al $onstitutiei vizeaza situatia de pe malul sting al /istrului, deoarece acest articol, cu titlul 1Republica Moldova, stat neutru2, stipuleaza urmatoarele; (1) Republica Moldova proclama neutralitatea sa permanenta. (-) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau. )n pofida faptului ca neutralitatea Republicii Moldova nu este recunoscuta pe plan international, din alineatul (-) din *rt. 11 rezulta univoc, ca aflarea trupelor 3ederatiei Ruse, inclusiv sub forma de trupe de mentinere a pacii, este inadmisibila din punct de vedere al legislatiei Republicii Moldova. rogramul =uvernului Republicii Moldova, aprobat de arlament dupa alegerile din -> februarie -001, contine doar c.teva fraze generale despre conflictul transnistrean si nu poate servi in calitate de cadru 'uridic pentru activitatea e(ecutivului in problema reintregirii tarii.
$ # Cadrul %uridic aparut in ur!a procesului de negocieri

E(ista un sir de documente, semnate de reprezentatii structurilor de stat ale Republicii Moldova pe parcursul procesului de negocieri. $atre -9 iunie -009 au fost semnate in total 1?, de documente, dintre care -6 se refera la domeniul politic% 61 : la cel economic si >- - acte interdepartamentale. /ici un document din cele semnate in cadrul procesului de negocieri n-a fost ratificat de arlamentul Republicii Moldova si n-a fost publicat in Monitorul oficial, ceea ce inseamna ca aceste documente n-au putere 'uridica. )n ma'oritatea lor absoluta ele contravin $onstitutiei Republicii Moldova si nici nu sunt respectate de parti. " singura e(ceptie in acest sens il constituie 1*cordul cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din regiunea transnitreana a Republicii Moldova2, semnat la -1 iulie 1,,- la Moscova de catre presedintii Mircea #negur si 7oris Eltin. *cest acord a asigurat stoparea conflictului armat in raioanele de est al Republicii Moldova, crearea $omisiei &nificate de $ontrol ($&$) care coordoneaza activitatea fortelor de mentinere a pacii. )nsa si prevederile acestui acord din mai multe de vedere contravin $onstitutiei Republicii Moldova, precum si standardelor "/& si "#$E. Este suficient de remarcat ca acest acord prevede, pentru un termen nedefinit, e(istenta pe teritoriul Republicii Moldova a 1trupelor armate2 ale 1partilor2 in conflict, una dintre care este 1rmn2, precum si a trupelor 3ederatiei Ruse. $eea ce inseamna ca acest document tinde sa legalizeze aflarea nelimitata in timp a trupelor paramilitare ale regimului anticonstitutional pe teritoriul Republicii Moldova. )ar adoptarea deciziilor in cadrul $&$ prin consens, stabilita de *cordul din -1 iulie 1,,-, intr-un mod evident lezeaza suveranitatea statului Republica Moldova.
$ $ Cadrul %uridic international

e parcursul e(istentei problemei conflictului din raioanele de est al Republicii Moldova au fost adoptate un sir de documente, inclusiv in cadrul organizatiilor internationale. )n primul rind este vorba de "#$E, Misiunea careia in Republica Moldova, deschisa in aprilie 1,,?, are mandat de mediator in procesul de negocieri. )n cadrul #ummitului "#$E din noiembrie 1,,, de la )stambul a fost adoptata 4eclaratia, *rt. 18 si 1, ale careia se refera la problema conflictului din raioanele de est al Republicii Moldova. )n ele este formulata sustinerea univoca a suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova si este salutat anga'amentul e(pres al 3ederatiei Ruse de a efectuarea evacuarea completa a trupelor sale de pe teritoriul Moldovei pina la finele anului -00-. #e cere de constatat ca "#$E nu a reusit sa obtina nici evacuarea completa a trupelor 3ederatiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova si nici nu a reusit sa contribuie la atingerea progresului in solutionarea conflictului in ansamblu. )n situatia c.nd in "#$E adoptarea oricarui document sau

decizii este posibila numai prin consens, dupa #ummitul "#$E din noiembrie 1,,, nu s-a reusit atingerea rezultatelor pozitive in solutionarea conflictului si nici macar apropierii pozitiilor partilor, din cauza pozitiei autoritatilot ruse. roblema conflictului transnistrean este mentionata si in +ratatul despre prietenie si colaborare intre 3ederatia Rusa si Republica Moldova, semnat la 1, noiembrie -001. )n acest +ratat 3ederatia Rusa recunoaste suprematia normelor de drept international in privinta problemei transnistrene si este recunoscuta in calitate de 1co-mediator si garant in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova2. *rt. > din acest +ratat stipuleaza ca 1fiecare arte se va abtine de la orice actiuni, care vor dauna @ suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale. artile condamna separatismul in toate manifestarile lui si se obliga sa nu sustina miscarile separatiste2. $omportamentul 3ederatiei Ruse in raport cu conflictul transnistrean demonstreaza univoc ca 3ederatia Rusa nu respecta prevederile +ratatului despre prietenie si colaborare intre 3ederatia Rusa si Republica Moldova. )n legatura cu cele de mai sus se poate constata, ca la moment cadrul 'uridic necesar pentru solutionarea conflictului nu e(ista.
& Cadrul institutional

<a 6.A)).-00- a intrat in vigoare <egea /r.1>-0-AB pentru modificarea si completarea <egii cu privire la =uvern prin care a fost instituita functia Ministrului reintegrarii. )ar prin 4ecretul resedintelui Republicii Moldova din 1-.A)).-00- /r.101--))) in aceasta functie a fost numit dl. Basile #ova. Ministrul reintegrarii este membrul =uvernului si dispune de un aparat. )n afara de aceasta, in calitate de componente ale cadrului institutional pot fi considerate si alte structuri care au tangenta cu problema transnistreana, si anume; - Ministerul *facerilor E(terne% - Ministerul *facerilor )nterne% - #erviciul de )nformare si #ecuritate% - 4epaartamentul +rupelor de =raniceri% - 4epartamentul Bamal% - Ministerul Economiei% - Ministerul 6ustitiei s.a. )ntr-o masura oarecare poate fi considerata institutie care are tangente cu solutionarea conflcitului transnistrean $omisia &nificata de $ontrol.
' Proble!e e(istente

3aptul ca statul moldovenesc continua sa fie scindat in situatia cind locuitorii de pe ambele maluri ale /istrului nu se considera reciproc dusmani se datoreaza e(istentei unui sir de obstacole, fara inlaturarea carora este imposibil de solutionat conflictul si de consolidat statalitatea Republicii Moldova. <ipsa progresului in solutionarea conflictului si caracterul lui 1inghetat2 se e(plica prin urmatorii factori; - caracterul totalitar al 1rmn2 si e(istenta structurilor represive ale 1rmn2% - posibilitatea supravietuirii pentru 1rmn2 prin activitati economice ilegale (trecerea marfurilor prin vamile ucrainene fara plata impozitelor in bugetul Republicii Moldova, contrabanda, traficul ilegal de munitii si armament etc.)% - e(istenta structurilor de forta ale 1rmn2 (1armata2, 1misterul securitatii de stat2, trupe de elita)% - formatul actual al procesului de negocieri% - formatul actual al fortelor de mentinere a pacii% - comportamentul 3ederatiei Ruse% - $omportamentul &crainei% - e(istenta stereotipurilor negative in mentalitatea populatiei din 1rmn2, legate de Republica Moldova% - temerile populatiei din 1rmn2, legate de consecintele restabilirii integritatii teritoriale a Republicii Moldova% - lipsa totala a e(perientei de democratie politica in raioanele de est al Republicii Moldova%

- izolarea populatiei din zona de conflict de spatiul informational al Republicii Moldova% - neadmiterea de catre regimul separatist a actiunilor din domeniul diplomatiei populare. rin urmare, rogramul de reintregire si de consolidare a statalitatii Republicii Moldova trebuie sa contina in sine actiunile necesare pentru demontarea acestor obstacole in calea reintregirii statului, si lichidarea consecintelor izolarii fortate a locuitorilor din zona de est de restul teritoriului Republicii Moldova.
) Prioritati in solutionarea conflictului transnistrean Prioritati pe termen scurt:

E(tinderea /*+" si &E, intentiile noii administratii de la Ciev de a promova o politica pro-eropeana si pro-/*+" creeaza conditii prielnice pentru rezolvarea problemei de securitate a portiunii transnistrene a frontierei si de stopare a activitatii economice ilegale (contrabanda etc.). Republica Moldova, in parteneriat cu &craina si &E, urmeaza sa obtina; a) inchiderea spatiului aerian pentru avioanele militare ale 3ederatiei Ruse, care aterizeaza si decoleaza de pe aerodromul militar de la +iraspol fara controlul din partea Republicii Moldova. Dborurile necesare pentru deservirea trupelor 3ederatiei Ruse pot fi realizate prin aeroportul de la $hisinau cu conditia efectuarii controlului din partea serviciilor vamale si de graniceri ale Republicii Moldova si cu monitorizarea din partea Misiunii "#$E din Republica Moldova% b) stabilirea regimului de trecere a marfurilor prin portiunea transnistreana a frontierei cu &craina in conformitate cu legislatia Republicii Moldova% c) asocierea &crainei la regimul de restrictie a circulatiei pentru conducatorii 1rmn2 prin declararea lor persona non grata pe teritoriul &crainei% d) implicarea activa a &niunii Europene in solutionarea conflictului transnistrean, prin; - crearea unor relatii institutionale mai strinse dintre &E si Republica Moldova (deschiderea misiunii diplomatice a &E la $hisinau, numirea unui trimis special al &E pentru conflcitul trasnistrean s.a.) - plasarea permanenta pe agenda relatiilor &E cu Rusia si cu &5raina a problematicii transnistrene% - luarea de catre &E a pozitiei respective in cadrul organizatiilor si reuniunilor internationale s.a. Republica Moldova trebuie sa declare e(pres retragerea sa din actualul format al fortelor de mentinere a pacii si sa ceara inlocuirea lor cu trupe de politie sub mandat international. +rebuie sa fie creat cadrul 'uridic, necesar pentru asigurarea procesului de reintregire a statului. *cest procedeu trebuie sa contina urmatoarele etape; a) *doptarea de catre parlamentul Republicii Moldova a unui document-cadru (4eclaratie) prin care ar fi fost; E data o apreciere politico-'uridica a fenomenului separatismului din zona de est al Republicii Moldova% E evaluate cauzele conflictului% E data o apreciere a cadrului e(istent al procesului de negocieri, al fortelor de mentinere a pacii si a situatiei in zona controlata de regimul anticonstitutional% E fi(at cadrul-limita pentru rezultatul final al procesului de reintregire a statului. b) Elaborarea de catre guvern, cu aprobarea ulterioara in arlament, a rogramului de reintregire a Republicii Moldova, pornind de la necesitatea de demilitarizare, decriminalizare a raioanelor de est si democratizare a Republicii Moldova reintregite in ansamblu% c) *doptarea in arlament a pachetului de acte legislative, necesare pentru implementarea rogramului de reintregire a Republicii Moldova. 4in continutul documentului-cadru (4eclaratiei), a rogramului de reintregire a Republicii Moldova, precum si a pachetului de acte legislative, pentru fiece locuitor din zona de conflict trebuie sa rezulte o perspectiva clara sub toate aspectele in cazul atitudinii loiale fata de procesul de reintregire a Republicii Moldova, precum si eventualele consecinte negative in caz contrar. " prioritate aparte o constituie problema restabilirii spatiului informational unic fara solutionarea careia va fi imposibil de ai informa obiectiv si detaliat pe locuitorii din zona de conflict si, respectiv, va fi imposibil de ai transforma in adepti constienti ai procesului de reintregire a Moldovei. *cest spatiu informational unic urmeaza sa fie creat prin mi'loace tehnice (emitatoare radio si +B) cu acoperirea intregului teritoriu al Republicii Moldova si prin crearea redactiilor specializate in propagarea informatiei obiective si mentinerea dialogului intre locuitorii ambelor maluri ale /istrului.

Prioritati pe termen mediu:

#olutionarea definitiva a conflictului urmeaza sa aduca la integrarea definitiva si ireversibila a raioanelor de est in spatiul unic al Republicii Moldova, transformarea Republicii Moldova intr-un stat de drept viabil, stabil, prote'at de orice recidive ale separatismului. entru atingerea acestui scop este necesara asigurarea reintregirii diri'ate si graduale a spatiilor informationale, economice, 'uridice, educationale, militare etc. Reintregirea Republicii Moldova necesita crearea conditiilor si pirghiilor pentru anihilarea manifestarilor de separatism antistatal si favorizarea procesului de restabilirea suveranitatii statului in raioanele de est. Eventualii sustinatori ai procesului de reintregire a Moldovei (&E, #&*) ar putea asigura implementarea rogramului de revitalizare a economiei nationale a Moldovei reintregite. +otodata, consolidarea statului necesita adoptarea prin referendum, desfasurat in conformitate cu legislatia Moldovei si pe intreg teritoriu al statului, a unei $onstitutii noi a Republicii Moldova. *ceasta $onstitutie urmeaza sa contina urmatoarele prevederi; 1. *legerea resedintelui tarii prin vot direct al alegatorilor. -. Renuntarea la neutralitatea statului in scopul deschiderii posibilitatii de aderare la /*+" pentru Republica Moldova, pentru asigurarea unei garantii e(terne a securitatii statului. ?. Modificarea impartirii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova bazate pe criterii geograficoeconomice (>-F unitati administrativ-teritoriale de nivelul doi cu un suficient grad de autonomie financiara in raport cu puterea centrala% actualul teritoriu al 1rmn2 fiind impartit in cel putin trei segmente si distribuit intre aceste unitati administrativ-teritoriale)% 9. 3i(area elementelor-cheie a sistemului electoral, care ar fi imbinat structurarea arlamentului pe criterii politice si, totodata, relatii mai str.nse cu unitatea administrativ-teritoriala respectiva (liste de candidati din partea concurentilor electorali in fiece unitate administrativ-teritoriala% numarul candidatilor de liste : proportional cu numarul de alegatori). *doptarea noii $onstitutii prin referendum va crea un cadru 'uridic stabil pentru procesul de consolidare a statalitatii. *ctuala $onstitutie, adoptata la -, iulie 1,,9 de catre arlament, in repetate r.nduri a fost modificata pornind de la niste interese de con'unctura din interiorul arlamentului si nu poate asigura stabilitatea de lunga durata, necesara pentru consolidarea statului.

Co!baterea coruptiei
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p &" II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p #&-$$" III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p &" (&" Asigurarea eficientei luptei i!potriva coruptiei

- *sigurarea progresului in implementarea recomandarilor =rupului de #tate din cadrul $onsiliului Europei impotriva $oruptiei (=RE$"). - 3inalizarea adoptarii masurilor necesare identificate in autoevaluarea )nitiativei *nticoruptie a actului de #tabilitate si raportul analitic de bilant al Republicii Moldova din aprilie -00-. - $ontinuarea colaborarii cu organizatiile internationale si societatea civila in problema data. - )mplementarea #trategiei /ationale privind prevenirea si combaterea coruptiei - 4ezvoltarea masurilor anticoruptie din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept (politie, politia de frontiera, si 'ustitia), inclusiv dezvoltarea $odului de Etica pentru procurori si 'udecatori si implementarea $odului de Etica pentru politie.
II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p #&-$$"

Anali*a situatiei 1?. )n intelesul larg al cuvintului, coruptia poate fi definita ca abuz de influenta. Ea e(ista la toate nivelurile si este alimentata de posibilitati si stimulente pe care le creeaza sistemul de guvernare. #alariile mici in sectorul public de asemenea contribuie la raspindirea coruptiei la nivelurile inferioare ale administratiei publice. Raspindirea coruptiei este insotita de e(tinderea economiei tenebre si inrautatirea calitatii serviciilor publice. " ingri'orare deosebita provoaca practica de cumparare a functiilor : activitatea de corupere ce contribuie la inradacinarea continua a acestui flagel in institutiile de stat. 19. 4e regula, cea mai afectata de coruptie este activitatea de intreprinzator. $oruptia este foarte costisitoare pentru intreprinzatori, cheltuielile ei directe si indirecte (anga'area personalului din serviciul de securitate) depasesc cu mult beneficiile. )ntr-o masura e(agerata coruptia afecteaza agentii economici in procesul de licentiere si inspectie, precum si populatia nevoiasa din mediul rural, in primul rind persoanele care practica activitate comerciala. 1>. $oruptia este preocuparea serioasa a =uvernului, eradicarea ei este conditia absoluta a cresterii economice si depasirii saraciei. $onform datelor "rganizatiei )nternationale *nticoruptie G+ransparencH )nternational2, Republica Moldova se plaseaza pe locul 10- din cele 1?? de tari studiate. rintre cele mai corupte sectoare mentionate de reprezentantii lumii de afaceri sint vama, organele fiscale si politia. entru reprezentantii societatii civile aceste sectoare sint educatia si ocrotirea sanatatii. +biective 16. *ccentul principal in combaterea coruptiei se pune pe inlaturarea barierelor birocratice in calea activitatii de intreprinzator care deschide cele mai mari posibilitati pentru coruptie. Strategie pe ter!en lung: 1F. Eradicarea coruptiei va stimula activitatea economica in tara. rin aceasta Moldova va deveni mai atractiva pentru investitorii straini, vor creste veniturile in sectorul privat, va spori eficienta sistemului de colectare a resurselor bugetare, vor aparea conditii pentru ma'orarea remunerarii functionarilor publici, se va imbunatati calitatea serviciilor prestate populatiei si va deveni posibila promovarea mai eficienta a politicii sociale, dezvoltarea sistemului de ocrotire a sanatatii si a celui educational. 18. *utoritatea abilitata cu combaterea coruptiei este $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei. )n scopul eficientizarii activitatii acestei autoritati, =uvernul a propus elaborarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. *ceasta strategie va fi orientata spre identificarea cauzelor coruptiei, a celor mai afectate structuri si organizatii, evaluarea coruptiei in conte(tul reformei institutionale a sectorului public. $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei va indeplini rolul de organ responsabil pentru elaborarea si implementarea strategiei. &n rol important in identificarea cazurilor si a cauzelor coruptiei va 'uca $urtea de $onturi. 1,. +biectivele principale ale Strategiei nationale de prevenire si co!batere a coruptiei vor fi; i) minimizarea reglementarii% ii) accesul liber la informatii% iii) elaborarea codului deontologic, a carui respectare va elimina coruptia in organizatii% iv) instituirea regulilor care interzic participarea la procesul de luare a deciziilor in cazurile in care indeplinirea functiilor publice implica interese personale% v) declararea veniturilor de catre functionarii publici si monitorizarea lor eficienta% vi) promovarea coalitiilor dintre grupuri cu interese similare intru prevenirea coruptiei% vii) crearea unor canale de comunicare ce vor permite populatiei sa informeze autoritatile publice despre cazurile de coruptie si protectia informatorilor% viii) crearea unitatilor de vigilenta% i() testarea aleatorie a persoanelor care detin functii de raspundere. -0. )n scopul eficientizarii normelor si a regulamentelor e(istente, vor fi consolidate sistemele de control in ministere si departamente. )n perspectiva, parti integrante ale #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei vor deveni aplicarea tehnologiilor informationale, reforma sectorului public, instruirea legiuitorilor si a functionarilor publici.

*ctiuni prioritare pentru anii -009:-006 -1. )n calitate de prioritate pe termen mediu va fi reducerea si simplificarea reglementarilor pentru intreprinzatori si intreprinderi. *ceasta actiune va fi realizata, preponderent, in baza strategiei de dezvoltare a sectorului privat. --. )n cadrul reformei administratiei publice, =uvernul, cu asistenta donatorilor, va implementa un proiect pentru crearea potentialului sectorului public in scopul dezvoltarii profesionale si consolidarii posibilitatilor. *ceasta actiune va fi efectuata in baza strategiei reformei administratiei publice. )n conformitate cu strategia reformei administratiei publice, =uvernul se va anga'a in discutii publice cu cele trei ramuri ale puterii de stat, partenerii de dezvoltare si societatea civila in problemele reformei institutionale pe termen mediu.

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova (Sursa: www ipp !d" # Masuri nationale legislative si organi*atorice

Cadrul legislativ - <egea pentru ratificarea $onventiei civile privind coruptia, nr.>9--AB din 1, decembrie -00?% - <egea pentru ratificarea $onventiei penale privind coruptia, nr.9-8-AB din ?0 octombrie -00?% - <egea privind aderarea Republicii Moldova la =rupul de #tate contra $oruptiei (=RE$"), nr.-,FAB din -- iunie -001% - <egea cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului, nr.,00-A)) din -F iunie 1,,6% - $odul penal al Republicii Moldova, <egea nr.,8>-AB din 18 aprilie -00-% - $odul de procedura penala al Republicii Moldova, nr.1---AB din 19 martie -00?% - $odul privind contraventiile administrative, din -,.0?.1,8> - <egea privind activitatea operativa de investigatii, nr.9>-A))) din 1- aprilie 1,,9% - <egea cu privire la declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, 'udecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie de conducere nr. 1-69AB din 1, iulie -00-% - <egea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a $omisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, precum si a Regulamentului privind modul de organizare si functionare a comisiilor departamentale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, nr.1>F6-AB din -0 decembrie -00-% - <egea serviciului public, nr.99?-A)) din 9 mai 1,,>% - <egea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, nr.6??-A)B din 1>.11.-001% - <egea cu privire la $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si a $oruptiei% nr.1109-AB din 6 iunie -00-% - <egea privind accesul la informatie, nr. ,8--A)B din 11.0>.-000% - <egea privind achizitia de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului, nr. 1166-A))) din ?0.09.1,,F% - <egea privind $urtea de $onturi, nr.?1--A))) din 08.1-.1,,9% - <egea cu privire la petitionare, nr. 1,0-A))) din 1,.0F.1,,9% - <egea cu privire la rocuratura, nr. 118-AB din 19.0?.-00?% - <egea privind organizarea 'udecatoreasca, nr. >19-A))) din 06.0F.1,,>% - <egea cu privire la statutul 'udecatorului, nr. >99-A))) din -0.0F.1,,>% - <egea contenciosului administrativ, nr. F,?-A)B din 10.0-.-000% - <egea cu privire la avocatura, nr. 1-60-AB din 1,.0F.-00-% - <egea cu privire la avocatii parlamentari, nr. 1?9,-A))) din 1F.10.1,,F% - <egea privind aprobarea #trategiei de $restere Economica si Reducere a #araciei, nr.?,8-AB din 0-.1-.-009% - Iotar.rea arlamentului pentru aprobarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si lanului de actiuni pentru realizarea acesteia, nr.9-1-AB din 16.1-.-009% - Iotarirea =uvernului cu privire la rogramul de stat de combatere a criminalitatii si coruptiei pentru anii -00?--00> nr.16,? din -F decembrie -00-% - Iotarirea =uvernului cu privire la aprobarea lanului de masuri pentru combaterea coruptiei si asigurarea suprematiei legii% nr.1?FF din 18 noiembrie -00?% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind constituirea $onsiliului $oordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii% nr.>F din -8 mai -001%

- 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului $onsiliului $oordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii, nr.-?8 din -1 septembrie -001% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind constituirea =rupului de monitorizare pentru implementarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a lanului de actiuni pentru realizarea ei% nr.--?1-))) din 1F februarie -00>. e parcursul intregii perioade de stabilire a statalitatii Republicii Moldova au fost adoptate un spectru foarte larg de acte normative, create multiple comisii prin care s-au facut incercari de a contracara fenomenul coruptiei, insa, care, potrivit ultimelor constatari, asa si nu a suportat careva schimbari de esenta si dimensiune. Referitor la programele de masuri pentru combaterea coruptiei, aprobate la nivel de =uvern urmeaza a evidentia faptul ca acestea au prevazut intreprinderea unui sir de actiuni orientate spre asigurarea cadrului normativ, stabilirea unor actiuni de prevenire a coruptiei si perfectionare a sistemului de control, realizarea unor actiuni de ordin economic, asigurarea financiara si tehnicomateriala a organelor de drept, asigurarea cu cadre a organelor de drept, etc. )nsa ma'oritatea masurilor si actiunilor stipulate in acestea nu si-au gasit realizarea in practica. #trategia de $restere Economica si Reducere a #araciei, adoptata prin <egea nr.?,8-AB din 0-.1-.-009, a inclus un compartiment aparte - G$ombaterea coruptiei2. $onform acestuia, urma sa fie elaborata #trategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, orientata spre identificarea cauzelor coruptiei, a celor mai afectate structuri si organizatii, evaluarea coruptiei in conte(tul reformei institutionale a sectorului public. $onstientizarea imposibilitatii dezradacinarii coruptiei doar prin aplicarea unor masuri penalrestrictive a determinat o abordare noua a acestui fenomen vicios. *stfel a fost elaborata si adoptata la 16 decembrie -009 de catre arlament #trategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei si lanul de actiuni pentru realizarea acesteia. &n aspect important, de ordin inedit, al acestei #trategii rezida in faptul punerii accentului de baza in activitatea anticoruptionala pe prevenire si profila(ie a acestui fenomen antisocial. Monitorizarea procesului de implementare a #trategiei este atribuita =rupului de monitorizare, creat prin decretul resedintelui la 1F.0-.-00> si include reprezentanti ai autoritatilor publice si organizatiilor nonguvernamentale urmarind o cooperare eficienta intre sectorul public, cel privat si societatea civila. $onform #trategiei, $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei indeplineste functia de #ecretariat al =rupului de monitorizare si asigura realizarea cotidiana a lanului de actiuni. Cadrul institutional otrivit <egii cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului, sistemul specializat de combatere a coruptiei si protectionismului include subdiviziunile specializate ale $entrului pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei, #erviciului de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova, Ministerului *facerilor )nterne, rocuraturii =enerale, $urtii de $onturi. s.a. *utoritatea publica centrala nemi'locit specializata in domeniul de prevenire si combatere a coruptiei : $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si a $oruptiei, ($$$E$), este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei si este un organ unitar centralizat, constituit din aparat central si subdiviziuni teritoriale. )n atributiile $entrului intra preintmpinarea, depistarea, cercetarea si curmarea contraventiilor si curmarea infractiunilor economico-financiare si fiscale% contracararea coruptiei si protectionismului% contracararea legalizarii bunurilor si spalarii banilor obtinuti ilicit. &na din obligatiile de baza a $entrului statuata in articolul 6 al <egii acestuia este sa intreprinda actiuni de preintimpinare, depistare si contracarare a coruptiei si protectionismului. $$$E$ a fost creat in urma fuziunii serviciilor care e(istau mai inainte in cadrul M*) (4irectia economica si financiara si 4epartamentul pentru combaterea coruptiei si crimei organizate) si a doua altor departamente ale Ministerului 3inantelor (4epartamentul de control si revizie si =arda 3inanciara). $entrul este condus de un director, care este numit de catre =uvern pentru o perioada de patru ani si care are dreptul de a participa la sedintele acestuia. )n e(ercitarea functiilor,

personalul $entrului dispune de o autonomie ce se traduce drept ca inadmisibilitatea oricarei imi(tiuni in activitatea sa. $entrul poate folosi mi'loace speciale de investigatie. $onform legii, controlul activitatilor de urmarire penala si operative de investigatii realizate de catre personalul $entrului se e(ercita de catre organele procuraturii. )n componenta M*) organul principal in combaterea coruptiei il constituie 4irectia 4elicte +ransfromtaliere si )nformationale, in obligatiunile careia intra si combaterea coruptiei. 4irectia dispune de subdiviziuni specializate pe intreg teritoriul Republicii Moldova. )n afara de aceasta, in cadrul M*) e(ista 4irectia #ecuritate )nterna, una din principalele sarcini ale careia constituie prevenirea si depistarea actelor de coruptie si protectionism din partea colaboratorilor de politie. Ea este o subdiviziune independenta in cadrul M*). 4irectia are statut de organ ce e(ercita activitatea de ancheta operationala, abilitata de problemele de securitate interna si de ancheta a personalului.2 #erviciul de )nformatii si #ecuritate (#)#), ca organ specializat in domeniul asigurarii securitatii de stat, pe linga alte atributii specifice unui serviciu special, este abilitat cu functii de prevenire si combatere a coruptiei ce submineaza securitatea statului, aceasta fiind cea mai grava forma a coruptiei, deoarece atenteaza la orinduirea constitutionala a statului, punind in pericol chiar e(istenta acestuia, functionarea normala a tuturor ramurilor ale economiei nationale. 4e regula, faptele de coruptie ce submineaza securitatea statului sint comise de inalti functionari de stat din administratia publica centrala, functionarii publici internationali. #arcina #erviciului de )nformatii si #ecuritate este colectarea, verificarea si evaluarea informatiei si infaptuirea masurilor operative de investigatii in scopul prevenirii si contracararii acestui fenomen negativ, activitatile lui fiind focalizate asupra cazurilor de deturnari de fonduri publice si altor infractiuni ce atenteaza la securitatea statului, avind elemente de coruptie. )n Republica Moldova e(ista si alte autoritati care nu sunt implicate in mod direct in lupta contra coruptiei, dar 'oaca un rol important in materie de preventie si de detectie a cazurilor de coruptie. )n acest caz este necesar de a face referinta la avocatii parlamentari, $urtea de $onturi, #erviciul Bamal, *gentia /ationala de *chizitii ublice si )nspectoratul 3iscal. *vocatii parlamentari (in numar de trei persoane) si personalul au(iliar formeaza o institutie independenta, numita $entrul entru 4repturile "mului. #arcina prioritara a centrului este e(aminarea cererilor cetatenilor a caror drepturi si interese legitime au fost incalcate. $urtea de $onturi este un organ colegial, subordonat arlamentului, si care este compus din sapte membri, desemnati de arlament. $urtea e(ercita controlul asupra utilizarii finantelor publice, precum si asupra modului in care este gestionat patrimoniul public. <egea prevede mecanismele de control a finantelor publice si de prevenire, si de reparare a pagubelor cauzate de o administratie frauduloasa. 4eciziile $urtii de $onturi sunt transmise administratorilor de credite, sefilor organelor de control pentru ca acestia sa ia masuri in scopul cori'arii greselilor constatate si repararii pre'udiciilor. )n cazul in care controlorii considera ca e(ista elemente constitutive ale unei infractiuni, dosarul este transmis la rocuratura. $urtea transmite, de asemenea, aceste dosare si la $$$E$. $urtea de $onturi participa la sistemul stipulat in articolul > al legii, ce vizeaza lupta contra coruptiei si a protectionismuluicolaborind cu subdiviziunile specializate ale $$$E$, #)# si rocuraturii generale. +oate deciziile $urtii de $onturi sunt publicate in Monitorul "ficial. )n fiecare an, $urtea de $onturi prezinta un raport asupra utilizarii finantelor publice care este transmis arlamentului. )n -00-, arlamentul a decis sa discute acest raport in sedinta plenara si a purces la audieri publice ale responsabililor de Ministere. #erviciul Bamal este un sistem unic constituit din #erviciul Bamal (organ central), birourile si posturile vamale. *ceasta administratie e(ercita doua functii principale; perceperea ta(elor vamale si lupta contra contrabandei si a infractiunilor vamale. *gentia /ationala pentru *chizitii ublice, infiintata pe linga =uvern, este o subdiviziune care efectueaza reglementarea de stat si coordonarea interramurala in domeniul achizitiilor pentru necesitatile statului. )n activitatea sa *gentia are drept scop asigurarea transparentei licitatiilor si ofertelor, e(aminarea echitabila a acestora conform principiilor internationale si europene stabilite in materie de piete publice. *gentia efectueaza controlul legalitatii desfasurarii licitatiilor sau procedurilor de negocieri directe pentru necesitatile statului si, in cazul incalcarii legislatiei in vigoare, anuleaza rezultatele acestora.

entru e(ecutarea functiilor cu care este abilitata, *gentia intreprinde urmatoarele actiuni; - elaboreaza actele normative cu privire la achizitii, acorda grupurilor de lucru pentru achizitii a'utor metodologic in probleme de achizitie% - elaboreaza si editeaza imprimatele tip obligatorii ale documentelor de tender si ale altor documente% - editeaza 7uletinul *chizitiilor ublice, si elaboreaza si mentine in )nternet un Jebsite, in care se publica invitatiile de participare la licitatii, anunturi publicitare referitoare la achizitii si reclame, informatii privind procedurile de achizitie% - e(amineaza darile de seama privind procedurile de achizitie, prezentate de grupurile de lucru pentru achizitii, iar in baza acestora inregistreaza contractele de achizitii% verifica pl.ngerile furnizorilor si ia decizii pe marginea lor% - intocmeste, in modul stabilit de =uvern, lista de interdictie a furnizorilor, care participa la procedurile de achizitie si tine evidenta acestora. <a nivelul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi *gentia pentru *chizitii isi e(ercita atributiile prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale. " alta institutie este )nspectoratul 3iscal rincipal de #tat pe linga Ministerul de 3inante si )nspectoratele teritoriale care-i sunt subordonate, sarcina principala a caruia consta in e(ercitarea controlului asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiilor fiscale. )n cazul depistarii evaziunilor fiscale, care in marea lor ma'oritate sunt comise prin coruptie, materialele sunt remise $entrului pentru $ombaterea $rimelor economice si $oruptiei spre e(aminare. Modalitatea de perfectare si transmitere in organele de urmarire penala a materialelor de control, ce contin indicii ale unei infractiuni este strict prevazuta in Iotar.rea arlamentului Republicii Moldova nr.1?FF-A)) din 06.09.1,,?.
Proble!e e(istente

,a !o!entul infiintarii CCCEC s-a pre*u!at ca aceasta institutie va e(ercita toate atributiile de control in co!petenta altor institutii publice- dar in pre*ent in cadrul unor autoritati care au stat la ba*a crearii Centrului functionea*a alte subdivi*iuni (cu !ici sc.i!bari ale denu!irii" care continua sa e(ercite in paralel functiile date in co!petenta Centrului Situatia este co!plicata din cau*a faptului ca MAI depistea*a si instru!entea*a infractiuni care nu tin de co!petenta acestui organ (eva*iuni fiscale- contrabanda- delapidari- corupere pasiva- corupere activa- dare si luare de !ita- abu*uri de serviciu si !ulte altele" Procurorii accepta instru!entarea dosarelor de co!petenta CCCEC de catre ofiteri de ur!arire penala din cadrul MAI /esi acestea ar trebui sa fie ca*uri e(ceptionale- in realitate dreptul dat s-a transfor!at intr-o per!anenta ordinara- in pofida faptului ca instru!entarea infractiunilor respective tine de co!petenta e(clusiva a CCCEC Confor! reco!andarilor e(pertilor Consiliului Europei- MAI si alte organe de drept- nu trebuie sa investig.e*e sesi*arile si suspiciunile de coruptie- dar trebuie sa le trans!ita CCCEC Articolul #) al ,egii cu privire la Procuratura- nr ##0-12 din #' !artie $33&- prevede ca in siste!ul unic si centrali*at al procuraturii se includ si procuraturile speciali*ate- inclusivanticoruptie Astfel- in scopul asigurarii aplicarii legii penale de catre organele de ur!arire penala- procurorul conduce si e(ercita ur!arirea penala- controlea*a corespunderea actiunilor procesuale- efectuate de catre aceste organe- cu legea de procedura penala- alte acte nor!ative- precu! si acte internationale ,a rindul sau- .otarirea Parla!entului nr 435 din # octo!brie #555 stabileste e(istenta doar a unei procuraturi anticoruptie si conducerea ur!aririi penale cu resedinta in !unicipiul C.isinau- care in !od nor!al ar ur!a sa aiba subduvi*iuni si in alte localitati ale Republicii Moldova- tinind cont de e(istenta subdivi*iunilor teritoriale ale CCCEC- activitatea carora este supraveg.eata de aceasta procuratura speciali*ata Curtea de Conturi- care confor! legii este organul supre! de control financiar de stat- in !aterie de prevenire si co!batere a coruptiei se re*u!a la 6re!iterea Centrului pentru Co!baterea Cri!elor Econo!ice si a Coruptiei a !aterialelor referitoare la incalcarile financiare depistate- ce contin ele!entele constitutive ale infractiunii7 Cele de !ai sus arata ca atit cadrul legal- cit si cel institutional in do!eniul co!baterii

coruptiei nu este inca opti!o*at din punctul de vedere al deli!itarii stricte a co!petentelor autoritatilor i!plicate in acest proces Una din !asurile prioritare ale Planului de actiuni pentru i!ple!entarea Strategiei nationale de prevenire si co!batere a coruptiei prevede revi*uirea atributiilor principalelor institutii abilitate cu functii de contracarare a coruptiei 8 CCCEC- Procuratura- MAI
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea proiectului de lege cu privire la conflictul de interese, care sa asigure compatibilitatea cadrului legal national cu prevederile tratatelor internationale in materie, in special cu e(igentele $onventiilor $onsiliului europei penala si civila cu privire la coruptie% - e(cluderea din articolele ?-F si ??- ale $odului enal a cuvintelor Gin interes material ori in alte interese personale2, e(cluderea cuvintelor Gdeosebit de grave si e(ceptional de grave2 din alineatul 1 al art.1?> $odului de rocedura enala si al. 1 din art. 8 al <egii privind activitatea operativa de investigatie, pct.?9 art.1? a legii cu privire la politie% - modificarea articolelor din $odul enal al Republicii Moldova in vederea stabilirii infractiunilor de coruptie ca infractiuni deosebit de grave sau e(ceptional de grave, in dependenta de pericolul social al faptei, prin stabilirea unor pedepse strict determinate si mai severe, pentru a putea infaptui la documentarea acestor infractiuni toate masurile operative de investigatie prevazute de <egea cu privire la activitatea operativa de investigatie, , a raspunderii persoanelor 'uridice pentru acte de coruptie, de e(tindere a notiunii de Gpersoana cu functie de raspundere2 sau inlocuirea ei cu un termen generic de Gagent public2, includerea raspunderii penale a functionarilor publici internationali etc., prevederi concise privind punerea sub sechestru si confiscarea bunurilor provenite din acte de coruptie (nu doar obiectul mitei), confiscarea prin echivalent, de la terte persoane, e(ecutarea cererilor de confiscare primite de la autoritati 'udiciare straine etc. - implementarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei% - elaborarea si implementarea unui mecanism eficient de coordonare a activitatilor structurilor implicate in prevenirea si combaterea coruptiei% - elaborarea $odului etic al functionarilor publici% - infiintarea unei comisii principale pentru etica cu functii de control asupra conformitatii persoanelor din serviciul public cu prevederile legislatiei% - crearea in cadrul institutiilor publice a unor mecanisme de control administrativ intern asupra implementarii masurilor institutionale de prevenire a coruptiei% - analiza vulnerabilitatii fata de coruptie si elaborarea recomandarilor de prevenire a acesteia in $$$E$, rocuratura, M*), #erviciul Bamal, instantele 'udecatoresti, #erviciul fiscal% - perfectionarea continua a personalului $$$E$, a procurorilor si 'udecatorilor in domeniul combaterii coruptiei, criminalitatii economice si financiare si a infractiunilor cone(e lor% - consolidarea rolului procuraturii anticoruptie si dotarea acesteia cu resurse umane si financiare adecvate% - eficientizarea procesului de realizare a <egii privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, 'udecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de raspundere prin elaborarea unui mecanism real de aplicare a <egii si de asigurare a unui control efectiv al declaratiilor% - elaborarea unui proiect de <ege cu privire la declararea veniturilor, averii si mi'loacelor de obtinere a veniturilor de catre persoanele fizice, cetateni ai Republicii Moldova% - elaborarea unei legi cu privire la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, care sa prevada mecanisme eficiente de monitorizare de catre mi'loacele de informare in masa si organizatiile neguvernamentale a artidelor politice in vederea asigurarii transparentei si responsabilitatii acestora% - informarea regulata a opiniei publice despre mi'loacele disponibile pentru denuntarea faptelor de coruptie despre care se cunoaste% - asigurarea transparentei sectoarelor publice prin publicarea bugetelor detaliate ale tuturor institutiilor de stat% - alocarea mi'loacelor financiare si tehnice necesare organelor in functia carora este pusa combaterea coruptiei, alocarea mi'loacelor financiare necesare serviciilor abilitate de punere in actiune a programelor de protectie a martorilor si altor colaborari de 'ustitie pentru ca legea sa fie aplicata.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- armonizarea consecventa a cadrului legal si institutional national cu prevederile instrumentelor internationale in materia prevenirii si combaterii coruptiei% - elaborarea si implementarea unor planuri de masuri si actiuni reale si adecvate in domeniul combaterii coruptiei, cu implicarea activa a reprezentantilor societatii civile% - rationalizarea activitatii organelor de coordonare a luptei contra coruptiei, delimitind responsabilitatile acestora, inclusiv prin definirea e(presa a prioritatilor si sarcinilor respective pentru asigurarea unei cooperari mai eficiente dintre acestea.
$ Anga%a!ente regionale in do!eniu

<a momentul aderarii sale la $onsiliul Europei, Republica Moldova a subscris la o serie de anga'amente pe care si le-a asumat fata de aceasta organizatie, atit cu caracter general care revin tuturor statelor membre, in virtutea art. ? al #tatutului $onsiliului Europei : preeminenta dreptului, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cit si cu caracter particular, formulate in *vizul *dunarii arlamentare a $onsiliului Europei. )n aceasta ordine de idei este important de a releva faptul ca Republica Moldova a ratificat cele mai importante tratate internationale ale $onsiliului Europei in materia prevenirii si combaterii coruptiei si, in special; prin <egile nr.>9--AB din 1, decembrie -00? si nr.9-8-AB din ?0 octombrie -00? au fost ratificate $onventia civile privind coruptia si $onventia penala privind coruptia. 4e asemenea, la -iunie -001 prin <egea nr.-,F-AB, Republica Moldova a aderat la =rupul de #tate contra $oruptiei (=RE$"), potrivit careia Republica Moldova a acceptat prevederile Rezolutiile $omitetului de Ministri nr.F (,8) din > mai 1,,8 privind autorizarea fondarii $RE$"% Rezolutiei $omitetului de Ministri nr.> (,,) din 1 mai 1,,, privind adoptarea *cordului partial deschis privind crearea =RE$", precum si #tatutul =rupului de #tate contra $oruptiei. )n cadrul Mesei de <ucru a treia a actului de #tabilitate pentru Europa de #ud Est a fost lansata initiativa anticoruptie (# *)) care prevede un sir de masuri pe plan national si regional, menite sa abordeze aceasta problema in toate aspectele sale. otrivit acestui instrument regional Republica Moldova s-a anga'at sa adopte si sa implementeze un sir de actiuni atit de ordin legal, cit si de ordin institutional.)n acest sens, sint foarte importante > actiuni imediate, care urmeaza sa fie intreprinse de catre statul-membru la initiativa anticoruptie. )n primul rind este vorba despre ratificarea si implementarea $onventiilor penale si civile impotriva coruptiei, $onventiei cu privire la spalarea banilor, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitati infractionale, precum si luarea in considerare a instrumentelor legislatiei, standardelor si practicii &niunii Europene. Realizarea acestui obiectiv cere armonizarea legislatiei nationale prevederilor acestor instrumente internationale. utem afirma ca in mare parte acest anga'ament a fost onorat de Republica Moldova, toate $onventiile vizate fiind de'a ratificate. " alta actiune nu mai putin importanta este promovarea unei bune guvernari si a unei administratii publice demne de incredere, care implica in mod incontestabil intarirea legislatiei nationale referitoare la achizitiile publice, pentru a promova un proces eficient si transparent al acestora, care sa se alinieze standardelor europene si internationale. $oncomitent cu faptul ca institutiile direct implicate in aceasta lupta, in primul r.nd 'ustitia si politia, sunt uneori acuzate de presupuse acte de coruptie, se constata si aspectele pozitive in domeniu - introducerea unui cadru legislativ mai cuprinzator pentru combaterea acestui fenomen, progrese institutionale, introducerea legislatiei privind domenii cone(e, intre care combaterea evaziunii fiscale, a spalarii banilor, reglementarea achizitiilor publice, etc. Este strict necesara asigurarea comportamentului etic al functionarilor de stat, care ar e(clude posibilitatea patrunderii coruptiei in activitatea aparatului statal, prin intermediul aplicarii metodelor legale, integre si transparente de selectare a personalului pe baza de profesionalism si devotament intereselor de serviciu. <a acest capitol se semnaleaza un spectru foarte larg de probleme, cum ar fi; lipsa unui $od etic al functionarilor publici, unei <egii cu privire la conflictul de interese% lipsa transparentei la anga'area in serviciul public, etc. &n alt anga'ament esential al # *) il constituie necesitatea ca organele implicate in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate sa fie inzestrate cu suficiente resurse umane si financiare. ersonalul acestor organe trebuie sa se bucure de o independenta, autonomie si protectie reala in e(ercitarea

atributiilor ce le revin. 3oarte importanta este intreprinderea masurilor necesare distrugerii bazei materiale a criminalitatii organizate si coruptiei prin privarea persoanelor implicate in aceasta activitate infractionala de veniturile, obtinute in urma desfasurarii actiunilor criminale. )n aceasta ordine de idei, este rationala stabilirea raspunderii penale a persoanelor 'uridice, in forma de confiscare a averii obtinute in mod ilicit, aplicare a amenzilor catre acestea, precum si posibilitatea utilizarii proprietatii acestor subiecti economici pentru restituirea pagubelor materiale, cauzate prin actiunile anga'atilor si proprietarilor din cadrul acestor persoane 'uridice. &n moment deosebit de important il constituie necesitatea stabilirii raspunderii unipersonale a persoanelor cu inalte functii de raspundere pentru administrarea ilegala a mi'loacelor bugetare, a proprietatii publice, acordarea unor facilitati fiscale, vamale, precum si pentru negli'enta admisa la solutionarea unor chestiuni de importanta statala care au dus la cauzarea unui pre'udiciu considerabil bugetului de stat. rezenta unor interese personale urmeaza a fi calificata nu ca o conditie pentru tragerea la raspundere penala, insa doar ca o circumstanta suplimentara agravanta. 4erularea acestor actiuni este imposibila fara o sustinere adecvata din partea societatii, si in special a societatii civile, care sa implice, in mod incontestabil, organizarea unor campanii la nivel national cu scopul constientizarii de catre societate a daunelor economice si sociale provocate de coruptie si crima organizata, asigurarea libertatii reale a presei, consacrarea standardelor etice si profesionale in domeniul 'urnalismului, precum si promovarea unei pregatiri profesionale in domeniul 'urnalismului investigativ. )ntru realizarea acestor masuri, preconizate in cadrul actului de #tabilitate, se impune necesitatea e(istentei unei coordonari lucrative si eficiente la nivel national a puterii legislative, e(ecutive si 'udecatoresti. *derarea Republicii Moldova la actul de #tabilitate, atrage dupa sine mari responsabilitati pentru respectarea obligatiunilor asumate, care in primul rind se refera la implementarea initiativelor impotriva coruptiei si crimei organizate. rin <egea Republicii Moldova nr. nr.>9--AB din 1, decembrie -00? a fost ratificata $onventia civila cu privire la coruptie, elaborata in cadrul $onsiliului Europei si deschisa spre semnare statelor membre ale $onsiliului Europei la 9 noiembrie 1,,,. )n noiembrie 1,,6 $omitetul de Ministri al $onsiliului Europei a adoptat programul de actiuni pentru combaterea coruptiei. )n cadrul acestui program au fost elaborate doua conventii : $onventia penala cu privire la coruptie (E+# nr.1F?) si $onventia civila cu privire la coruptie (E+#. nr.1F9) $onventia civila cu privire la coruptie a constituit prima incercare de stabilire in cadrul $onsiliului Europei a regulilor generale internationale cu caracter civil si procesual civil in conte(tul combaterii coruptiei. revederile $onventiei se contin in legislatia nationala a Republicii Moldova, cum sint; din $artea intii a $odului civil, nr. 11->-AB din 1? iunie -00-, - titlul ))) (articolele -16--??) : declararea nulitatii actului 'uridic, titlul )B : termenele (articolele ->,--8?), capitolul AAA)B al aceluiasi cod : obligatiile care nasc din cauzarea de daune (repararea pre'udiciului)% capitolul A al $odului de procedura civila, nr.-->-AB din ?0 mai -00? : G robele si probatiunea2, care include toate procedurile de colectare a probelor, procedurile aprecierii acestora, etc. $onsideram ca nu este rationala stabilirea unor norme speciale referitoare la e(aminarea cauzelor ce contin elementele de coruptie in $odul civil si $odul de procedura civila, deoarece acestea reprezinta acte legislative de ordin general, insa specificarea necesitatii aplicarii acestor proceduri se realizeaza in cadrul <egii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, nr.,00-A))) din -F iunie 1,,6 : art. art. 6, F, 10, capitolul )B, etc. $onform articolului 1F al $onventiei 1<a prevederile $onventiei nu pot fi facute rezerve2. Ratificarea de catre Republica Moldova a $onventiei a contribuit la reafirmarea pozitiei statului nostru de a se ralia la principiile si standardele de contracarare a coruptiei in cadrul statelor-membre ale $onsiliului Europei. $onventia nu statueaza e(pres obligativitatea statului de a intreprinde noi masuri de ordin organizatoric sau infiintarea de noi institutii. 4e mentionat faptul ca, statele arti care respecta de'a

prevederile $onventiei sau au prevederi mai favorabile nu trebuie sa ia alte masuri. =rupul de state impotriva coruptiei (=RE$") va avea sarcina, in cadrul activitatii sale de monitorizare conform articolului 19 al $onventiei, de a veghea ca statele parti sa respecte anga'amentele luate in termenii $onventiei civile. rimul ciclu de evaluare a statelor membre a avut loc din -000 pina in -00?,in octombrie -00- un grup de e(perti =RE$" au efectuat o vizita de evaluare in Republica Moldova, iar in octombrie -00? a fost aprobat raportul de evaluare. *nalizind si generaliz.nd cele prezentate de evaluatori, discutiile avute pe marginea raportului in cadrul =RE$", se constata, ca Moldovei i sa creat de acum o imagine nu dintre cele mai favorabile, atunci cind se vorbeste despre nivelul de coruptie. $a concluzie generala atit in raport cit si in discutii s-a e(pus faptul, ca in Republica Moldova e(ista un cadrul legal si institutional a(at spre combaterea coruptiei, dar sunt necesare mecanismele de transpunere a acestora in practica, cit si o politica generala statala de prevenire a coruptiei, cu implicarea atit a autoritatilor publice, cit si a societatii civile. =RE$" a facut 19 recomandari, care trebuie puse in aplicare in cel mai scurt timp si pina la 1 iulie -00> de prezentat un raport de situatie privind respectarea acestor recomandari. )n prezent se desfasoara cel de al doilea ciclu de evaluare, care are drept scop monitorizarea problemelor legate de raspunderea penala a persoanelor 'uridice, confiscarea bunurilor provenite din acte de coruptie, autoritatile publice si coruptia, a punerii in aplicare a dispozitiilor respective din $onventia penala de coruptie. Bizita de evaluare la al doilea ciclu e planificata pentru lunile aprilie-mai -00>. )n prezent se initiaza masuri de pregatire catre aceasta vizita. E necesar de subliniat ca obiectivele de la # *) sunt identice cu cele ale =RE$", cu e(ceptia ca acest *cord partial si largit este un instrument mai suplu si mai eficace avind misiunea de a controla cu a'utorul unui proces dinamic de evaluari si presiuni reciproce, aplicarea principiilor directorii de combatere a coruptiei, a prevederilor conventiilor europene respective, cit si de transpunere in practica a instrumentelor 'uridice internationale adecvate. =RE$", in conformitate cu #tatutul sau, are drept scop de a ameliora capacitatea membrilor sai de a lupta cu coruptia, supraveghind ca membrii sai sa aplice in practica anga'amentele asumate in acest domeniu. +otodata aceasta structura contribuie la identificarea lacunelor din dispozitivele nationale ce vizeaza prevenirea si combaterea coruptiei, care pentru a fi depasite trebuie sa fie urmate de initierea unor reforme legislative, institutionale, cit si de implementarea unor practici diverse de contracarare a coruptiei. Recomandarile facute statului moldav merg anume in aceasta directie.
& Eficienta !asurilor aplicate

&rmeaza a releva faptul ca in ultimul timp, Republica Moldova se anga'eaza mai intens si in profunzimea sistemului institutional, administrativ, pentru a asigura o mai rapida adoptare si aplicare a masurilor stabilite. Este destul de evident ca coruptia in stat poarta un caracter sistematic, reprezentind un simptom al unor probleme mult mai grave ale societatii noastre. 4e aceea si lupta cu coruptia trebuie sa poarte un caracter sistematic. " mare parte dintre masurile propuse si actiunile initiate de'a sau care sunt propuse pentru viitor in acest domeniu tin sa consolideze programele de reforma si asigura o ameliorare a mediului de afaceri si investitional din tara noastra. )n domeniul institutional, cele trei principale directii de lupta impotriva fenomenului coruptiei trebuie sa fie; K reducerea rolului statului in anumite sfere de activitate economica, prin diminuarea puterii sale discretionare. *ceasta se poate efectua fie prin liberalizare, fie prin introducerea unor noi reguli implicite, cu caracter automat% K responsabilizarea institutiilor in fata cetatenilor, prin obligarea =uvernului si a tuturor functionarilor publici sa informeze societatea civila cu privire la activitatile lor si sa ia atitudine in cazurile in care serviciile unor functionari nu sunt satisfacatoare. K fle(ibilizarea structurilor institutionale si co-interesarea functionarilor din aparatul de stat in lupta impotriva coruptiei. #trategia de lupta impotriva coruptiei trebuie sa depaseasca domeniul strict institutional si sa se e(tinda si in societatea civila. +rebuie sa se urmareasca schimbarea atitudinii cetatenilor cu privire la fenomenul coruptiei. E(ista o opinie raspindita si eronata, potrivit careia coruptia nu este altceva dec.t o redistribuire normala de venituri intre cetateni (sau companii) si =uvern. )nformarea cetatenilor privind costurile sociale ale coruptiei si efectele sale catastrofale pentru comunitate este esentiala in schimbarea acestei perceptii.

$el mai important element al strategiei ramine, insa, vointa politica a autoritatilor. #ocietatea civila este si ea datoare sa faca presiuni pentru a determina nasterea acestei vointe politice si nu ca urmare a presiunilor internationale. " importanta speciala trebuie acordata controlului legal asupra conflictului de interese sau a oricaror situatii in care un demnitar are interese personale direct legate de activitatea sa oficiala, astfel incit s-ar crea niste pirghii propice practicilor corupte.
Prioritati pe ter!en scurt:

- colectarea si efectuarea analizei datelor in domeniul coruptiei din tara noastra, realizarea unui studiu referitor la activitatea autoritatilor publice si procedurile administrative din punctul de vedere al incidentei coruptiei in aceste sectoare% - receptionarea si e(aminarea minutioasa a tuturor categoriilor de petitii, referitoare la eventualele actiuni coruptionale, acordarea de consultanta cetatenilor si organizatiilor referitor la metodele contracararii si limitarii coruptiei% - reducerea listei genurilor de activitate, licentiate de stat% - asigurarea accesului societatii civile la informatie si asigurarea transparentei activitatii organelor de stat% - realizarea unui program special de contracarare a coruptiei in organele sistemului invatamintului, sistemului sanatatii, institutiile superioare de invatamint, colegii, licee% - crearea unui serviciu de asistenta 'uridica victimelor coruptiei cu implementarea unor hot-line (linii fierbinti) care sa fie in serviciul societatii non-stop% - informarea permanenta a societatii despre activitatile desfasurate in procesul de combatere a coruptiei, implementarea unor campanii mass-media, organizarea mese rotunde cu reprezentantii societatii civile, unor emisiuni tele-radio care sa contribuie la constientizarea fenomenului% - asigurarea transparentei in procesul de elaborare a actelor normative, publicarea proiectelor de acte normative in mi'loacele de informare in masa si pe site-urile oficiale ale autoritatilor administratiei publice, organizarea receptionarii si e(aminarii obligatorii a obiectiilor si propunerilor populatiei la aceste proiecte% - promovarea in cadrul institutiilor de invatamint de orice categorie a unor cursuri de lectii care sa contribuie la constientizarea si profila(ia fenomenului in rindul elevilor, studentilor% - realizarea interactiunii cu institutiile societatii civile in domeniul prevenirii, profila(iei coruptiei% - crearea unor sisteme locale de publicitate pentru informarea populatiei despre activitatile Greprezentantilor eminenti2 ai coruptiei de la nivelul de 'os, in mare parte prin intermediul organizatiilor neguvernamentale% - sporirea constiintei 'uridice a populatiei (cresterea nivelului cunostintelor in domeniul 'uridic si in vederea diminuarii fenomenului de coruptie activa (de a da mita)% - amplificarea interactiunii cu organele de drept implicate in procesul de contracarare a coruptiei prin intermediul transmiterii tuturor informatiilor (inclusiv, petitiilor) parvenite in adresa autoritatilor publice in care se contin anumite informatii despre actiunile coruptionale comise de anumite persoane.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- implementarea unor programe de studiere de catre functionarii publici a actelor normative ce reglementeaza activitatea functionarilor publici si responsabilitatea lor pentru actele de coruptie si alte infractiuni% - intreprinderea masurilor de implementare reala a Regulamentului privind modul de anga'are si selectare a cadrelor prin concurs la ocuparea functiilor publice in corespundere cu art. 19 a <egii serviciului public, implementarea sistemului obligatoriu de promovare in baza calitatilor si performantelor profesionale% - revizuirea structurii actuale si statelor de personal a organizatiilor publice in scopul eficientizarii activitatii institutiilor, reducerii personalului sectorului public prin eliminarea unitatilor si structurilor parazitare, neadmiterii unei dublari de activitati% - in scopul prevenirii coruptiei, ree(aminarea sistemului e(istent de salarizare a functionarilor (inclusiv a anga'atilor guvernamentali) intru asigurarea lor cu salarii competitive% implementarea mecanismelor de premiere pentru activitatea efectiva si constiincioasa% - publicarea obligatorie si simultana a informatiei cu privire la sursele de finantare si donatori ai tuturor partidelor politice in mass-media% - crearea si implementarea mecanismelor suplimentare de control intern pentru asigurarea

ree(aminarii rapide si efective a hotar.rilor indoielnice cu crearea posibilitatilor reale de e(aminare obiectiva a pl.ngerilor subalternilor privind actiunile persoanelor corupte, ridicarea responsabilitatii conducatorilor de diferit nivel pentru actiunile subalternilor cu implementarea unui sistem efectiv de control% - elaborarea si implementarea mecanismelor de control permanent asupra activitatii organelor puterii de stat si administratiei locale din partea societatii civile% - monitorizarea implementarii masurilor anticoruptie prevazute in programele de stat de combatere a coruptiei si criminalitatii si a masurilor de incura'are a antreprenorilor la o cooperare eficienta in prevenirea si contracararea actelor de coruptie% - intreprinderea masurilor necesare ce garanteaza "/=, mi'loacelor mass-media libertatea de a primi sau a comunica informatiile referitor la afacerile de coruptie sub rezerva celor limitate intr-o societate democratica. - intreprinderea masurilor necesare care incura'eaza cercetarile asupra coruptiei% efectuarea periodica a sonda'elor de opinie privind activitatea organelor puterii.

/repturile o!ului si protectia !inoritatilor

I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p '-#$" II Prevederi din Strategia Europeana a Republicii Moldova (Sursa: www ipp !d " I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p '-#$" /repturile si libertatile funda!entale ale o!ului

(9) *sigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului,inclusiv drepturile persoanelor ce apartin minoritatilor nationale, in conformitate cu standardele internationale si europene. - )mplementarea actiunilor prevazute in lanul /ational de *ctiuni in domeniul 4repturilor "mului ( /*4") a Republicii Moldova pentru perioada -009--008 (revizuiri legislative, consolidarea cadrului institutional si sporirea constientizarii drepturilor omului). - *sigurarea aderarii la conventiile de baza ale "/& si protocoalele optionale1L1M in materie si implementarea eficienta a acestora. - *sigurarea protectiei eficiente a drepturilor persoanelor ce apartin minoritatilor nationale% - Reactia adecvata la concluziile si recomandarile structurilor si e(pertilor relevanti ai $onsiliului Europei privind starea respectarii de catre Moldova a $onventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale% elaborarea si implementarea legislatiei privind e(cluderea discriminarii si a legislatiei care garanteaza drepturile minoritNOilor, in conformitate cu standardele europene% - *mendarea legii privind confesiunile religioase in scopul a'ustarii la cerintele $onventiei Europene pentru 4repturile "mului si recomandarile relevante ale $onsiliului Europei% - E(ecutarea eficienta a sentintelor $urtii Europene pentru 4repturile "mului% - )ntroducerea mecanismelor eficiente pre-'udiciare si ne-'udiciare atit pentru solutionarea litigiilor cit si pentru protectia drepturilor omului% garantarea accesului la informatie privind drepturile cetatenilor si mi'loacele legale adecvate. (>) 4ezvoltarea si implementarea cadrului legislativ adecvat pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, precum si pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta victimele traficului - Revizuirea legislatiei anti-trafic, inclusiv a elementelor relevante prevazute in noile coduri penale si de procedura penala in scopul conformarii depline la standardele internationale privind drepturile omului% - )ntensificarea cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante in acest domeniu ("#$E, "/&)% ratificarea unor astfel de instrumente internationale relevante cum este $onvenOia "/& impotriva crimei organizate transnationale (G$onventia alermo2) si a protocoalelor sale in scopul prevenirii, suprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii. (6) Eradicarea maltratarii si a torturii

- #olutionarea eficienta a cazurilor raportate de maltratare a detinutilor de catre functionarii din organele de drept, in special !n timpul retinerii inainte de 'udecata, inclusiv prin adoptarea bazei legale relevante si prevederilor privind instruirea. - )mplementarea recomandNrilor $omitetului $onsiliului Europei pentru prevenirea torturii% 1L1M )nclusiv semnarea si ratificarea $$ R-" 1, $$ R-" --4 , $E4*P-" , $*+ 4eclar.*rt.-1, 4eclar.*rt.--, $*+-" , MP$, precum si ratificarea $R$-" -*$, $R$-" -#$. - #porirea instruirii in domeniul drepturilor omului a functionarilor din politie si personalului penitenciarelor. (F) *sigurarea respectarii drepturilor copiilor - $ontinuarea eforturilor in scopul prote'arii drepturilor copilului prin asigurarea implementNrii 4eclaratiei si lanului de *ctiuni convenite la #esiunea speciala "/& privind copiii in mai -00-, inclusiv implementarea unui plan de actiuni national% - )mplementarea sectiei relevante din lanul /aOional de *ctiuni in domeniul 4repturilor "mului ( /*4") a Republicii Moldova pentru perioada -009--008. (8) *sigurarea tratamentului egal - $ontinuarea eforturilor pentru asigurarea egalitatii de sanse pentru barbati si femei in societate si viata economica, bazate pe nediscriminare. (,) *sigurarea respectatii libertatii de e(presie - *sigurarea relatiei transparente intre autoritatii si institutiile media in conformitate cu recomandarile $onsiliului Europei% a'utor financiar din partea statului pentru mass-media acordat in baza criteriilor stricte si obiective aplicate egal pentru toata mass-media% - Elaborarea si implementarea unui cadru legal adecvat ce garanteaza libertatea e(presiei si a mass-mediei, in conformitate cu standardele europene si in baza recomandarilor $onsiliului Europei. (10) *sigurarea respectarii libertatii asocierii si sustinerea dezvoltarii societatii civile - *mendarea legii privind intrunirile in scopul a'ustarii la cerintele $onventiei Europene pentru 4repturile "mului% - 4ezvoltarea unui dialog eficient intre diferite forte politice ale tarii, in rezultatul recomandarilor $onsiliului Europei si utilizarea la ma(im a oportunitatilor oferite de acestea% - 3acilitarea si sustinerea dezvoltarii societatii civile, consolidarea dialogului si cooperarii. (11) *sigurarea respectarii drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza !n domeniul muncii - $ontinuarea eforturilor !n scopul asigurarii drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza ale muncii, in conformitate cu standardele europene si conventiile "rganizatiei )nternationale a Muncii ()<"). (1-) *sigurarea 6ustitiei internationale prin intermediul $urtii enale )nternationale ($ )) - Ratificarea #tatutului de la Roma al $urtii enale )nternationale si elaborarea prevederilor necesare pentru modificarea $onstitutiei, care vor fi incluse in noul proiect al $onstitutiei, care este in curs de elaborare de catre $omisia $onstitutionala Mi(ta. *sigurarea fara impedimente a implementarii sale.
II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova (Sursa: www ipp !d" # /repturile o!ului Cadrul legislativ

4eclaratia de )ndependenta a Republicii Moldova din -F.08.1,,1 proclama e(ercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatilor politice ale tuturor cetatenilor acestui stat. )n perioada ce a urmat declararii suveranitatii si independentei de stat autoritatile moldovenesti au depus eforturi importante in vederea garantarii functionarii statului de drept pe intregul teritoriu al Republicii Moldova, consacrindu-se prin diverse acte legislative, inclusiv prin $onstitutie, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in conformitate cu standardele si normele internationale. +itlul al ))-lea al $onstitutiei include, practic, toate drepturile si libertatile recunoscute de comunitatea internationala. $etatenilor Republicii Moldova li se garanteaza dreptul la viata, la integritate fizica si psihica, libertatea opiniei si e(primarii, dreptul la informare, libertatea constiintei, un sir de drepturi si

libertati politice, cum ar fi dreptul de a participa la conducerea tarii, libertatea intrunirilor, dreptul la asociere, precum si dreptul la 'udecata obiectiva si 'usta, dreptul la proprietate si la viata privata, dreptul la protectie sociala, dreptul la educatie, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la un mediu sanatos etc. $onstitutia stipuleaza in calitate de obligatie primara a statului respectarea si protectia persoanei, respectarea principiului egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, limba, religie, se(, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala% asigurarea accesului liber la 'ustitie si asigurarea dreptului la petitionare, precum si dreptul la restabilirea in drepturi si la reparatia de catre stat a pre'udiciilor cauzate de actiunile autoritatilor de urmarire penala, 'udecatoresti sau ale altor autoritati publice. <egea suprema prevede, de asemenea, ca normele internationale cu privire la drepturile omului au prioritate fata de cele interne. rintre principalele acte legislative adoptate in vederea protectiei drepturilor omului se numara; - <egea despre culte, nr. ,F,-A)) din -9.0?.1,,-% - <egea cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, nr. >60-A))) din -1.0F.1,,>% - <egea cu privire la avocatii parlamentari, nr. 1?9,-A))) din 1F.10.1,,F% - Iotarirea privind aprobarea rogramului de a'ustare a legislatiei Republicii Moldova la prevederile $onventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, nr. 199F-A))) din -8.01.1,,8% - <egea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda a'utor in procesul penal, nr. 19>8-A))) din -8.01.1,,8% - <egea privind modul de reparare a pre'udiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor 'udecatoresti, nr. 1>9>-A))) din ->.0-.1,,8% - <egea cu privire la statutul refugiatilor, nr. 1-86-AB din ->.0F.-00-% - <egea cu privire la migratiune, nr. 1>18-AB din 06.1-.-00-. rincipalul document de natura reglementativa in domeniul drepturilor omului va fi pentru anii urmatori; - lanul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii -009--008, aprobat prin Iot. arl. nr. 91>-AB din -9.10.-00?. 4ocumentul urmareste in calitate de obiectiv de baza asigurarea implementarii unei politici si strategii unice a institutiilor de stat si a societatii civile menite sa imbunatateasca situatia in domeniul drepturilor omului prin identificarea si formularea sarcinilor prioritate si masurilor de asigurare a indeplinirii lor, prin stabilirea termenelor de efectuare a actiunilor planificate, prin desemnarea institutiilor si organizatiilor responsabile de indeplinirea masurilor incluse in el. lanul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pune accent prioritar pe acele drepturi si libertati, ale caror incalcare are un caracter de masa si lezeaza in consecinta interesele unor largi categorii de cetateni, precum si pe cele care trebuie prote'ate in mod special. )n aceeasi ordine de idei, in vederea garantarii plenare a drepturilor omului in august -009 a fost inaintata initiativa legislativa care presupune includerea in <egea cu privire la $urtea $onstitutionala a prevederilor de atribuire a dreptului persoanelor fizice de a se putea adresa cu interpelari la $urtea $onstitutionala. Republica Moldova a aderat pina in prezent la peste 90 de documente internationale care vizeaza drepturile omului. rintre cele mai importante instrumente internationale la care Republica Moldova este parte putem mentiona; - 4eclaratia universala a drepturilor omului (Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - $onventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (Iot. arl. nr. F0F-A)) din 10.0,.1,,1)% - $onventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (Iot. arl. 9F?-A))) din ?1.0>.1,,>)% - $onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Iot. arl. nr. 1-,8-A))) din -9.0F.1,,F)% - $onventia privind statutul refugiatilor si rotocolul privind statutul refugiatilor (<egea nr. 6FF-AB din

-?.11.-001)% - $onventia pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane in ceea ce priveste aplicatiile biologiei si ale medicinii si a rotocolului aditional la $onventie referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane (Ratificata prin <egea nr. 1->6-AB din 1,.0F.-00-).
Cadrul institutional

#ub aspectul realizarilor institutionale putem mentiona instituirea; - $omisiei parlamentare pentru drepturile omului si minoritati nationale% - $entrului pentru 4repturile "mului din Moldova, a carui obiectiv ma'or consta in asigurarea activitatii avocatilor parlamentari (ombudsman-ilor) in scopul realizarii garantiilor de respectare a drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului in Moldova% - 4epartamentului migratiune, in calitate de organ central de specialitate in domeniul promovarii si realizarii politicii migrationale a statului.
Proble!e e(istente

)n pofida tuturor realizarilor incura'atoare din acest domeniu, este necesar de remarcat ca instabilitatea politica si social-economica din Moldova din ultimii ani a avut un impact negativ asupra solutionarii problemelor ce tin de asigurarea si ocrotirea drepturilor constitutionale ale omului. rincipiile si normele internationale fundamentale cu privire la drepturile omului, reflectate in $onstitutie si in alte acte legislative nationale, inca nu sint respectate pe deplin si inca nu ocupa locul cuvenit in viata societatii si a statului. otrivit studiului care a stat la baza elaborarii lanului national de actiuni in domeniul drepturilor omului, principalele drepturi ale caror incalcare poarta un caracter de masa sint; - dreptul la viata, integritate fizica si psihica% - dreptul la munca si la protectia muncii% - dreptul la protectie sociala% - dreptul la ocrotirea sanatatii% - dreptul la un mediu sanatos% - dreptul la educatie% - dreptul la informatie, libertatea opiniei si e(primarii. )n Republica Moldova continua sa e(iste un sir de categorii sociale, respectarea drepturilor carora nu se bucura de atentia cuvenita a statului. *cestea sint; copiii, femeile, persoanele cu deficiente fizice si psihice, detinutii, militarii, refugiatii si migrantii, precum si persoanele cu orientare se(uala netraditionala. *lte probleme care pericliteaza respectarea drepturilor omului constau in; - interesul scazut al statului in vederea combaterii traficului de fiinte umane% - gradul redus al accesului la 'ustitie% - tergiversarea e(aminarii dosarelor in 'udecata% - e(ecutarea lenta sau chiar nee(ecutarea deciziilor 'udecatoresti.
Prioritati pe ter!en scurt:

- coordonarea eficienta a actiunilor institutiilor statului, pe de o parte, si societatii civile, pe de alta parte, in vederea respectarii drepturilor omului% - crearea conditiilor favorabile e(ercitarii plenare a drepturilor lor de catre grupurile socialvulnerabile, persoanele cu deficiente fizice si psihice etc.% - prote'area si consolidarea drepturilor si libertatilor tineretului% - pregatirea ratificarii $onventiei europene privind statutul 'uridic al lucratorilor migranti% - pregatirea ratificarii rotocolului facultativ la actul international cu privire la drepturile civile si politice% - studierea posibilitatii de aderare la $onventia europeana cu privire la compensarea pagubelor cauzate victimelor actiunilor violente% - introducerea functiei de lucrator medical in cadrul comisariatelor de politie pentru e(aminarea medicala a persoanelor aflate in custodia politiei% - crearea unor conditii decente de detentie a persoanelor retinute, arestate sau condamnate in conformitate cu standardele minime de detentie% - sustinerea programelor de munca a detinutilor pentru formarea lor profesionala%

- asigurarea penitenciarelor cu un numar suficient de psihologi si asistentei sociali% - asigurarea dreptului la informatie al condamnatilor% - crearea unui sistem unitar si eficient de adaptare sociala a persoanelor eliberate din detentie% - transmiterea izolatoarelor de detentie preventiva de la Ministerul *facerilor )nterne la Ministerul 6ustitiei% - implementarea unor programe speciale de instruire in domeniul drepturilor omului pentru colaboratorii organelor de politie% - elaborarea proiectului de <ege privind integrarea sociala a refugiatilor si a mecanismului de implementare a ei% - initierea si semnarea acordurilor internationale bilaterale in domeniul plasarii in cimpul muncii a lucratorilor migranti% - crearea infrastructurii de receptie, triere si cazare a solicitantilor de azil si a refugiatilor% - implementarea unor programe de adaptare si integrare sociala a persoanelor care au obtinut statut de refugiat% - acordarea unor servicii de consultanta 'uridica pentru cetatenii straini si apatrizii solicitanti de azil% - elaborarea proiectului de <ege privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane% - elaborarea si implementarea unui plan de actiuni menite sa contribuie la diminuarea traficului de fiinte umane% - realizarea unor programe pentru asigurarea asistentei sociale si protectiei victimelor traficului de fiinte umane, reintegrarii lor sociale si economice% - e(aminarea posibilitatii modificarii <egii cu privire la $urtea $onstitutionala pentru acordarea catre cetateni a dreptului de sesizare a $urtii $onstitutionale% - restabilirea si aplicarea efectiva a principiului inviolabilitatii secretului corespondentei.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- respectarea neconditionata a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului% - promovarea drepturilor civile, politice, economice si sociale ale cetatenilor% - implementarea riguroasa a masurilor cuprinse in lanul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii -009--008% - desavirsirea cadrului 'uridic national cu privire la refugiati, a'ustat la rigorile &E in acest domeniu% - crearea si valorificarea serviciilor calificate de asistenta 'uridica pentru refugiati si solicitantii de azil.

$ Egalitatea genurilor
Cadrul legislativ Republica Moldova concepe necesitatea asigurarii egalitatii genurilor ca fiind o conditie indispensabila respectarii plenare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. reocuparile pentru redresarea situatiei in domeniul egalitatii genurilor s-au substantializat prin adoptarea; - lanului /ational 1 romovarea egalitatii genurilor umane in societate pentru perioada -00?--00>2 (Iot. =uvern. nr. -18 din -8.0-.-00?), document ale carui obiective vizeaza; sporirea ocuparii si promovarea conceptiei gender pe piata muncii% eliminarea discriminarii genurilor umane pe piata fortei de munca% sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor gender% educarea populatiei in spiritul egalitatii genurilor umane% dezvoltarea capacitatilor institutionale si a sistemului de servicii sociale in domeniului egalitatii genurilor% ocrotirea sanatatii si protectia maternitatii, prevenirea si e(cluderea violentei fata de femei si copii% - $onceptia privind orientarea, pregatirea si instruirea profesionala a resurselor umane (Iot. arl. nr. ->?-AB din 1,.06.-00?), document care reflecta necesitatea perfectionarii legislatiei in scopul asigurarii egalitatii de sanse pentru femei si barbati ce tine de instruirea si pregatirea profesionala la toate nivelurile, pe tot parcursul vietii active, conform capacitatilor si aptitudinilor, crearii posibilitatilor egale in societate si in economie, precum si schimbarii in bine a atitudinii traditionale fata de rolul femeilor si barbatilor in familie si in viata profesionala% - lanul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii -009--008 (Iot. arl. nr. 91>AB din -9.10.-00?). $apitolul 11 al acestuia este dedicat in totalitate domeniului asigurarii drepturilor femeii, prevazind masuri pentru crearea de sanse egale pentru barbati si femei, si pentru prevenirea

violentei fata de femei. rincipiului egalitatii gender mai este garantat printr-un sir de legi organice si ordinare, intre care; - <egea privind partidele si alte organizatii social-politice, nr. F18-A)) din 1F.0,.1,,1% - <egea invatamintului, nr. >9F-A))) din -1.0F.1,,>% - <egea cetateniei Republicii Moldova, nr. 10-9-A)B din 0-.06.-000% - $odul familiei, nr. 1?16-A)B din -6.10.-000% - <egea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala, nr. 18>-AB din -9.0>.-001% - <egea salarizarii, nr. 89F-AB din 19.0-.-00-% - <egea privind administratia publica locala, nr. 1-?-AB din 18.0?.-00?% - $odul muncii, nr. 1>9-AB din -8.0?.-00?. Republica Moldova a mai adoptat o serie de instrumente internationale in domeniu, intre care putem mentiona; - $onventia asupra drepturilor politice ale femeii (Iot. arl. nr. F0F-A)) din 10.0,.1,,1)% - $onventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei (Iot. arl. nr. 8F din -8.09.1,,9)% - $onventia ")M privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si e(ercitarii profesiei (Iot. arl. nr. >,?-A))) din -6.0,.1,,>)% - $onventia ")M cu privire la protectia maternitatii (Iot. arl. nr. ,,9-A))) din 1>.10.1,,6)% - $onventia ")M privind egalitatea de remunerare a miinii de lucru masculine si a miinii de lucru feminine (Iot. arl. nr. 610-A)B din 01.10.1,,,). Cadrul institutional $adrul institutional in acest domeniu il formeaza; - $omisia pentru problemele femeii, structura constituita in 1,,, pe linga =uvern si care are drept scop elaborarea bazelor strategice si organizationale, a instrumentelor si mecanismelor de influentare si realizare a politicii statului privind asigurarea drepturilor si oportunitatilor egale pentru barbati si femei% - 4epartamentul oportunitati egale si politici familiale din cadrul Ministerului Muncii si rotectiei #ociale% - $omisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale% - $entrul pentru 4repturile "mului din Moldova. robleme e(istente )n pofida acestor succese legislative si institutionale, sonda'ele de opinie, datele statistice, investigatiile efectuate de catre organizatiile neguvernamentale locale si cele internationale de profil demonstreaza ca femeia ramine in continuare un obiect al diferitelor forme de discriminare. #ituatia dificila a acesteia se datoreaza problemelor socioeconomice generale, dar si mentalitatii colective care domina in societatea moldoveneasca, cit si politicilor publice din acest domeniu lipsite de consecventa, coerenta si eficienta. E(istenta unor premise legislative si institutionale calitative nu constituie in mod obligatoriu un factor determinant al succesului politicilor publice in domeniul egalitatii genurilor. )n afara de acestea, mai este nevoie de un real interes al autoritatilor centrale si locale, dar si al societatii in ansamblu centrat pe principiul egalitatii genurilor. rincipalele probleme din acest domeniu; - lipsa unui real interes din partea statului pentru asigurarea egalitatii genurilor% - ine(istenta unei legi consacrate egalitatii genurilor% - subreprezentarea femeilor in viata politica si in administratia publica locala% - antrenarea femeilor in activitati de calificare mai redusa si mai prost platite% - rata mai inalta a soma'ului printre femei% - fenomenul violentei fata de femei% - fenomenul hartuirii se(uale% - ine(istenta unor reglementari 'uridice speciale cu privire la acest tip de discriminare.
Prioritati pe ter!en scurt:

- efectuarea e(pertizei legislatiei nationale din perspectiva egalitatii intre se(e% - adoptarea si implementarea <egii privind egalitatea de sanse pentru barbati si femei% - elaborarea proiectului de <ege privind prevenirea si contracararea violentei domestice% - elaborarea si implementarea unor programe educationale de prevenire a violentei impotriva

femeilor% - imbunatatirea serviciilor 'uridice acordate victimelor violentei domestice% - acordarea protectiei femeilor victime ale violentei domestice% - recalificarea personalului institutiilor abilitate cu reabilitarea persoanelor victime ale violentei domestice% - imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de institutiile responsabile de reabilitarea si reintegrarea sociala a victimelor violentei domestice% - desfasurarea unor campanii de informare cu privire la drepturile persoanelor victime ale violentei domestice% - crearea centrelor de refugii sociale pentru victimele violentei domestice% - elaborarea unor programe educationale de reabilitare si socializare adecvata a persoanelor care comit acte de violenta in familie% - desfasurarea unor campanii cu participarea comuna a "/=-urilor de profil, institutiilor de stat abilitate de sensibilizare a opiniei publice privind nocivitatea fenomenului violentei domestice% - asigurarea conditiilor necesare depistarii si lichidarii cazurilor de comportament si de atitudine discriminatorie fata de femei si barbati in familie si societate% - crearea mecanismelor 'uridice si conditiilor necesare diminuarii fenomenului hartuirii se(uale la locul de munca si in mediul de instruire% - oferirea serviciilor de asistenta psihologica si 'uridica persoanelor victime ale hartuirii se(uale si incura'area solicitarii unor astfel de servicii% - introducerea in legislatie a prevederilor privind pedepsele pentru acte de tratament degradant sau de vatamare a persoanei pe motivul orientarii sale se(uale, precum si pentru actele de instigare la ura si violenta impotriva persoanelor de orientare se(uala netraditionala% - instruirea persoanelor cu functie de conducere de toate nivelurile, a reprezentantilor organelor de drept si de ordine in problema egalitatii intre se(e si a egalitatii de sanse pentru barbati si femei% - perfectionarea cadrului legislativ in vederea acordarii de credite preferentiale in scopul promovarii femeii in activitatea de intreprinzator% - crearea conditiilor necesare combaterii traficului de femei.
Prioritati pe ter!en !ediu

- abordarea integrata a egalitatii genurilor la toate nivelurile si in toate sectoarele societatii% - sporirea nivelului de reprezentare a femeilor la toate nivelurile de luare a deciziilor% - imbunatatirea statutului femeii prin acordarea unui tratament preferential in domeniile in care femeile sint subreprezentate% - cooperarea cu organismele internationale in vederea asigurarii abordarii integrate a egalitatii genurilor conform standardelor internationale in domeniu% - consolidarea unor servicii de protectie si sustinere a victimelor violentei domestice.

& /repturile copilului

Cadrul legislativ Republica Moldova recunoaste importanta asigurarii primordiale a drepturilor copilului, ca parte inalienabila a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 4ispozitiile constitutionale au venit sa consfinteasca gri'a autoritatilor moldovenesti fata de respectarea drepturilor copilului. $onstitutia Republicii Moldova stipuleaza ca 1statul ocroteste maternitatea, copiii si tinerii, stimulind dezvoltarea institutiilor necesare. +oate preocuparile privind intretinerea, instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. $opiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta in realizarea drepturilor lor2 (art.9, alin.(-) si (?) si art.>0 alin.(-)). )n vederea crearii bazei 'uridice necesare respectarii si valorificarii drepturilor copilului, au fost adoptate; - <egea privind drepturile copilului, nr.??8-A))) din 1>.1-.1,,9. *ceasta stipuleaza ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului, familiei si maternitatii constituie in Republica Moldova o preocupare politica, sociala si economica de prim-ordin. <egea stabileste statutul 'uridic al copilului ca subiect independent cu drept la a'utor si ocrotire speciala% prevede ca toti copiii sint egali in drepturi fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, se(, limba, religie, convingeri, avere sau origine sociala% evoca drepturile fundamentale ale copilului, precum si prevede acordarea unei gri'i

deosebite si protectii sociale copiilor lipsiti temporar sau permanent de antura'ul familial sau care se afla in alte conditii nefavorabile sau e(treme% - 4ecretul privind declararea anului -000 *n al $opilului, nr. 1->9-)) din 19.1-.1,,,% - Iotarirea cu privire la aprobarea rogramului de actiuni consacrate *nului $opilului, nr. ?,> din -1.09.-000% - Iotarirea despre aprobarea $onceptiei nationale privind protectia copilului si a familiei, nr. >1 din -?.01.-00-% - Iotarirea despre aprobarea #trategiei nationale privind protectia copilului si a familiei, nr. F-F din 16.06.-00?, document care asigura o abordare comprehensiva si pe termen lung a problemelor copiilor, adresindu-se in particular catre grupurile de copii aflati in dificultate; abandonati, abuzati, maltratati, negli'ati, copiii strazii, copiii cu disabilitati, copiii lipsiti de ingri'irea parinteasca, orfani, copiii institutionalizati si in risc de institutionalizare, copiii cu I)BQ#)4*, copiii in conflict cu legea, copiii victime ale abuzului siQ sau traficului, precum si copiii din familiile vulnerabile% - Iotarirea privind aprobarea lanului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii -009--008, nr. 91>-AB din -9.10.-00?. $apitolul 10 al acestuia, dedicat in e(clusivitate domeniului drepturilor copilului, stipuleaza modificarea si perfectionarea mai multor acte legislative si regulamente din acest domeniu, elaborarea unor reglementari 'uridice noi care sa suplineasca vidul legislativ e(istent, crearea si consolidarea unor institutii, mecanisme si servicii specializate pe asigurarea drepturilor copilului etc.% - Iotarirea despre aprobarea lanului national de actiuni 1Educatie pentru toti2 pe anii -009--008, nr. >-F din -1.0>.-009. "biectivele ambitioase ale acestuia vizeaza; diminuarea diferentelor de instruire si finantare dintre scolile orasenesti si cele din localitatile rurale% crearea conditiilor necesare pentru asigurarea procesului de educatie si instruire in gradinite pentru cel putin F> la suta dintre copiii cu virsta cuprinsa intre ? si > ani si in proportie de suta la suta pentru copiii de virsta prescolara. rintre actele internationale adoptate in acest domeniu se numara; - $onventia cu privire la drepturile copilului (Iot. arl. nr. 908-A)) din 1-.1-.1,,0)% - $onventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale (Iot. arl. nr. 1968-A)B din -,.01.1,,8)% - $onventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii (Iot. arl. nr. 1968-A)B din -,.01.1,,8)% - $onventia europeana asupra statutului 'uridic al copiilor nascuti in afara casatoriei (<egea nr. F--AB din 0F.1-.-001)% - $onventia ")M nr. 18- privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata in vederea eliminarii lor (<egea nr. 89,-AB din 19.0-.-00-)% - $onventia europeana asupra recunoasterii si e(ecutarii deciziilor privind supravegherea copiilor si restabilirea supravegherii copiilor (<egea nr. ?1>-AB din 18.0F.-00?)% - rotocolul facultativ cu privire la implicarea copiilor in conflicte armate la $onventia privind drepturile copilului (<egea nr. 1>-AB din 06.0-.-009). Cadrul institutional $adrul institutional in acest domeniu il formeaza; - $onsiliul /ational pentru rotectia 4repturilor $opilului ($/ 4$) : organism format pe linga =uvern din reprezentantii mai multor ministere, de competenta carora tin cele mai diverse aspecte ale vietii, sanatatii si educatiei copiilor% - $omisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale% - Ministerul Educatiei% - Ministerul #anatatii% - Ministerul Muncii si rotectiei #ociale% - $entrul pentru 4repturile "mului din Moldova. Proble!e e(istente )n pofida rezultatelor pozitive obtinute pina in prezent in domeniul protectiei drepturilor copilului, mai ramin inca destule probleme care se cer a fi remediate. *cestea tin, in principal, de conditia socialeconomica dificila a Republicii Moldova, care a afectat de o maniera negativa si situatia copiilor, dar si de managementul precar si deficitar al politicilor publice din acest domeniu. #tudiile efectuate in domeniul protectiei drepturilor copilului scot in evidenta urmatoarele probleme;

- situatia dificila a copiilor strazii, cu disabilitati, institutionalizati si a celor in conflict cu legea% - incapacitatea statului de diminuare a numarului de copii institutionalizati% - asistarea episodica a copilului aflat in dificultate% - centrarea asistentei pe problemele de urgenta si mai putin pe prevenirea aparitiei factorilor de risc% - accesul limitat la asistenta medicala% - insuficienta serviciilor sociale comunitare% - e(istenta copiilor care nu frecventeaza scoala primara si a unui numar impunator de copii care nu frecventeaza institutiile prescolare, in special cei cu virsta de pina la > ani% - insuficienta oportunitatilor de reintegrare sociala a minorilor delicventi% - accesul limitat la informatia si consultanta privind drepturile si libertatile copilului% - insuficienta centrelor de asistenta, educatie si informare pentru copii% - rata inalta a mortalitatii infantile% - cresterea numarului de copii afectati de I)BQ#)4*% - e(istenta diferitelor forme de abuz fata de copii (traficul de copii)% - divizarea confuza a responsabilitatilor intre structurile si nivelurile autoritatilor administratiei publice% - ineficienta siQ sau insuficienta parteneriatului dintre structurile guvernamentale si societatea civila in vederea solutionarii problemelor copilului.
Prioritati pe ter!en scurt:

- pregatirea ratificarii rotocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor in conflicte armate la $onventia cu privire la drepturile copilului% - pregatirea ratificarii rotocolului facultativ cu privire la vinzarea de copii, la prostitutia si pornografia infantila la $onventia cu privire la drepturile copilului% - elaborarea proiectului de <ege privind arestarea preventiva a minorilor% - perfectionarea procedurilor de interventie 'udiciara in cazurile in care sint implicati copii% - adaptarea programelor de educatie generala si profesionala, a programelor de reabilitare psihosociala in lucrul cu copiii implicati in sistemul de 'ustitie, cu cei aflati in detentie% - elaborarea standardelor minime de calitate si a regulamentelor-tip pentru centrele de plasament de tip familial, maternale si cele de zi pentru copiii cu disabilitati% - echivalarea activitatii unuia dintre parinti care au la intretinere unul sau mai multi copii invalizi pina la virsta de 18 ani cu genul de munca social-utila remunerata% - elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de ingri'ire a copilului in dificultate% - crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea copiilor in situatii de risc% - crearea centrelor de resurse si de informare pentru copii% - revizuirea alocatiilor bugetare destinate protectiei sociale a copiilor in vederea ma'orarii acestora% - promovarea programelor de reintegrare sociala a copiilor cu disabilitati si a celor din institutii% - depunerea eforturilor in vederea identificarii si aplicarii unor mecanisme optime pentru combaterea traficului de copii.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- incheierea de acorduri bilaterale cu alte state in vederea cooperarii in domeniul protectiei copilului% - dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei, incadrate intr-un sistem unic% - crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate in situatii dificile% - perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de $onventia cu privire la drepturile copilului, cu accent asupra grupurilor de risc% - asigurarea conditiilor pentru participarea copiilor si tinerilor la luarea deciziilor care ii afecteaza, la toate nivelurile% - sensibilizarea opiniei publice prin campanii de mediatizare a problemelor copiilor si a e(perientelor reusite de acestia% - implementarea unor proiecte care sa vizeze drepturile copilului cu participarea comuna a "/=urilor de profil, structurilor guvernamentale responsabile si a agentilor economici interesati% - consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale de a elabora, implementa si dezvolta modele de servicii comunitare in baza standardelor de calitate pentru protectia copilului% - dezvoltarea si consolidarea resurselor umane incadrate in serviciile de protectie a copilului.

' Protectia drepturilor !inoritatilor nationale

Cadrul legislativ $adrul 'uridic care se refera la drepturile minoritatilor nationale din Republica Moldova cuprinde mai mult de ?0 de documente, dintre care 10 sint de importanta internationala. *rticolul 9 al $onstitutiei Republicii Moldova, garantind principalele drepturi ale minoritatilor nationale stipulate in documentele internationale, stabileste prioritatea reglementarilor internationale in raport cu cele prevazute de actele normative nationale. ina in prezent au fost adoptate; - <egea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul R## Moldovenesti, nr. ?96>-A) din 01.0,.1,8,, document care permite folosirea limbilor minoritatilor si ale altor grupuri etnice in vederea valorificarii aspiratiilor lor culturale% - <egea invatamintului, nr. >9F-A))) din -1.0F.1,,>, act care creeaza conditii pentru invatarea limbii de stat de catre toti cetatenii Republicii Moldova cu scopul de a permite integrarea lor pe baza egalitatii depline in drepturi in activitatea publica si privata si care asigura in acelasi timp persoanelor apartinind minoritatilor etnice conditiile necesare studierii limbii lor materne, ca baza a dezvoltarii acestora si pastrarii valorilor lor spiritual-nationale% - <egea cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul 'uridic al organizatiilor lor, nr. ?8--AB din 1,.06.-001. <egea consfinteste un sir important de drepturi ale persoanelor care apartin unei minoritati nationale. *rt. 9 al documentului garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor etnice dreptul de egalitate in fata legii si interzice toate discriminarile bazate pe apartenenta la minoritatile nationale. )n capitolul referitor la invatamintul public legea prevede posibilitati adecvate de instruire in limba minoritara, cu conditia ca acest drept sa nu fie e(ercitat de o asemenea maniera astfel incit sa impiedice reprezentantii minoritatii sa inteleaga cultura si limba intregii comunitati si sa participe la activitatile sale cu care ar aduce atingere suveranitatii nationale, si ca nivelul de educatie sa nu fie inferior standardului general stabilit sau aprobat de autoritatile competente% - <egea privind statutul 'uridic special al =agauziei, nr. ?99-A))) din -?.1-.1,,9, regiune care beneficiaza in prezent de un statut 'uridic special, bazat pe o larga autonomie politica, administrativa si culturala% - <egea pentru modificarea $onstitutiei Republicii Moldova, nr. ?99-AB din ->.0F.-00?, act prin care &+* =agauz-Reri a obtinut institutionalizare separata in art. 111 al <egii supreme, conform caruia regiunea in cauza este o unitate teritoriala autonoma cu un statut special, forma de autodeterminare a gagauzilor si parte integranta si inalienabila a Republicii Moldova si care este competenta sa solutioneze problemele sale cu caracter politic, economic si cultural, in limitele prevederilor constitutionale. rincipalul act international ratificat in acest domeniu de arlamentul Republicii Moldova este $onventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (Iotarirea arlamentului nr. 1001-A))) din --.10.1,,6) : instrument 'uridic multilateral, consacrat protectiei minoritatilor nationale si care stabileste principiile de respectare a drepturilor acestora. Cadrul institutional )n scopul promovarii politicii de stat in domeniul relatiilor interetnice in Republica Moldova, au fost create organisme menite sa asigure respectarea tuturor prevederilor legislatiei in vigoare, si anume; - 4epartamentul Relatii )nteretnice% - )nstitutul de $ercetari )nteretnice al *cademiei de #tiinte din Moldova% - $omisia parlamentara pentru drepturile omului si minoritati nationale% - $entru pentru 4repturile "mului din Moldova. Proble!e e(istente Republica Moldova a facut eforturi considerabile pentru a stabili un cadru legislativ si institutional relativ comple( si satisfacator privind protectia minoritatilor nationale. )n acelasi timp, in acest domeniu mai ramin o serie de dificultati care se impun a fi remediate, in principal, prin sporirea eforturilor autoritatilor si a reprezentantilor minoritatilor nationale in vederea valorificarii drepturilor acestora, precum si prin edificarea si consolidarea consensului dintre aceste parti. )n acest sens, aderarea Republicii Moldova la &niunea Europeana poate servi drept factor de stabilizare si

armonizare a relatiilor interetnice. rincipalele deficiente e(istente in acest domeniu se refera la; - tratamentul privilegiat al limbii ruse in detrimentul limbilor vorbite de alte grupuri etnice minoritare% - incalcarea legislatiei lingvistice in detrimentul minoritatilor dezavanta'ate sau in numar mic% - lipsa unor conditii optime de studiere a limbii oficiale in scolile alolingve% - imperfectiunea practicii de studiere a limbilor in scoala alolingva% - regimul deficient de utilizare a limbilor in =agauz-Reri% - accesul disproportionat al minoritatilor dezavanta'ate sau in numar mic la mass-media.
Prioritati pe ter!en scurt:

- pregatirea ratificarii $artei europene a limbilor regionale sau minoritare% - a'ustarea legislatiei nationale la standardele $artei europene a limbilor regionale sau minoritare% - perfectionarea cadrului institutional menit sa faciliteze e(ercitarea drepturilor si libertatilor de catre minoritatile nationale% - crearea conditiilor favorabile participarii grupurilor etnosociale la procesul de luare a deciziilor% - respectarea principiului reprezentarii etnice proportionale in organele puterii de stat% - asigurarea conditiilor optime de integrare a reprezentantilor grupurilor etnice in viata publica si privata% - crearea conditiilor necesare perpetuarii si dezvoltarii valorilor culturale proprii grupurilor etnice minoritare% - ocrotirea drepturilor lingvistice ale minoritatilor nationale% - asigurarea invatarii limbilor minoritare in localitatile in care reprezentantii unui grup etnic constituie o parte considerabila din populatie% - imbunatatirea practicii de studiere a limbilor in scoala alolingva% - respectarea legislatiei lingvistice nationale de catre minoritatile etnice% - asigurarea oportunitatilor de studiere a limbii populatiei bastinase% - pastrarea moratoriului asupra reformelor privind studierea si statutul limbii ruse% - aplicarea in sistemul de educatie a principiilor pluralismului cultural, tolerantei si respectului fata de valorile nationale ale fiecarui grup etnic% - respectarea standardelor nationale de educatie si instruire de catre minoritati% - spri'inirea editarii manualelor si altor publicatii in limbile minoritatilor nationale% - folosirea mi'loacelor de informare in masa ca instrument al educatiei interculturale, optindu-se pentru difuzarea emisiunilor radio si tv in limbile minoritatilor etnice, respectindu-se insa structura spatiului informational in conformitate cu rigorile europene% - asigurarea pregatirii profesionale continue a specialistilor in problemele relatiilor interetnice din cadrul autoritatilor administratiei publice.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- garantarea si valorificarea drepturilor fundamentale ale minoritatilor nationale in conformitate cu rigorile &E din acest domeniu% - identificarea si valorificarea solutiilor integratoare cu concursul tuturor grupurilor etnosociale din Republicii Moldova% - edificarea si consolidarea consensului dintre grupurile etnosociale in baza intereselor sociale ma'ore si a principiilor tolerantei, coe(istentei si integrarii% - valorificarea ideilor multiculturalismului% - spri'inirea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova pe consensul larg al grupului etnic ma'oritar si al minoritatilor conlocuitoare.

Consolidarea societatii de!ocratice

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p #" II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p #" /e!ocratia si supre!atia legii
(1) $onsolidarea stabilitatii si eficacitatii institutiilor care garanteaza democratia si suprematia legii. - )n conte(tul eforturilor de solutionare a problemei transnistrene, asigurarea reformei legislative si constitutionale in conformitate cu standardele europene, continuarea cooperarii la nivel de e(perti si consultanta cu $omisia de la Benetia si &E, precum si asigurarea unui cadru constitutional democratic si stabil atit pentru cetateni, cit si pentru institutiile de stat din Moldova (reintregita). - *sigurarea functionarii corecte a arlamentului, inclusiv reforma imunitatii parlamentare in corespundere cu propunerile facute de $onsiliul Europei. *sigurarea desfasurarii democratice a alegerilor parlamentare !n -00> in conformitate cu standardele europene si eliminarea deficientelor ramase, identificate in cadrul recomandarilor "#$E Q "4)IR.

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Stabilitatea institutiilor de!ocratice

)n urma proclamarii independentei de stat a Republicii Moldova, in vederea garantarii stabilitatii institutiilor si valorilor democratice, au fost adoptate si transpuse in viata prevederile unui sir important de acte legislative cu privire la multiple domenii ale vietii publice. $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -,.0F.1,,9, a stabilit principiile si valorile democratice de guvernare, a instituit principiul separatiei puterii in stat, creind astfel premisele unei dezvoltari democratice durabile. e fundalul unui proces comple( si dificil de reforma, o data cu transpunerea standardelor democratice si rigorilor economiei de piata in realitatea social-economica si politica din Republica Moldova, s-a produs treptat o accentuare a instabilitatii politice, determinata de denaturarea perceptiei functionarii puterilor intr-un stat democratic si de erodarea, in consecinta, a sistemului arhitecturii puterii. *ceasta tendinta negativa s-a manifestat si prin faptul ca de la proclamarea suveranitatii si pina acum in Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate (1,,9, -001) si s-a remarcat o anumita instabilitate guvernamentala. erindarea guvernelor a fost determinata de; instabilitatea sistemului partidelor politice% de lipsa dialogului continuu, deschis si eficient dintre putere si opozitie, precum si de lipsa unei viziuni integratoare a elitei politice.

Prioritati pe ter!en scurt:

- respectarea riguroasa a principiului separatiei puterilor in stat% - asigurarea consecventei in promovarea politicilor publice in conformitate cu normele si principiile democratice% - promovarea consecventa si coerenta a directiilor prioritare de politica e(terna si, in special, a politicii de integrare europeana a Republicii Moldova% - edificarea si mentinerea dialogului continuu, deschis si eficient dintre putere si opozitie% - identificarea si valorificarea solutiilor integratoare pentru problemele ma'ore cu care se confrunta societatea moldoveneasca% - anga'area institutiilor puterii intr-un parteneriat de lunga durata cu reprezentantii societatii civile in procesul de integrare europeana a Republicii Moldova.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- asigurarea stabilitatii institutiilor democratice% - a'ustarea legislatiei nationale la cea a &niunii Europene in domeniul libertatilor democratice% - indeplinirea plenara a criteriului politic de la $openhaga% - intensificarea colaborarii Republicii Moldova in cadrul actului de #tabilitate pentru Europa de #udEst si altor organisme regionale europene in scopul realizarii schimbului de e(perienta privind functionarea si consolidarea institutiilor democratice.
$ Siste!ul %udiciar
*utoritatile moldovenesti au depus eforturi apreciabile in vederea reformarii sistemului 'udiciar, eforturi concretizate prin adoptarea unui sir de legi fundamentate pe rigorile sistemelor 'udiciare europene si care constituie un prim-pas spre realizarile democratice in acest domeniu. Reforma 'udiciara si de drept a fost lansata in urma adoptarii Iotaririi privind aprobarea $onceptiei reformei 'udiciare si de drept in Republica Moldova, nr. 1>--A))) din -1.06.1,,9. #copul reformei l-a constituit crearea cadrului legislativ si institutional pentru constituirea unui stat bazat pe drept si a unei economii de piata. $onceptia evoca necesitatea e(istentei unei autoritati 'udecatoresti independente si a unui mecanism eficient de prote'are a drepturilor omului si proprietatii private. $onceptia a fost documentul care a determinat directiile prioritare ale restructurarii instantelor 'udecatoresti si a detaliat doua aspecte ale reformei; crearea cadrului legislativ adecvat si reformarea institutionala.

Cadrul legislativ rincipalul pas in crearea cadrului legislativ si a unui stat de drept l-a constituit adoptarea $onstitutiei Republicii Moldova, care consacra un capitol special autoritatii 'udecatoresti. rin art.119 al $onstitutiei se stipuleaza ca 'ustitia constituie atributia e(clusiva a statului. *lte principii constitutionale fundamentale presupun; infaptuirea 'ustitiei in numele legii (art.119), dreptul la aparare (art.-6), prezumtia nevinovatiei (art.-1), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), interzicerea infiintarii de instante e(traordinare (art.11>), independenta si inamovibilitatea 'udecatorilor si supunerea acestora numai legii (art.116), garantarea e(ercitarii cailor de atac (art.11,) etc. $adrul normativ in acest domeniu il constituie; - <egea cu privire la $urtea $onstitutionala, nr. ?1F-A))) din 1?.1-.1,,9% - <egea privind organizarea 'udecatoreasca, nr. >19-A))) din 06.0F.1,,>% - <egea cu privire la statutul 'udecatorului, nr. >99-A))) din -0.0F.1,,>% - <egea cu privire la sistemul instantelor 'udecatoresti militare, nr. 8?6-A))) din 1F.0>.1,,6% - <egea cu privire la $onsiliul #uperior al Magistraturii, nr. ,9F-A))) din 1,.0F.1,,6% - <egea cu privire la colegiul de calificare si atestarea 'udecatorilor, nr. ,9,-A))) din 1,.0F.1,,6% - <egea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a 'udecatorilor, nr. ,>0-A))) din 1,.0F.1,,6% - <egea cu privire la instantele 'udecatoresti economice, nr. ,F0-A))) din -9.0F.1,,6% - <egea cu privire la avocatura, nr. 1-60-AB din 1,.0F.-00-% - <egea cu privire la notariat, nr. 19>?-AB din 08.11.-00-% - <egea cu privire la procuratura, nr. 118-AB din 19.0?.-00?. 4e asemenea, in cadrul reformei 'udiciare si de drept au fost adoptate cele mai importante coduri; - $odul penal, nr. ,8>-AB din 18.09.-00-% - $odul civil, nr. 110F-AB din 06.06.-00-% - $odul de procedura penala, nr. 1---AB din 19.0?.-00?% - $odul de procedura civila, nr. -->-AB din ?0.0>.-00?% - $odul muncii, nr. 1>9-AB din -8.0?.-00?. )n prezent se definitiveaza noul $od de e(ecutare si $odul contraventional. Cadrul institutional 4aca in debutul procesului de reforma s-a optat pentru un sistem 'udiciar format din patru trepte, atunci in -00? a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor 'udecatoresti, prin e(cluderea verigii tribunalelor. $a urmare, 'ustitia se infaptuieste in prezent prin intermediul urmatoarelor instante 'udecatoresti; - $urtea #uprema de 6ustitie ($#6)% - curtile de apel% - 'udecatorii. *lte realizari de natura institutionala vizeaza instituirea; - $urtii $onstitutionale ($$) : unica autoritate de 'urisdictie constitutionala in Republica Moldova% - $onsiliului #uperior al Magistraturii ($#M) : organ de organizare si autoadministrare a sistemului 'udecatoresc si garant al independentei puterii 'udecatoresti% - 'udecatoriilor economice si militare : instante specializate% - 4epartamentului de e(ecutare a deciziilor 'udiciare : structura, creata pe linga Ministerul 6ustitiei, responsabila de e(ecutarea hotaririlor 'udecatoresti nonprivative de libertate si a deciziilor altor autoritati. Proble!e e(istente $hiar daca s-au inregistrat tendinte pozitive de reformare a sistemului 'udiciar in Republica Moldova, ele nu au produs efectele dorite pentru ca a lipsit consecventa si perseverenta guvernelor in vederea reformarii ireversibile a acestui sistem in spiritul conceptiei de reforma, normelor constitutionale si practicii internationale. $arentele e(istente in sistemul 'udiciar pre'udiciaza imaginea 'ustitiei, afecteaza nivelul de dezvoltare economica, sociala si politica a statului in general si reduce credibilitatea statului in plan e(tern. 4e aceea, devine imperioasa abordarea sistemica si multidimensionala a problemelor din sistemul 'udiciar.

rintre problemele e(istente in sistemul 'udiciar putem mentiona; - instantele 'udecatoresti nu sint dorite a fi percepute de catre elita politica drept o ramura distincta a puterii de stat, fapt care e(plica imi(tiunile celorlalte puteri in afacerile puterii 'udecatoresti% - epurarile de cadre din sistemul 'udecatoresc, adeseori in virtutea altor criterii decit celor profesioniste% - managementul inadecvat al instantelor 'udiciare% - lipsa accesului la serviciile 'uridice si 'udiciare% - calitatea scazuta a deciziilor% - costul mare al serviciilor% - 'udecatorii de rind nu sint reprezentati adecvat in structurile guvernamentale si nu au posibilitatea de a-si e(prima interesele% - neasigurarea principiului egalitatii partilor in proces% - tergiversarea e(ecutarii deciziilor 'udiciare% - numarul mare de hotariri 'udecatoresti nee(ecutate% - lipsa transparentei in cazul organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor de 'udecatori, procurori etc. sau lipsa, in general, a unor astfel de concursuri% - insuficienta informationala% - dreptul impropriu al sefului statului si arlamentului de a respinge in mod repetat candidatii propusi de $#M pentru functia de 'udecator, fapt care submineaza statutul $#M de organ independent al puterii 'udecatoresti% - structurile e(istente in cadrul Ministerului 6ustitiei, responsabile de administrarea sistemului 'udiciar, sint dispersate si insuficient de coerente in activitatea pe care o desfasoara% - ine(istenta unor prevederi e(prese referitor la institutia abilitata cu functii de control al activitatii 'udiciarului% - autoritatea 'udecatoreasca depinde de finantarea ei de catre E(ecutiv, finantare care acopera doar F0-80 la suta din necesitatile ei minime, afectind astfel impartialitatea 'udecatorilor si eficienta 'ustitiei% - baza tehnico-materiala si salarizarea sint inadecvate.
Prioritati pe ter!en scurt:

- promovarea prioritara a actiunilor de reforma, perfectionare si de consolidare a sistemului 'udiciar% - cooperarea cu e(pertii $onsiliului Europei si ai altor institutii europene si internationale in vederea armonizarii legislatiei nationale la standardele europene si internationale din acest domeniu% - revizuirea standardelor de elaborare a reglementarilor in materie de 'ustitie% - adoptarea $odului administrativ, $odului procedurilor de e(ecutare, $odului aplicarii pedepselor, $odului privind infractiunile minore, $odului cu privire la locatiuni% - reechilibrarea rolului rocuraturii in sistemul 'udiciar si armonizarea acestuia in raport cu apararea% - definirea rolului si a functiilor 7iroului rocurorului =eneral% - ameliorarea capacitatilor institutionale si organizarea adecvata a personalului 'ustitiei% - crearea unui mecanism de e(ecutare efectiva a deciziilor 'udecatoresti% - aplicarea riguroasa a deciziilor 'udecatoresti% - marirea numarului e(ecutorilor 'udecatoresti% - elaborarea unei strategii de finantare a puterii 'udecatoresti% - salarizarea adecvata a magistratilor% - crearea unui 4epartament al 6ustitiei pe linga $#M, abilitat sa se ocupe de problemele finantarii sistemului 'udiciar% - crearea )nstitutului /ational al Magistraturii% - organizarea activitatilor de instruire si recalificare a 'udecatorilor, procurorilor, e(ecutorilor 'udecatoresti, grefierilor si a cadrelor Ministerului 6ustitiei% - revizuirea standardelor invatamintului 'uridic% - optimizarea programului de studii si a planurilor de invatamint 'uridic% - e(aminarea posibilitatilor pentru reducerea costurilor serviciilor 'udiciare% - asigurarea asistentei 'uridice pentru categoriile de persoane social-vulnerabile% - informatizarea instantelor 'udecatoresti.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- asigurarea unei independente reale a puterii 'udecatoresti% - realizarea consecventa a masurilor de reforma, perfectionare si consolidare a sistemului 'udecatoresc% - optimizarea activitatii sistemului 'udiciar si sporirea eficientei acestuia% - e(aminarea conformitatii actelor normative cu reglementarile legislative ale &niunii Europene din domeniul sistemului 'udiciar% - asigurarea continuitatii reformei mecanismelor institutionale din sistemul 'udiciar% - asigurarea unei asistente 'uridice calificate pentru paturile social-vulnerabile% - dezvoltarea pietei serviciilor 'uridice cu respectarea drepturilor consumatorilor de astfel de servicii% - imbunatatirea bazei tehnico-materiale a sistemului 'udiciar% - crearea la nivel national a unei baze electronice de date de evidenta a cazurilor 'udiciare.
& Eradicarea coruptiei Cadrul legislativ
)nca de la inceputul statalitatii sale, Republica Moldova s-a confruntat cu o multitudine de probleme grave, generate direct sau indirect de fenomenul coruptiei si de cel al crimei organizate. 4e aceea, in perioada ce a urmat dupa declararea independentei Republicii Moldova au fost adoptate un sir de acte menite sa formeze cadrul necesar combaterii eficiente a coruptiei si crimei organizate. )ntre acestea putem mentiona; - <egea serviciului public, nr. 99?-A))), din 09.0>.1,,>% - Iotarirea pentru constituirea $omisiei speciale de e(ercitare a controlului asupra e(ecutarii legislatiei privind combaterea coruptiei, nr. >18A))) din 0F.0F.1,,>% - <egea privind combaterea coruptiei si protectionismului, nr. ,00-A))) din -F.06.1,,6% - Iotarirea =uvernului cu privire la rogramul de stat privind combaterea criminalitatii, coruptiei si protectionismului pentru anii 1,,,--00- si despre indeplinirea Iotaririi arlamentului Republicii Moldova 1 rivind activitatea rocuraturii =enerale si Ministerului *facerilor )nterne in combaterea crimei organizate si coruptiei, nr. 101F din 09.11.1,,,% - 4ecretul privind constituirea $onsiliului coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii, nr. >F-))) din -8.0>.-001% - <egea privind aderarea Republicii Moldova la =rupul de #tate contra $oruptiei (=RE$"), nr. -,F-AB din --.06.-001% - <egea cu privire la $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei, nr. 1109-AB din 06.06.-00-% - <egea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, 'udecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie de conducere, nr. 1-69-AB din 1,.0F.-00-% - <egea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a $omisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate si a Regulamentului privind modul de organizare a comisiilor departamentale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate, nr. 1>F6-AB din -0.1-.-00-% - <egea pentru ratificarea $onventiei penale privind coruptia, nr. 9-8-AB din ?0.10.-00?% - <egea pentru ratificarea $onventiei civile privind coruptia, nr. >9--AB din 1,.1-.-00?. roportiile si importanta sferelor afectate de coruptie a impus abordarea sistemica si strategica a acestui fenomen, fapt care s-a materializat prin adoptarea Iotaririi pentru aprobarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a lanului de actiuni pentru realizarea acesteia, din 16.1-.-009. #trategia imprima o noua dimensiune mecanismului de abordare a fenomenului coruptiei si constituie rezultatul constientizarii faptului ca dezradacinarea acestui flagel este imposibila doar prin aplicarea masurilor penal-restrictive, in acest scop fiind necesara imbinarea actiunilor de prevenire a coruptiei cu cele de depistare, instrumentare si sanctionare.

Cadrul institutional $adrul institutional cu privire la combaterea coruptiei il formeaza; - $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si a $oruptiei : organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei% - $onsiliul coordonator in problemele combaterii coruptiei si criminalitatii : organ infiintat pe linga resedintele Republicii Moldova% - Ministerul *facerilor )nterne% - rocuratura =enerala% - #erviciul de )nformatii si #ecuritate etc. &na din realizarile importante de natura institutionala o constituie asocierea Republicii Moldova la doua initiative ale actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est ( #E#E); )nitiativa *nticoruptie (# *)) si )nitiativa impotriva $rimei "rganizate (# "$). Proble!e e(istente )n pofida acestor realizari normative si institutionale, dupa mai multi ani de eforturi in vederea eradicarii coruptiei, s-a produs chiar o escaladare a acestui fenomen in mai multe sectoare ale vietii

publice si private, avind un impact negativ enorm asupra calitatii guvernarii si dezvoltarii tarii. otrivit +ransparencH )nternational, Republica Moldova se confrunta cu un grad sporit de coruptie, ocupind in -009 locul 11F, cu o cadere de 1> pozitii fata de -00?, intr-un clasament de 196 tari privind )ndicele de erceptie a $oruptiei, cele mai afectate domenii fiind medicina, invatamintul, politia si fiscul. #e poate constata astfel ca masurile luate sub aspect legislativ si institutional nu siau gasit o aplicabilitate reala in practica, fapt care e(plica ineficienta lor si rezultatele minore atinse in aceasta directie. rintre principalele probleme e(istente in acest domeniu putem mentiona; - vointa si responsabilitatea politica deficienta% - confuzia e(istenta la nivelul atributiilor autoritatilor specializate de stat% - politica defectuoasa de cadre% - incompetenta profesionala% - gradului redus de transparenta, in special in cazul declararii veniturilor functionarilor publici% - inzestrarea insuficiente a organelor de drept cu mi'loace tehnice necesare% - mentalitatea colectiva predispusa sa tolereze actele de coruptie% - apatia si pasivitatea civica% - traficul de influenta asupra mi'loacelor mass-media% - contradictiile dintre reglementarile nationale si cele ale conventiilor europene si internationale in domeniu.
Prioritati pe ter!en scurt:

- revizuirea cadrului normativ cu privire la coruptie in vederea inlaturarii contradictiilor si ambiguitatilor legislative e(istente% - efectuarea e(pertizei proiectelor de legi cu privire la coruptie, atragind in acest proces e(perti internationali si organizatiile nonguvernamentale locale de profil% - racordarea legislatiei nationale la conventiile internationale in domeniu, semnate de Republica Moldova% - ratificarea $onventiei europene privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala% - adoptarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a lanului de actiuni pentru realizarea acesteia% - implementarea riguroasa a masurilor prevazute in lanul de actiuni pentru realizarea #trategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei% - elaborarea si aprobarea proiectului de <ege cu privire la conflictul de interese, a codurilor etice ale functionarilor publici% - elaborarea si aprobarea proiectului de <ege cu privire la lobbHsm% - optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat, abilitate cu functii de prevenire si combatere a coruptiei% - elaborarea si realizarea unor programe de pregatire profesionala pentru colaboratorii acestor institutii% - asigurarea gradului necesar de autonomie a persoanelor menite de a preveni, urmari, ancheta si sanctiona infractiunile de coruptie% - introducerea sistemului de ocupare a functiilor publice pe baza de concurs% - asigurarea transparentei in cazul organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor publice% - instituirea $omisiei rincipale pentru Etica, sub egida =uvernului, cu functia de control asupra conformitatii persoanelor din serviciul public cu criteriile pe care trebuie sa le intruneasca un functionar public% - crearea unui mecanism de aplicare efectiva a prevederilor <egii privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, 'udecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere% - asigurarea unui grad ma(im de transparenta in cazul declararii veniturilor de catre functionarii publici% - instituirea unui mecanism eficient de control al veridicitatii informatiei vizind veniturile si proprietatea functionarilor publici% - sporirea transparentei sistemului de control de stat% - elaborarea unor propuneri de creare a unui sistem informational integrat al organelor de drept si de control si elaborarea Regulamentului privind accesul si modul de functionare a acestui sistem%

- informarea opiniei publice cu privire la costurile si consecintele coruptiei% - asigurarea conditiilor necesare desfasurarii 'urnalismului de investigare% - incura'area cetatenilor de a informa direct autoritatile abilitate despre faptele de coruptie% - elaborarea unui mecanism de implementare a <egii privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda a'utor la solutionarea cauzelor penale% - facilitarea cooperarii intre institutiile cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei, precum si intre acestea, sectorul privat si societatea civila% -antrenarea "/=-urilor la formularea, promovarea, implementarea si evaluarea masurilor anticoruptie.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- desfasurarea unor campanii de informare in masa privind efectele daunatoare economice si sociale ale fenomenului coruptiei pentru Republica Moldova, in vederea promovarii normelor etice de conduita si edificarii unei atitudini intolerante fata de faptele de coruptie% - standardizarea legislatiei nationale cu privire la coruptie in raport cu uzantele legislative ale &E din acest domeniu% - solicitarea asistentei institutiilor internationale de profil in vederea efectuarii e(pertizei actelor legislative si masurilor de combatere a coruptiei% - generalizarea practicii si perfectionarea mecanismului de aplicare a <egii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor% - transpunerea efectiva a reglementarilor normative cu privire la coruptie in practica% - combaterea traficului de influenta la orice nivel al sectorului public% - perfectionarea procedurilor controlului de stat% - asigurarea tehnico-materiala adecvata a structurilor de stat abilitate cu functii de combatere a coruptiei% - participarea activa a Republicii Moldova in cadrul # *) si # "$.
' Societatea civila
Cadrul legislativ *ctivitatea "/=-urilor din Republica Moldova este reglementata de un sir de acte legislative, cele mai importante fiind; - <egea cu privire la asociatiile obstesti, nr. 8?F-A))) din 1F.0>.1,,6% - <egea cu privire la fundatii, nr. >81-A)B din ?0.0F.1,,,% - <egea cu privire la filantropie si sponsorizare, nr. 19-0-AB din ?1.10.-00-.

Cadrul institutional - #ectia partide si alte organizatii social-politice din cadrul Ministerului 6ustitiei% - $omisia de $ertificare de pe linga Ministerul 6ustitiei : organ in competenta caruia intra recunoasterea statutului de utilitate publica pentru asociatii si fundatii, calitate atribuita in masura sa diferentieze organizatiile de utilitate publica de cele care urmaresc beneficiul mutual% - $onsiliul "/=-urilor : organ consultativ care are drept scop unificarea eforturilor comunitatii "/=urilor in dezvoltarea societatii civile din Moldova. Proble!e e(istente 4esi in Republica Moldova sint inregistrate actualmente in 'ur de ?000 de "/=-uri, care acumuleaza in fiecare an un volum tot mai mare de resurse umane, financiare, materiale si institutionale, fapt care-i sporeste evident potentialul de actiune, rapoartele e(pertilor straini scot in evidenta faptul ca societatea civila moldoveneasca nu este inca suficient dezvoltata. rintre principalele probleme e(istente in acest domeniu este de remarcat; - incapacitatea statului de a elabora si aplica o strategie coerenta si rationala de utilizare a

potentialului in continua crestere a acestui sector% - procedura mai dificila de inregistrare a "/=-urilor care activeaza in mediu rural, deoarece inregistrarea lor are loc cu asentimentul consiliului local care se intruneste o data la trei luni% - activismul scazut inca al organizatiilor obstesti din mediul rural% - interactiunea dintre activitatile mediului asociativ, pe de o parte, si ale partidelor politice, sindicatelor din Republica Moldova, pe de alta parte, este inca destul de firava% - abilitatile firave de advocacH ale organizatiilor obstesti% - persista suspiciunea si lipsa de incredere intre "/=-uri, care afecteaza regruparea acestora pentru a putea fi mai lesne infruntate situatiile de problema si, implicit, ponderea lor sociala% - ine(istenta unui mecanism de coordonare eficienta a activitatii "/=-urilor% - lipsa unui cod deontologic al organizatiilor din sectorul asociativ% - cvasidependenta acestora de finantatorii e(terni% - lipsa unui spri'in real din partea statului si mediului de afaceri in vederea sporirii rolului social al sectorului asociativ% - statul este deseori ignorant fata de sectorul asociativ si putin receptiv la initiativele acestuia% - reglementarea relativ confuza a activitatilor "/=-urilor si a ta(arii acestora, astfel incit raportarea financiara e(istenta nu corespunde specificului sectorului. *sigurarea cadrului legislativ si institutional cu privire la "/=-uri nu este conditia suficienta a dezvoltarii acestora. )n conditiile actuale, se cere ca institutiile statului sa reactioneze cu ma(ima promptitudine la nevoile reale ale sectorului asociativ, care pot fi depistate doar in conditiile unui dialog permanent si eficient cu comunitatea "/=-urilor in vederea solutionarii amiabile si optime a problemelor de interes comun.
Prioritati pe ter!en scurt:

- asigurarea participarii "/=-urilor la toate etapele procesului de promovare a politicilor publice atit la nivel local, cit si la cel national% - facilitarea accesului "/=-urilor la informatia de interes public% - incura'area accesului "/=-urilor la mass-media publica% - crearea conditiilor optime valorificarii cadrului legislativ e(istent cu privire la sectorul asociativ% - reglementarea 'udicioasa a raportarii financiare a "/=-urilor, luind in consideratie specificul sectorului asociativ% - instituirea unei modalitati de inregistrare operativa a organizatiilor neguvernamentale din mediul rural% - incura'area activitatii "/=-urilor din mediul rural% - acordarea de asistenta comple(a organizatiilor neguvernamentale din mediul rural, prin instruirea liderilor si a membrilor activi, prin implicarea lor in activitati regionale si nationale% - asigurarea unei comunicari mai strinse intre administratia locala si "/=-uri% - stimularea parteneriatului dintre comunitatea de "/=-uri, pe de o parte, si alti actori sociali, pe de alta parte% - sporirea eficientei, rolului si largirea atributiilor $onsiliului /ational al "/=-urilor% - aprobarea noului Regulament al $onsiliului /ational al "/=-urilor% - identificarea directiilor comune de dezvoltare a organizatiilor obstesti% - desfasurarea forumului "/=-urilor o data pe an% - promovarea si respectarea efectiva de catre organizatiile necomerciale a unui cod deontologic% - sporirea gradului de transparenta in activitatea $omisiei de certificare a utilitatii publice a "/=urilor% - incura'area sustinerii organizatiilor neguvernamentale din partea statului si a agentilor economici% - reglementarea si incura'area prestarii de catre "/=-uri a serviciilor contra plata% - editarea unei publicatii periodice de popularizare a sectorului asociativ% - sporirea transparentei activitatii organizatiilor neguvernamentale prin intermediul difuzarii rapoartelor anuale (de activitate si financiare).
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si aplicarea unei strategii coerente si optime de utilizare a potentialului mediului asociativ% - asigurarea unui dialog perpetuu si eficient intre institutiile statului si cele ale societatii civile% - asigurarea participarii active a "/=-urilor la elaborarea si promovarea politicilor sectoriale ale

statului% - implicarea cit mai activa a societatii civile in procesul de implementare a lanului de *ctiuni RM-&E si a #trategiei de integrare europeana a Republicii Moldova, precum si in cadrul activitatilor de monitorizare si evaluare a realizarii prevederilor acestor documente% - valorificarea potentialului de coalizare a sectorului asociativ% - perfectionarea mecanismelor de coordonare a activitatii organizatiilor nonguvernamentale% - asigurarea participarii "/=-urilor in cadrul campaniilor de informare si sensibilizare a opiniei publice privind importanta procesului de integrare europeana a Republicii Moldova% - organizarea campaniilor de informare si sensibilizare a publicului larg privind situatia si problemele societatii civile% - stimularea participarii "/=-urilor autohtone in cadrul programelor si proiectelor de natura transfrontaliera, mai cu seama in zona #E#E% - depunerea eforturilor in vederea determinarii donatorilor sa-si armonizeze strategiile de finantare in raport cu necesitatile vitale ale Republicii Moldova si, implicit, ale societatii civile. ) Partidele politice
Cadrul legislativ
*ctivitatea partidelor politice este reglementata de un sir de acte legislative, cele mai importante fiind; - <egea privind partidele si alte organizatii social-politice, nr. F18-A)) din 1F.0,.1,,1% - $odul electoral, nr. 1?81-A))) din -1.11.1,,F. <egea privind partidele si alte organizatii social-politice a furnizat conte(tul necesar dezvoltarii pe baze democratice a pluripartitismului in Republica Moldova. )n virtutea drepturilor si libertatilor garantate de acest act normativ, intr-o perioada relativ restrinsa pe scena politica din Republica Moldova au aparut citeva zeci de formatiuni politice, care, desi timid, au inceput sa adopte standardele care stau la temelia sistemelor de partid din statele occidentale avansate in materie de democratie. rocesul constructiei de partid a inceput cu intemeierea simultana a organizatiilor primare si a subdiviziunilor regionale, in scopul atragerii in rindurile membrilor de partid a unui numar cit mai mare de simpatizanti. &nele partide atit doctrinare, cit si mai putin doctrinare au reusit chiar sa-si constituie organizatii primare de partid in toate regiunile tarii, largindu-si astfel suportul electoral pentru antrenarea lor in cadrul alegerilor ce au urmat. )n virtutea unor circumstante istorice favorabile, dar si datorita unui activism sporit si unui mesa' atractiv, citeva partide politice au reusit sa se individualizeze si evidentieze pe scena politica a Republicii Moldova, precum si sa-si puna in valoare ratiunile pentru care au fost constituite. )n acelasi timp, au inceput sa se profileze primele fenomene negative inerente luptei pentru putere, cel mai important fiind detinerea puterii ca scop in sine. )n consecinta, modificarile operate ulterior <egii privind partidele si alte organizatii social-politice, cit si $odului electoral au vizat, in fond, restringerea libertatilor de care beneficiau initial partidele. $aracterul restrictiv al te(tului ulterior al acestor documente rezulta, in general, in reducerea fortata a numarului de partide, de la circa 60 la ?1, si in cresterea numarului de voturi nereprezentate in <egislativ.

Cadrul institutional - #ectia partide si alte organizatii social-politice din cadrul Ministerului 6ustitiei. Proble!e e(istente #alubrizarea mediului politic, vazuta drept un mi'loc de inlaturare din viata politica a formatiunilor politice slabe, a contribuit doar partial la consolidarea sistemului de partide din Republica Moldova. Marea ma'oritate a formatiunilor, care au supravietuit procedurii de reinregistrare, au ramas la fel de firave, amorfe si lipsite de vizibilitate. e de alta parte, rezultate pozitive nu s-au inregistrat nici in ceea ce priveste calitatea vietii politice, caracterizata dimpotriva prin acutizarea luptei politice datorita reliefarii vadite a intereselor de grup, lipsei de fle(ibilitate a partidelor politice, precum si erodarii continue a spiritului conciliant al acestora. rincipalele deficiente e(istente in acest domeniu sint; - ignorarea intereselor si drepturilor partidelor de opozitie% - degradarea dialogului si conlucrarii dintre partidele politice% - e(istenta unor confruntari deschise si acute intre principalele formatiuni politice% - e(istenta unor sanctiuni pentru antrenarea copiilor in actiuni politice sau asocierea acestora in formatiuni politice, precum si a unor conditii suplimentare pe care vor trebui sa le indeplineasca deputatii atunci cind vor intentiona sa organizeze mitinguri, intruniri sau alte manifestatii publice, prin adoptarea <egii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la modul de organizare si participare la manifestatii publice% - stigmatizarea reciproca a formatiunilor politice in cadrul campaniilor electorale, fenomen care are repercusiuni negative asupra climatului politic din tara in perioadele postelectorale% - inadvertentele din <egea privind partidele si alte organizatii social-politice. )n prezent in Republica Moldova e(ista -1 de formatiuni politice, cele mai puternice fiind; $RM,

*M/, $4, 4M, #< si #4M. $u mici e(ceptii, celelalte formatiuni politice sint slabe, pasive si amorfe, activizindu-se arareori si in perioada campaniilor electorale. *ctivitatea unora dintre acestea este pur formala, ele neavind resurse suficiente si nici chiar potentialul uman necesar pentru antrenarea lor in campaniile electorale. 4ate fiind profunzimea si comple(itatea efectelor nocive ale luptei politice neloiale, precum si apropierea scrutinului parlamentar din -00>, se impune reconsiderarea neintirziata a bazelor dialogului politic dintre formatiunile politice din Republica Moldova. Remedierea situatiei de confruntare acuta si continua dintre formatiunile noastre politice impune anga'area imediata a acestora intr-un dialog deschis, onest, fle(ibil si perpetuu, considerarea doleantelor opozitiei parlamentare si e(traparlamentare, temperarea tendintelor recalcitrante ale liderilor de partid si depasirea situatiilor de problema prin consens si compromis in favoarea intereselor sociale ma'ore.
Prioritati pe ter!en scurt:

- restabilirea raporturilor firesti unei societati democratice dintre partidele politice% - asigurarea unui dialog reciproc avanta'os dintre formatiunile politice% - consolidarea si respectarea stricta a drepturilor partidelor de opozitie% - considerarea doleantelor opozitiei parlamentare si e(traparlamentare% - garantarea accesului opozitiei parlamentare si e(traparlamentare la mass-media publica% - a'ustarea <egii privind partidele si alte organizatii social-politice la continutul reglementarilor legislative corespunzatoare din &niunea Europeana% - modificarea <egii privind statutul deputatului in vederea garantarii in mod univoc a irevocabilitatii mandatului de deputat% - eliminarea sanctiunilor pentru antrenarea copiilor in eventuale actiuni de protest.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- crearea conditiilor favorabile dezvoltarii sistemului de partide din Republica Moldova% - stimularea coalizarii formatiunilor politice in favoarea intereselor sociale ma'ore% - asigurarea participarii reprezentantilor diferitelor partide politice in administratia de stat% - temperarea tendintelor recalcitrante de abordare a problemelor sociale de catre liderii formatiunilor politice% - adoptarea consensului si compromisului ca singurele metode viabile de depasire a disensiunilor dintre partidele politice% - spri'inirea si promovarea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova pe consensul larg al fortelor politice din Moldova.
4 Institutia alegerilor
Cadrul legislaitv )n prezent, principalul act legislativ care reglementeaza procesul electoral in Republica Moldova este; - $odul electoral, nr. 1?81-A))) din -1.11.1,,F. $odul electoral al Republicii Moldova a pastrat sistemul electoral proportional deplin (o tara : o circumscriptie electorala), introdus in 1,,? in debutul procesului de reforma electorala prin <egea privind alegerea arlamentului. $odul electoral a unificat si standardizat procedurile electorale dintr-un sir de acte normative cu privire la diferite tipuri de alegeri si referendum, cu care s-a operat pina la aprobarea acestui cod, intre care; - <egea cu privire la referendum, nr. 1090-A)) din -6.0>.1,,-% - <egea cu privire la alegerile locale, nr. ?08-A))) din 0F.1-.1,,9% - <egea privind alegerile pentru functia de resedinte al Republicii Moldova, nr. 8??-A))) din 16.0>.1,,6% - <egea privind revocarea primarului satului (comunei), orasului, nr. 11?? din 0-.09.1,,F. <a > iulie -000, a fost modificata $onstitutia Republicii Moldova, trecindu-se de la forma de guvernamint semiprezidentiala la cea parlamentara. )n urma modificarii acesteia, alegerea sefului statului este reglementata de; - <egea cu privire la procedura de alegere a resedintelui Republici Moldova, nr. 1-?9-A)B din --.0,.-000, potrivit careia acesta este ales de catre organul legislativ cu votul a cel putin ?Q> din numarul total de deputati.

Cadrul institutional

rincipalul organ de administrare a procesului electoral in Republica Moldova este; - $omisia Electorala $entrala ($E$) : institutie a puterii de stat specializata in gestiunea diferitelor tipuri de alegeri si referendumuri din Republica Moldova. )nstituirea unui asemenea organ cu activitate permanenta a fost dictata de necesitatea gestiunii alegerilor, cit si a procesului electoral in perioadele dintre alegeri. Proble!e e(istente Recenta tranzitie a Republicii Moldova spre o societate democratica a fost, in general, caracterizata in termeni pozitivi datorita alegerilor pluraliste desfasurate in mod succesiv si relativ transparent, in cadrul carora puterea de stat a fost transmisa de la un partid sau coalitie catre alte formatiuni fara violenta. $hiar daca in cadrul lor au fost inregistrate mai multe incalcari ale legislatiei electorale, acestea nu au fost apreciate ca fiind in masura sa aiba un impact semnificativ asupra rezultatelor finale. 4e aceea, misiunile de observare a alegerilor efectuate de organizatiile internationale si locale specializate au considerat ca alegerile s-au desfasurat, in principiu, in conformitate cu normele si standardele internationale. $ele mai frecvente incalcari ale legislatiei electorale in vigoare au constat in; - utilizarea resurselor administrative% - finantarea obscura a campaniilor electorale% - utilizarea mi'loacelor media in interesul partidului sau coalitiilor de guvernamint. $u toate acestea, in cazul alegerilor locale din -00? au fost semnalate, in comparatie cu campaniile electorale precedente, mai multe incalcari ale cadrului legislativ in vigoare, fapt pentru care scrutinul pentru alegerea organelor administratiei publice locale din -00? a fost calificat drept mai putin liber si corect decit scrutinele anterioare. e linga rezervele traditionale pe care le e(prima "#$EQ"4)IR la finalul unei campanii electorale desfasurate in Republica Moldova, in cazul alegerilor locale din -00? observatorii internationali acreditati de aceasta institutie au mai semnalat; - obstructia agitatiei electorale desfasurate de opozitie% - arestarea unor candidati din opozitie si amenintarea altora cu arest% - supravegherea stricta a ordinii publice de catre Ministerul de )nterne, ceea ce a impiedicat desfasurarea unei campanii electorale mai active etc. e linga deficientele cronice ale procesului electoral si cele remarcate la alegerile locale din -00?, se mai impune considerarea urmatoarelor carente de natura electorala; - confuziile de natura reglementativa% - fi(area tardiva a datei alegerilor% - formarea tirzie a consiliilor electorale de circumscriptie si a birourilor sectiilor de votare% - intocmirea tardiva si deficienta a listelor electorale% - nerespectarea cerintei privind afisarea listelor electorale cu 10 zile inainte de ziua alegerilor% - ine(istenta unui registru integrat la care ar avea acces autoritatile locale pentru verificarea listelor electorale% - baremul electoral e(cesiv de 6S pentru un partid si de ?S pentru candidatii independenti% - pragul electoral succesiv de 6S pentru un partid, de ,S pentru doua si de 1-S pentru trei si mai multe partide% - participarea e(trem de redusa la alegeri a cetatenilor moldoveni aflati la munci peste hotare si a celor din +ransnistria% - ruptura vizibila dintre cei alesi si alegatori (60-F>S din deputati sint din $hisinau)% - obstructia initiativei de revizuire a sistemului electoral, in conditiile e(istentei unui numar suficient de semnaturi valide pentru initierea referendumului in aceasta problema.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unui cod de conduita electorala care sa fie propus pentru semnare de catre partidele politice% - eliminarea inconsistentelor $odului electoral, $onceptiei si Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale in mass-media% - reflectarea echitabila si onesta in mass-media a conduitei electorale a partidelor politice% - e(tinderea timpului de antena gratuit pentru concurentii electorali in mi'loacele audiovizuale publice% - asigurarea delimitarii stirilor cu caracter electoral de alte segmente de stiri%

- realizarea unei delimitari clare a stirilor cu caracter electoral de publicitatea electorala, prin utilizarea unor titluri si semnale de identificare distincte% - interzicerea publicitatii electorale fara indicarea concurentului electoral% - asigurarea obligatorie a emisiunilor de dezbateri la posturile publice tv si radio in perioada campaniilor electorale% - asigurarea accesului egal si gratuit al concurentilor electorali in cadrul emisiunilor de dezbateri% - efectuarea e(pertizei amendamentelor la legislatia electorala referitoare la reflectarea campaniei electorale in mass-media de catre e(pertii locali si internationali in domeniu% - modificarea art.-> (1) al $odului electoral in sensul acordarii dreptului unei minoritati formate din trei-patru membri ai $E$ de a convoca sedintele acesteia% - instituirea unui birou sau centru informational al $E$ care ar organiza briefing-uri, conferinte de presa, ar oferi informatii presei si altor persoane si organizatii interesate% - modificarea $odului electoral in sensul crearii posibilitatii de pregatire a listelor electorale si de constituire a circumscriptiilor electorale administrative cu mult inainte de datele-limita fi(ate in prezentul cod% - e(tinderea termenelor pentru afisarea listelor electorale de la 10 zile la cel putin -0 de zile inainte de ziua alegerilor% - identificarea unei proceduri clare in conformitate cu care numai un membru al biroului electoral sa fie imputernicit sa ia buletinele de vot dupa deschiderea urnelor de votare, pe care sa le puna in teancuri separate in functie de concurentul electoral corespunzator% - asigurarea fiecarei sectii de votare cu un proces-verbal de dimensiuni mari, in care vor fi trecute rezultatele numararii voturilor% - reducerea pragului electoral pentru partide sau blocuri electorale pina la 9S% - reducerea pragului electoral pentru candidatii independenti pina la 1S sau e(cluderea acestuia in general% - identificarea unor modalitati de valorificare a votului cetatenilor moldoveni aflati la munci peste hotare% - completarea $odului electoral prin stabilirea unor sanctiuni in caz de incalcare a reglementarilor legislative cu privire la alegeri, cit si a unui mecanism de control al respectarii normelor respective% - initierea referendumului legislativ privind modificarea sistemului electoral e(istent si adoptarea masurilor ce vor reiesi din rezultatele lui.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea mecanismelor de intocmire si actualizare a listelor electorale% - sporirea gradului de securitate al buletinelor de vot% - introducerea urnelor transparente de vot pentru diminuarea fraudelor electorale prin manipulari cu buletinele de vot% - modificarea $odului electoral astfel incit sa fie garantata posibilitatea partidelor parlamentare de opozitie de a influenta modalitatea de constituire a $E$% - desfasurarea unor programe de educatie electorala, in special in perioadele preelectorale si electorale.
9 Mass-!edia
Cadrul legislativ rimele documente importante prin care a fost proclamata si consfintita libertatea presei au fost; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -,.0F.1,,9% - <egea presei, nr. -9?-A))) din -6.10.1,,9% - <egea audiovizualului, nr. 60?-A))) din 0?.10.1,,>% - Iotarirea despre $onceptia sustinerii de catre stat si promovarii mi'loacelor de informare in masa in anii 1,,,--00?, nr. -FF-A)B din 11.0-.1,,,% - <egea privind accesul la informatie, nr. ,8--A)B din 11.0>.-000. Moldova si-a luat anga'amentul respectarii drepturilor si libertatilor presei si prin aderarea la citeva acte internationale importante, intre care; - 4eclaratia universala a drepturilor omului (Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - $onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Iot. arl. nr. 1-,8-A))) din -9.0F.1,,F). )n urma crizei politice din -00-, arlamentul a dat curs recomandarii * $E de transformare a $ompaniei de #tat 1+eleradio-Moldova2 intr-o institutie publica, adoptind; - <egea cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului $ompania 1+eleradio-Moldova2, nr. 1?-0-AB din -6.0F.-00-. 4esi ulterior s-au operat mai multe modificari la continutul acestei legi, in vederea perfectionarii acesteia, disputele in 'urul $ompaniei 1+eleradio-Moldova2 nu s-au incheiat, fiind criticate, in principal, mecanismul de constituire a $" al $ompaniei si decizia de lichidare 'uridica

a acesteia, procedura vazuta drept un subterfugiu pentru debarasarea de ziaristii incomozi. &n interes sporit pentru postul national de televiziune a e(istat pe intreaga perioada de independenta a Republicii Moldova si se datoreaza faptului ca acesta este principalul mi'loc de informare in masa si singurul canal tv care are acoperire pe intreg teritoriul tarii, fapt pentru care nici o formatiune politica sau coalitie de partide din cele care s-au perindat la guvernare in Republica Moldova nu a dorit sa scape de sub control televiziunea nationala. )n pofida primelor realizari din aceasta sfera, materializate prin constituirea unui cadru legislativ relativ favorabil functionarii nestingherite a presei in conformitate cu uzantele internationale in domeniu, nu se poate constata inca o consolidare a sectorului, fapt care se poate realiza prin valorificarea 'udicioasa a bazei legislative e(istente si a avanta'elor pe care le poate oferi cadrul de conlucrare eficienta si armonioasa dintre autoritati si mass-media.

Cadrul institutional - $onsiliul $oordonator al *udiovizualului ($$*) : organ de stat autorizat sa licentieze si sa supravegheze mi'loacele de informare in masa, sa vegheze asupra respectarii libertatii de e(presie si sa propuna regulamenteprivind reflectarea in presa a campaniilor electorale.

Proble!e e(istente rincipalele probleme e(istente in acest domeniu constau in; - cenzura de la posturile nationale de televiziune si radio% - utilizarea mi'loacelor media publice, cu precadere, in interesele puterii politice% - gradul redus de transparenta in procesul de transformare a $ompaniei 1+eleradio-Moldova2 intr-o institutie publica% - tendinta autoritatilor publice de subordonare a presei scrise% - suspendarea sau periclitarea activitatii unor institutii mass-media% - tratamentul discriminator fata de mass-media privata% - accesul limitat la informatiile furnizate de mass-media in zonele rurale% - caracterul ne'ustificat, supradimensionat si discriminator al unor decizii emise de $$*% - accesul limitat la informatiile de interes public% - ine(istenta unor criterii legislative clare privind delimitarea informatiei ce tine de viata privata de problemele ce constituie interes public deosebit% - hartuirea autorilor articolelor de investigatie% - ine(istenta unor mecanisme de protectie reala a 'urnalistilor% - lipsa unui plafon ma(im al compensatiei pre'udiciului moral cauzat de lezarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale. #ituatia dificila a presei din Republica Moldova impune ameliorarea acesteia, prin reconsiderarea urgenta a politicilor statului in acest domeniu, racordate la valorile si standardele impartasite de comunitatea europeana.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si implementarea in spiritul valorilor democratice a unei conceptii de sustinere a mi'loacelor de informare in masa% - transpunerea in viata a reglementarilor legislative de natura democratica cu privire la mass-media% - modificarea $odului civil in sensul stabilirii unui plafon ma(im al compensatiei pre'udiciului moral cauzat de lezarea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale% - asigurarea unui grad sporit de transparenta in activitatea $ompaniei 1+eleradio-Moldova2% - garantarea unei independente reale a $ompaniei 1+eleradio-Moldova2 si a celorlalte mi'loace de informare in masa% - respectarea principiilor obiectivitati si profesionalismului in procesul de anga'are a colaboratorilor $ompaniei 1+eleradio-Moldova2% - asigurarea unei independente reale a $$*% - crearea conditiilor pentru sporirea calitatii deciziilor $$*% - asigurarea conlucrarii eficiente dintre stat si institutiile media% - adoptarea unui tratament nediscriminatoriu fata de mi'loacele media independente%

- eliminarea cenzurii presei% - asigurarea accesului 'urnalistilor la informatiile de interes public detinute de institutiile guvernamentale, in vederea sporirii gradului de transparenta in activitatea acestora% - stabilirea unor criterii legislative clare privind delimitarea informatiei ce tine de viata privata de problemele ce constituie interes public deosebit% - difuzarea emisiunilor de dezbateri cu participarea opozitiei politice% - crearea unei retele alternative de difuzare a presei% - implementarea proiectelor in vederea consolidarii mass-media locale% - elaborarea si implementarea unor programe de stat privind facilitarea accesului la informatie pentru populatia din zonele rurale.
Prioritati pe ter!en !ediu:

garantarea plenara a libertatii de e(presie% asigurarea continuitatii in directia promovarii politicilor statului cu privire la consolidarea sectorului mediatic% crearea conditiilor optime legislative, institutionale de dezvoltare si consolidare a sectorului mediatic% elaborarea si implementarea proiectelor vizind spri'inirea dezvoltarii retelelor transfrontaliere de mass-media% crearea conditiilor favorabile dezvoltarii presei independente% crearea de structuri mi(te independente ce ar urma sa reglementeze disensiunile aparute in domeniul audiovizualului% e(pertizarea viitoarelor reglementari in domeniul media si a'ustarea lor la rigorile &E din acest domeniu.
0 +rgani*atiile sindicale
$u un an inainte de proclamarea independentei Republicii Moldova, $ongresul al A)-lea al #indicatelor din Moldova, e(primind vointa membrilor de sindicat de a iesi de sub tutela sindicatelor sovietice, tendinta lor spre renovarea si consolidarea miscarii sindicale, a declarat crearea, pe principii benevole, a 3ederatiei =enerale a #indicatelor din Republica Moldova (3=#RM), care a reunit -> sindicate de ramura. <a $ongresului al ))-lea al 3=#RM, din octombrie 1,,>, s-a accentuat necesitatea reformarii activitatii si consolidarii de mai departe a miscarii sindicale din republica, aceasta tendinta gasindu-si reflectare in #tatutul si rogramul de activitate ale 3=#RM pentru anii 1,,>-000. otrivit acestor documente, sindicatele si-au propus drept scop primordial apararea drepturilor salariatilor in relatiile de munca, a intereselor lor profesionale si social-economice. )n decembrie -000 19 sindicate ramurale s-au separat de 3=#RM si au constituit $onfederatia #indicatelor <ibere 1#olidaritate2 ($#<#), organizatie care intruneste in prezent circa 1-6 000 membri. 3=#RM s-a reorganizat in $onfederatia #indicatelor din Republica Moldova ($#RM), care este si succesorul de drept al 3=#RM. $ele 8 sindicate afiliate $#RM intrunesc actualmente 9>> 880 membri.

Cadrul legislativ )n prezent activitatea sindicatelor este garantata de un cadru legislativ relativ comple(, care include; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -,.0F.1,,9% - <egea sindicatelor, nr. 11-,-A)B din 0F.0F.-000% - $odul muncii, nr. 1>9-AB din -8.0?.-00? etc. $onstitutia Republicii Moldova stipuleaza prin art. 9- alin. (1) ca 1orice salariat are dreptul de a intemeia si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale2, in timp ce alin. (-) al aceluiasi articol statueaza ca 1sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor2. <egea sindicatelor este principalul act normativ care reglementeaza raporturile sociale ce apar in legatura cu realizarea de catre cetateni a dreptului constitutional de a intemeia si de a se inscrie in sindicate. Ea stabileste cadrul 'uridic al intemeierii si garantiile activitatii sindicatelor, reglementeaza relatiile lor cu autoritatile publice, patronii si cu asociatiile acestora. <egea defineste o serie intreaga de notiuni specifice, sindicatele fiind organizatii obstesti din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite dupa interese comune, inclusiv ce tin de activitatea lor, si constituite in scopul

apararii drepturilor si intereselor profesionale, economice, de munca si sociale colective si individuale ale membrilor lor. 4ocumentul statueaza prioritatea reglementarilor internationale in domeniu la care Moldova este parte asupra celor nationale in cazul in care cele din urma vin in contradictie cu primele. )mportanta este si prevederea conform careia sindicatele sint independente in activitatea lor fata de autoritatile publice de toate nivelurile, fata de partidele politice, fata de asociatiile obstesti, fata de patroni si asociatiile acestora, nu sint supuse controlului lor si nu li se subordoneaza. )n aceeasi ordine de idei, <egea sindicatelor interzice influentarea asupra persoanelor prin amenintare sau mituire, prin promisiuni in scopul de a le obliga sa renunte la inscrierea in sindicat, sa iasa dintr-un sindicat si sa se inscrie in alt sindicat etc. 4ocumentul se refera, de asemenea, la modalitatea intemeierii si inregistrarii sindicatelor, la drepturile lor de baza, printre care putem mentiona; dreptul la apararea intereselor membrilor de sindicat% dreptul de a participa la administrarea treburilor publice% dreptul de a participa la elaborarea proiectelor de programe social-economice si de acte 'uridice% dreptul la negocieri colective, la incheierea contractelor colective de munca si la e(ercitarea controlului asupra e(ecutarii lor% drepturile in domeniile protectiei muncii si sociale a lucratorilor% dreptul de participare la solutionarea litigiilor individuale si colective de munca etc. $odul muncii cuprinde 19 titluri si reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, 'urisdictia muncii, precum si alte raporturi legate nemi'locit de raporturile de munca. /oul $od al muncii reconfirma prevederile constitutionale cu privire la dreptul salariatilor de a se asocia in sindicate si de a fi membri de sindicat. 4ocumentul defineste notiunea de parteneriat social, stabileste partile parteneriatului social la nivel national, ramural, teritorial si de unitate, acestea fiind sindicatele, patronatele si autoritatile publice, si stipuleaza principiile de baza ale parteneriatului social, printre care sint de remarcat; legalitatea, egalitatea partilor, e(ecutarea obligatorie a contractelor colective de munca, a conventiilor colective si a altor intelegeri, controlul asupra indeplinirii contractelor colective de munca si a conventiilor colective, raspunderea partilor pentru nerespectarea anga'amentelor asumate, favorizarea de catre stat a dezvoltarii parteneriatului social. entru fiecare nivel al parteneriatului social : national, ramural, teritorial si de unitate : $odul muncii instituie structuri distincte care au menirea sa reglementeze raporturile social-economice din sfera parteneriatului social. #ub incidenta reglementarilor noului $od al muncii intra, de asemenea, contractele colective de munca si conventiile colective, precum si contractul individual de munca. <a insistenta sindicatelor in codul de fata a fost inclusa prevederea, conform careia incheierea contractului individual de munca in forma scrisa este obligatorie, specificindu-se si cercul restrins al cazurilor de incheiere a contractelor individuale pe durata determinata. rin puterea acestui act legislativ se imprima substanta calitativ noua si contractelor colective de munca si conventiilor colective, acestea devenind obligatorii la nivel national, ramural, teritorial si de unitate. )n afara de reglementarile legislative nationale din acest domeniu, activitatea sindicatelor mai este garantata si de o serie de acte internationale la care Republica Moldova a devenit parte, intre care; - 4eclaratia universala a drepturilor omului (Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile civile si politice (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - actul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Ratificat prin Iot. arl. nr. -1F-A)) din -8.0F.1,,0)% - $onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Ratificata prin Iot. arl. nr. 1-,8-A))) din -9.0F.1,,F). arlamentul Republicii Moldova a ratificat si o serie de instrumente internationale adoptate de "rganizatia )nternationala a Muncii (")M); - $onventia nr.-, privind munca fortata sau obligatorie, ratificata la 01.10.1,,,% - $onventia nr.9F privind reducerea timpului de munca, ratificata la -6.0,.1,,F% - $onventia nr.81 privind inspectia muncii, ratificata la -6.0,.1,,>% - rotocolul la $onventia nr.81 privind inspectia muncii, ratificat la -9.1-.1,,,% - $onventia nr.8F privind libertatea asocierii si protectia drepturilor la organizatie, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.88 privind organizarea serviciilor de utilizare a fortei de munca, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.,> privind protectia salariului, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.,8 privind dreptul la organizare si purtare a tratativelor colective, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.10> privind abolirea muncii fortate, ratificata la 10.0,.1,,1%

- $onventia nr.111 privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si e(ercitarii profesiei, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.11F privind obiectivele si normele de baza ale politicii sociale, ratificata la -6.0,.1,,>% - $onventia nr.1-- priv

Refor!a ad!inistratiei publice centrale si locale

) revederile din lanul de *ctiuni &niunea Europeana- Moldova ( *&EM; p. 1) )) revederile din #trategia de $restere Economica si Reducere a #araciei (#$ER#; p. -?6--6-) ))) revederile din #trategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana- Moldova (PAUEM: p #" - Continuarea refor!ei ad!inistrative si consolidarea autoad!inistarii locale in confor!itate cu standardele europene- in special cele ce se contin in Carta europeana a autoguvernarii locale si acordarea unei atentii speciale e(perti*ei si reco!andarilor Congresului Autoritatilor ,ocale si Regionale din Europa- inclusiv in ceea ce priveste !anage!entul bugetelor locale de catre ad!inistratiile locale si atribuirea co!petentelor bugetare (resurse care sa corespunda responsabilitatilor" Consolidarea supre!atiei legii prin sporirea eficientei puterii %udec:toresti si a organelor de drept- respectarea corespun*atoare a .otaririlor Curtii Constitutionale II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p $&4-$4$" Anali*a situatiei

-?6. )n perioada de tranzitie, reformele macroeconomice si structurale in sectorul de productie si in cel social s-au efectuat cu un ritm mai rapid decit reforma in domeniul administratiei publice. $ea din urma consta, in principal, in reducerea numarului de functionari publici. *ceasta reducere a fost impusa de necesitatea minimizarii deficitului bugetar si de constringerile ce e(istau la achitarea salariilor si pensiilor functionarilor publici. -?F. /umarul total al functionarilor in autoritatile administratiei publice centrale in prezent este de 8>00, iar in autoritatile administratiei publice locale : de 6>00. /umarul functionarilor publici din cadrul autoritatilor administratiei publice centrale situate in municipiul $hisinau este relativ mic, cea mai mare parte a lor fiind concentrata in inspectoratele fiscale raionale, in organele vamale si statistice. -?8. )n general, reforma si restructurarea administratiei publice au fost realizate in functie de schimbarile de ordin politic si nu in baza unui plan coerent si consecvent pe termen lung. )n ultimul timp, numarul structurilor in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale s-a marit, constituind 16 ministere, 19 departamente, cu buget si contabilitate separate, si peste -0 de agentii, servicii, centre si inspectorate e(tradepartamentale. -?,. )n procesul reformarii recente a administratiei publice, accentul principal s-a pus pe descentralizarea functiilor si responsabilitatii prin reorganizarea autoritatilor administratiei publice locale. )n scopul sporirii posibilitatilor autoritatilor administratiei publice legate de satisfacerea cerintelor comunitatii locale, in anul -00?, in locul celor 10 'udete au fost formate ?- raioane. -90. #tarea actuala a administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele; i) din punct de vedere functional si institutional, administratia publica nu s-a adaptat suficient la rigorile impuse de tranzitia de la economia planificata la economia de piata. *bordarea strategica a problemei reformei administratiei publice a fost utilizata intr-o masura limitata, manifestindu-se doar in elaborarea $adrului de cheltuieli pe termen mediu% ii) principiile, metodele de selectare si avansare a functionarilor publici nu corespund obiectivelor de

asigurare a unei administrari eficiente, de elaborare si promovare a unei politici eficiente de calitate% iii) posibilitatile actuale sint insuficiente pentru utilizarea metodelor moderne de management% iv) nivelul scazut al salarizarii are un impact negativ asupra motivarii si eficientei activitatii functionarilor publici% v) suprareglementarea complica administrarea eficienta a proceselor de dezvoltare socialeconomica. *ceasta constituie un impediment in dezvoltarea sectorului privat, contribuie la e(tinderea coruptiei si submineaza increderea societatii in autoritatile administratiei publice% vi) sistemul in vigoare de colectare a impozitelor nu asigura participarea deplina si echitabila a tuturor contribuabililor potentiali la formarea veniturilor publice, ceea ce mareste povara fiscala a contribuabililor onesti% vii) elaborarea si realizarea politicii macroeconomice, sectoriale si regionale se bazeaza insuficient pe studii analitice, ceea ce impiedica promovarea unei politici de calitate% viii) in procesul de luare a deciziilor de catre autoritatile administratiei publice persista un grad inferior de transparenta. -91. Reforma administratiei publice locale creeaza conditii pentru continuarea procesului de descentralizare. 4repturile si obligatiile autoritatilor administratiei publice locale au fost stipulate in legile ce tin de elaborarea si aprobarea bugetelor locale, gestionarea finantelor publice locale, garantiile autonomiei locale, componenta si imputernicirile autoritatilor administratiei publice locale, administrarea patrimoniului unitatilor administrativ-teritoriale. -9-. )n acelasi timp, e(ista multiple probleme serioase ce necesita solutionare in perspectiva pe termen mediu; i) imperfectiunea cadrului 'uridic normativ si a mecanismelor de descentralizare economica si fiscala eficienta% ii) lipsa unei delimitari clare a atributiilor si obligatiilor intre autoritatile administratiei publice centrale si locale% iii) nivelul profesional insuficient al functionarilor din autoritatile administratiei publice locale% iv) imperfectiunea sistemului de pregatire si reciclare a functionarilor autoritatilor administratiei publice locale% v) consultarea insuficienta a autoritatilor administratiei publice locale in problemele elaborarii si aplicarii actelor 'uridice normative% vi) dotarea insuficienta cu computere si tehnologii informationale% vii) lipsa accesului la baza de date interguvernamentala a $onsiliului Europei in domeniul autonomiei locale. +biective -9?. rincipalul obiectiv este instituirea unui sistem modern si eficient al administrarii publice, care va consolida procesele democratice si economia de piata, va fi impartial si depolitizat, ale carui principii de functionare vor corespunde celor mai avansate practici europene.
Strategie pe ter!en lung

-99. #istemul administratiei publice va fi subordonat rolului nou al statului in calitate de promotor al democratiei si economiei de piata. )n acest conte(t, notiunea de administratie publica cuprinde totalitatea de organizatii, regulamente, sisteme de management si principii de functionare a autoritatilor administratiei publice. -9>. $adrul strategic al reformei administratiei publice este corelat cu obiectivele si principiile de dezvoltare de care statul se conduce in activitatea sa. *cestea decurg din #$ER# in care sint specificate masurile si actiunile respective. #e prevede; i) perfectionarea administrarii politice si economice% ii) dezvoltarea sectorului privat% iii) schimbarea rolului autoritatilor administratiei publice in vederea eficientizarii procesului de administrare, prestarii serviciilor, reglementarii si distribuirii echitabile a bunurilor create in procesul dezvoltarii economice. -96. )n conte(tul general al dezvoltarii sistemului de administrare in Republica Moldova, principiile fundamentale ale reformei administratiei publice sint urmatoarele; i) definirea clara a rolului si a functiilor de baza ale autoritatilor administratiei publice% ii) delegarea rezonabila catre autoritatile administratiei publice locale si sectorul privat a

imputernicirilor si obligatiilor legate de activitatea de asigurare cu bunuri si servicii% iii) e(cluderea paralelismului si a dublarii functiilor in activitatea autoritatilor administratiei publice, in scopul utilizarii eficiente a resurselor% iv) utilizarea rationala a resurselor bugetare limitate si managementul resurselor prin concentrarea lor in domeniile prioritare% v) abordarea unica a elementelor reformei functionale, structurale si organizatorice a administratiei publice% vi) separarea functiilor de elaborare si promovare a politicii de functiile de reglementare si de prestare a serviciilor in scopul concentrarii activitatii la activitatea de baza% vii) rationalizarea sistemelor de rapoarte si management pentru evitarea dispersarii responsabilitatilor manageriale% viii) stabilirea unui sistem de salarizare capabil sa asigure consolidarea potentialului si profesionalismului personalului% i() armonizarea standardelor administrarii publice cu cele ale &E. -9F. #trategia reformarii administratiei publice centrale va fi orientata spre; i) eficientizarea administratiei publice la nivel central% ii) perfectionarea procesului de luare a deciziilor utilizind abordarile strategice% iii) cresterea eficientei pe calea dezvoltarii sistemului institutional si a resurselor umane% iv) ameliorarea interactiunii dintre autoritatile administratiei publice si societatea civila. -98. $ontinuarea procesului de descentralizare la nivelul autoritatilor administratiei publice locale va implica formarea unor institute si mecanisme eficiente de administrare, care vor fi fle(ibile, transparente si accesibile pentru public. <a promovarea politicii de descentralizare, se vor lua in considerare urmatoarele prioritati; i) perfectionarea legislatiei privind autonomia locala si administrarea publica locala% ii) delimitarea clara a functiilor si responsabilitatilor intre autoritatile administratiei publice centrale si locale% iii) cresterea independentei financiar-economice a autoritatilor administratiei publice locale% iv) sporirea eficientei (transparentei si subordonarii) activitatii autoritatilor administratiei publice locale. -9,. olitica de promovare profesionala si dezvoltare a resurselor umane in autoritatile administratiei publice centrale si locale va avea la baza urmatoarele principii; i) selectionarea, anga'area cadrelor si avansarea in serviciu pe baza de concurs si intr-un mod transparent% ii) elaborarea instructiunilor de serviciu, tinindu-se cont de revizuirea rolului si atributiilor autoritatilor administratiei publice% iii) cresterea nivelului profesional al functionarilor publici prin intermediul sistemului de perfectionare si ridicare continua a calificarii% iv) evaluarea si atestarea anuala a performantelor% v) implementarea unui sistem adecvat de salarizare, care, in perspectiva, se va baza pe remunerare in functie de performante% vi) minimizarea presiunii politice asupra activitatii functionarilor publici. ->0. )nteractiunea dintre administrarea publica si societatea civila va fi imbunatatita. #ocietatea civila, organizatiile neguvernamentale, asociatiile, mass-media independenta si paturile largi ale populatiei vor avea un acces sporit la activitatea administratiei publice. *ceasta se va efectua prin difuzarea informatiei prin mi'loace electronice, inclusiv prin )nternet, precum si prin mass-media. )n chestiuni importante de politica, inclusiv cele e(puse in #$ER#, vor avea loc audieri si discutii publice. Ba fi asigurata o transparenta totala a procesului de administrare a cheltuielilor publice directionate pentru protectia sociala a populatiei. ->1. #e vor constitui grupuri permanente de consultanti, din care vor face parte reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice centrale si locale, organizatiilor obstesti si necomerciale, in scopul generalizarii si diseminarii e(perientei parteneriatului social si autoorganizarii populatiei in teritoriu. ->-. *utoritatile administratiei publice locale vor fi sustinute de mass-media pentru a e(plica populatiei politica promovata si actiunile intreprinse.
Actiuni prioritare pentru anii $33'8$334

->?. )n primul rind, reforma administratiei publice va fi fundamentata conceptual. rioritar, in acest conte(t, va deveni lanul strategic al reformei. lanul se va baza pe evaluarea comple(a a rolului, responsabilitatii, atributiilor si rezultatelor activitatii autoritatilor administratiei publice locale si

centrale din punct de vedere al caracterului adecvat principiilor democratice si cerintelor economiei de piata. ->9. Evaluarea comple(a se va realiza sub aspect functional si organizatoric. Ea va include evaluarea atributiilor ministerelor si departamentelor stipulate in documentele oficiale (legi si regulamente), care determina atributiile si responsabilitatile lor, dupa aceasta se va determina gradul de conformitate cu cerintele economiei de piata. Bor fi revizuite principiile de organizare si procedurile aplicate in sistemul actual de administrare publica. )n acest scop, ele vor fi comparate cu principiile si procedurile elaborate de tarile aflate in proces de aderare la &E si care au apro(imativ aceleasi dimensiuni teritoriale si aceeasi componenta numerica a populatiei. *ceste actiuni vor servi drept baza pentru restructurarea si armonizarea functiilor, procedurilor si obligatiilor. ->>. )n urma evaluarii, vor fi formulate propuneri de reformare si de restructurare, luindu-se in considerare principiile prezentate in strategia pe termen lung, si determinate masurile care urmeaza a fi intreprinse de catre autoritatile administratiei publice pentru stabilirea si e(ecutarea sarcinilor fundamentale corespunzatoare rolului acesteia in conditiile actuale ale democratiei si ale economiei de piata. ->6. *ceste sarcini vor fi orientate spre elaborarea politicii, formarea sistemului de reglementare si monitorizarea prestarii serviciilor publice. *ctivitatea de reglementare directa de catre autoritatile administratiei publice va fi limitata. ->F. lanul strategic va contine actiunile prioritare, procedurile lor de implementare si de monitorizare, termenele de e(ecutare si resursele necesare pentru reformarea administratiei publice. lanul se va baza pe o metodologie generala si pe principii unice de realizare a proceselor de reorganizare interna si de reformare a ministerelor si departamentelor. *utoreorganizarea se va baza pe principiile planificarii strategice, care va fi implementata prin intermediul unor programe-pilot si cu spri'in financiar in scopul antrenarii de catre ministere si departamente a e(pertilor care vor oferi consultanta necesara. ->8. rocesul de elaborare si evaluare a lanului strategic va fi supravegheat si administrat de &nitatea de Management al Reformei *dministratiei ublice. &nitatea va necesita spri'inul direct al $omitetului interministerial in frunte cu rimul-ministru caruia ii va fi subordonata. *ceasta unitate ar putea solutiona probleme ce tin de dezvoltarea centralizata a resurselor umane si indeplini atributiile de manager al personalului administrativ. ->,. e linga prevederile de reformare organizatorica si de restructurare, lanul strategic va contine si reglementari privind crearea unui potential adecvat al administratiei publice, inclusiv crearea cadrului legislativ, a sistemelor de management si dezvoltare a resurselor umane. *cestea vor cuprinde; i) un model de organizare a institutului serviciului public continuu, asigurat cu profesionisti care poseda abilitati manageriale si analitice% ii) cadrul legislativ privind organizarea administratiei publice, serviciile publice, procedurile administrative, accesibilitatea si transparenta informatiilor oficiale, achizitiile publice, administrarea bugetului, publicarea de catre autoritatile administratiei publice a rapoartelor anuale privind activitatea lor etc.% iii) sisteme de management, proceduri si reguli practice in domeniul administrarii publice% iv) un sistem eficient de clasificare si gradare a functionarilor publici in conformitate cu cerintele inaintate fata de nivelul de calificare% v) un sistem transparent de selectionare a cadrelor si de promovare in serviciul public, bazat pe criteriul competitivitatii% vi) un sistem eficient de salarizare, care va contribui la antrenarea in serviciul public a profesionistilor, va stimula si va tine cont de rezultatele activitatii functionarilor% vii) aplicarea principiului responsabilitatii publice prin implementarea sistemului de management al rezultatelor (evaluarea sistematica a rezultatelor si asigurarea legaturii lor cu nivelul de remunerare si promovare profesionala)% viii) un sistem de instruire a personalului orientat, in special, spre formarea la functionarii publici a capacitatilor de planificare strategica. /oua &nitate de Management al Reformei *dministratiei ublice urmeaza sa determine sfera de cuprindere si continutul instruirii in lumina necesitatilor reformei. -60. <a intocmirea lanului strategic se va tine cont de cercetarile realizate anterior in acest domeniu, care au fost finantate de +*$)# si 7anca Mondiala. -61. )n procesul descentralizarii administrarii publice va fi necesara indeplinirea urmatoarelor sarcini; i) implementarea unui cadru legal si institutional mai complet pentru eficientizarea activitatii

autoritatilor administratiei publice locale. *ceasta se va realiza prin a'ustarea cadrului 'uridic normativ la standardele europene in domeniul autonomiei locale, in conformitate cu recomandarile si prevederile $artei Europene a *utonomiei <ocale% ii) schimbarea sistemului de delegare a functiilor catre autoritatile administratiei publice locale in baza subsidiaritatii si delimitarii sferelor de competenta intre toate nivelurile administratiei publice% iii) determinarea procedurilor de delegare a functiilor si imputernicirilor ministerelor si departamentelor catre autoritatile administratiei publice locale, precum si a mecanismelor si responsabilitatilor pentru realizarea acestui proces% iv) revizuirea legislatiei si determinarea masurilor necesare pentru sporirea veniturilor bugetelor locale pina la nivelul care ar garanta independenta financiara a administratiei publice locale pe termen lung. 4e asemenea, vor fi revizuite si perfectionate procesele de elaborare si aprobare a bugetelor locale, ce asigura supravegherea stricta a utilizarii finantelor publice% v) elaborarea unor norme, reguli si proceduri simple si accesibile ce reglementeaza activitatea autoritatilor administratiei publice locale. #e prevede a elabora si a implementa in activitatea autoritatilor administratiei publice locale a unor sisteme avansate de management si proceduri pentru analiza dezvoltarii economice si sociale, a managementului patrimoniului public si a procesului bugetar% vi) asigurarea cresterii profesionale a functionarilor din autoritatile administratiei publice locale prin sistemul de pregatire, reciclare si ridicare a calificarii. Bor fi, de asemenea, studiate posibilitatile de asigurare a protectiei sociale si 'uridice a acestora% vii) dezvoltarea practicii si diseminarea e(perientei avansate a parteneriatului social, utilizarea eficienta a resurselor locale si a altor resurse disponibile pentru solutionarea problemelor locale% viii) asigurarea transparentei si sporirea responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in domeniul administrarii, prestarii serviciilor publice, imbunatatirii conditiilor pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, folosirii patrimoniului si a resurselor financiare. -6-. Elaborarea lanului strategic va necesita revizuirea cadrului legal si institutional in baza unor studii comple(e coordonate, efectuate cu spri'inul si cu asistenta tehnica a donatorilor internationali.

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Refor!a ad!inistratiei publice centrale si locale

$ompartimentul dat al strategiei de integrare europeana apare din necesitatea continuarii procesului de reforma legislativa si institutionala in administratia publica, pentru a facilita si accelera procesul de adoptare a legislatiei comunitare. $a urmare a implementarii strategiei, Republica Moldova isi propune obiectivul de a avea un sistem administrativ si institutii ale administratiei publice capabile sa transpuna, sa implementeze si sa traduca in viata acTuis-ul comunitar si sa se apropie de indeplinirea criteriilor necesare pentru atribuirea calitatii de membru al &E, adoptate de $onsiliile Europene la $openhaga, Madrid si <u(emburg. #chimbarea administratiei publice este necesara pe patru niveluri; 1) strategic, redefinirea prestatiilor statului% -) legal, asigurarea claritatii legislative% ?) organizational% 9) cultural. #tabilirea unui sistem de administratie publica functional si eficient, capabil sa indeplineasca standardele &niunii Europene si sa implementeze acTuis-ul comunitar intr-un mod eficient, va avea in vedere respectarea si aplicarea urmatoarelor principii adoptate de $omisia Europeana si bazate pe criteriile politice de aderare; E separarea functiilor politice de cele administrative% E consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera, profesional si neutru politic% E subsidiaritatea% E claritate privind rolul, responsabilitatile si relatiile dintre institutii% E cooperare interguvernamentala si administrativa cu statele membre si candidate ale &E% E transparenta actului de guvernare si administrativ% E simplificarea procedurilor administrative% E implicarea cetatenilor in luarea deciziilor% E coerenta actului administrativ% perfectionarea managementului in administratia publica%

E descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei administrative si financiare% consolidarea autonomiei decizionale, institutionale, patrimoniale, bugetare si fiscale.
# # Manage!entul si coordonarea procesului de integrare europeana

)n vederea asigurarii unui management eficient al procesului de integrare europeana, precum si in eventualitatea includerii in procesul de stabilizare si asociere, Republica Moldova trebuie sa dezvolte structuri si proceduri pentru pregatirea pozitiilor tarii in procesul de negociere a aderarii. Cadrul legislativ: - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind constituirea $omisiei nationale pentru integrare europeana nr. ,>F-))) din 1?.11.-00-% - Iotarirea arlamentului Republicii Moldova privind constituirea $omisiei arlamentului Republicii Moldova pentru integrare europeana nr. 89-AB din -8.0-.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la crearea 4epartamentului )ntegrare Europeana nr. ,60 din 09.08.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limita si Regulamentului 4epartamentului )ntegrare Europeana nr. ,81 din 08.08.-00?. 4esi legislatia care formeaza cadrul institutional al afacerilor europene se constituie din acte normative subordonate legii (hotariri si dispozitii de =uvern, hotaririle arlamentului, decrete prezidentiale), in te(tul acestora se contin referinte la legi, in temeiul carora acestea au fost emise ($onstitutie, <egea cu privire la =uvern, Regulamentul arlamentului, <egea cu privire la serviciul diplomatic s.a.). * fost elaborat si remis $omisiei Europene proiectul $onceptiei de integrare a Republicii Moldova in &niunea Europeana. E(ista practica adoptarii unor reglementari ce tin de constituirea si organizarea activitatii unor organisme de coordonare interministeriala, cum ar fi, spre e(emplu, hotarirea de =uvern privind dezvoltarea colaborarii transfrontaliere in cadrul euroregiunilor din 11.0?.-00?. #pecificul documentelor de program (conceptia politicii e(terne, programele de guvernare s.a.), adoptate pina in prezent, este ca ele contin mai degraba apeluri adresate &E de a accepta Moldova ca stat-membru decit anga'amente asumate pe plan intern pentru apropierea de &E. Cadrul institutional <a fel ca si legislatia de profil, structurile de stat pentru asigurarea managementului si coordonarii afacerilor europene, au fost instituite in ultimii doi ani. <a 1? noiembrie -00-, prin decret prezidental, se constituie $omisia /ationala pentru )ntegrare Europeana ($/)E). otrivit te(tului decretului, $/)E este constituita in vederea realizarii a doua obiective; - elaborarea si prezentarea spre aprobare arlamentului a #trategiei de integrare europeana a Republicii Moldova% - elaborarea si aprobarea planului de actiuni pentru realizarea #trategiei de integrare europeana a Republicii Moldova si coordonarea indeplinirii acestuia. *rt. ? al decretului mentioneaza ca Grealizarea politicii de integrare europeana va fi efectuata de catre un organ al administratiei publice, instituit in conditiile legii, lasind sa se inteleaga ca un asemenea organ va fi constituit ulterior. )n componenta $/)E intra -, de persoane, reprezentanti ai autoritatilor publice centrale; =uvern ( rim ministru, viceprim-ministru, ministri (responsabili pentru politicile de stat in domeniile afectate de procesul de integrare europeana), viceministri, conducatori ai altor subdiviziuni ale administratiei publice centrale de specialitate)% arlament (vicepresedinte, presedinte de comisie parlamentara, deputati)% aparatul resedintelui (consilieri prezidentiali, conducatori de subdiviziuni)% 7anca /ationala a Moldovei (=uvernator)% a unei autoritati publice locale; =uvernatorul (7as5anul) unitatii teritoriale autonome G=agauzia2 (=agauz-Reri)% ai unor institutii academice si a unei "/=. rimul Ministru are un rol central in procesul de integrare europeana, ilustrind importanta strategica atribuita acesteia. $/)E este prezidata de primul ministru, care este asistat de un vicepresedinte al $omisiei, in persoana Ministrului *facerilor E(terne si de doi secretari ai $omisiei, reprezentind M*E si Ministerul Economiei, la nivel de viceministri. 4eciziile se iau prin consens, dar acestea nu au caracter strict normativ, luind mai degraba forma unor recomandari pentru autoritatile publice. 4eoarece decretul resedintelui nu contine referinte la modul de organizare a activitatii $omisiei, apare necesitatea unui regulament de activitate a acesteia, care a fost elaborat, dar nu este adoptat

pina in prezent. *r fi necesara includerea in componenta $omisiei si a reprezentantilor altor autoritati publice locale, cum ar fi primaria a municipiului $hisinau, data fiind ponderea contributiei acestuia in bugetul public national. &n nea'uns este si neclaritatea care survine din faptul ca in documentul de constituire nu este specificat cine este membru al $omisiei, persoana nominalizata in decret sau titularul functiei acestei persoane, astfel incit nu se stie daca persoana este membru al $omisiei la plecarea din functia pe care o detine. 4esi nu este clar inca daca $omisia isi va continua mandatul si dupa o eventuala asociere a Republicii Moldova la &E, sau va delega atributiile altui organ al administratiei publice, importanta e(istentei unui organism institutional performant pentru managementul afacerilor europene nu trebuie sa fie subestimata. $onstituirea $/)E este o prima incercare de a institutionaliza prin intermediul unei structuri nationale relatiile stabilite acum zece ani intre Moldova si &E. ina in acest moment au fost create doar structurile stabilite conform *cordului de arteneriat si $ooperare intre Republica Moldova si &E; $onsiliul de cooperare Republica Moldova : &E, $omitetul de cooperare Moldova : &E si $omitetul parlamentar de cooperare Republica Moldova : &E. $/)E are si sarcina de creare si management al grupurilor de lucru, la fel ca si comunicarea cu publicul si coordonarea training-urilor in domeniul afacerilor europene. )n corespundere cu decretul prezidential, in Republica Moldova a fost creat 4epartamentul pentru )ntegrare Europeana (4)E), subdiviziune a M*E. *cesta a fost constituit prin hotarire de =uvern la 9 august -00? Gin scopul consolidarii capacitatilor institutionale nationale de participare la actiunile si initiativele ce tin de integrarea tarii noastre in structurile europene, precum si intru promovarea strategiei de aderare a Moldovei la &niunea Europeana2. <a 8 august -00?, =uvernul a aprobat structura, efectivul-limita si Regulamentul 4)E. 4epartamentul a fost creat in baza 4irectiei generale integrare europeana din cadrul M*E, 7iroului /ational pentru actul de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est pe linga acelasi minister, precum si prin preluarea functiilor de domeniu de la Ministerul Economiei. Efectivul-limita de functionari al acestui departament este de -, unitati. 4)E este condus din oficiu de primviceministrul afacerilor e(terne, iar una din atributii este asigurarea efectuarii lucrarilor de secretariat in cadrul $/)E. Este important ca concomitent cu constituirea 4)E, =uvernul a dispus ca timp de o luna ministerele si departamentele vor asigura crearea in cadrul acestora a subdiviziunilor de integrare europeana. )n baza atributiilor specificate de Regulamentul 4)E, acest organ al administratiei publice are citeva roluri deosebit de importante in procesul de aderare. *stfel, 4)E are rolul de coordonator deoarece dispune de mi'loacele necesare asigurarii unei bune coordonari interministeriale in procesul de preaderare, fiind abilitat sa coordoneze raporturile ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale din Republica Moldova cu institutiile &niunii Europene, precum si cu "ficiul $oordonatorului #pecial al actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est. otrivit Regulamentului, 4)E este in drept sa solicite ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale prezentarea, in termenul stabilit, a informatiilor privind problematica integrarii europene, precum si participarea acestora la activitatile ce tin de raporturile Republicii Moldova cu &niunea Europeana si cele din cadrul actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est, precum si sa dea instructiuni ministerelor si altor organe ale administratiei publice centrale de specialitate si locale in problemele ce tin de integrarea europeana, relatiile cu &niunea Europeana, precum si participarea Republicii Moldova la initiativele actului de #tabilitate. 4)E urmareste, de asemenea, asigurarea compatibilitatii diferitelor programe si actiuni guvernamentale cu obiectivele integrarii europene si cele ale cooperarii regionale in sud-estul Europei. 4)E e(ercita un rol de mediator, deoarece are atributia de a facilita cooperarea intre institutiile publice competente din Republica Moldova si structurile &niunii Europene, statele sau organizatiile finantatoare, in vederea asigurarii corespunderii proiectelor ce urmeaza a fi inaintate spre finantare prioritatilor strategiei de integrare europeana a Republicii Moldova. 4)E va asigura managementul financiar al asistentei acordate de &E, inclusiv prin intermediul programelor comunitare de asistenta tehnica. )n fine, 4)E are si un rol de informare deoarece coordoneaza organizarea campaniilor de informare a opiniei publice din Republica Moldova despre perspectivele aderarii la &niunea Europeana si efectele procesului de integrare europeana. )n prezent se poarta discutii privind crearea a ?1 de grupuri interministeriale cu sarcini tehnice concrete, conform numarului de capitole care se negociaza la aderarea in &E. )n ministerele-cheie cum ar fi cel al economiei sau agriculturii si industriei alimentare, aceste grupuri vor deveni cu timpul destul de mari ca numar de e(perti implicati si vor absorbi resurse considerabile. ersonalul din cadrul acestor structuri va trebui sa fie capabil sa lucreze in limba engleza sau alta limba oficiala a &E si sa cunoasca in detaliu politicile si legislatia &E pentru sectorul dat. &na dintre functiile de baza

ale acestor grupuri este sa elaboreze pentru structura centrala de coordonare (in prezent 4)E) documentele de pozitie a sectorului.
Prioritati pe ter!en scurt:

- definitivarea procesului de constituire si definirea modului de functionare a subdiviziunilor de integrare europeana din cadrul organelor administratiei publice centrale de specialitate% - aprobarea Regulamentului $omisiei /ationale pentru )ntegrare Europeana% - constituirea unui comitet de coordonare interministeriala la nivel de vice-ministri si conducatori ai subdiviziunilor integrare europeana din cadrul ministerelor si departamentelor% - antrenarea reprezentantilor societatii civile in elaborarea si monitorizarea politicilor de integrare europeana, prin acordarea acestora a unui statut consultativ pe linga structurile administrative de integrare europeana% - precizarea in legislatie a responsabilitatilor pentru implementarea politicilor de integrare europeana pentru fiecare autoritate publica% - elaborarea si implementarea unui plan de masuri pentru optimizarea activitatii organelor administratiei publice cu responsabilitati in domeniul managementului afacerilor europene si coordonarii procesului de preaderare.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- pregatirea cadrului 'uridic si institutional pentru constituirea unor unitati administrative in cadrul autoritatilor locale de nivelul )) (administratiile raionale, primaria municipiului $hisinau si $omitetul E(ecutiv al &+* =agauzia (=agauz-Reri), cu responsabilitati de coordonare a procesului de preaderare la nivel local si regional% - elaborarea si implementarea unui program de instruire a functionarilor publici anga'ati ai autoritatilor publice centrale si locale responsabile pentru gestionarea siQsau coordonarea procesului de preaderare% - elaborarea si implementarea unui program de instruire a lucratorilor din 'ustitie si a e(pertilor parlamentari in domeniul armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu cea a &E% - pentru asigurarea armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu cea europeana, este necesara o autoritate publica separata. +inind seama de e(perienta statelor candidate la aderare in &E, acesta poate fi; - un consiliu legislativ pe linga arlament% - un sistem descentralizat, in care fiecare minister este responsabil pentru compatibilitatea legislatiei de sector (sub coordonarea Ministerului 6ustitiei)% - un oficiu legislativ pe linga rimul Ministru sau sub coordonarea 4)E. - constituirea unui ministerul separat al integrarii europene, in baza comitetului de coordonare interministeriala si a subdiviziunilor de integrare europeana din cadrul administratiei publice centrale de specialitate.
# $ Ad!inistratia publica

Reforma administrativa este un proces pe termen lung care poate fi implementat doar de citeva guverne consecutive in conditiile schimbarilor rapide la nivelul &E. entru a atinge acest obiectiv, este necesara crearea unei autoritati publice pentru monitorizarea si coordonarea reformelor in administratia publica, dupa modelul statelor candidate, deoarece la moment diverse structuri de stat impart responsabilitatile in acest domeniu. rimul lucru care va trebui sa fie asigurat la crearea acestei structuri este legatura dintre reforma administratiei publice si integrarea europeana.
# $ # Ad!inistratia publica centrala

Cadrul legislativ "rganizarea si functionarea administratiei publice centrale este reglementata de citeva acte normative, intre care; - <egea Republicii Moldova cu privire la =uvern nr. 69-A)) din ?1.0>.1,,0% - <egea Republicii Moldova cu privire la procedura de alegere a resedintelui Republicii Moldova nr.

1-?9-A)B din --.0,.-000% - <egea Republicii Moldova privind investitura resedintelui Republicii Moldova nr. 10F? din -F.1-.,6% - <egea Republicii Moldova privind asigurarea activitatii resedintelui Republicii Moldova nr. 1111A))) din -0.0-.,F% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind structura *paratului resedintelui Republicii Moldova nr. F16-))) din 10.06.-00-% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova privind aprobarea Regulamentului *paratului resedintelui Republicii Moldova nr. F-0-))) din 1-.06.-00-% - <egea privind abilitarea =uvernului de a emite ordonante nr. ?09-AB din 11.0F.-00?. Cadrul institutional #eful statului dispune de posibilitati reale de a spori eficienta puterii e(ecutive, deoarece aceasta poate suspenda actele =uvernului care contravin legislatiei, efectua remanieri guvernamentale etc. Ma'oritatea proceselor de reforma a administratiei publice au la baza decretele prezidentiale, fie de instituire a unor autoritati publice, fie de promulgare a unor legi. resedintele Republicii Moldova este abilitat cu dreptul de a numi 'udecatorii, iar modificarile recente ale legii supreme (<egea /r. 19F1-AB din -1.11.-00-) acorda acestuia si dreptul de a numi presedintii instantelor 'udecatoresti. <egislatia nu interzice resedintelui de a ocupa concomitent si functia de presedinte a unui partid, aceasta situatie insa nu este conforma standardelor administrative europene avind in vedere atributiile importante pe care le are seful statului in raport cu puterea 'udecatoreasca. otrivit art. ,6 din $onstitutie, =uvernului ii este incredintata conducerea generala a administratiei publice, care reprezinta, impreuna cu seful statului, puterea e(ecutiva, si care pe linga functii politice indeplinesc si functii administrative. e de o parte, =uvernul participa la elaborarea deciziilor politice necesare reformelor in administratia publica, prin pregatirea proiectelor acestora, pe de alta parte, adopta decizii administrative proprii care urmaresc crearea cadrului organizatoric pentru implementarea deciziilor politice. )n procesul decizional al =uvernului, un rol central revine *paratului =uvernului. Proble!e e(istente #e considera ca structura =uvernului pentru o tara de talia Moldovei este inerta si supradimensionata. *sistam la un cumul de functii a =uvernului in ma'oritatea domeniilor sectorului public, iar uneori si a celui privat, in loc ca acesta sa-si rezerve e(clusiv functia de elaborare de politici de reglementare generala si de control, ca si pe cea de delegare a functiilor de supraveghere, certificare si licentiere catre organisme terte autonome cu care ar urma sa interactioneze in mod obiectiv. #pecialistii considera rationala reducerea numarului de ministere prin comasare. <a fel, sarcinile pe care le are institutia prezidentiala, nu 'ustifica intretinerea unui aparat prezidential numeros. e parcursul anilor, odata cu schimbarea guvernelor, urmeaza schimbari de ordin structural si organizatoric, numarul ministerelor, departamentelor si altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate fluctuind continuu. 4esigur ca orice structura guvernamentala are la originea aparitiei e(istenta problemei si recunoasterea necesitatii rezolvarii ei, e(emplul cel mai recent fiind constituirea Ministerului Reintegrarii (succesorul ministrului reintegrarii), pentru coordonarea procesului de solutionare a conflictului transnistrean, dar schimbarea frecventa a structurilor si denumirilor diminueaza calitatea realizarii politicii de stat in domeniile vizate de restructurari. 4eoarece precizarea atributiilor si functiilor autoritatilor administrative centrale, serviciilor si birourilor este, de regula, decalata fata de momentul infiintarii unei institutii noi, apar conflicte de competenta. *paratul =uvernului nu s-a impus inca ca o unitate de planificare strategica, dovada fiind faptul ca e(ecutivului central adesea ii sunt inaintate proiecte fara variante de alternativa. &neori acestea nu iau in calcul suportul financiar necesar siQsau nu sunt rezultatul unei consultari si al consensului dintre toate ministerele interesate. roiectele sunt focalizate, deseori, pe masuri pe termen scurt. $u toate ca la 10.0-.-000 este adoptata <egea contenciosului administrativ obiect al actiunii caruia il constituie actele administrative cu caracter normativ si individual, prin care este vatamat un drept recunoscut de lege al unei persoane, emise de autoritatile publice si autoritatile asimilate acestora, controlul constitutionalitatii hotaririlor si ordonantelor de =uvern continua sa fie e(ercitat de $urtea $onstitutionala, impiedicind astfel solicitarea directa de catre cetateni a respectarii drepturilor vatamate printr-o hotarire sau ordonanta guvernamentala. )n acelasi conte(t lipseste cadrul legislativ

pentru asigurarea responsabilitatii ministeriale pentru calitatea guvernarii. ractic lipseste mecanismul de reparare a pre'udiciului cauzat de inalti demnitari de stat si functionari publici. 4esi $urtea de $onturi efectueaza controale ale modului de utilizare a finantelor publice de catre autoritatile publice centrale, adesea hotaririle privind rezultatele controalelor nu sunt publicate in Monitorul "ficial timp de 10 zile de la data intrarii lor in vigoare, asa cum prevede <egea privind $urtea de $onturi nr. ?1--A))) din 8.1-.1,,9. *stfel publicul nu este informat asupra legalitatii si eficientei cheltuielilor, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public. #unt frecvente, de asemenea, solicitarile privind reducerea reglementarilor si simplificarea procedurilor administrative, mai ales in legatura cu accesul publicului si al presei la informatie, abandonarea procedurilor care nu sunt necesare si adoptarea unor noi proceduri, adaptate unui sistem politic modern si unei economii de piata functionale. 4atorita cresterii numarului de solicitari fata de diverse structuri guvernamentale, este iminenta implementarea, pentru anumite categorii de beneficiari ai serviciilor publice, a unor tehnici de guvernare electronica (e-=overnment) in activitatea administratiei publice centrale. Este regretabil ca pina in prezent putine autoritati publice au acces la )nternet si un site care sa contina cel putin informatia de baza. $olaborarea si proiectele comune cu autoritati publice din statele membre si candidate ale &E sunt dificil de realizat in lipsa tehnologiilor informationale. 4esi legislatia privind organizarea si functionarea administratiei publice centrale are efect 'uridic pe intreg teritoriul republicii, actiunile si actele normative ale administratiei publice centrale au efect deplin doar pentru 88 S din teritoriul national, deoarece celelalte 1- S sunt controlate de autoritatile autoproclamate din stinga /istrului. *ceasta reduce din calitatea procesului administrativ si scade eficienta masurilor luate fiindca ma'oritatea deciziilor sunt afectate de consecintele conflictului transnistrean, ceea ce solicita timp, resurse umane si financiare suplimentare.
Prioritati pe ter!en scurt:

- instituirea unei autoritati publice cu responsabilitati de coordonare si monitorizare a masurilor de reforma in administratia publica, preluarea de catre aceasta de la structurile administratiei publice centrale a tuturor atributiilor de coordonare si monitorizare a reformelor din administratia publica% - alocarea unui buget destinat sustinerii actiunilor specifice implementarii, monitorizarii si evaluarii reformei in administratia publica% - elaborarea proiectului <egii privind transparenta decizionala in administratia publica, care ar mari gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetateni si ar stimula participarea cetatenilor in procesul decizional, sporind astfel gradul de transparenta a intregii administratii publice% - adoptarea <egii responsabilitatii ministeriale% - adoptarea practicii de 'ustificare publica a cheltuielilor efectuate de institutiile administratiei publice centrale% - modificarea legislatiei pentru instituirea raspunderii pentru limitarea accesului la informatiile publice% - elaborarea unui plan de masuri pe termen mediu pentru respectarea principiului separatiei si colaborarii puterilor in stat% cooptarea e(pertilor &niunii Europene si ai $onsiliului Europei la elaborarea acestui plan% - modificarea legislatiei pentru introducerea incompatibilitatii functiei de resedinte a tarii cu functiile in cadrul unui partid politic% - elaborarea unor scenarii de integrare in sistemul administratiei publice a structurilor administrative e(istente in localitatile din stinga /istrului.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- optimizarea numarului de anga'ati din structurile administratiei publice centrale si redirectionarea unitatilor de personal catre alte autoritati publice centrale sau locale, conform necesitatilor reale ale acestora% - transformarea *paratului =uvernului intr-o unitate de planificare strategica, cu functii administrative si de secretariat. +ransferarea functiilor politice pe care le indeplineste in prezent *paratul =uvernului in responsabilitatea unei structuri separate cum ar fi, de e(emplu, "ficiul rim-ministrului% - marirea transparentei activitatii administratiei publice, incura'area dreptului cetatenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor publice prin adoptarea <egii privind transparenta

decizionala in administratia publica% - dezvoltarea si sistematizarea sistemului legislatiei administrative prin adoptarea $odului administrativ% - finalizarea programelor finantate de donatori pentru sustinerea reformei in administratia publica% - realizarea unui sistem informatic integrat al administratiei publice centrale.
# $ $ Ad!inistratiile sectoriale

Cadrul legislativ <egea Republicii Moldova cu privire la =uvern nr. 69-A)) din ?1.0>.1,,0% Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la structura si efectivul-limita ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor si altor autoritati administrative centrale nr. F?> din 16.06.-00?% Iotaririle =uvernului Republicii Moldova cu privire la structura organizatorica, limita efectivului siQsau regulamentele ministerelor, s.a. Cadrul institutional *dministratia sectoriala (potrivit $onstitutiei - administratia publica centrala de specialitate) se compune din ministere, alte autoritati administrative centrale (servicii, birouri, agentii s.a.). +oate ministerele vor fi implicate in procesul de integrare europeana. =rupul de ministere cu caracter economic, financiar si de dezvoltare a infrastructurii (Economiei si $omertului, 3inantelor, *griculturii si )ndustriei *limentare, )ndustriei si )nfrastructurii, +ransporturilor si =ospodariei 4rumurilor, Ecologiei si Resurselor /aturale) devine implicat direct in coordonarea politicilor de integrare europeana, in special la elaborarea politicilor necesare bunei functionari a pietei interne. &n rol important il are Ministerul 6ustitiei ca consecinta a unei prioritati acordate armonizarii legislatiei, e(trem de esentiala in procesul de preaderare. Ministerul *facerilor E(terne si )ntegrarii Europene va continua sa detina un rol central in elaborarea si implementarea politicilor de integrare europeana, deoarece este perceput ca avind o pozitie neutra in conflictele interministeriale care, de regula, apar in procesul de aderare. )n domeniul sau de activitate, fiecare minister este responsabil pentru elaborarea propriei strategii de reforma, pentru rezultatele generale cit si pentru operatiunile pur administrative. "data cu constituirea 4epartamentului pentru )ntegrare Europeana din cadrul M*E a fost dispusa instituirea unitatilor specializate de integrare europeana in cadrul ministerelor si altor autoritati administrative centrale. &rmeaza ca acestea sa fie standardizate si sa fie stabilit planul de lucru si graficul intilnirilor dintre reprezentantii acestor subdiviziuni, fapt care va contribui la impulsionarea capacitatii de coordonare interministeriala. " alta forma de coordonare sunt grupurile de lucru interministeriale cu caracter permanent sau nepermanent, in dependenta de problemele luate in dezbatere de acestea. )mportant este sa fie clar care este autoritatea publica responsabila pentru constituirea acestor grupuri de lucru. $onstituirea si coordonarea grupurilor de lucru de catre 4epartamentul )ntegrare Europeana va imprima acestor structuri uniformitate si va determina ca politicile guvernamentale de integrare europeana sa figureze pe agenda dezbaterilor grupurilor de lucru. Proble!e e(istente " problema aparte ce tine de restructurarea interna a ministerelor este delimitarea activitatilor politice de cele administrative. entru accentuarea functiilor administrative ale functionarilor publici ministeriali, in cadrul proiectului de asistenta al &niunii Europene G erfectionarea cadrelor si modernizarea functionarii administratiei publice in Republica Moldova2, a fost propusa instituirea functiei de #ecretar de #tat in ministere care se bucura de stabilitate in functie, iar activitatea acestuia, ca si a celorlalti functionari publici, nu este afectata de procedura de investitura a =uvernului. e linga alte responsabilitati #ecretarul de #tat va prelua atributiile de management al resurselor umane de la ministru, acestuia revenindu-i preponderent activitatile politice. rintre avanta'ele instituirii acestei functii se numara continuitatea in activitatea personalului si, implicit, reducerea costurilor pentru instruirea functionarilor publici% impartialitatea anga'atilor% obiective clare pentru administratori% o mai buna aplicare a programului de activitate a =uvernului. #e impune ca necesara adaptarea structurala si functionala a fiecarui minister, deoarece o parte din

atributiile acestora au fost delegate autoritatilor publice locale, e(tensiunilor teritoriale desconcentrate, sectorului privat, iar unele pur si simplu au disparut ca fiind depasite de timp. *desea sunt adoptate noi acte normative care reglementeaza diverse aspecte ale activitatii institutiilor administratiei publice centrale de specialitate, fara abrogarea celor vechi. E(ista ministere care au citeva regulamente de activitate. Ma'oritatea acestor acte normative nu contin prevederi in legatura cu obligatia institutiei de a furniza, celor care solicita, informatii de interes public, toate insa contin prevederea potrivit careia ministrul 1asigura pastrarea secretului de stat in aparatul Ministerului si in organizatiile subordonate.2 Realizarea dreptului cetatenilor de a avea acces la informatie in cadrul ministerelor si a altor autoritati publice centrale de specialitate se reduce la faptul ca birourile de presa sau relatii cu publicul isi limiteaza rolul la desfasurarea unor conferinte de presa sau informarea la propria discretie a publicului, iar in unele ministere asemenea structuri nici nu e(ista. #ocietatea se confrunta cu probleme care nu pot fi incadrate in domeniul de activitate al unui singur minister, insa adesea aceste structuri nu sunt interesate in parteneriate cu societatea civila, pe cind politicile dintr-o tara democratica nu sunt rezultatul activitatii unui singur actor, ci rezulta din deciziile luate de diferite organizatii, la diferite niveluri. *ctele normative ale administratiei publice centrale de specialitate nu se aplica in localitatile din stinga /istrului. 4e aceea la elaborarea politicilor de stat si la introducerea rectificarilor in politicile macroeconomice si fiscale, proiectele investitionale, ministerele sunt nevoite sa scoata din calcul aceasta regiune. *ceasta duce la accentuarea diferentelor in toate domeniile sectorului public si privat, si la ma'orarea discrepantelor in dezvoltare dintre localitatile din stinga /istrului si restul tarii. #tructurile administrative care e(ista in regiunea transnistreana, au fost infiintate in mod abuziv, ocolind legislatia interna si internationala. *cestea activeaza in conditii de autoizolare si si-au asumat e(ercitarea in localitatile din stinga /istrului a atributiilor administratiei publice centrale de specialitate.
Prioritati pe ter!en scurt:

- departa'area functiilor politice de cele administrative prin instituirea functiei de #ecretar de #tat in ministere, avind functii administrative, inclusiv managementul resurselor umane. 3unctiile politice urmeaza a fi indeplinite de ministru% - elaborarea unor programe cu derulare saptaminala pentru subdiviziunile integrare europeana din cadrul administratiei publice centrale de specialitate si monitorizarea saptaminala a realizarii acestora% - studierea structurilor si practicilor administrative din statele membre si statele candidate pentru aderare la &E% - cooptarea unor structuri de consultanta din afara ministerelor pentru efectuarea e(pertizei pentru analize, politici si scenarii de politici prin atribuirea unor "/=-uri de profil a unui statut consultativ pe linga ministere si departamente% - abrogarea acelor acte normative reglatoare ale activitatii ministerelor, agentiilor s.a., care coe(ista cu cele noi, actualizarea hotaririlor de =uvern privind organizarea si functionarea ministerelor% - elaborarea unui plan de optimizare a numarului de agentii, secretariate si oficii prin comasare sau trecerea ca directii de specialitate in cadrul ministerelor sau transformarea in agentii guvernamentale cu autofinantare completa sau partiala% - acordarea Ministerului Reintegrarii a sarcinii de coordonare a realizarii de catre ministere si alte autoritati administrative centrale a analizelor, politicilor si a scenariilor de politici de integrare a structurilor administrative din regiunea transnistreana in sistemul national de administratie publica si de adaptare a acestora la standardele administrative europene.
Prioritati pe ter!en !ediu

- intarirea coordonarii si cooperarii dintre institutiile guvernamentale si atragerea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorul public% - delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate, imbunatatindu-se capacitatea decizionala a ministerelor - ministerul trebuie sa fie institutia principala pentru formularea, analizarea si sustinerea politicilor din domeniul sau de activitate% marirea capacitatii decizionale a ministerelor% - elaborarea unor strategii de modernizare a administratiei publice proprii fiecarei institutii% - armonizarea structurilor administrative din administratia publica centrala de specialitate cu standardele din statele membre ale &E.

# $ & Ad!inistratia publica locala

Cadrul legislativ

)ncepind cu anul 1,,9, in vederea traducerii in viata a principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si a consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit prevazute la art. 10, din $onstitutie au fost adoptate o serie de legi, intre care mentionam; - <egea Republicii Moldova privind administratia publica locala /r. 1-?-AB din 18.0?.-00?% - <egea Republicii Moldova privind statutul alesului local /r. F68-A)B din 0-.0-.-000% - <egea Republicii Moldova privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova /r. F69-AB din -F.1-.-001% - <egea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale nr.>-?-A)B din 16.0F.,,% - <egea Republicii Moldova privind finantele publice locale nr.?,F-AB din 16.10.-00?% - <egea Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind consituirea si functionarea consiliilor locale si raionale nr.9>F-AB din 19.11.-00?% - +itlul B)) G+a(ele locale2 din $odul fiscal nr.116?-A))) din -9.09.1,,F. #tatutul municipiului $hisinau si a &+* =agauzia (=agauz-Reri) este reglementat prin legi speciale. $arta Europeana pentru *utoadministrare <ocala, a fost ratificata de arlamentul Republicii Moldova in 1,,F si a intrat in vigoare pentru Republica Moldova din 01.0-.1,,8. Cadrul institutional )n anul 1,,,, Republica Moldova a urmat tendinta generala din statele membre ale &E si a procedat la reducerea numarului de unitati administrativ-teritoriale de nivelul doi, inlocuind cele ?- de raioane cu 10 'udete. 4e asemenea, a fost redus numarul de unitati administrativ-teritoriale de baza prin comasarea unor sate in comune. Municipiul $hisinau si &+* =agauzia (cu trei raioane interne) si-a pastrat statutul de unitate administrativ-teritoriala de nivelul doi. Reforma nu a afectat cele > raioane formate si controlate de autoritatile autoproclamate din stinga /istrului, pentru acestea fiind prevazut un eventual statut de autonomie. &nul din scopurile acestei reforme a fost consolidarea sistemului economic regional si local, care asigura autonomia financiara prin largirea bazei impozabile a teritoriului si obtinerea veniturilor potrivite pentru necesitatile locale. #istemul 'udetean de organizare administrativ-teritoriala nu a durat nici un mandat al alesilor locali, astfel incit este dificil de a realiza care sunt punctele forte si punctele slabe ale acestuia. +otusi, in opinia specialistilor, potentialul 'udetelor se deosebeste radical de potentialul unor raioane mici. 4e data aceasta se poate vorbi de dezvoltarea unor potentiale centre regionale, iar fata de fostele raioane, 'udetele au fost mai bine dotate din punct de vedere economic si social, avind o infrastructura cu mult mai puternica si chiar o identitate in formare. $u toate acestea, din mai -00?, se revine la sistemul raional de organizare administrativa a teritoriului, si reorganizarea administratiei publice locale, iar numarul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul intii este ma'orat apro(imativ cu ?0 la suta fata de sistemul administrativ precedent. Moldova are doua niveluri de administratie publica locala : nivelul intii (in sate (comune), orase (municipii)) si al doilea - intermediar (raioane, municipiul $hisinau si unitatea teritoriala autonoma =agauzia). <a nivelul intii administrarea treburilor publice este efectuata de catre primar (autoritate e(ecutiva) si consiliul local (autoritate colegiala deliberativa). <a nivel intermediar, in calitate de autoritati e(ecutive activeaza; in raioane ca autoritati e(ecutive : presedintele raionului% in mun.$hisinau : primarul general, in &+* =agauzia : =uvernatorul (7ascanul). )n calitate de autoritati deliberative, la nivel de raion isi desfasoara activitatea consiliile raionale% in mun.$hisinau : consiliul municipal, in &+* =agauzia : *dunarea populara. )n activitatea lor, autoritatile publice locale adopta acte normative subordonate legii si actelor guvernului. Proble!e e(istente *dministratia publica locala este cea care a suferit cele mai frecvente reorganizari de la obtinerea independentei a tarii in 1,,1, fiind veriga cea mai slaba din sistemul administratiei publice moldovenesti. *naliza activitatii administratiei publice locale din ultimii ani, inclusiv din perioada care a urmat revenirii la raioane, inregistreaza deficiente care pot fi impartite in citeva categorii; 1) insuficienta mi'loacelor financiare pentru acoperirea responsabilitatilor date autoritatilor locale, cea

ce poate fi considerat ca Glimitarea2 autonomiei financiare% -) lipsa unei delimitari clare a competentelor dintre stat si autoritatile publice locale, precum si dintre diferite nivele ale administratiei publice locale% ?) ingerinta autoritatilor publice centrale in domeniile ce tin de competenta administratiei publice locale% 9) starea incipienta a dialogului institutional dintre stat si autoritatile publice locale, precum si dintre diferite asociatii ale autoritatilor administratiei publice locale. #istemul finantelor publice locale este marcat de doua fenomene. *stfel descentralizarea fiscala este redusa deoarece ponderea veniturilor proprii a unitatilor administrativ-teritoriale este relativ mica, iar administratia publica locala este limitata in dreptul de a lua decizii cu privire la impozite si ta(e locale. )n acelasi timp, autoritatile publice locale sunt limitate in dreptul de a lua decizii cu privire la destinatia cheltuelilor si a e(cedentelor bugetare. /ivelul diminuat al acestor doi indicatori (al descentralizarii fiscale si financiare), indica un anumit grad de limitare a autonomiei financiare locale. E(perienta statelor europene arata ca cel putin unul din acesti indicatori trebuie sa aiba un nivel inalt, pentru a-l contrabalansa pe celalalt. ractica hotaririi ma'oritatii problemelor bugetare Gin centru2, pe de o parte descura'eaza initiative de parteneriat dintre administratia publica locala si antreprenoriat, pe de alta parte favorizeaza ascunderea veniturilor si evaziunile fiscale, fapt care are repercusiuni negative asupra bugetului public national. )n Republica Moldova e(ista incertitudini serioase in privinta responsabilitatilor comunale, respectiv asupra finantarii lor si mai ales asupra raportului dintre administratia locala si rolul statului in acest sens. <egea privind administratia publica locala urmeaza sa precizeze domeniile de activitate a fiecarui nivel de administratie locala astfel incit pe unele segmente responsabilitatile unitatilor administrativteritoriale de nivelul al doilea sa nu coincida cu cele ale unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. 3ormularea atributiilor delegate de catre stat autoritatilor publice locale prin aceeasi lege este generala. )n mod normal, atributiile delegate autoritatilor publice locale urmeaza a fi precizate in legislatia din diferite domenii cu posibila limitare a gradului de actiuni discretionare in managementul serviciilor publice. &neori autoritatile publice centrale iau decizii pe probleme ce tin de responsabilitatea autoritatilor publice locale, unul din e(emple fiind preluarea serviciului de salubritate in municipiul $hisinau de catre =uvern. )n acelasi conte(t, e(ista decala' intre competentele delegate unitatilor administrativ-teritoriale si cheltuielile pentru e(ercitarea lor. " alta problema care a generat confuzii in privinta competentelor locale in comparatie cu cele centrale este statutul proprietatii publice locale, aparind sistematic dispute asupra impartirii gestiunii astfel incit este impiedicata asigurarea unei autonomii locale eficiente. )n urma privatizarilor ilicite, nu intotdeauna autoritatile locale au fost beneficiari ai procesului de transmitere a proprietatii ori de schimbare a titularilor. *ceasta a fost una din cauzele ce a dus la falimentarea in masa a unor importante servicii publice de interes local si raional. roblemele care apar aici rezida in suprapunerile intre pretentiile de proprietate si lipsa inventarului care ar constitui baza distribuirii. *dministrarea proprietatii presupune libertate in desfasurarea operatiunilor de vinzare-cumparare sau arenda a acesteia insa cadrul legislativ actual limiteaza administratia publica locala in dreptul de a gestiona proprietatile publice locale. +otodata, trebuie de mentionat ca $odul civil, legea privind administratia publica locala, precum si recentele hotari ale guvernului central au lansat procesul de delimitare a regimului 'uridic al patrimoniului unitatilor administrativ-teritoriale, precum si la determinarea statului bunurilor domeniului public si bunurilor domeniului privat ale unitatilor administrativ-teritoriale. #tatele de personal ale primariilor si consiliilor raionale continua sa fie reglementate centralizat. *ceasta a creat discontinuitate in activitatea primariilor. )n prezent, daca e(ista necesitatea si resursele e(trabugetare pentru salarizarea unui numar mai mare de functionari locali intr-un anumit domeniu, autoritatile administratiei publice locale pot institui aceste functii in baza structurii si statelor-tip de personal si salarizarii anga'atilor primariilor si ai aparatului presedintelui raionului aprobate de e(ecutivul central, ceea ce mai aproape de sensul prevederilor art. 6 al $artei Europene pentru *utoadministrare <ocala. )mperfectiuni ale legislatiei au generat adesea interpretari eronate si chiar conflicte intre autoritatile publice locale de diferite nivele. <ipsa, in unele cazuri, a limitelor clare de delimitare a domeniilor de competenta, conduce la faptul ca uneori acestea sunt stabilite in mod arbitrar de autoritatile centrale sau raionale, neuniform si in detrimentul autoritatilor locale. /otiunea de autonomie locala presupune, de asemenea, reducerea posibilitatii unor controale de ocazie. <a moment, <egea privind administratia publica locala acorda dreptul oricarui organ al administratiei publice centrale sa ingereze, sub prete(tul unui control de oportunitate, in activitatea primariilor sau a autoritatilor publice raionale. 4in lege lipsesc prevederile privind conditiile si

modalitatea atragerii la raspundere a subiectilor tutelei administrative care e(ercita un control ilegal al autoritatilor publice locale. $u toate ca a fost adoptata <egea contenciosului administrativ, care reglementeaza controlul legalitatii actelor emise de autoritatile publice locale <egea privind administratia publica locala permite efectuarea controlului administrativ nu numai de legalitate, ci si a controlului de oportunitate din partea autoritatilor administrative centrale in ceea ce priveste e(ecutarea atributiilor delegate de stat autoritatilor administratiei publice locale. +inind cont de recomandarile $onsiliului Europei nr.R(,8)1- si nr.R(-009)1 care stabilesc dreptul si principiile efectuarii de catre organele centrale ale statului a controlului administrativ al activitatii autoritatilor administratiei publice locale si masurile de restringere a autonomiei financiare a autoritatii locale, prevederile art. 8 al $artei Europene pentru *utoadministrare <ocala urmeaza a fi precizate procedurile si cazurile in care autoritatea publica centrala, poate verifica legalitatea si oportunitatea actiunilor sau deciziilor administrative a autoritatilor publice locale pentru a e(clude situatii de amestec neintemeiat al subiectului de control administrativ de oportunitate in activitatea autoritatii locale. )n plus, <egea contenciosului administrativ este in permanenta modificata in partea ce tine de obiectul actiunii de contencios (ce fel de acte normative pot fi supuse controlului) si subiectii care, din oficiu, sunt abilitati cu dreptul de a contesta legalitatea actelor administrative. 4upa reforma administrativ-teritoriala oficiile teritoriale ale *paratului =uvernului au preluat functia de control al legalitatii actelor emise de autoritatile publice locale e(ercitat anterior de prefecturile desfiintate (care au reprezentat =uvernul in teritoriu si au e(ercitat conducerea generala a serviciilor teritoriale ale ministerelor si departamentelor in teritoriu). "ficiile teritoriale ale *paratului =uvernului sint amplasate nu in fiecare raion, ci zonal. <egea privind administratia publica locala in redactie noua face distinctie intre serviciile publice descentralizate si cele desconcentrate, iar presedintele raionului nu reuseste in masura necesara sa asigure conducerea generala a serviciilor publice descentralizate si celor desconcentrate ale administratiei publice centrale de specialitate (ale ministerelor, agentilor, birourilor nationale s.a.). "ficiile teritoriale ale *paratului =uvernului au obtinut posibilitatea de a cere invalidarea oricarui act al administratiei publice locale neconform legii. entru a e(clude situatia in care autoritatilor centrale folosesc pirghia data de a e(ercita influenta asupra alesilor locali de o alta coloratura politica decit cea de guvernamint, colaboratorii oficiilor teritoriale urmeaza a fi numiti in functie pe baze de profesionalism, impartialitate si fara apartenenta politica. rioritatile reformarii administratiei publice locale au constituit obiectul unui rogram asociat al $omisiei Europene si $onsiliului Europei pentru consolidarea unei democratii stabile in Moldova. )n cadrul acestui program, la 8-, iulie -00? la $hisinau a avut loc $onferinta G4escentralizarea in Moldova; performante actuale si tendinte spre viitor2 in cadrul careia s-a elaborat un plan de actiuni pentru consolidarea democratiei locale in Moldova. "biectivele prioritare stabilite in continuare au la baza acest plan de actiuni. *tingerea acestor obiective va genera accelerarea reformelor in celelalte domenii ale sectorului public si implicit apropierea Republicii Moldova de standardele administrative europene.
Prioritati pe ter!en scurt

- elaborarea si adoptarea <egii descentralizarii% - efectuarea unui studiu pertinent in domeniul finantelor publice locale pentru consolidarea autonomiei financiare prin; formularea unor criterii clare de repartitie a defalcarilor dintre nivelul ) si )) de administrare% eliminarea autoritatilor intermediare in procesul de transfer a resurselor financiare catre autoritatilor locale% incura'area colaborarii autoritatilor locale cu inspectoratul fiscal de stat in colectarea ta(elor locale% abilitarea perceptorilor fiscali din primarii cu dreptul de a intocmi procese-verbale rauplatnicilor si de a le inainta in 'ustitie% consultarea autoritatilor publice locale in luarea deciziilor ce vizeaza interesele si drepturile patrimoniale ale acestora% transmiterea in administrarea autoritatilor publice locale a acelei parti a patrimoniului public care ar contribui la cresterea potentialului economic al teritoriului respectiv. - efectuarea unui studiu pertinent privind domeniile de activitate si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice de diferite niveluri pentru o delimitare clara a competentelor prin; modificarea legislatiei pentru inlaturarea suprapunerilor dintre responsabilitatile atribuite nivelului ) si )) al administratiei publice locale%

detalizarea responsabilitatilor si limitarea gradului de discretie al autoritatilor locale in privinta managementului atributiilor delegate de stat catre autoritatile administratiei publice locale. - efectuarea unui studiu pertinent privind domeniile pentru asigurarea unei supravegheri administrative efective, prin; stabilirea unor proceduri clare privind procedura de supraveghere administrativa de oportunitate% identificarea domeniilor prioritare ale supravegherii administrative% limitarea tutelei administrative la supravegherea bazata pe rezultate% conditionarea supravegherii legale a oportunitatii actelor emise de autoritatile locale de catre e(tensiunile teritoriale ale *paratului =uvernului, prin pronuntarea unor decizii 'urisdictionale calificate, pentru e(cluderea adoptarii unor decizii nebazate pe lege% - promovarea dialogului institutional intre stat si autoritatile publice locale, prin; introducerea unor mecanisme institutionale de consultare permanenta asupra diferitor aspecte ce tin de democratia locala (finantele publice locale, responsabilitatile delegate, supraveghere, instruire etc.), inclusiv prin intermediul asociatiilor de autoritati locale% - ma'orarea unitatilor de personal din primarii, acordarea autoritatilor locale a libertatii de decizie asupra numarului unitatilor de personal necesare.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- pregatirea cadrului 'uridic si institutional pentru constituirea unor unitati responsabile de integrare europeana in cadrul administratiei publice locale de nivelul doi% - revizuirea cadrului 'uridic si administrativ referitor la fiscalitatea locala% revizuirea sistemului ta(elor locale, e(aminarea posibilitatii virarii directe si integrale a ta(ei pe valoare adaugata si a impozitului pe venit direct in bugetele locale% - aprobarea transferurilor de la veniturile generale de stat direct in bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul )% - monitorizarea aplicarii reglementarilor legale referitoare la serviciile de apa si canalizare% salubrizare% transport local% energie termica% iluminatul public% asociatiile de proprietari% administrarea patrimoniului% - revizuirea si a'ustarea legislatiei care reglementeaza raporturile patrimoniale ale unitatilor administrativ-teritoriale% - consolidarea capacitatii administratiei publice locale in apararea propriilor interese in instantele de 'udecata% - sistematizarea legislatiei in domeniul administratiei publice locale, in conformitate cu prevederile $onstitutiei si cu legislatia europeana, inclusiv $arta europeana a autonomiei locale.
# & ;unctia publica Cadrul legislativ

4upa adoptarea $onstitutiei la -, iulie 1,,9, in Republica Moldova s-a dezvoltat cadrul legislativ specific functiilor publice si titularilor acesteia; <egea serviciului public nr. 99?-A))) din 09.0>.,>% Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 1,- din 01.0?.-009 G4espre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante2% Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea $lasificatorului unic al functiilor publice nr. 1>1 din -?.0-.-001% Iotarirea arlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea $onceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public nr. 1--F-AB din 18.0F.-00- s. a. <egislatia-cadru este completata de prevederi legale care se refera la categorii speciale de functionari publici; functionarii din serviciul fiscal, vamal si diplomatic, 'udecatorii si procurorii, s. a. &n rol aparte revine <egii serviciului public. *ceasta reglementeaza notiunea de serviciu public, functionar public si functie publica% statueaza principiile si sarcinile serviciului public si organele de conducere a serviciului public% categoriile de functii publice, modalitatea de instituire a acestora% restrictii pentru ocuparea unei functii publice% modalitatile de anga'are intr-o functie publica% perfectionarea profesionala% retribuirea muncii si garantiile sociale ale functionarilor publici% concedierea% raspunderea functionarilor publici s. a. *ctiunea <egii serviciului public se e(tinde

asupra persoanelor care detin functii in autoritatile publice centrale si locale precum si asupra 'udecatorilor, procurorilor si a'utorilor acestora, anchetatorilor, colaboratorilor din serviciul diplomatic, serviciul fiscal, garda financiara, din organele controlului vamal, securitatii statului, din organele de interne, asupra militarilor, in partea in care nu este reglementata prin acte legislative speciale privind statutul lor 'uridic. Cadrul institutional e parcursul evolutiei reformei administratiei publice, pe linga adoptarea cadrului normativ cu privire la serviciul public, au fost intreprinse o serie de actiuni in directia edificarii cadrului institutional si a unui sistem de instruire a functionarilor publici; infiintarea in 1,,? a *cademiei de #tudii in 4omeniul *dministrarii ublice pe linga =uvernul Republicii Moldova (transformata recent in *cademia de *dministrare ublica (** ) pe linga resedintele Republicii Moldova)% constituirea in 1,,F a 4irectiei pentru olitica de $adre pe linga =uvernul Republicii Moldova (actualmente #ectia cadre a *paratului =uvernului). Proble!e e(istente " lacuna serioasa a legislatiei serviciului public este ca aceasta nu face deosebire intre functionarii politici si functionarii de cariera din administratia publica. *supra primei categorii se rasfringe riscul politic, adica riscul de a ramine fara serviciu in cazul schimbarilor de guvern sau a administratiei publice locale ca urmare a alegerilor sau reorganizarilor. *supra celei de-a doua categorii nu poate si nu trebuie sa se rasfringa riscul politic. *cestia se bucura de stabilitate in functie deoarece de activitatea lor depinde calitatea procesului de administrare. )nstabilitatea corpului de functionari reduce din calitatea administrarii si necesita fonduri suplimentare pentru instruirea si perfectionarea profesionala a acestora. )n general, <egea serviciului public adoptata pune la baza principiile de incadrare unanim recunoscute de practica diferitor tari; numire, alegere, concurs. /umirea in functie a fost o modalitate pe larg folosita in sistemul sovietic, se mai pastreaza si astazi in aceeasi formula, fapt care impiedica formarea unui serviciu inalt-profesionist, modern si eficient. 4isfunctionalitatile apar in momentul in care functionarii sunt numiti in functii eligibile sau in functii pentru care este necesara anuntarea unui concurs public. /umirea de catre =uvern sau alta autoritate publica centrala a autoritatii e(ecutive, care tine de responsabilitatea autoritatilor publice locale, de asemenea, este un atentat direct la drepturile colectivitatilor locale de a rezolva si gira de sine statator, in cadrul legii si sub propria responsabilitate, problemele de interes local. $adrul legal pentru organizarea concursului este Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante. $oncursul se organizeaza de catre autoritatea publica ce dispune de functii vacante, pentru persoanele care se incadreaza sau avanseaza in serviciul public, inclusiv pentru functionarii inclusi in rezerva de cadre si include in mod obligatoriu proba scrisa si interviul. 4esi e(ista prevederea obligatorie potrivit careia informatia despre organizarea concursului si conditiile de participare la el urmeaza a fi publicate in presa republicana, asemenea informatii apar in presa e(trem de rar, in special ca urmare a alegerilor locale generale, pentru ocuparea functiilor publice vacante din administratia publica locala, iar informatia despre functiile publice vacante din administratia publica centrala practic nu e(ista. )n acelasi timp reorganizarile autoritatilor publice insotite de concedierea personalului sunt frecvente. 4repturile si obligatiile atribuite prin lege functionarilor publici nu se deosebesc cu nimic de drepturile si obligatiile anga'atilor, prevazute de legislatia muncii, deci nu e(ista nimic ce ar putea sa diferentieze functionarul de ceilalti anga'ati (e(ista : la garantii sociale). )n decurs de 8 ani, <egea serviciului public a suportat modificari si completari ma'ore fapt care ne conduce la concluzia ca acest act normativ este depasit de timp si ca ar trebui adoptat unul nou. #pecialistii in administratie publica au concluzionat ca de fapt aceasta lege nu este altceva decit un compendiu al legislatiei muncii cu unele influente europene (potrivit art. -, alin. - al legii Graporturile de munca, de asigurare cu pensii, alte relatii privind serviciul public, nereglementate prin prezenta lege se reglementeaza de legislatia respectiva2). &n sistem modern de administratie publica realizeaza un echilibru intre responsabilitate si increderea acordata functionarilor in conditiile e(istentei unui cadru 'uridic bine conturat. #e face simtita lipsa unui #tatut original al functionarului public, care ar reglementa toate aspectele e(ercitarii functiei publice. )n mai -000, $omitetul de Ministri al $onsiliului Europei a votat recomandarea catre statele membre

de a adopta un cod de etica pentru functionarii publici. E(pertii recomanda ca orice cod de etica sa fie astfel formulat si structurat incit sa a'ute ca normele pe care acesta le statueaza sa fie asimilate usor de catre functionarii publici. *ceste norme trebuie sa statueze respectarea demnitatii cetateanului, loialitatea functionarului fata de institutia in care lucreaza, retinere in e(primarea opiniilor politice, comportament corect si demn fata de colegi si subordonati. *cceptarea unei functii publice trebuie sa insemne acceptarea acestor standarde. &n sistem modern de administratie publica este functional in conditiile in care salarizarea functionarilor este la nivelul pregatirii si importantei muncii pe care o desfasoara. *ctualul sistem de stimulare are la baza, in cea mai mare masura, avansarea in cariera odata cu indeplinirea conditiilor de vechime in munca si, intr-o oarecare masura, sistemul de premiere. 4in contra, sectorul privat are ca mi'loc de sensibilizare acordarea de stimulente in raport cu efortul depus de anga'at, masurat prin rezultatele obtinute, si cu nivelul de pregatire initial sau cel atins ca urmare a parcurgerii unor stagii de perfectionare profesionala.
Prioritati pe ter!en scurt:

- intocmirea, cu titlu obligatoriu, a planurilor de formareQperfectionare pentru functionarii publici, de catre fiecare institutie a administratiei publice% - elaborarea proiectului #tatutului functionarului public si al $odului deontologic al functionarului public% - delimitarea, in legislatia cu privire la serviciul public, a doua tipuri de functionari; functionarii politici si functionarii de cariera in administratie publica, care se bucura de stabilitate in functie% - reglementarea detaliata a dreptului functionarului public de a fi informat cu privire la orice masura care intervine in desfasurarea raporturilor de serviciu, ordinele primite de la superiorii sai% - modificarea legislatiei pentru ocuparea functiilor publice administrative e(clusiv prin concurs% - modificarea legislatiei pentru instituirea raspunderii in cazul incalcarii legislatiei cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea unei functii publice vacante% - elaborarea si adoptarea rimei strategii de formare europeana a functionarilor publici (-009--00F)% - instituirea in cadrul *cademiei de *dministrare ublica pe linga resedintele Republicii Moldova, a unei subdiviziuni destinate instruirii functionarilor publici in domeniul elaborarii si implementarii politicilor de integrare europeana% studierea evolutiei reglementarilor functiei publice din legislatia statelor membre si candidate la aderare in &niunea Europeana% - alocarea unui fond special destinat formarii personalului, inscris pe linie bugetara distincta.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- reglementarea unui sistem de salarizare corespunzator si motivat in raport cu efortul depus de anga'at, masurat prin rezultatele obtinute, si cu nivelul de pregatire initial sau cel atins ca urmare a parcurgerii unor stagii de perfectionare profesionala% - simplificarea sistemului de indicatori (nu sint indicatori concreti) folosit pentru masurarea rezultatelor activitatilor functionarilor publici% - adoptarea #tatutului si a $odului deontologic al functionarului public% - armonizarea cu principiile europene care stau la baza unui serviciu public eficient si modern, e(ercitat in scopul realizarii interesului public si aflat la dispozitia cetateanului% - detalierea regimului incompatibilitatilor aplicabil functionarilor publici, pentru a asigura impartialitatea si neutralitatea in e(ercitarea functiei publice% - imbunatatirea reglementarilor sub aspectul conditiilor de ocupare a functiilor publice, pentru a contribui la profesionalizarea corpului de functionari, dar si la o cariera atractiva% - analiza si reglementarea legislativa a institutiei corpului de rezerva a functionarilor publici% - reglementarea procedurii de redistribuire a functionarilor publici, eliberati din motive neimputabile lor si asigurarea instrumentelor prin care autoritatile publice centrale sau locale sa poata realiza aceasta atributie% - accentuarea respectarii eticii si deontologiei profesionale a functionarului public% - cresterea calitatii serviciului public si imbunatatirea relatiei administratie-cetatean.
# ' /e*voltarea regionala Cadrul legislativ

$adrul 'uridic si institutional al dezvoltarii regionale este in formare. utinele acte normative care

e(ista reglementeaza doar anumite relatii si activitati ce tin de unele aspecte ale dezvoltarii teritoriului. olitica regionala constituie unul din compartimentele #trategiei de dezvoltare socialeconomica a Republicii Moldova pe termen mediu (pina in anul -00>) /r. 191> din 1,.1-.-001, care defineste scopul si obiectivele strategice ale politicii de dezvoltare regionala, precum si masurile necesare realizarii acestei politici. <ipsa reglementarilor pe plan intern, se compenseaza partial prin reglementari internationale; $onventia-cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale (Ratificata prin Iotarirea arlamentului nr. >,6-A)B din -9.0,.,,)% $arta Europeana GE(ercitiul autonom al puterii locale2 (Ratificata prin Iotarirea arlamentului nr. 1->?-A))) din 16.0F.1,,F) precum si actele constitutive ale euroregiunilor la care Republica Moldova este parte.
Cadrul institutional

"rganul de stat abilitat cu elaborarea si implementarea programelor de stat regionale este Ministerul Economiei in structura caruia este prevazuta 4irectia principala politica regionala. )n prezent se poarta discutii pentru constituirea unui sistem de structuri cvaziautonome pentru promovarea politicii de dezvoltare regionala dupa modelul statelor candidate ale &E. *ctualmente, Republica Moldova este parte la trei initiative transfrontaliere; 4unarea de 6os (fostul 'udet $ahul (Republica Moldova), 'udetele 7raila, =alati si +ulcea (Rom.nia) si Regiunea "dessa (&craina))% rutul #uperior (fostele 'udete 7alti si Edinet (Republica Moldova), 'udetele 7otosani si #uceava (Rom.nia) si Regiunea $ernauti (&craina))% #iret- rut-/istru (fostele 'udete &ngheni, $hisinau, <apusna, #oroca si "rhei (Republica Moldova) si 'udetele )asi, iatra /eamt si Baslui (Rom.nia)). *stfel, data fiind forma si amplasarea sa geografica, circa F0 S din teritoriul tarii (cu e(ceptia municipiului $hisinau, a &+* =agauzia, a 'udetului +araclia si a localitatilor din stinga /istrului) si circa 80 S din populatia Republicii Moldova este implicat in initiative transfrontaliere. Proble!e e(istente ina la moment, crearea unui cadru teritorial, concordat cu cel al statelor membre a &E a constituit in principal preocuparea cercetatorilor si mai putin a guvernantilor. 4esi strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu prevede e(aminarea oportunitatii de instituire a unui 3ond de dezvoltare regionala din contul caruia ar putea fi finantate diverse proiecte investitionale de dezvoltare a infrastructurii si crearea conditiilor pentru atragerea investitiilor nebugetare in regiunile defavorizate, dar reglementarile bugetare adoptate pina in prezent, inclusiv <egea bugetului de stat pentru anul -009 nu prevede crearea unui asemenea fond. roblema principala a dezvoltarii regionale din Republica Moldova este decala'ul enorm in dezvoltarea socio-economica dintre mun. $hisinau si restul teritoriului. *cest decala' este caracterizat prin trei particularitati de baza; a) concentrare relativ inalta a activitatii economice in mun. $hisinau% b) decala' pronuntat in nivelul de trai dintre capitala si restul unitatilor administrativ-teritoriale% c) decala' enorm dintre capitala si restul teritoriului in dezvoltarea infrastructurii si factorilor de productie. 4esi in municipiul $hisinau locuieste -1S din populatia tarii, acesta creeaza circa >0S din )7. )n virtutea faptului ca Republica Moldova este un stat mic si intrucit nu e(ista un sistem national de egalizare financiara, agentii economici prefera sa-si inregistreze afacerile in capitala. Economia fiind orientata preponderent spre agricultura, activitatile economice se desfasoara in provincie, dar impozitele si ta(ele sunt percepute preponderent in mun. $hisinau. Reforma administrativ-teritoriala din -00? a fi(at limita de 'os de la care o localitate poate avea primarie la 1>00 locuitori, fiind permise si e(ceptii de la aceasta regula. *semenea localitati mici, doar daca nu se vor asocia cu altele, nu vor putea presta eficient servicii publice care solicita resurse financiare ce pot fi acumulate doar avind mai multe surse de constituire a veniturilor in bugetele locale. Media locuitorilor celor ?- raioane instituite de reforma, care au inlocuit cele 10 'udete (unitati administrativ-teritoriale intermediare situate intre colectivitatile locale de baza si stat) constituie circa F6 mii si este cea mai mica dintre statele Europei $entrale si de Est. <ocalitatile din stinga /istrului nu sunt parte la masurile de politica regionala, deoarece aceste 1-S din teritoriu si 1FS din populatie nu sunt controlate de autoritatile publice moldovenesti. *ceasta adinceste discrepantele in dezvoltarea regionala a tarii. " alta problema este ca reorganizarile teritoriale frecvente si conflictul din stinga /istrului au diminuat calitatea statisticii regionale ceea ce impiedica introducerea la timp a rectificarilor in politicile regionale, politica fiscala, proiectele investitionale etc.

)n Republica Moldova pot fi create regiuni de dezvoltare din unitati administrativ-teritoriale invecinate, prin asociere in baza liberului consimtamint. <egea privind administratia publica locala atribuie consiliilor locale si raionale dreptul de a decide, in conditiile legii, asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public, precum si colaborarea cu agenti economici din tara si din strainatate in scopul realizarii unor actiuni sau lucrari de interes comun. &nul din criteriile de baza la delimitarea regiunilor de dezvoltare trebuie sa-l constituie incadrarea acestora in criteriile europene ale Eurostat, definite prin /omeclatorul &nitatilor +eritoriale #tatistice (/&+#) si crearea premiselor pentru eligibilitatea Republicii Moldova pentru alocarea fondurilor de dezvoltare regionala din partea &E. Regiunile conventionale de dezvoltare, create prin liberul consimtamint al autoritatilor publice locale, trebuie sa corespunda nivelului optim al structurilor teritoriale pentru planificarea si implementarea masurilor de politica regionala din &E (nivelul /&+# ))). "rice politica regionala de stat va lua in calcul, in mod obligatoriu, cele > raioane autoizolate din stinga /istrului care constituie circa 1-S din teritoriul national. 3acind abstractie de faptul ca Republica Moldova nu se afla inca in situatia de a aborda cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala a &E, in eventualitatea includerii Moldovei in procesul de stabilizare si asociere, putem defini pentru moment, in linii generale, structura teritoriala a Republicii Moldova corespunzatoare /&+#; /ivelul /&+# ); Republica Moldova /ivelul /&+# )); /u e(ista /ivelul /&+# ))); 90 de raioane (? raioane interne ale &+* =agauzia, > raioane autoizolate din stinga /istrului si ?- raioane din restul teritoriului national) /ivelul /&+# )B; /u e(ista asocieri institutionalizate de unitati teritoriale /ivelul /&+# B; > municipii ($hisinau (capitala), +iraspol, 7alti, 7ender si $omrat% capitala se poate constitui ca regiune de tip /&+# ))) >, orase cu ?, de sate incluse in componenta oraselor ,1- sate (comune) cu 1>6F sate incluse in componenta lor Regiunile de tip /&+# )) vor constitui cadrul de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile comunitare in vigoare.
Prioritati pe ter!en scurt:

- adoptarea <egii privind dezvoltarea regionala% - elaborarea si adoptarea; $onceptiei de stat a dezvoltarii regionale lanului national de dezvoltare regionala - instituirea mecanismelor de coordonare a politicii regionale la nivel national; $onsiliul de coordonare a dezvoltarii regionale (alcatuit din reprezentanti ai autoritatilor publice centrale, locale si ai societatii civile) si *gentia nationala pentru dezvoltare regionala, si abilitarea acestora cu imputernicirile care sa asigure realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare regionala% - crearea 3ondului national de dezvoltare regionala, acordarea asistentei tehnice pentru gestionarea lui si atragerea resurselor financiare% - elaborarea unui sistem national de egalizare financiara% - organizarea consultarii prealabile a autoritatilor publice locale (consilii locale si raionale, municipale si *dunarea populara a unitatii teritoriale autonome =agauzia) in vederea delimitarii regiunilor de dezvoltare% - inaintarea demersurilor pe linga participantii la negocierile privind solutionarea diferendului transnistrean, pe linga autoritatile publice locale din statele vecine si pe linga $onsiliul Europei pentru includerea localitatilor din stinga /istrului in cadrul euroregiunilor la care Republica Moldova este parte% - consultarea autoritatilor publice locale a unitatii teritoriale autonome =agauzia si a raionului +araclia in vederea includerii in componenta euroregiunii G4unarea de 6os2% - culegerea datelor statistice relevante politicii regionale in cadrul recensamintului populatiei de pe ambele maluri ale /istrului% - e(plicarea si dezbaterea publica a procesului de delimitare a regiunilor de dezvoltare.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- delimitarea regiunilor de dezvoltare in conformitate cu problemele teritoriale specifice% - constituirea structurii institutionale pentru administrarea politicii de dezvoltare regionala la nivelul regiunilor de dezvoltare (*gentiile de dezvoltare regionala)% - elaborarea si adoptarea #trategiei nationale de dezvoltare a regiunilor si a programelor regionale de dezvoltare pentru fiecare regiune de dezvoltare% - elaborarea unei metodologii unice de estimare a potentialului de dezvoltare si a nivelului de trai in unitatile administrativ-teritoriale si de identificare a zonelor defavorizate in conformitate cu standardele europene% - implementarea de programe si scheme de incura'are financiara a regiunilor pentru a contribui la perfectionarea dezvoltarii infrastructurii si business-ului% - atragerea de resurse complementare dezvoltarii regionale prin proiecte de cooperare transfrontaliera% - perfectionarea mecanismului de interactiune pe verticala si orizontala a administratiei publice centrale si locale in procesul de elaborare si implementare a politicii regionale% - implementarea sistemului de egalizare financiara% acordarea de facilitati fiscale agentilor economici care vor activa si vor achita impozite in provincie, in special in zonele defavorizate% ma'orarea procentului de impozitare pentru agentii economici din capitala% - adoptarea masurilor pentru inregistrarea agentilor economici in localitatea in care desfasoara activitati economice% - impulsionarea activitatii economice in regiuni prin crearea parcurilor industriale, incubatoarelor de afaceri, a zonelor economice libere si spri'inirea activitatii celor e(istente prin atragerea investitiilor autohtone si straine si facilitarea activitatilor economice e(terne ale lor.

Siste!ul %udecatoresc
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $" II Prevederile din Strategia pentru Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p $#&-$&)" III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $"

Siste!ul %udecatoresc

(-) Revizuirea legislatiei e(istente in scopul asigurNrii independentei si impartialitatii sistemului 'udecatoresc, inclusiv asigurarea impartialitatii si eficientei procuraturii, precum si in scopul consolidarii capacitatii 'ustitiei. - $ontinuarea si implementarea activitatii legislative pentru a reforma in continuare sistemul 'udecatoresc in conformitate cu standardele europene% Ree(aminarea si completarea legii privind organizarea 'udecatoreasca in scopul asigurarii independentei, impartialitatii si eficientei sale, inclusiv clarificarea procedurii de numire si avansare, drepturile statutare si obligatiile 'udecatorilor. - *sigurarea implementarii noii legislatii cu privire la procuratura in conformitate cu standardele europene. - )mbunatatirea instruirii, in special in problematica drepturilor omului si cooperarii 'udiciare, a 'udecatorilor, procurorilor si functionarilor din sistemul 'udecatoresc, administratia Ministerului 6ustitiei, politiei si inchisorilor. - 4ezvoltarea cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea si arbitra'ul.

II Prevederile din Strategia pentru Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p $#&-$&)" C+<S+,I/AREA SIS=EMU,UI >U/ICIAR

-1?. Reforma 'udiciara si de drept a fost lansata in 1,,9 ca rezultat al aprobarii de catre arlament a $onceptiei reformei 'udiciare si de drept. $onceptia avea la baza ideea ca, in perioada de tranzitie de la sistemul totalitar si economia centralizata la un stat democratic si la economia de piata, este necesara formarea noilor mecanisme 'uridice; o autoritate 'udecatoreasca independenta, un mecanism eficient de protectie a drepturilor omului si a proprietatii private. $onceptia elaborata a determinat directiile prioritare ale restructurarii instantelor 'udecatoresti si a evidentiat doua aspecte ale reformei; (i) crearea unui cadru 'uridic normativ adecvat si (ii) reformarea institutionala. -19. rincipalul pas in crearea cadrului legislativ si a statului de drept l-a constituit adoptarea $onstitutiei, care contine un capitol special consacrat autoritatii 'udecatoresti. *cest pas a fost urmat de adoptarea mai multor legi; <egea cu privire la $urtea $onstitutionala, <egea privind organizarea 'udecatoreasca, <egea cu privire la statutul 'udecatorului, <egea cu privire la $onsiliul #uperior al Magistraturii, <egea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a 'udecatorilor. -1>. rin art.119 din $onstitutie se stipuleaza ca 'ustitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele 'udecatoresti. *lte principii constitutionale fundamentale includ; dreptul la aparare (art.-6), prezumtia nevinovatiei (art.-1), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), interzicerea infiintarii de instante e(traordinare (art.11>), independenta, impartialitatea si inamovibilitatea 'udecatorilor (art.116), garantarea e(ercitarii cailor de atac (art.11,) etc. * fost formata $urtea $onstitutionala, unica autoritate de 'urisdictie constitutionala in Republica Moldova care e(ercita controlul constitutional la nivel de stat. -16. Reforma 'udiciara a cauzat modificari esentiale privind statutul, rolul si functiile instantelor 'udecatoresti, determinind introducerea competentei 'udiciare in toate sferele de reglementare a relatiilor social-economice. )nstituirea instantelor specializate - 'udecatoria economica si 'udecatoria militara - a condus la specializarea 'udecatorilor. -1F. )deea de baza a constat in a(area organizarii 'udecatoresti preponderent pe prote'area drepturilor persoanei, asigurind astfel principiul liberului acces la 'ustitie si dreptul la satisfacere efectiva din partea instantelor 'udecatoresti competente. rincipiul accesului la 'ustitie este reflectat in $odul de procedura penala, potrivit caruia in tot cursul procesului penal partile au dreptul sa fie asistate sau, dupa caz, reprezentate de un aparator ales sau numit din oficiu. )n cazul in care banuitul, invinuitul, inculpatul nu are mi'loace de a plati un aparator, el este asistat de un avocat din oficiu. *ceasta procedura nu este aplicabila in alte categorii de cauze. -18. * fost modificat si statutul 'udecatorului : actualmente acesta se spri'ina pe principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii. " atentie sporita s-a acordat si altor institutii importante ca procuratura, avocatura, notariatul, organele de urmarire penala etc. * fost instituita o noua structura responsabila de e(ecutarea hotaririlor 'udecatoresti nonprivative de libertate si a deciziilor altor autoritati : 4epartamentul de e(ecutare a deciziilor 'udecatoresti de pe linga Ministerul 6ustitiei. otrivit relatarilor, acest fapt a condus la o anumita ameliorare a situatiei in domeniu. -1,. rocesul de reformare este comple( si de lunga durata. E(perienta a demonstrat ca sistemul 'udiciar reformat dupa 1,,6 a devenit un impediment in realizarea dreptului constitutional al persoanei la accesul liber la 'ustitie. )ntrucit reforma 'udiciara si de drept s-a efectuat pe parcursul a mai multor ani, s-a reliefat necesitatea unei noi restructurari a sistemului 'udiciar. *stfel, in conformitate cu <egea nr.19F1-AB din -1 noiembrie -00- pentru modificarea $onstitutiei Republicii Moldova, a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor 'udecatoresti, ce prevedea e(cluderea unei verigi, deoarece structura precedenta s-a dovedit a fi foarte comple(a. $a urmare, instantele de fond, de apel si de recurs vor e(amina mai operativ cauzele, sporind astfel accesul cetatenilor la $urtea #uprema de 6ustitie. rin adoptarea la 8 mai -00? a <egii nr. 1,1-AB pentru modificarea si completarea unor acte legislative, a fost stabilit mecanismul de implementare a noului sistem de instante. --0. )n cadrul reformei 'udiciare si de drept au fost adoptate cele mai importante coduri; penal, civil, de procedura penala, de procedura civila. #e definitiveaza $odul de e(ecutare si $odul contraventional. +biectivul --1. #copul final al reformei 'udiciare este revizuirea cadrului legal si institutional al constituirii unui stat de drept si a unei economii moderne de piata.

Strategie pe ter!en lung

---. roblemele consolidarii sistemului 'udiciar sint comple(e si multidimensionale si trebuie studiate in permanenta. 4esi a fost adoptat un numar mare de acte legislative si normative in domeniu, a fost efectuata restructurarea institutionala, totusi, au ramas foarte multe probleme nesolutionate care nu numai ca pre'udiciaza imaginea 'ustitiei, ci si afecteaza dezvoltarea economica, sociala si politica a statului in general, nivelul de credibilitate fata de stat in plan e(tern. <a etapa actuala este necesara continuarea consecventa a procesului de realizare a reformelor. --?. 4irectiile prioritare ale schimbarilor necesare sint; i) imbunatatirea calitatii elaborarii actelor legislative si normative in ansamblu si, in special, a celor ce sint necesare pentru asigurarea dezvoltarii economiei% ii) dezvoltarea sistemului de educatie 'uridica% iii) dezvoltarea pietei serviciilor 'uridice, cu respectarea drepturilor consumatorilor de servicii 'uridice (implementarea anumitor standarde de calitate)% iv) e(ecutarea hotaririlor 'udecatoresti. --9. <egislatia, ca baza de drept pentru constituirea statului de drept, trebuie sa fie adecvata necesitatilor reglementarii intregului sistem de relatii sociale si economice. rocesul elaborarii actelor legislative va fi perfectionat in vederea asigurarii unei coerente atit in ansamblu, cit si in fiecare domeniu in parte. *cest proces va defini clar scopurile actiunilor preconizate, care vor fi orientate spre apararea intereselor si libertatilor persoanei si asigurarea accesului la 'ustitie, atragerea investitiilor, e(cluderea reglementarii e(cesive, a'ustarea legislatiei nationale la principiile dreptului international, in special la cele ale legislatiei &niunii Europene. " alta prioritate la revizuirea standardelor de elaborare a actelor normative si initierea mecanismului de evaluare a impactului legislatiei este crearea premiselor pentru consolidarea securitatii 'uridice a agentilor economici, investitorilor straini etc. -->. roblemele-cheie in domeniu sint; finantarea insuficienta a organelor 'udiciare (fapt ce afecteaza impartialitatea 'udecatorilor si eficienta 'ustitiei), managementul inadecvat al instantelor 'udecatoresti, neasigurarea principiului egalitatii partilor in proces, insuficienta informationala etc. #e impune, de asemenea, asigurarea selectionarii de cadre calificate pentru functiile de 'udecator, procuror, avocat, notar, grefier etc. si ridicarea nivelului de competenta profesionala a acestora prin infiintarea )nstitutului /ational al 6ustitiei, care sa asigure pregatirea initiala si instruirea continua a acestora. )nstitutul va trebui sa fie infiintat in baza $entrului pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor din sistemul Ministerului 6ustitiei si al rocuraturii =enerale, actualmente subordonat Ministerului 6ustitiei, si va contribui la formarea viitoarelor cadre din sectorul 'ustitiei, precum si la instruirea continua a acestora, conditionata de modificarea frecventa a legislatiei. --6. #istemul organizarii managementului 'ustitiei nu este pe deplin a'ustat la realitatile zilelor noastre. *stfel, structurile e(istente in Ministerul 6ustitiei, responsabile de administrarea sistemului 'udiciar, sint dispersate si nu desfasoara o activitate comuna si coerenta. 4e aceea, este necesar a crea o structura unica. --F. Reformarea sistemului de educatie 'uridica trebuie sa inceapa de la etapa instruirii universitare a viitorilor 'uristi. Bor fi luate masurile necesare pentru asigurarea unor standarde inalte si uniforme de instruire 'uridica si moralitate care sa constituie premisele admiterii in profesie. )nstruirea 'uridica, inclusiv programele instruirii continue, vor urmari consolidarea abilitatilor 'uridice, constientizarea problemelor deontologice si a celor ce tin de drepturile omului, precum de administrarea adecvata a 'ustitiei. &n alt obiectiv va fi a'ustarea cunostintelor obtinute la cerintele economiei de piata, pietei muncii, precum si ale comertului e(terior. &rmeaza a fi initiat si dezvoltat institutul propagarii cunostintelor 'uridice in vederea diminuarii nihilismului 'uridic din societate. --8. 4in punct de vedere al influentei asupra cresterii economice si reducerii saraciei, institutul 'ustitiei va asigura garantia ca obstacolele economice nu pot opri realizarea drepturilor persoanei in orice instanta 'udecatoreasca. +oate persoanele trebuie sa aiba dreptul la asistenta 'uridica necesara in procesul de 'udecata. *stfel, aspectele asigurarii accesului la 'ustitie trebuie sa ia forma unei politici consecvente a statului in cadrul careia sa fie e(pres determinate si bine conturate categoriile de beneficiari ai unor asemenea servicii, genurile asistentei acordate. )ntrucit cheltuielile de 'udecata constituie un impediment in realizarea 'ustitiei, acestea ar trebui revazute. )n acest conte(t, sistemul cheltuielilor de 'udecata e(istent (cheltuielile de e(pertiza, ta(a de stat, achitarea serviciilor avocatilor etc.) va fi analizat in vederea crearii unor mecanisme de stabilire a cheltuielilor de 'udecata reale si adecvate. &n alt aspect sensibil al asigurarii accesului la 'ustitie il constituie necesitatea asigurarii accesului publicului larg la sursele de informare 'uridica (acces la unele versiuni electronice ale bazelor de date ale actelor normative, difuzarea unor materiale 'uridice cu

caracter informativ, dezvoltarea continua a $entrului Republican de )nformatii 6uridice de pe linga Ministerul 6ustitiei etc.). --,. E(ecutarea hotaririlor 'udecatoresti (atit penale, cit si civile) de asemenea are deficiente grave. )n pofida reformelor realizate in domeniu, numarul de hotariri 'udecatoresti nee(ecutate ramine a fi foarte mare, fapt ce provoaca nemultumirea persoanelor implicate in acest proces. -?0. Este ingri'oratoare situatia condamnatilor din penitenciare. /umarul detinutilor, precum si termenul de detentie sint in crestere. )n prezent penitenciarele sint suprapopulate, conditiile de detinere in inchisori fiind calificate de diverse organisme nationale si internationale ca inumane si degradante. )n acelasi timp, adoptarea anuala a legilor cu privire la amnistia unor categorii de persoane nu s-a dovedit a fi un remediu eficient. -?1. &n alt aspect care trebuie abordat se refera la posibilitatea instituirii unor masuri orientate spre facilitarea solutionarii litigiului sau spre incura'area concilierii partilor pe cale amiabila inainte de inceperea procedurii in instanta de 'udecata sau chiar pe parcursul procesului. *ctualmente, institutul medierii este aplicabil doar in cazul procedurii penale. )ntroducerea acestui institut va permite a reduce considerabil cheltuielile persoanelor implicate in dezbateri 'udiciare si va contribui la micsorarea numarului de cauze e(aminate de catre instantele 'udecatoresti. *stfel se impune dezvoltarea si aplicarea in continuare a cailor alternative de solutionare a litigiilor.
Actiuni prioritare pentru anii $33'8$334

-?-. <egislatia; i) revizuirea cadrului 'uridic normativ, precum si a standardelor de elaborare a reglementarilor in domeniul 'ustitiei% ii) instituirea unui mecanism de evaluare a influentei legislatiei asupra proceselor sociale si economice, stabilirea indicatorilor de evaluare etc. -??. *ccesul la 'ustitie; i) elaborarea si implementarea politicii si legilor subsecvente in domeniul asistentei 'uridice garantate de stat% ii) elaborarea mecanismelor de acordare a asistentei 'uridice gratuite paturilor defavorizate ale populatiei% iii) asigurarea aplicarii permanente a cailor alternative de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea si arbitra'ul ('udecata arbitrala)% iv) e(aminarea posibilitatilor de diminuare a cheltuielilor 'udiciare% v) crearea conditiilor necesare in vederea asigurarii accesului publicului larg la informatia legala. -?9. #istemul 'udiciar; i) realizarea unor studii si evaluari care sa vizeze diverse aspecte ale organizarii si functionarii 'ustitiei din punct de vedere al prote'arii drepturilor persoanei si al perspectivelor de dezvoltare economica durabila% ii) ameliorarea posibilitatilor institutionale si organizarea adecvata a personalului 'ustitiei, evaluarea performantelor% de la institutiile financiare nebancare spri'inite de /oile )nitiative de )mprumut : R)# Q7M. roiectul de investitii si servicii r iii) asigurarea accesului la echipamentul si tehnologiile informationale performante. -?>. 4ezvoltarea sistemului de educatie 'uridica; i) revizuirea standardelor invatamintului 'uridic% ii) optimizarea programului de studii si a planurilor de invatamint% iii) initierea si dezvoltarea institutului de propagare a cunostintelor 'uridice. E(ecutarea eficienta a hotaririlor 'udecatoresti - evaluarea rezultatelor si a modului de functionare a sistemului actual de e(ecutare a hotaririlor 'udecatoresti.

1. #istemul 'udecatoresc # # Independenta siste!ului %udecatoresc rincipiul separarii puterilor in Republica Moldova si-a gasit realizarea in plan legal si institutional in cadrul unei reforme 'udiciare si de drept, care s-a declansat in 1,,6 in rezultatul adoptarii de catre

arlament a $onceptiei reformei 'udiciare si de drept in Republica Moldova. $onceptia prevede crearea cadrului legal adecvat si reformarea instutitionala. Cadrul legislativ $adrul legal include urmatoarele documente de baza; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9% - <egea privind organizarea 'udecatoreasca% nr.>19-A))) din 06.0F.1,,>% - <egea privind statutul 'udecatorului% nr.>99-A))) din -0.0F.1,,>% - <egea cu privire la $onsiliul #uperior al Magistraturii, nr.,9F-A))) din 1,.0F.1,,6% - <egea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a 'udecatorilor, nr. ,>0-A))) din 1,.0F.1,,6% - <egea privind colegiul de calificare si atestarea 'udecatorilor, nr.,9,-A))) din 1,.0F.,6% - <egea privind $urtea #uprema de 6ustitie, nr.F8, :A))) din -6.0?.1,,6% - <egea cu privire la instantele 'udecatoresti economice, nr.,F0-A))) din -9.0F. 1,,6% - <egea cu privire la sistemul instantelor 'udecatoresti militare, nr.8?6-A))) din 1F.0>.1,,6% - <egea cu privire la 'udecata arbitrala, nr.1-,-A)) din ?1.0>.1,,9% - <egea privind contenciosul administrativ, nr.F,?-A)B din 10.0-.-000% - $odul penal% nr.,8>-AB din 18.09.-00-% - $odul civil, nr.110F-AB din 06.06.-00-% - $odul de procedura civila, nr.-->-AB din ?0.0>.-00?% - $odul de procedura penala, nr. 1---AB din 19.0?.-00?% $onform normelor constitutionale au fost consfintite un sir de principii generale, cum ar fi; 'ustitia constituie atributia e(clusiva a statului (art.119 al $onstitutiei Republicii Moldova), 'ustitia se infaptuieste in numele legii (art.119 din $onstitutie), se asigura dreptul la aparare (art.-6), prezumtia nevinovatiei (art.-1), egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (art.16), se interzice infiintarea de instante e(traordinare (art.11>), se asigura independenta si inamovibilitatea 'udecatorilor si supunerea acestora numai legii (art.116), se garanteaza e(ercitarea cailor de atac (art.11,) etc. Cadrul institutional )n cadrul restructurarii sistemului 'udiciar s-a reusit de a introduce competenta 'udiciara in toate sferele de reglementare a relatiilor sociale. )nstituirea instantelor specializate - 'udecatoria economica si 'udecatoria militara - a condus la specializarea 'udecatorilor. )n acelasi timp, a fost modificat intr-un mod esential si statutul 'udecatorului, urmind ca acesta sa aiba la baza principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii. * fost instituita o noua structura responsabila de e(ecutarea hotaririlor 'udecatoresti non-privative de libertate si a deciziilor altor autoritati : 4epartamentul de e(ecutare a deciziilor 'udicare de pe linga Ministerul 6ustitiei, fapt care potrivit relatarilor a condus la o ameliorare nesemnificativa a situatiei in domeniu. rocesul de reforma este comple( si de lunga durata si e(perienta a demonstrat ca sistemul 'udiciar reformat dupa anul 1,,6 a inceput sa reprezinte un impediment in realizarea dreptului constitutional al persoanei vizind accesul liber la 'ustitie. 4esi reforma 'udiciara si de drept s-a promovat in decursul a mai multor ani, totusi, s-a reliefat necesitatea unei noi restructurari a 'udiciarului. $onform <egii nr. 19F1-AB din -1 noiembrie -00- despre modificarea $onstitutiei Republicii Moldova a fost pusa temelia unei noi organizari a sistemului instantelor 'udecatoresti, in scopul optimizarii acestuia, prin e(cluderea unei verigi, deoarece structura precedenta, in viziunea autoritatilor Republicii Moldova, s-a dovedit a fi foarte comple(a. rin adoptarea de catre arlament la 8 mai -00? a <egii nr. 1,1-AB cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative, a fost stabilit mecanismul de implementare in practica a noului sistem de instante. Proble!e e(istente 4esi a fost adoptat un spectru foarte larg de acte legislative si normative in domeniu, au fost realizate multe restructurari in plan institutional, totusi au ramas foarte multe chestiuni nesolutionate si care, in mod evident, aduc atingeri nu numai imaginii 'ustitiei, insa afecteaza grav nivelul de dezvoltare economica, sociala si politica a statului in general, imaginea si credibilitatea statului in

plan e(tern. )n primul rind, chestiunea independentei sistemului 'udiciar urmeaza a fi abordata atit din aspectul independentei la nivel de organizare 'udiciara, a intregului sistem de instante, cit si din punctul de vedere al independentei fiecarui 'udecator in parte. )n aceasta ordine de idei, trebuie relevat faptul ca potrivit articolului 11> din $onstitutia Republicii Moldova, 'ustitia se infaptuieste prin $urtea #uprema de 6ustitie, prin curtile de apel si prin 'udecatorii. "rganizarea instantelor 'udecatoresti, competenta acestora si procedura de 'udecata sint stabilite prin lege organica. <a rindul sau, articolul 116 din $onstitutia RepubliciiMoldova stabileste ca principiile independentei, impartialitatii si inamovibilitatii 'udecatorilor se reglementeaza potrivit legii, iar articolul 1-? al <egii #upreme stipuleaza ca $onsiliul #uperior al Magistraturii, dupa regulile organizarii 'udiciare, asigura numirile, deplasarile, promovarile si masurile disciplinare fata de 'udecatori. )n aceasta ordine de idei este relevant faptul ca continutul aceste norme constitutionale lasa sa subziste o incertitudine regretabila in ceea ce priveste e(tensiunea puterilor respective ale $onsiliului #uperior al Magistraturii si ale arlamentului. " alta problema o constituie asigurarea financiara si tehnico-materiala a instantelor 'udecatoresti. 4in cauza lipsei unei baze materiale adecvate si accesului la tehnologiile informationale performanente nu se reuseste sporirea operativitatii e(aminarii cauzelor in instante si nu se asigura accesul liber al persoanei la 'ustitie. *rticolul 1-1 al $onstitutiei Republicii Moldova stabileste o norma foarte generala vis-a-vis de resursele financiare ale instantelor 'udecatoresti care sint aprobate de arlament si sint incluse in bugetul de stat, iar toate indemnizatiile si alte drepturi ale 'udecatorilor sint stabilite prin lege. <a rindul ei, aceasta norma isi gaseste o reflectare mai detaliata intr-un sir de legi organice cum sint <egea cu privire la organizarea 'udecatoreasca, <egea cu privire la $onsiliul #uperior al Magistraturii, <egea cu privire la statutul 'udecatorului, etc. *sa fiind articolul -- din <egea cu privire la organizarea 'udecatoreasca stabileste e(pres ca mi'loacele financiare necesare bunei functionari a instantelor 'udecatoresti sint aprobate de arlament, la propunerea $onsiliului #uperior al Magistraturii, si sint incluse la bugetul de stat. *ceste mi'loace nu pot fi micsorate fara acordul $onsiliului #uperior al Magistraturii si se achita in mod regulat. )n principiu, aceasta norma nu suscita careva critici speciale, obiectivul aparent fiind cel de a asigura 'ustitiei un buget ce ar garanta impartialitatea 6ustitiei. )n practica, insa isca neliniste nivelul bugetar cuvenit 'ustitiei in anii viitori si trebuie de intreprins toate actiunile si necesare ca instantele 'udecatoresti sa beneficieze de conditii de lucru adecvate, in aspectul respectarii principiului ))) al recomandarii $onsiliului Europei R (,9) 1-. " alta problema este ca sistemul organizarii managementului 'ustitiei nu este pe deplin a'ustat la realitatile zilelor noastre. *naliza situatiei actuale arata ca structurile e(istente in Ministerul 6ustitiei, responsabile de administrarea sistemului 'udiciar in general sint dispersate si nu au o activitate comuna si coerenta, fapt ce influenteaza negativ asupra efecientei sitemului 'udiciar. " problema deseori abordata in raport cu $onsiliul #uperior al Mgistraturii, este principiul prezentei membrilor ne-magistrati in $onsiliul, care in sine nu este ceva contestabil si nu restringe principiul de independenta a corpului 'udiciar atita timp cit ne-magistratii nu constituie ma'oritatea. $it priveste independenta 'udecatorilor in parte, articolul 116 al <egii 3undamentale consacra e(pres ca 'udecatorii instantelor 'udecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili, potrivit legii. 6udecatorii instantelor 'udecatoresti se numesc in functie de resedintele Republicii Moldova, la propunerea $onsiliului #uperior al Magistraturii pentru prima data pe un termen de cinci ani, iar dupa e(pirarea acestui termen ei vor fi numiti in functie pina la atingerea plafonului de virsta. )n vederea realizarii normei constitutionale vizate articolul 11 din <egea cu privire la statutul 'udecatorului vine sa prezinte en detail mecanismul numirii 'udecatorilor. " prevedere a articolului vizat in prezent suscita multe discutii si se refera la reglementarea potrivit careia Gin cazul in care candidatura propusa pentru numirea in functia de 'udecator este respinsa de resedintele Republicii Moldova sau, dupa caz, de arlament, $onsiliul #uperior al Magistraturii, la aparitia unor circumstante noi in favoarea candidatului, este in drept sa propuna in mod repetat aceeasi candidatura. Respingerea, inclusiv respingerea repetata, de catre resedintele Republicii Moldova sau, dupa caz de arlament, $onsiliul #uperior al Magistraturii, la aparitia unor circumstante noi in favoarea candidatului, este in drept sa propuna in mod repetat aceeasi candidatura2. )n acest aspect, trebuie remarcat faptul ca toate deciziile privind 1viata2 profesionala a magistratului trebuie sa fie adoptate de $onsiliul si nu de puterea politica, daca se doreste respectarea independentei puterii 'udecatoresti si recomandarile $onsiliului Europei. Este necesar ca $onsiliul #uperior al Magistraturii sa fie constituit in ma'oritatea sa din 'udecatori alesi de catre omologii sai; astfel aceste corpuri vor realiza doua sarcini in acelasi timp; apararea

independentei 1e(terne2 a magistraturii (in special vis-a-vis de alte puteri ale statului) si prote'area independentei 1interne2 a magistratilor (in special prin raportarea la 1superiorii2 lor). 4e asemenea, $onsiliul #uperior trebuie sa aiba competenta de a lua decizii si nu numai de a da avize, pentru a combate ideea privind ierarhia in cadrul corpurilor 'udecatoresti. " alta deficienta grava a sistemului 'udiciar din Republica Moldova este formarea initiala a viitorilor 'udecatori si instruirea continua a 'udecatorilor in functie. )n acest aspect urmeaza a contura citeva chestiuni principiale. regatirea magistratilor nu poate fi lasata in competenta presedintilor instantelor. Este de de remarcat faptul ca conditia virstei de ?0 de ani pare a fi prea limitativa. 4aca luam in consideratie ca studentii de la drept isi iau licenta intre -? si -> de ani, atunci trebuie sa ne ingri'oreze faptul ca cei mai buni candidati vor fi 1pierduti 1 pentru magistratura, deoarece din momentul ce ei vor atinge conditia virstei cerute ei bineinteles vor gasi un serviciu mai atractiv. Rezumind cele relatate se contureaza clar ideea ca toate reformele initiate de la proclamarea independentei Republicii Moldova nu au atins inca in totalmente scopul scontat si evident necesita a fi promovate in continuare, intru asigurarea unei garantii reale a independentei sistemului 'udiciar, cit in ansamblu, cit si a fiecarui 'udecator in parte.+oate aceste reforme indiscutabil vor avea un impact pozitiv asupra societatii, vor contribui la sporirea eficientei institutiilor acesteia si la cresterea increderii in 'ustitie.
Prioritati pe ter!en scurt:

- consolidarea rolului si competentelor $onsiliului #uperior al Magistraturii% - constituirea unei structuri unitare care va fi responsabila de activitatile legate de asigurarea tehnica, materiala, organizatorica si financiara a instantelor 'udecatoresti% - elaborarea unui program de finantare a sistemului 'udiciar% - asigurarea accesului la tehnologiile informationale performante, )nternet sporirea independentei si responsabilitatii 'udecatorilor% - asigurarea activitatii optimale si eficiente a componentelor sistemului 'udiciar prin intermediul dotarii acestora cu tehnica si informatia necesara.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- revizuirea integrala a cadrului legal ce se refera la conditiile de accedere la functia de 'udecator, garantiile acordate atit la numirea in functie cit si in procesul dezvoltarii carierei acestuia% - ameliorarea capacitatilor institutionale si organizarea adecvata a managementului sistemului 'udiciar% - asigurarea recrutarii persoanelor calificate pentru functiile de 'udecator si ameliorarea competentei profesionale a acestora prin crearea )nstitutului /ational al Magistraturii, care sa asigure formarea initiala (ine(istenta pentru moment) si continua a acestora.
# $ Cooperarea %udiciara in !aterie civila si penala

$ooperarea 'uridica si 'udiciara internationala si armonizarea reglementarilor interne cu normele europene reprezinta un instrument pentru participarea la realizarea unui spatiu 'uridic european armonios, simplificat si coerent, in care se reduc posibilitatile de aparitie a conflictelor de legi si durata desfasurarii diferitelor proceduri, cre.ndu-se totodata facilitati pentru cetatenii Republicii Moldova si straini, inclusiv pentru investitiile straine.

Cadrul legislativ $adrul legal este constituit din tratate si conventii internationale, si legi nationale; - $onventia de la Iaga privind procedura civila, la care Republica Moldova a aderat prin legea nr.11?6-A)) din 9 august 1,,-% - $onventia europeana privind asistenta 'uridica in materie penala si rotocolul aditional la aceasta $onventie, $onventia fiind ratificata prin legea nr.1??--A))) din -6 septembrie 1,,F, iar rotocolul prin <egea nr.1>0-AB din 1F mai -001%

- $onventia Europeana cu privire la e(tradare si cele doua rotocoale *ditionale la aceasta $onventie, ratificate prin legea nr. 118?-A))) din 19 mai 1,,F, iar rotocoalele aditionale - prin <egea nr.-68-AB din -1 iunie -001 si, respectiv prin <egea nr.-F0-AB din -1 iunie -001% - $onventia de la /eJ-Ror5 privind recunoasterea si e(ecutarea sentintelor arbitrale straine, la care Republica Moldova a aderat prin hotarirea arlamentului nr.8F-A)B din 10 iulie 1,,F% - $onventia $#) privind asistenta 'uridica si raporturile de drept in procesele civile, familiale si penale, ratificata prin hotarirea arlamentului nr.90--A))) din 16 martie 1,,>% - tratatele bilaterale privind asistenta 'uridica incheiate intre Republica Moldova si Rom.nia, &craina, 3ederatia Rusa, Republica <ituania, Republica <etona si Republica +urcia% - $onventia europeana privind transferul persoanelor condamnate% - $onventia europeana privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala% - $onventiile $onsiliului Europei penala si civila asupra coruptiei% - #tatutul $urtii enale de la Roma% - $onstitutia Republicii Moldova din -,.0F.1,,9% - <egea privind organizarea 'udecatoreasca, nr. >19 : A))) din 06.0F.1,,>% - $odul de procedura civila, legea nr. -->AB din ?0.0>.-00?% - $odul de procedura penala, legea nr. 1---AB din 19.0?.-00?% - <egea cu privire la rocuratura nr. 118-AB din 19 martie -00?% - Regulamentul Ministerului 6ustitiei, aprobat prin Iotarirea =uvernului nr. 1-, din 1> februarie -000. $adrul legislativ national in materia cooperarii 'udiciare nu este suficient, privit prin prisma evolutiei si dinamicii dezvoltarii statelor in ansamblu si gama raporturilor nou-aparute.

Cadrul institutional 4in perspectiva impactului si consecintelor sale, armonizarea pe care o presupune, cooperarea 'uridica si 'udiciara internationala are un rol important in crearea unui sistem 'uridic modern, corespunzator unui stat de drept, democratic, care serveste o societate vie si diversa. Republica Moldova trebuie sa fie pe deplin constienta de aceste interese si de avanta'ele e(istente si, mai ales, de cele care pot fi create prin rigoare si coerenta, action.nd in consecinta in primul rind in vederea realizarii unuia dintre interesele fundamentale ale societatii Republicii Moldova - integrarea europeana. $odul de procedura civila al Republicii Moldova stipuleaza ca modul de stabilire a relatiilor intre instantele 'udecatoresti din Republica Moldova si cele straine se determina de legislatia Republicii Moldova sau de tratatul international la care aceasta este parte. *stfel, delegarea instantei 'udecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu poate fi e(ecutata in cazul in care e(ecutarea ar fi in contradictie cu suveranitatea Republicii Moldova sau ar ameninta securitatea ei sau nu este de competenta instantei 'udecatoresti. 4elegarea instantei 'udecatoresti straine se e(ecuta in modul stabilit de legislatia Republicii Moldova, daca tratatul international la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. 4e asemenea, instantele 'udecatoresti ale Republicii Moldova pot da delegatii instantelor 'udecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura. $apitolul )A din $odul de procedura penala prevede principiile generale referitor la reglementarea 'uridica a asistentei 'uridice internationale, a conditiilor si modului de e(ecutare a cererilor de comisie rogatorie ale statelor straine, de transmitere a unor cereri de asistenta 'uridica formulate de instantele de urmarire penala din Republica Moldova, a principiilor procedurii de e(tradare at.t in cazurile cind Republica Moldova este statul solicitat cit si atunci c.nd este stat solicitant, principiile procedurii de recunoastere a sentintelor pronuntate de autoritatile 'udiciare straine, a celei de transfer de condamnati. )n conte(tul celor relatate trebuie relevat faptul ca adresarile privitor la asistenta 'uridica internationala in materie penala se fac prin intermediul Ministerului 6ustitiei sau al rocuraturii =enerale direct siQsau prin intermediul Ministerului *facerilor E(terne al Republici Moldova, cu e(ceptia cazurilor cind, pe baza de reciprocitate, se prevede o alta modalitate de adresare. <egea cu privire la rocuratura, stabileste ca una din atributiile de baza ale procuraturii este asigurarea in limitele competentei sale a asistentei 'uridicein materie penala si colaborarea internationala in domeniul dreptului. otrivit Regulamentului Ministerului 6ustitiei, una din sarcinile principale a ministerului este

participarea la protectia 'uridica internationala a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor. )ntru realizarea acestui deziderat, o functie a Ministerului 6ustitiei se refera la prezentarea, in modul stabilit, a propunerilor vizind incheierea tratatelor internationale intre Republica Moldova si alte state cu privire la asistenta 'uridica si poarta tratativele respective% incheie acorduri privind colaborarea 'uridica cu organele respective ale statelor straine si organizatiile internationale, organizeaza indeplinirea tratatelor privind asistenta 'uridica, precum si altor tratate% pregateste propuneri privind aderarea Republicii Moldova la actele internationale in domeniul dreptului, furnizeaza, la cererea organizatiilor internationale, informatii privind legislatia, practica 'udiciara, colaboreaza cu organismele internationale in domeniul 'ustitiei. +otodata, trebuie remarcat faptul ca, potrivit legilor Republicii Moldova de ratificare a tratatelor internationale, aplicarea carora presupune implementarea unor activitati ce tin de cooperare in materia asistentei 'uridice, se face referire e(presa la competentele Ministerului 6ustitiei si ale rocuraturii =enerale . *stfel, cu titlu de e(emplu poate fi invocata <egea recenta cu privire la ratificarea $onventiei penale privind coruptia, in corespundere cu articolul - al careia s-a stabilit ca autoritatile centrale responsabile pentru punerea in aplicare a $onventiei sint rocuratura =enerala : pentru cererile de asistenta formulate in faza urmaririi penale, inclusiv pentru cererile de e(tradare si Ministerul 6ustitiei : pentru cererile de asistenta 'udiciare in faza de 'udecata si de e(ecutare a pedepsei, precum si pentru cererile de e(tradare.

Proble!e e(istente $u toata evolutia pozitiva din acest domeniu din ultimul timp, legislatia procesual-penala nu este pe deplin conforma dispozitiilor unor conventii si tratate regionale, bi- si multilaterale. *stfel, in caz de refuz de e(tradare a cetateanului Republicii Moldova este obligatorie preluarea urmaririi lui penale pentru infractiunea comisa in statul solicitant. +ratatele bilaterale cu unele state (&craina, Rom.nia etc) prevad la fel transfer de proceduri represive in unele cazuri e(pres prevazute. $u toate acestea in capitolul respectiv din $ o astfel de procedura lipseste complet. E(ista alte lipsuri in sectiunile ce se refera la e(tradare (spre e(emplu cele legate de arestarea preventiva a persoanei ce urmeaza a fi e(tradata sau in cazul c.nd persoana a carei e(tradare se solicita se afla in arest provizoriu in alt stat etc), de acordare a asistentei 'udiciare. $entralizarea activitatilor legate de cooperarea 'udiciara, pare a fi prea sofisticata, tinind cont de dinamica proceselor, e(aminate la nivel global. "r, aceasta Gcentralizare e(agerata2 a atributiilor poate constitui un impediment evident pentru operativitatea e(aminarii cauzelor cu tenta transnationala. )n vederea solutionarii acesteia rocuratura =enerala accepta e(ecutarea cererilor de comisie rogatorie e(pediate ei in direct fie prin fa(, tele( sau prin orice alt mi'loc ce lasa urma scrisa (cu transmiterea ulterioara a actelor pe calea prevazuta de lege) in baza principiului de reciprocitate stabilit cu unele procuraturi din spatiul $#) si europene. Ramine in continuare sa persiste problema insuficientei resurselor umane, financiare, organizationale (mi'loace de telecomunicatii moderne, accesul la tehologiile informationale performante, etc.), care sigur constituie un impediment substantial in cazul e(tinderii procedurilor de cooperare 'udiciara. &n alt aspect al cooperarii 'udiciare internationale, care trebuie relevat este cel al necunoasterii sau cunoasterii superficiale de catre persoanele implicate in procesul de infaptuire a 'ustitiei a normelor internationale in domeniul de referinta, lipsa unor Gbune practici2 si unor e(emple concrete care sa fie mediatizate cit mai larg, in vederea raspindirii informatiilor despre procedurile aplicabile in cadrul cooperarii 'udiciare internationale. *fara de cele e(puse este necesara intensificarea cooperarii 'udiciare in cadrul proceselor regionale lansate in ultimii ani, destinate tarilor care si-au manifestat tendinta de a se integra in &niune Europeana, cum ar fi spre e(emplu actul de #tabilitate. entru a consolida legaturile si participarea Republicii Moldova la procesul de emergenta al spatiului 'udiciar european, urmeaza a indeplini formalitatile necesare pentru semnarea si ratificarea mai multor conventii in domeniul asistentei 'uridice si 'udiciare adoptate in cadrul $onsiliului Europei, si evident a'ustarea cadrului normativ la prevederile acestora. *ceasta armonizare consecventa a legislatiei nationale, constituie o prioritate pentru Republica Moldova si, desigur, este considerata un pas important in conditiile tendintei tarii noastre de integrare in &niunea Europeana. &rmare a evaluarii situatiei la capitolul cooperarea 'udiciara a Republicii Moldova se distinge clar necesitatea stabilirii unor prioritati de ameliorare atit al cadrului legal, cit si al cadrului institutional.

Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea legii cu privire la asistenta (cooperarea) 'udiciara ('uridica) internationala a Republicii Moldova, care ar reglementa intreg spectrul de asistenta, cum ar fi transferul de proceduri represive, de e(tradare, de transfer de condamnati etc.% - ratificarea $onventiei /atiunilor &nite cu privire la combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere si a rotocoalelor aditionale la aceasta% - evaluarea multidimensionala a subiectilor si procedurilor e(istente din domeniul cooperarii 'udiciare, in vederea optimizarii acestuia si a'ustarii noilor realitati de cooperare% - desemnarea unor 'udecatori, procurori Gde legatura2 fie doar in cadrul curtilor de apel, in vederea descentralizarii si facilitarii activitatilor legate de cooperarea 'udiciara in materie penala si civila% - initierea unor cursuri de formare a 'udecatorilor si procurorilor in domeniul cooperarii 'udiciare, precum si a functionarilor altor autoritati care sunt implicati in activitatii de colaborare internationala.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- organizarea unor seminare, conferinte internationale cu tematica cooperarii 'udiciare internationale destinate atit persoanelor care infaptuiesc, cit si celor care contribuie la infaptuirea 'ustitiei% - dotarea instantelor 'udiciare si a procuraturilor cu mi'loace de telecomunicatii moderne, asigurarea accesului la tehnologiile informationale performante% - participarea activa la procesele regionale lansate in domeniul cooperarii 'udiciare% - incheierea acordurilor bilaterale in domeniul cooperarii 'udiciare, precum si ratificarea conventiilor multilaterale care vor contribui la facilitarea activitatilor in domeniul de referinta% - contribuirea la asigurarea permanenta a compatibilitatii cadrului legal national cu prevederile tratatelor internationale in domeniul cooperarii 'udiciare si implementarea acestor norme in cadrul normativ intern.

Manage!entul frontierelor si cooperarea transfrontaliera

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

Cooperarea =ransfrontaliera

(F,) )ntensificarea contactelor si capacitatii regionale transfrontaliere prin preluarea oportunitatilor si provocarilor care rezulta din e(tinderea &E - )ncura'area initiativelor locale si regionale in vederea stabilirii si dezvoltarii cooperarii transfrontaliere. - )mplementarea activitatilor bazate pe prioritatile regionale, dezvoltate in cooperare cu domeniile vizate. - *tragerea atentiei speciale la implementarea noilor rograme de Becinatate si sustinerea dezvoltarii acestora prin implicarea activa la nivelurile locale si regionale. - *sigurarea unui suport la dezvoltarea resurselor umane si a altor capaciti ai autoritatilor locale si regionale pentru a asigura o eficienta implementare a actiunilor de cooperare transfrontaliera.
Manage!entul frontierei

(9,) 4ezvoltarea unui sistem eficient si comprehensiv de management a frontierei de stat in toate sectoarele de frontiera ale Moldovei, inclusiv sectorul transnistrean. - )mplementarea $onceptiei privind controlul frontierei de stat, adoptate la 9 decembrie -00?, in special ransformarea 4epartamentului +rupelor de graniceri intr-un organ de e(ecutare a normelor de drept si efectuarea amendamentelor corespunzatoare la legislatia nationala.

- #porirea cooperarii intre agentiile competente (dintre autoritatile implicate in gestionarea frontierei de stat), la fel ca si cooperarea cu tarile vecine, inclusiv demarcarea frontierelor si incheierea unor acorduri de cooperare. - )nitierea elaborarii unei strategii ample de instruire si aplicatii in domeniul managementului frontierei de stat, inclusiv imbunatatirea cunostintelor in domeniul standardelor si regulamentelor #chengen. - Modernizarea echipamentului si dezvoltarea infrastructurii pentru o gestionare eficienta a frontierei de stat. (>0) )ntensificarea Ui facilitarea cooperNrii transfrontaliere intre Moldova, statele membre ale &E Ui tarile vecine. - $ontinuarea G rocesul #Vder5Vping2 - 4ezvoltarea cooperarii regionale intre organele de drept relevante (politie, graniceri, servicii de migratiune si azil, vama).

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

# Manage!entul frontierei

3rontiera de stat a Republicii Moldova include sectorul de frontiera cu &craina (care coincide cu fostul hotar administrativ intre R## Moldova si R## &craineana), si sectorul de frontiera cu Rom.nia, care pina la -F august 1,,1 era o parte din frontiera de stat dintre &R## si Rom.nia. <ungimea frontierei de stat a Republicii Moldova cu Rom.nia este de 689 5m. <ungimea totala a frontierei de stat a Republicii Moldova cu &craina este de 1--- 5m, dintre care 9>? 5m trec pe sectorul transnistrean si nu sint sub controlul statului moldovenesc.
# # Pa*a si controlul frontierei de stat

aza si controlul frontierei de stat a Republicii Moldova este organizata in conformitate cu prevederile tratatelor si acordurilor bilaterale cu statele vecine si legislatiei interne a Republicii Moldova, precum si in cadrul cooperarii internationale si regionale in domeniu. Cadrul legislativ $adrul 'uridic intern al managementului frontierei de stat a Republicii Moldova include; - $onstitutia Republicii Moldova din -, iulie 1,,9% - $odul cu privire la contraventiile administrative din -, martie 1,8>% - <egea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr.108-A))) din 1F mai 1,,9% - <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova nr. -6,-AB din , octombrie 1,,9% - <egea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte nr. -F?-A))) din , noiembrie 1,,9% - <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova nr. -F>-A))) din 10 noiembrie 1,,9% - <egea cu privire la securitatea de stat nr. 618-A))) din ?1 octombrie 1,,>% - <egea privind organele securitatii statului nr.611,-A))) din ?1 octombrie 1,,>% - $odul penal al Republicii Moldova, adoptat prin <egea nr. ,8>-AB din 18 aprilie -00-% - <egea cu privire la migratiune nr. 1>18-AB din 06 decembrie -00-% - $odul de procedura penala al Republicii Moldova, adoptat prin <egea nr. 1---AB din 19 martie -00?% - <egea privind activitatea operativa de investigatii nr. 9>-A))) din 1- aprilie -009% - $onceptia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, adoptata prin Iotarirea arlamentului nr. 9F,-AB din 9 decembrie -00?. $adrul 'uridic international, care reglementeaza separat functionarea frontierei moldo-rom.ne, include; - *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul Rom.niei privind calatoriile reciproce ale cetatenilor din -, iunie -001% - *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul Rom.niei privind readmisia strainilor din -F iulie -001% - rotocolul intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova si )nspectoratul =eneral al olitiei de 3rontiera din Ministerul de )nterne al Rom.niei privind calatoriile reciproce ale

cetatenilor din -F septembrie -001. entru o functionare mai buna a frontierei, cadrul 'uridic moldo-rom.n trebuie sa fie completat cu acorduri privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera, redemarcare, precum si cu un acord interdepartamental referitor la readmisia persoanelor. 4rept baza 'uridica pentru activitatea frontierei de stat moldo:ucrainene servesc urmatoarele tratate si acorduri internationale; - +ratat de buna vecinatate, prietenie si colaborare intre Republica Moldova si &craina, semnat la -? octombrie 1,,- (a intrat in vigoare la > ianuarie 1,,F)% - +ratat intre Republica Moldova si &craina cu privire la frontiera de stat, semnat la 18 august 1,,, (a intrat in vigoare la 18 noiembrie -001)% - *cord intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineana si simplificarea formalitatilor la trecerea frontierei de catre cetatenii care locuiesc in raioanele de frontiera, din 11 martie 1,,F% - *cord intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene din 11 martie 1,,F% - *cord intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei privind preluarea si returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineana din 11 martie 1,,F% - *cord intre =uvernul Republicii Moldova si $abinetul de Ministri al &crainei privind calatoriile fara vize ale cetatenilor din 18 mai -001% - rotocol intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova si $omitetul de #tat pentru paza frontierei de stat al &crainei privind interactiunea la punctele de trecere peste frontiera de stat moldo-ucraineana din ? noiembrie -001% - rotocol intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova si $omitetul de stat pentru paza frontierei de stat al &crainei privind interactiunea in interesele pazei frontierei de stat moldo-ucrainene din -1 februarie -00?% - rotocol intre Ministerul *facerilor )nterne al Republicii Moldova, 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova si Ministerul *facerilor )nterne al &crainei, $omitetul de #tat pentru paza frontierei de stat al &crainei privind preluarea si returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineana din F octombrie -00?% - rotocoalele intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova, 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si *dministratia #erviciului =raniceresc de #tat al &crainei, #erviciul Bamal de #tat al &crainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere rutiere G$riva : Mamaliga2, GMedve'ia : Delionaia2, G<arga : Celimenti2, G7riceni - Rossosani2, G=iurgiulestiReni2 din 1- ianuarie -009% - rotocol intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova si *dministratia #erviciului =raniceresc de #tat al &crainei cu privire la activitatea reprezentantilor de frontiera din -F ianuarie -00>% - rotocol intre #erviciul =raniceri al Republicii Moldova si *dministratia #erviciului =raniceresc de #tat al &crainei cu privire la cooperarea organelor operative din -- aprilie -00>. Cadrul institutional <a frontiera de stat activeaza ca coordonator #erviciul =raniceri si alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale in limita competentelor sale, prin adoptarea masurilor politice, diplomatice, de organizare 'uridica, economice, graniceresti, operative de investigatii, de recunoastere, de protectie a mediului, sanitaro-epidemiologice si de alta natura, in vederea asigurarii securitatii frontierei tarii. )nteresele Republicii Moldova la frontiera de stat sint reprezentate de #erviciul =raniceri, care isi desfasoara activitatea in baza principiilor legalitatii, transparentei, respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. =ranicerii raspund pentru circulatia legala a persoanelor si mi'loacelor de transport si autorizeaza trecerea acestora peste frontiera. 4e competenta granicerilor, tine asigurarea securitatii frontierei intre punctele de trecere, controlul circulatiei persoanelor si mi'loacelor de transport prin punctele de trecere, si gestionarea frontierei de stat ca a unui mecanism unic. aza frontierei de stat, care trece prin spatiul aerian se pune in seama unitatilor de aparare antiaeriana ale Ministerului *pararii. )nsa starea actuala a mi'loacelor tehnice de descoperire, urmarire si nimicire a posibilului infractor al spatiului aerian permite doar de a observa ceea ce se petrece in spatiul aerian. entru rezolvarea sarcinilor sale functionale, colaboratorii #erviciului =raniceri in perimetrul zonei de frontiera, sectorului moldovenesc al apelor de frontiera, insulelor din aceste ape, unde este instituit regimul de frontiera, in punctele de trecere ale frontierei de stat, precum si in raioanele de frontiera

au dreptul; - sa se afle in orice sector al localitatii, sa circule pe teritoriul lui in timpul e(ercitarii atributiilor de serviciu, sa ceara proprietarilor si beneficiarilor de terenuri din zona de frontiera sa ofere locuri si sa asigure conditiile necesare pentru circulatia patrulelor de graniceri% - sa retina cu a'utorul patrulelor de graniceri si sa efectueze controlul corporal al persoanelor, fata de care e(ista temeiuri de a fi suspectate de incalcarea regimului frontierei de stat, regimului de frontiera sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat, sa aduca aceste persoane in subunitatile #erviciului =raniceri sau in alte locuri pentru a clarifica circumstantele incalcarii% sa opreasca si sa retina mi'loacele de transport care au incalcat regimurile mentionate pentru a clarifica circumstantele incalcarii% - sa realizeze retinerea administrativa a persoanelor care au incalcat regimul frontierei de stat, regimul de frontiera sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat pe o durata de pina la ? ore pentru intocmirea procesului-verbal, iar in cazul necesitatii identificarii acestora (daca contravenientii nu au asupra lor actele de identitate) si clarificarii circumstantelor comiterii contraventiei pe un termen de peste -9 de ore cu sanctiunea procurorului% sa supuna persoanele retinute controlului corporal, sa verifice documentele lor, sa controleze lucrurile gasite asupra lor si in caz de necesitate sa le ridice. entru fiecare caz de retinere administrativa, control corporal, control si confiscare a lucrurilor gasite la persoana retinuta se intocmeste proces-verbal% - sa faca insemnarile respective in documentele pentru dreptul de trecere a frontierei de stat, iar in caz de necesitate sa le ridice temporar, precum si sa ridice documentele straine si cele falsificate% - sa aplice armele, tehnica de lupta, mi'loacele specifice din dotare, forta fizica, ciinii de serviciu in cazurile si in conditiile prevazute de legislatia Republicii Moldova. )n prezent, #erviciul =raniceri numara >>00 militari, care-si fac serviciul in organele centrale, detasamentele de graniceri, comenduiri, pichete si la punctele de trecere ale frontierei de stat. e sectorul apusean al frontierei de stat se afla circa ?0 pichete de graniceri si , puncte internationale de trecere. <a frontiera de stat intre Republica Moldova si &craina sint plasate circa 90 pichete (in sectoarele de nord si de sud) si F8 puncte de trecere (inclusiv -- internationale, 1F interstatale si ?, locale). )n viitorul apropiat pe aceste sectoare numarul de pichete va spori din considerentul ca va fi stabilita protectia frontierei de stat moldo-ucrainene in sectorul de centru in cazul solutionarii conflictului transnistrean. " alta problema consta in aceea, ca desi la frontiera moldo-ucraineana sunt trei categorii de puncte de trecere - internationale, interstatale si locale, pina acum inca nu toate prevederile acordului despre functionarea lor se respecta. )n scopul pazei eficiente a frontierei de stat #erviciul =raniceri colaboreaza cu autoritatile administratiei publice centrale, locale, intreprinderi, institutii si organizatii, precum si cu organele similare ale altor state in modul stabilit de tratatele (acordurile) internationale cu caracter interdepartamental la care Republica Moldova este parte. *ctualmente, a fost efectuata tranzitia de la trupele de graniceri la #erviciul =raniceri pentru crearea unei autoritati profesionale in domeniul pazei si controlului frontierei de stat a Republicii Moldova. " astfel de trecere, a fost realizata mai ales in perspectiva aderarii viitoare a Republicii Moldova la &niunea Europeana, si a'ustarea graduala a #erviciului =raniceri la standardele comunitare. )ntegrarea in &niunea Europeana necesita de r.nd cu altele respectarea unui sir de conditii printre care; - demarcarea clara a frontierei% - mentinerea unor relatii bune de colaborare cu statele vecine% - paza si controlul frontierei de stat de catre structurile civile (sau care dupa structura si inzestrarea lor s-au dovedit a fi de caracter civil)% - armonizarea cadrului legislativ in domeniul frontalier, corespunzator standardelor &niunii Europene% - dezvoltarea infrastructurii pichetelor si punctelor de trecere, precum si dotarea lor cu echipamentele speciale% - un efectiv de paza a frontierei condus eficient, bine instruit, pregatit, inzestrat% - colaborarea bilaterala si multilaterala, privind paza frontierei de stat cu statele vecine. )n marea lor ma'oritate aceste obiective sunt formulate in $onceptia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, conform careia #erviciul =raniceri se va transforma intr-o autoritate specializata a administratiei publice centrale, parte componenta a sistemului organelor securitatii statului, abilitat cu realizarea sarcinilor ce tin de inviolabilitatea frontierei de stat si asigurarea integritatii teritoriale, care contribuie la asigurarea securitatii nationale.
Prioritati generale pe ter!en scurt:

- intreprinderea masurilor necesare pentru implementarea $onceptiei pazei frontierei de stat, inclusiv modificarea si completarea unor acte legislative in domeniul frontalier% - adoptarea <egii cu privire la #erviciul =raniceri al Republicii Moldova.
Prioritati pe ter!en scurt la frontiera !oldo-ro!?na:

- semnarea si punerea in aplicare a tratatelor de baza si acordurilor intre Republica Moldova si Rom.nia% - semnarea +ratatului intre Republica Moldova si Rom.nia privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera% - semnarea *cordului intre =uvernul Republicii Moldova, $abinetul de Ministri al &crainei si =uvernul Rom.niei privind cooperarea in punctele si centrele comune de contact% - semnarea *cordului intre =uvernul Republicii Moldova, $abinetul de Ministri al &crainei si =uvernul Rom.niei privind infiintarea $entrului $omun de $ontact =alati. - semnarea rotocolului intre #erviciul =raniceri al Republicii Moldova si )nspectoratul =eneral al olitiei de 3rontiera Rom.ne din Ministerul *dministratiei si )nternelor al Rom.niei in scopul indeplinirii misiunilor specifice.
Prioritati pe ter!en !ediu la frontiera !oldo-ro!?na:

- armonizarea reglementarilor legislatiei nationale cu cele internationale, indeosebi cu cele ale &niunii Europene% - redemarcarea frontierei de stat moldo-rom.ne (reinnoirea materialelor de demarcare).
Prioritati pe ter!en scurt la frontiera !oldo-ucraineana:

- semnarea +ratatului intre Republica Moldova si &craina privind regimul frontierei de stat precum este prevazut in +ratatul privind frontiera de stat din 18 august 1,,,% - definitivarea demarcarii frontierei de stat, inclusiv pe sectorul de centru. - realizarea prevederilor *cordului intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv pe sectorul transnistrean. - realizarea unor masuri de utilare genistica si tehnica a frontierei de stat dintre Republica Moldova si &craina%
# $ Personalul- instruirea- disciplina si conduita

Efectivul actual al #erviciului =raniceri (>>00 persoane) este de doua ori mai redus decit cel necesar. )narmati practic numai cu arme usoare, ceea ce ar corespunde standardelor unui serviciu specializat al ordinii de drept, granicerii totusi au nevoie de o pregatire speciala in acest domeniu. )n cadrul #erviciului =raniceri a fost elaborat si dezvoltat un sistem de instruire care are anumite caracteristici specifice, indreptat spre asigurarea respectarii prevederilor legislatiei in vigoare si tratatelor internationale. Eficienta #erviciului =raniceri depinde in mare masura de disciplina si conduita personalului in serviciu la hotarul tarii. 4esi se considera ca nivelul de coruptie in #erviciul =raniceri aproape foarte redus, totusi este necesar de a intreprinde masuri preventive in institutia data, de altfel ca si in intreaga societate.
Prioritati pe ter!en scurt:

- utilizarea mai eficienta a posibilitatilor institutiilor de invatam.nt din tarile vecine pentru pregatirea colaboratorilor de nivel superior, precum si organizarea la nivel national a sistemului de instruire a granicerilor.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- sporirea efectivului #erviciului =raniceri pina la limita acoperirii deficitului de personal e(istent% - edificarea unui $entru de instruire si perfectionare a resurselor umane implicate in paza si controlul frontierei.

$ C++PERAREA =RA<S;R+<=A,IERA # # Protectia !ediului incon%urator

rotectia mediului incon'urator constituie o prioritate nationala care vizeaza in mod direct conditiile de viata si sanatate a populatiei, realizarea intereselor social-economice, precum si capacitatea de dezvoltare durabila a societatii pe viitor. "biectivul general al protectiei mediului in Republica Moldova este definit in $onstitutia Republicii, *rt. ?F (1) care stipuleaza Gdreptul fiecarei persoane la un mediu incon'urator neprime'dios din punct de vedere ecologic pentru viata si sanatate, precum si la produse alimentare si obiecte de uz casnic inofensiveW. $oncomitent prin *rt. ?F (-) 1#tatul garanteaza fiecarui om dreptul la accesul liber si la rasp.ndirea informatiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la conditiile de viata, la calitatea produselor alimentare si a obiectelor de uz casnic 1.
# # # Cadrul institutional Cadrul institutional - nivelul national

arlamentul Republicii Moldova - $omisia pentru administrarea publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului; e(amineaza si adopta <egi in domeniu, participa in comisii de lucru, etc. =uvernul Republicii Moldova : Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale (MER/) : infiintat anterior in 1,88 ca 4epartamentul rotectia Mediului )ncon'urator si Resurselor /aturale, reorganizat cu statut de Ministerul Mediului in 1,,8, actual restructurat in baza Iotaririi =uvernului nr. ?>6 din 6.09.09 cu privire la functiile de baza, structura si efectivul : limita ale MER/ cu functiile de baza; elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul protectiei mediului si utilizarii rationale a resurselor naturale. #ubdiviziunile MER/ includ; - )nstitutul /ational de Ecologie ()/E$"); asigura activitatea stiintifica a Ministerului si subdiviziunilor sale in domeniul protectiei mediului. - )nspectoratul Ecologic de #tat; controlul privind respectarea prevederilor actelor legislative privind protectia mediului si utilizarea rationala a resurselor naturale, efectuarea e(pertizei ecologice de stat. - #erviciul Iidrometeorologic de #tat (inclusiv $entrul Monitoring Ecologic )ntegrat si managementul informational din cadrul 4irectiei monitoring al calitatii mediului); asigura monitorizarea calitatii aerului, apei si solului precum si formularea masurilor necesare pentru prevenirea poluarii. rin restructurarea actuala a autoritatii centrale pentru protectia mediului si resurse naturale Ministerului Ecologiei si Resurselor /aturale i-au fost atribuite functii suplimentare in elaborarea si promovarea politicii in utilizarea durabila a resurselor naturale, fiind redus numarul de personal cu -0S. #tatele de personal aprobate (?F persoane) sunt insuficiente pentru elaborarea si promovarea politicii in domeniul mediului, utilizarii durabile a resurselor naturale, concomitent cu onorarea obligatiunilor statului, asumate prin ratificarea a 18 conventii internationale de mediu, care reglementeaza activitatile social-economice ale tarii. 3unctionarea efectiva a organelor de mediu depinde de pregatirea lor profesionala si prezenta mecanismelor prin care ministerul isi poate e(ercita functiile. roblemele de mediu afecteaza intreaga societate, avind impact direct asupra sanatatii populatiei si economiei nationale. rin urmare solutionarea acestor probleme tine de competenta organelor publice centrale de specialitate. *ctualmente in cadrul ministerelor ramurale nu e(ista subdiviziuni sau cel putin persoane abilitate cu functii de elaborare si promovare a politicii de protectie a mediului in ramura administrata. $adrul institutional : nivel local; *gentiile Ecologice +eritoriale ale )nspectoratului Ecologic de #tat% "rganele administratiei publice locale (primariile) )n conformitate cu legislatia de mediu autoritatilor administratie publice locale ii revine rolul responsabil in organizarea implementarii la nivel local a politicii privind protectia mediului si utilizare rationala a resurselor naturale. 4e mentionat, ca dupa reforma teritorial administrativa din anul -00? au fost lichidate sectiile protectia mediului, din cadrul consiliilor 'udetene. #tructura actuala a consiliilor raionale nu include subdiviziuni respective. #erviciilor ecologice raionale, conform functiilor abilitate le revine supravegherea si controlul respectarii legislatiei de mediu de catre agentii economici locali. *utoritatile *dministratiei ublice <ocale sunt responsabile de organizarea si implementarea politicii de mediu in teritoriul administrat.

Prioritati pe ter!en scurt:

desemnarea responsabililor cu functii de protectia mediului incon'urator in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale% asigurarea implementarii principiilor Gsubsidiaritatii2 si Gpro(imitatii2 privind descentralizarea competentelor si responsabilitatilor de mediu in cadrul autoritatilor administratiei publice locale prin crearea sectiilor de protectie a mediului.
Prioritati pe ter!en !ediu:

intarirea capacitatii institutionale ale autoritatii centrale pentru mediu si resurse naturale prin ma'orarea efectivului pentru crearea sectiei legislative abilitata cu functii de transpunere a legislatiei &E% stabilirea conlucrarii intersectoriale in solutionarea problemelor de mediu prin integrarea aspectului de mediu in strategiile de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei nationale, in special energetica, transport, industrie si agricultura% crearea in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale a subdiviziunilor abilitate cu functii de protectie a mediului in ramura administrata.
# # $ Cadrul legislativ ori*ontal

7azele politicii de mediu in etapa de tranzitie la economia de piata au fost puse de <egea nr. 1>1>A)) din 16.0>.,? privind protectia mediului incon'urator. *ceasta lege vizeaza in mod direct securitatea ecologica a populatiei, utilizarea rationala a resurselor naturale, precum si conservarea naturii si protectia mediului. *ctualmente cadrul 'uridic in domeniul protectiei mediului este alcatuit din mai multe tratate si conventii internationale, legi si de regulamente, instructiuni, hotariri de guvern, etc., printre care sunt; $onventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (7erna, 1, septembrie 1,,F), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 1>96-A)) din -? iunie 1,,?% $onventia privind evaluarea impactului asupra mediului incon'urator in conte(t transfrontier (Espoo, -> februarie 1,,1), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 1>96-A)) din -? iunie 1,,?% $onventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale (Ielsin5i, 1F martie 1,,-), ratificata prin hotar.rea arlamentului /r. 1>96-A)) din -? iunie 1,,?% $onventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale (Ielsin5i, 1F martie 1,,-), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 1>96-A)) din -? iunie 1,,?% $onventia privind diversitatea biologica (Rio de 6aneiro, > iunie 1,,-), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 9>F-A))) din 16 martie 1,,>% $onventia cadru a /atiunilor &nite privind schimbarile climatice $$/&#$ (Rio de 6aneiro, 1- iunie 1,,-), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 909-A)) din 1- iunie 1,,>% $onventia privind poluarea transfrontiera a aerului la distante mari (=eneva, 1? noiembrie 1,F,), ratificata prin hotar.rea arlamentului /r. ?,,-A))) din , iulie 1,,>% $onventia privind protectia stratului de ozon (Biena, -? martie 1,,>), rotocolul de la Montreal referitor la substantele ce distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1,F,), ratificata prin Iotar.rea parlamentului /r. ,66-A)) din -F iulie 1,,6% $onventia privind controlul asupra transportarii transfrontiere a deseurilor periculoase si neutralizarea lor (7asel, -- martie 1,8,), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. 1>,,-A))) din 10 martie 1,,8% $onventia natiunilor &nite privind combaterea desertificarii in tarile afectate de seceta, ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. ->F-A)B din -9 decembrie 1,,8% $onventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului 4unarea (#ofia, -6 iunie 1,,9), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. ?-?-A)B din 1F martie 1,,,% $onventia privind accesul la informatie, participarea publicului la procesul adoptarii deciziilor si accesul la 'ustitie privind problemele de mediu (*arhus, -, iunie 1,,8), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. ?96-A)B din F aprilie 1,,,% $onventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1,F1), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r. >09-A)B din 19 iulie 1,,,% $onventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (7onn, 1,F,), *cordul

privind conservarea liliecilor din Europa si *cordul privind conservarea pasarilor migratoare de apa african-euro-asiatice, ratificate prin Iotar.rea arlamentului /r. 1-99 -A)B din -8 septembrie, -000% $onventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie ($)+E#), (Pashington, 0? martie 1,F?), ratificata prin Iotar.rea arlamentului /r.1-96 -A)B din -8 septembrie, -000% $onventia privind poluantii organici persistenti, (#toc5holm, -? mai-001), ratificata prin <egea /r.90 -AB din 1, februarie, -009.$onventia privind peisa'ul european (3lorenta, )talia -0 octombrie -000) ratificata prin Iatarirea arlamentului /r. >?6 : AB din 1- octombrie -001% $onventia de la Rotterdam privind procedura de consimtamint in cunostinta de cauza aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticidelor care fac obiectul comertului international (Rotterdam, "landa, 10 septembrie 1,,8) ratificata prin Iotarirea arlamentului /r. ?8, : AB din -> noiembrie -009. $odul funciar, nr. 8-8-A)) din -> decembrie 1,,1% $odul subsolului, nr.1>11-A)) din 1> iunie 1,,?% $odul apelor, nr.1>?--A)) din -- iunie 1,,?% $odul silvic, nr.88F-A))) din -1 iunie 1,,6% <egea privind protectia mediului incon'urator, nr.1>1>-A)) din 16 iunie 1,,?% <egea regnului animal, nr.9?,-A))) din -F aprilie 1,,>% <egea cu privire la zonele si f.siile de protectie a apelor, r.urilor si bazinelor de apa, nr.990-A))) din -F aprilie 1,,>% <egea cu privire la resursele materiale secundare, nrF8F-A))) din -6 martie 1,,6% <egea privind principiile urbanismului si amena'area teritoriului, nr.8?>-A))) din 1F mai 1,,6% <egea privind e(pertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului incon'urator, nr.8>1-A))) din -, mai 1,,6 % <egea cu privire la resursele naturale, nr.110--A))) din 6 februarie 1,,F% <egea cu privire la regimul produselor si substantelor nocive, nr.1-?6-A))) din ? iulie 1,,F% <egea privind protectia aerului atmosferic, nr. 19---A))) din 1F decembrie 1,,F% <egea cu privire la radioprotectie si securitatea nucleara, nr. 1990-A))) din -9 decembrie 1,,F% <egea privind deseurile de productie si mena'ere, nr. 1?9F-A))) din 0, octombrie 1,,F% <egea cu privire la activitatea hidrometeorologica, nr. 1>?6-A))) din -> februarie 1,,8 % <egea pentru modificarea si completarea <egii privind protectia mediului incon'urator, nr.1>?,-A))) -> februarie 1,,8% <egea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1>90-A))) din -> februarie 1,,8% <egea privind fondul ariilor naturale prote'ate de stat 1>?8-A))) din -> februarie 1,,8% <egea cu privire la apa potabila, nr. -F--A)B din 10 februarie 1,,,% <egea privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate /r.??--A)B din -6 martie 1,,,% <egea cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale, nr.>,1-A)B din -? septembrie 1,,,% <egea privind tratatele internationale ale RM nr. >,>-A)B din -9 septembrie 1,,,% <egea cu privire la protectia plantelor, nr.61--A)B din 01 octombrie 1,,,% <egea nucului, nr.6>8-A)B din -, octombrie 1,,,% <egea turismului, /r.F,8-A)B din 11 februarie -000% <egea privind securitatea industriala a obiectelor industriale periculoase, nr. 80?-A)B din 11 februarie -000% <egea privind terenurile proprietatea publica si delimitarea lor, nr.,81-A)B din 11 mai -000% <egea pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, nr.1091-A)B din 1> iunie -000% <egea privind conservarea energiei, nr. 11?6-A)B din 1? iulie -000% <egea privind accesul la informatie nr. ,8--A)B din 11 mai -000% <egea privind securitatea biologica /r. F>>-AB din -1 decembrie -001% <egea pentru ratificarea rotocolului privind poluantii organici persistenti si a rotocolului privind metalele grele, nr. 1018-AB din -> aprilie -00-% <egea pentru ratificarea rotocolului de la $artagena privind securitatea biologica, nr.1?81-AB din 11 octombrie -00-% <egea pentru aderarea RM la rotocolul de la CHoto, nr -,-AB din 1? februarie -00?.

<uind in consideratie prevederile <egii privind protectia mediului incon'urator, in baza careia au fost elaborate legi pentru toate domeniile mediului, putem constata ca actualmente Republica Moldova dispune de un cadru legislativ adecvat. rivita prin prisma dezvoltarii durabile si din perspectiva aderarii a tarii la &niunea Europeana se impune o abordare noua a problemelor de mediu, conform conventiilor si acordurilor ratificate. <egislatia europeana de mediu constituie astazi un punct de reper pentru numeroase state in elaborarea legislatiei nationale de mediu si reprezinta un model de colaborare intre state. rocesul de armonizare a legislatiei asumat prin ratificarea in anul 1,,8 de catre Republica a G*cordului de arteneriat si $ooperare intre Republica Moldova si &niunea Europeana2 a fost initiat doar pentru un singur sector : managementul deseurilor. 4esi au fost intreprinsi de'a pasi importanti in directia apro(imarii legislatiei de mediului, in care s:au reflectat principiile de baza ale dreptului de mediu comunitar, mecanismul de implementare al acestuia ramine a fi imperfect si poarta un caracter mai mult declarativ. &n aspect pozitiv al legislatiei e(istente este si stipularea clara a procedurilor evaluarii impactului activitatilor economice asupra mediului incon'urator, organizate la etapa de planificare a activitatii, conform <egii privind e(pertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului incon'urator, nr.8>1-A))) din -, mai 1,,6. roblemele ma'ore ale legislatiei de mediu constau in caracterul declarativ ale acestora, bazandu-se pe principii generale ale documentelor internationale, dar fara a avea o argumentare economica si stiintifica a problemelor de mediul la nivel national. *cest lucru poate fi e(plicat de asemenea si prin faptul ca ma'oritatea actelor legislative de mediu au fost elaborate pina a fi adoptata <egea nr. F80AB din -F.1-.-001 privind actele legislative. $adrul legislativ de regula, este elaborat de un grup mic de anga'ati ale ministerelor, in ma'oritatea cazurilor, ne fiind 'uristi (anga'area 'uristilor necesita resurse financiare, care nu se aloca din bugetul de stat). 4in lipsa unei argumentari economice, inclusiv a estimarii costului de implementare a actelor adoptate, cele din urma nu au acoperire financiara, si prin urmare nu pot fi realizate. 4e asemenea, se atesta lipsa mecanismului de aplicare a multor legi adoptate. *ceasta se e(plica prin potentialul redus a autoritatii centrale pentru promovarea consistenta al principiile de protectie a mediului, prin fluctuatia cadrelor din cauza salariilor mai mici (pe parcursul a patru ani salariile au ramas constante). )ndeosebi sunt declarative mecanismele economice de stimulare activitatilor de protectie a mediului, inclusiv in domeniul gestionarii deseurilor. *rt. -? al <egii privind deseurile de productie si mena'ere, nr. 1?9F din ,.10.,F, prevede G stabilirea ta(elor preferentiale la impozitarea venitului provenit din colectarea si furnizarea materiilor prime secundare (deseurilor)% alocarea fondurilor din bugetul de stat si bugetele locale pentru realizarea masurilor privind utilizarea si prelucrarea deseurilor% acordarea de inlesniri fiscale si credite preferentiale persoanelor fizice si 'uridice care utilizeaza deseurile ii calitate de materii prime. $ele mentionate mai sus sunt doar stipulari, fara a fi implementate de facto. 4e asemenea nu este reglementat (at.t prin acte legislative, c.t si prin cele normative) mecanismul economic al perceperii platilor pentru colectarea speciilor florei spontane (in primul r.nd, al plantelor medicinale) si a unor specii faunistice (insecte, melci, broaste etc.). rincipalele instrumente economice utilizate in tara pentru protectia mediului se refera la amenzi si despagubiri pentru pre'udiciul cauzat, acordarea de autorizatii si drepturi de practicare a unor activitati aferente valorificarii resurselor naturale. )nstrumentele nominalizate sunt putin eficiente din cauza nivelurilor 'oase a acestora, precum si din motivul ca cadrul legal nu presupune masuri drastice de constr.ngere in cazul neonorarii la timp a obligatiilor pentru pre'udiciul cauzat mediului ambiant. $onform art. 1F9 al +ratatului $E, politica de mediu a comunitatii se bazeaza pe urmatoarele principii; - Gpoluatorul plateste2; cine provoaca daune mediului urmeaza sa compenseze dauna in intregime% - Gactiunii preventive2 : e mai usor sa previi de cit sa combati% - Gprecautia2 : luarea masurilor de precautie in scopul prevenirii poluarii% - Gintegrarea2 : politica de mediu devine o politica orizontala pentru alte politici comunitare% - Gpro(imitatea2- presupune asumarea de catre autoritatile locale a responsabilitatii privind managementul deseurilor si poluarea produsa in cadrul unei localitati concrete% - Gsubsidiaritatea2 - descentralizarii competentelor si responsabilitatilor de mediu, Gcentru2 nu intervine decit intr-o maniera subsidiara, atunci cind #tatele Membre nu pot realiza in masura suficienta unele actiuni% - Gpretul reflecta cheltuielile2 : preturile bunurilor sau serviciilor trebuie sa includa toate cheltuielile,

inclusiv cele legate de impactul negativ asupra mediului. <egislatia nationala contine partial primele 9 principii, ceea ce nu poate fi mentionat despre ultimele trei. Referitor la responsabilitatile de protectie a mediului la nivel de autoritate publica locala aceste au fost atribuite, dar nu se realizeaza in practica pe motivul potentialului uman si financiar redus. )nsa pina astazi in legislatia de mediu nu este transpus principiul Gpretul reflecta cheltuielile2, lipsesc mecanisme de aplicare a principilor declarate. "data cu dezvoltarea politicii de mediu au fost adoptate un sir de instrumente financiare si tehnice pentru reglementarea mediului; rogramul <)3E, eco-etichetarea, auditul de mediu, cele mai bune tehnologii disponibile, sistemul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor publice si private, criteriile aplicate de inspectoratele ecologice in statele membre pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, ta(ele la emisiile bio(idului de carbon si energie. <egea nr. 1>90-A))) din ->.0-.,8 privind plata pentru poluarea mediului are drept obiectiv crearea unui sistem de activitate economica in care devine neconvenabila cauzarea oricarui pre'udiciu mediului prin stabilirea anumitor ta(e pentru poluatori. *ceste ta(e sunt acumulate in 3ondurile ecologice locale si national, infiintate conform <egii privind protectia mediului incon'urator nr. 1>1> : A)) din 16.06.,?. Resursele acumulate sunt gestionate conform Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Iotarirea =uvernului nr. ,88 din -1.0,.,8, si se utilizeaza inclusiv la crearea infrastructurii privind protectia mediului. $it priveste compensarea daunelor cauzate mediului, in $odul *dministrativ sunt stabilite amenzi calculate in salarii medii lunare, care insa nu reflecta nici pe departe valoarea reala a pre'udiciului cauzat mediului. Ma'oritatea legilor ce reglementeaza administrarea componentelor mediului incon'urator includ stipulari generale privind responsabilitatea pentru starea mediului, fara a fi insotite de un mecanism concret in acest domeniu. 4esi periodic se faceau amendamente la $odul *dministrativ, aceasta se refera, in special la impunerea unor amenzi deluzorii pentru vatamarea, colectarea, vinarea sau capturarea unor specii de plante si animale prote'ate de stat si mai putin la poluarea difuza a mediului, care poate avea efecte dintre cele mai grave asupra echilibrului ecologic si asupra sanatatii oamenilor. /oua redactie a $odului *dministrativ, inclusiv compartimentul protectia mediului este discutata in arlament pe parcursul a ? ani. *ceasta versiune contine amenzi mult mai drastice, amenzi pina la >00 de salarii medii, ce cu adevarat va realiza principiul Gpoluatorul plateste2. /ecesitatea de a promova o politica unica in domeniul medului si folosirii resurselor naturale, de a implementa cerintele ecologice in procesul reformarii economiei nationale, orientarea politica spre integrare europeana au conditionat revizuirea politicii de mediu si elaborarea unui document conceptual nou in domeniu; $onceptia politicii de mediu, aprobat prin Iotarirea arlamentului Republicii Moldova nr. 60>:AB din -.11.-001, care are urmatoarele obiective principale; prevenirea si reducerea impactului negativ al activitatii economice asupra factorilor de mediu, resurselor naturale si sanatatii populatiei in conte(tul dezvoltarii durabile a tarii% asigurarea securitatii ecologice a tarii. +otodata, necesita a mentiona faptul ca obiectivele acestei conceptii au un caracter general, fara a specifica domeniile prioritare. $oncomitent cadrul 'uridic al protectiei mediului este asistat de un sir de strategii si programe nationale. &n alt document strategic de dezvoltare a societatii este #trategia $restere Economica si Ridicarea #araciei, aprobata recent. <a compartimentul mediul si utilizarea durabila a resurselor naturale au fost fi(ate urmatoarele obiective; - prevenirea si reducerea degradarii resurselor naturale si eficientizarea utilizarii acestora% - mentinerea calitatii mediului ca factor ce asigura pastrarea sanatatii si calitatii vietii% - crearea unui sistem eficient de monitorizare, prevenire si compensare a pagubelor cauzate de calamitatile naturale. 4irectiile prioritare de activitate in scopul realizarii obiectivelor stabilite nu sunt clar definite, deoarece nu contin indici de monitorizare. 7unaoara Greducerea poluarii resurselor acvatice2, sau Ge(tinderea fondului forestier2 urmeaza a fi indicate concret cu cite procente se va e(tinde fondul forestier. +otodata necesita a mentiona ca nu toate compartimentele de mediu si-au gasit reflectare in #$ER#, lipseste total compartimentul Gprotectia aerului2, Ggestionarea deseurilor2 fiind reflectata partial, nu sunt incluse actiuni de implementare a conventiilor internationale ratificate de tara, etc. E(tinderea &niunii Europene de la 1 mai -009 a determinat o schimbare istorica pentru &niune in termeni politici, geografici si economici, consolidind in continuare interdependenta politica si economica dintre &E si Moldova. E(tinderea ofera &E si Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relatie de continua apropiere mergind dincolo de cooperare, de a implica intr-o masura semnificativa integrarea economica si de a aprofunda cooperarea politica. )n acest conte(t a fost aprobat lanul

de actiuni &E : Moldova. "biectivele de baza la capitolul GMediul2 sunt; - )ntreprinderea masurilor pentru asigurarea conditiilor de buna guvernare buna a domeniului protectiei mediului implementarea acestora % - )ntreprinderea activitatilor in vederea prevenirii degradarii mediului, protectiei sanatatii populatiei si utilizarii rationale a resurselor naturale, in conformitate cu anga'amentele #ummit-ului de la 6ohannesburg% - )ntensificarea colaborarii in domeniul protectiei mediului. *ctiunile ce vin sa realizeze obiectivele stabilite nu sunt bine definite pe compartimentele de mediu, iar unele sunt foarte generale. )ntegrarea cerintelor protectiei mediului in reforma economica si politica sectoriala este de o importanta primordiala in etapa realizarii reformelor profunde in toate domeniile social : economice. +ratatul de la *msterdam (1,,F) a intarit principiul dezvoltarii durabile a mediului, mentionind necesitatea abordarii intersectoriale a mediului si integrarea politicii de mediu in toate politicile de ramura. *stfel, de rind cu programele de protectie a mediului, au fost elaborate strategii si programe de sector si de ramura care includ si masuri de protectie a mediului. )n perioada 1,,>--009, mare avanta' pentru Republica Moldova a avut procesul G&n mediu pentru Europa2, la care Republica Moldova este reprezentata la cel mai inalt nivel in organizatiile internationale de mediu. +otodata necesita a mentiona si faptul ca ma'oritatea conventiilor au fost ratificate anterior adoptarii <egii nr. >,>-A)B din -9.0,.,, privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, care impune ratificarea conventiei concomitent cu aducerea in concordanta a legislatiei nationale cu prevederile acesteia. 4in aceasta cauza prevederile multor conventii nu au fost transpuse in legislatia nationala. 4e asemenea, se atesta lipsa unei conlucrarii interministeriale la implementarea conventiilor ratificate, fapt ce impiedica onorarea obligatiunilor asumate de tara. *ctualmente sunt in derulare mai multe proiecte in domeniul implementarii conventiilor internationale, si anume; - roiectul =E3- /&4 G Evaluarea la nivel national a necesitatilor pentru consolidarea capacitatii de management global a mediului2 prevede elaborarea planului /ational de actiuni pentru implementarea a trei conventii ($onventia privind diversitatea biologica, $onventia privind schimbarile climatice, $onventia privind combaterea desertificarii in tarile afectate de seceta). - roiectul 7MQ3=M G*ctivitatile de promovare a implementarii $onventiei #toc5holm privind poluantii organici persistenti in Republica Moldova are ca scop elaborarea lanului national in domeniul mentionat, lunid in consideratie si prevederile $onventiei 7asel si $onventiei Roterdam. $onstitutia garanteaza, de asemenea, accesul publicului la informatia veridica de mediu, prevedere pe cit de importanta, pe atit dificil de implementat in practica. *utoritatile publice sunt obligate sa furnizeze informatie despre starea mediului, despre calitatea produselor alimentare si a obiectelor de uz casnic, precum si despre masurile intreprinse pentru redresarea situatiei. *utoritatea centrala pentru mediu si subdiviziunile subordonate prezinta informatii anuale despre activitatea lor si despre starea mediului incon'urator. <egea privind administratia publica locala stipuleaza ca Gdeciziile primariilor si consiliilor e(ecutive raionale de interes public vor fu aduse la cunostinta publicului larg prin intermediul mi'loacelor de informare in masa2. *cest procedeu insa poarta mai mult un caracter sporadic, chiar contradictoriu uneori, in functie de furnizor. )n cadrul MER/ a fost creat $entrul )nformational de Mediu, dotat cu tehnica de calcul si multiplicare, cone(iune la )nternet, pagina Peb si biblioteca. *ceste au fost posibile gratie sustinerii =uvernului Regatului 4anemarcii prin intermediul proiectului G*sistenta acordata Republicii Moldova in implementarea $onventiei de la *arhus. rioritati in domeniul protectie mediului2. )n linii generale se poate de constatat ca din punct de vedere conceptual si mai putin din punct de vedere tehnic legislatia nationala privind informarea publica este a'ustata la prevederile legislatiei europene.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea politicii de mediu cu stipularea unor obiective clar definite conform prevederilor conventiilor internationale ratificate%
Prioritati pe ter!en !ediu:

elaborarea lanului de actiuni in domeniul armonizarii bazei legislative si normative de mediu la directivele &niunii Europene, cu estimarea costului implementarii acestora% elaborarea noii redactiei a <egii privind protectia mediului incon'urator. elaborarea si aprobarea G lanului de *ctiuni in domeniul fortificarii capacitatii privind

implementarea integrata prevederilor conventiilor de la Rio (?) in scopul utilizarii durabile a resurselor naturale si protectia mediului global2% elaborarea mecanismelor de implementare a legislatiei prin adoptarea regulamentelor, instructiunilor, ghidurilor, etc. )ncluderea prevederilor legate de stabilirea deducerilor din impozitul pe profit al intreprinderilor a cheltuielilor aferente activitatilor orientate spre protectia sau restabilirea resurselor naturale, valorificare deseurilor, etc. Revederea nivelului amenzilor si despagubirilor pentru pre'udiciul cauzat mediului, pe directia sporirii numarului de salarii minime ce urmeaza a fi percepute pentru contraventiile respective. fortificarea si perfectionarea cadrului legislativ ramural in corespundere cu e(igentele de protectie a mediului% reviziuirea si aprobarea standardelor si indicilor de monitoring al starii mediului% )ntroducerea noilor indici si standarde pentru domeniile neacoperite actual% perfectarea cadrului institutional de monitoring si stocare a datelor in corespundere cu cerintele internationale% dotarea $entrului )nformational de Mediu cu facilitati tehnice de difuzare a informatiei de mediu. sporirea nivelului de cunostinte ecologice ale populatiei, inlesnirea accesului la informatii privind mediul ambiant si participarea publicului la luarea deciziilor privind managementul resurselor naturale% elaborarea strategiei nationale de educatie ecologica% crearea centrelor locale de informare si consultanta ecologica.
# # & Protectia aerului at!osferic

#chimbarea climei din ultimul deceniu impune fi(area obiectivelor tot mai stricte vis-a-vis de protectia mediului. Emisiile gazelor cu efect de sera si a substantelor ce distrug stratul de ozon, a poluantilor organici persistenti si a metalelor grele au alertat comunitatea mondiala silind-o sa intreprinda masuri colective in elaborarea si implementarea programelor de prevenire a poluarii aerului. $onform aprecierilor e(pertilor efectuate in cadrul proiectului =E3- /&4 (M"<Q,FQ=?1Q*Q1=,,) 1*sigurarea suportului Republicii Moldova in vederea pregatirii comunicarii nationale in corespundere cu obligatiunile sale fata de $onventia /atiunilor &nite privind #chimbarea $limei2, precum si conform calculelor suplimentare, indeplinite de )nspectoratul Ecologic de #tat cu folosirea 1Manualului pe )nventarierea Emisiilor in atmosfera2 EME Q$"RR/*)R2 si a datelor nationale privind bilantul termoenergetic si indicii de producere, emisiile nationale anuale antropice la urmatoarele substante in aerul atmosferic in anul 1,,8 s-au redus in comparatie cu 1,,0; #"( de 8 ori, /"( apro(imativ de > ori, $"B/M apro(imativ de ? ori, $" de ? ori, /I? apro(imativ de - ori. *ctualmente indicii complecsi ai poluarii atmosferei () *6) in republica au variat in anul -00- de la 0,,1 (mun. 7ender) pina la 11,-? (mun. $hisinau). $el mai inalt grad de poluare a atmosferei, dupa concentratiile medii anuale, a fost inregistrat; pentru suspensii solide : 1,F $M*% pentru dio(id de sulf : 1,- $M*% pentru dio(id de azot : 1,> $M* si pentru formaldehida : -,6 $M* in mun. 7alti% pentru monoo(idul de carbon : 0,> $M* in mun. +iraspol% pentru fenol : 0,8 $M* in mun. $hisinau si pentru sulfatii solubili : 0.0F $M* in mun. Ribnita. #urse principale de poluare ale aerului sunt mi'loacele de transport, sectorul energetic, cauzele fiind; utilizarea e(cesiva a mi'loacelor uzate de transport, folosirea carburantilor de calitate 'oasa, capacitatea redusa si depasita a instalatiilor de purificarea emisiilor, utilizarea tehnologiilor de producere depasite, lipsa unui monitoring al poluarii aerului cu recuperare a pre'udiciului cauzat. $ompetentele in domeniul protectiei aerului atmosferic, conform $apitolului )) al <egii nr. 19---A))) din 1F. 1-. ,F privind protectia aerului atmosferic; =uvernul efectueaza administrarea in domeniul protectiei aerului atmosferic prin intermediul Ministerului Ecologiei si Resurselor /aturale, al Ministerului #anatatii, precum si al autoritatilor administratiei publice locale in conformitate cu legislatia% - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale elaboreaza si promoveaza politica ecologica in domeniu% elaboreaza programele ecologice si directiile prioritare privind protectia aerului atmosferic% efectueaza monitorizarea poluarii aerului% etc.% - Ministerul #anatatii promoveaza politica de asigurare a calitatii aerului corespunzatoare securitatii sanatatii si bunastarii oamenilor% stabileste $oncentratiile Ma(im *dmisibile ($M*) de poluanti si gradul de influenta fizica nociva a acestora asupra aerului atmosferic% stabileste dimensiunile

zonelor de protectie sanitara pentru obiectele cu surse de poluare chimica si fizica ai atmosferei% stabileste Emisia <imitat *dmisibila (E<*) de microorganisme si substante biologice% etc.% - autoritatile administratiei publice locale elaboreaza masurile de amena'are si de creare a spatiilor verzi in localitati% asigura planificarea si realizarea masurilor de prevenire a actiunilor nocive ale poluantilor asupra aerului atmosferic% etc. <egea nr. 19---A))) din 1F.1- ,F privind protectia aerului atmosferic are drept obiective pastrarea puritatii si ameliorarea calitatii aerului atmosferic, prevenirea si reducerea efectelor nocive ale factorilor fizicii, chimicii, biologici, etc. #tandardele pentru emisii de la sursele de poluare sunt specificate in ="#+:urile adoptate in perioada e(- sovetica, care difera de cele aplicate in &E. <egea sus:mentionata nu reflecta in masura necesara prevederile conventiilor internationale, inclusiv a directivelor &E. Reglementarea emisiilor in aerul atmosferic se efectueaza prin stabilirea $M*, de poluanti in atmosfera pentru diferite zone si intervale timp, conform <istei $M*, aprobate de Ministerul #anatatii al &R##, iar pentru fiecare sursa de poluare stationara se elibereaza normativele emisiilor limitat admisibile in baza criteriului calitatii aerului cu evidenta $M* a poluantilor in aerul atmosferic al localitatilor. $alcularea E<* se efectueaza conform G)nstructiuni pentru normarea dega'arilor de substante poluante in aerul atmosferic2. #pre deosebire conventiile ratificate in domeniul mentionat, inclusiv directivele &E reglementeaza poluarea aerului prin stabilirea GBalorii <imite de Emisii2, baz.ndu-se pe cele mai bune tehnici disponibile. )n scopul ameliorarii calitatii aerului a fost aprobat prin Iotarirea =uvernului nr. 109F din 09.10.-001 G rogramul de diminuare a poluarii aerului de catre mi'loacele de transport auto2, care propune un nou mod de solutionare a problemelor abordate. entru asigurarea implementarii prevederilor $onventiei privind protectia stratului de ozon a fost adoptata Iotarirea =uvernului nr.1069 din 11.11.1,,, privind rogramului national de suprimare esalonata a substantelor ce distrug stratul de ozon in Republica Moldova. rin intermediul proiectului G#tructura )nstitutionala pentru implementarea rotocolului de la Montreal in Moldova2, sustinut de &/E a fost perfectionat sistemului informational privind colectarea, analiza si transmiterea informatiei despre activitatile intreprinse intru protectia stratului de ozon% elaborat Regulamentul cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate. roblema schimbarilor climaterice prezinta o deosebita importanta pentru Republica Moldova, in acest sens a fost aprobata Iotarirea arlamentului nr. 909 : A))) din 16.0?.1,,> pentru ratificarea $onventia cadru a /atiunilor &nite pentru schimbari climaterice. )n cadrul primei comunicari nationale au fost trasate principalele actiuni de atenuare a impactului provocat de schimbarile climaterice. )n virtutea e(istentei reglementarilor nationale in domeniul protectie mediului este insuficient reglementata problema constituirii unui mecanism de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera (=E#). ina in prezent nu sunt adoptate acte normative speciale ce ar reglementa emisiile de =E# , nu a fost adoptata o strategie concreta privind reducerea emisiilor de =E#. +inind cont ca prin <egea nr. -,-AB din 1?.0-.-00? a fost ratificat rotocolului CHoto (adoptat la 11 decembrie 1,,F) este e(trem de important ca Republica Moldova sa preia e(perienta altor tari in elucidarea clara a pozitiei sale in implementarea mecanismului $4M in mod practic si eficient. roiectul regional =E3-&/4 G)ntarirea capacitatii pentru )mbunatatirii )nventarului =azelor cu Efect de #era (=E#)2 are ca scop adaptarea metodologie ) $$ 1,,6 privind estimarea emisiilor de =E# la conditiile nationale, stabilirea unei echipe de e(perti antrenati in estimarea emisiilor =E#.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare a testarii ecologice si a controlului instrumental de stat al mi'loacelor de transport auto% - realizarea masurilor privind implementarea $onventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi si rotocoalelor acesteia in str.nsa coordonare cu punctul focal national al $onventiei, inclusiv; a) aderarea Republicii Moldova la rotocolul din 1,,9 referitor la finantarea pe termen lung a rogramului de $ooperare in domeniul Monitorizarii si Evaluarii +ransportului oluantilor *tmosferici la 4istante lungi in Europa (EME ), lu.nd in consideratie prevederile art. , al acestei $onventii% b) ratificarea rotocolului privind combaterea acidificarii, eutroficarii si ozonului la nivelul solului, semnat de Republica Moldova in anul -000.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea rogramelor nationale de implementare a rotocoalelor de la *arhus privind poluantii organici persistenti si metalelor grele, ratificate de Republica Moldova in anul -00- in str.nsa

coordonare cu punctul focal national al $onventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi% - inventarierea surselor de poluare cu instituirea registrului de agenti poluatori% - crearea unui sistem unic integrat pentru efectuarea inventarierii emisiilor de poluanti in atmosfera; cu impact asupra distrugerii stratului de ozon, eutroficare si acidogeneratorilor, precursorilor de ozon troposferic, gazelor cu efect de sera, poluantilor organici persistenti, metalelor grele si altor substante specifice, cu determinarea si stabilirea unei abordari metodologice unice de dezvoltare a cadastrului si raportarii respective% - sporirea capacitatii laboratoarelor de aer pentru efectuarea cercetarilor si dezvoltarilor stiintifice, controlului, monitoringului si evaluarii efectelor poluantilor atmosferici asupra componentelor mediului si ecosistemelor. - elaborare unui proiect nou de lege (sau modificarea legii e(istente) privind protectia aerului atmosferic, care ar ingloba aspectele prioritare a actelor internationale ratificate, in cadrul #trategiei de apro(imare a legislatiei de mediu la directivele &E si lanului de actiuni respectiv% - elaborarea cadrului legal privind implementarea a proiectelor conform Mecanismului de dezvoltare ne-poluanta ($lean 4evelopment Mechanism) a rotocolului de la CHoto a $onventiei $adru a /atiunilor &nite privind #chimbarea $limei% - efectuarea unui studiu national de fezabilitate privind potentialul implementarii Mecanismului de dezvoltare ne-poluanta in Republica Moldova, cu identificarea potentialului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pe sectoare, posibilitatilor de implementare a tehnologiilor prietenoase mediului, cailor de finantare.
# # ' Manage!entul deseurilor si a substantelor periculoase

1.1.9. Managementul deseurilor si a substantelor periculoase #porirea consumului in ultimele decenii a adus la cresterea globala a volumelor de deseuri mena'ere solide. "menirea zi de zi este chemata sa contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activitatile umane. Bolumul deseurilor de productie si mena'ere acumulate constituie circa 6 mln. tone, inclusiv 1- mii tone deseuri to(ice. #alubrizarea localitatilor a fost si continua sa ramina o problema dificila. 3iecare localitate din tara dispune actualmente de 1-- gunoisti si, de regula acestea nu sint amena'ate conform standardelor de salubrizare. #uprafata rampelor de depozitare a deseurilor in localitatile rurale si urbane, conform datelor )nspectoratului Ecologic de #tat, constituie 1?09 ha, iar conform *nuarului statistic al Moldovei doar 19-, 6 ha sunt autorizate pentru depozitarea deseurilor mena'ere solide in localitatile urbane. +inind cont de raportul populatiei urbane de >>,9S fata de cea rurala de 9>.6S constatam ca in localitatile rurale se manifesta o gestionare neadecvata a deseurilor mena'ere prin e(tinderea suprafetelor gunoistilor neautorizate, care conduce la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice. =estionarea deseurilor este reglementa de <egea nr. 1?9F-A))) din ,.10.,F privind deseurile de productie si mena'ere, care stabileste cadrul 'uridic al managementului deseurilor in procesul de formare, acumulare, transportare, eliminare a acestora. *tributiile de baza privind gestionarea deseurilor; - =uvernul organizeaza elaborarea si aproba rogramul de stat de valorificare a deseurilor de productie si mena'ere, asigura realizarea acestuia% coordoneaza pe linia gestionarii deseurilor activitatea ministerelor, departamentelor si altor autoritati subordonate% - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale detine rolul principal in elaborarea politicii in gestionarea deseurilor% efectueaza controlul de stat asupra respectarii de catre persoanele fizice si 'uridice a legislatiei privind gestionarea deseurilor% elibereaza si retrage autorizatiile pentru desfasurarea activitatii de gestionare a deseurilor% efectueaza e(pertiza ecologica a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, inhumare si distrugere a deseurilor% - Ministerul #anatatii efectueaza supravegherea sanitaro-epidemiologica a formarii, transportarii, depozitarii, prelucrarii, neutralizarii, utilizarii, inhumarii si distrugerii deseurilor, ia deciziile privind prevenirea incalcarilor legislatiei sanitare% stabileste gradul de to(icitate a deseurilor, elaboreaza $lasificatorul deseurilor to(ice si metodicile de determinare a gradului de to(icitate% prezinta avizele privind admisibilitatea si conditiile sanitaro-igienice de utilizare a produselor fabricate din deseuri sau cu utilizarea acestora% - *utoritatile administratiei publice locale asigura e(ecutarea pe teritoriile din subordine a legislatiei privind gestionarea deseurilor% efectueaza coordonarea si reglementarea economico-organizatorica a actiunilor persoanelor fizice si 'uridice, aflate pe teritoriile din subordine, in domeniul gestionarii

deseurilor in vederea depistarii si reintroducerii lor ma(imale in circuitul economic% organizeaza colectarea si evacuarea deseurilor mena'ere, precum si a celor ce apartin micilor producatori, afecteaza locurile pentru depozitarea lor% intocmesc si tin registrele locurilor de depozitare a deseurilor% propaga prevederile legislatiei privind gestionarea deseurilor% - ersoanele fizice si 'uridice sint obligate sa utilizeze tehnologii nonpoluante, fara sau cu putine deseuri% sa asigure colectarea si sortarea deseurilor in dependenta de natura acestora (sticla, carton, masa plastica, metal, reziduuri alimentare etc.)% sa tina evidenta stricta a tuturor deseurilor rezultate din activitatile lor de productie% sa repare integral pre'udiciul cauzat mediului, sanatatii populatiei, in cazul nerespectarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor% sa puna la dispozitia populatiei orice informatie privind situatia in domeniul nominalizat. Evaluind responsabilitatile privind gestionare deseurilor putem afirma ca rolul principal in elaborarea si promovare politicii ii revine MER/, iar conform structurii actuale domeniul gestionarii deseurilor este administrat doar de o singura unitate. #olutionarea problemelor gestionarii deseurilor va contribui si la imbunatatirea situatiei altor componente de mediu; aer, sol, apa, etc. prin urmare necesita a fi intarita capacitate institutionala a cestui domeniu. Iotarirea =uvernului nr. 606 cu privire la aprobarea rogramului national de valorificare a deseurilor de productie si mena'ere din -8.06.00 are ca scop valorificarea si neutralizarea deseurilor e(istente, minimizarea generarii deseurilor, introducerea colectarii separate a deseurilor mena'ere. )n scopul prevenirii traficului ilegal al deseurilor periculoase a fost elaborat Regulamentul privind controlul transportarii transfrontiere a deseurilor periculoase si eliminarea acestora, aprobat prin Iotarirea =uvernului nr.6?F din -8.0>.0?. $oncomitent transportarea substantelor periculoase este reglementata de *cordul european privind traficul rutier international de marfuri periculoase (*4R), transpus in legislatia nationala prin Iotarirea =uvernului nr. 6F- din -8.0>.0-. )n cadrul proiectului 1<ucrul de pregatire a armonizarii legislatiei de mediu din Republica Moldova in domeniul $ontrolului si revenirii )ntegrate a oluarii si =estionarii 4eseurilor la cea a &E2 finantat de +*$)# au fost e(aminate -0 de directive ale &E. revederile acestor directive au fost transpuse in proiectul Regulamentului privind gestionarea deseurilor. <egea nr. 1-?6-A))) din ?. 0F. ,F cu privire la regimul produselor si substantelor nocive stabileste cadrul 'uridic al activitatilor in domeniul fabricarii, depozitarii, transportarii si utilizarii produselor si substantelor nocive, al importului si e(portului lor, in scopul e(cluderii, reducerii sau prevenirii impactului acestor produse si substante asupra omului si asupra mediului incon'urator. *tributiile de baza in acest domeniu sunt divizate dupa cum urmeaza; - =uvernul adopta hotariri si alte acte normative in probleme ce tin de regimul produselor si substantelor nocive% - Ministerul #anatatii e(ercita controlul de stat asupra respectarii legislatiei privind regimul produselor si substantelor nocive% instituie, tine si actualizeaza Registrul national al substantelor chimice potential to(ice% autorizeaza activitatile in domeniul utilizarii produselor si substantelor nocive% - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare e(ercita controlul departamental asupra respectarii legislatiei la gestionarea pesticidelor si a ingrasamintelor minerale% - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale e(ercita controlul de stat asupra respectarii legilor si altor acte normative referitoare la protectia mediului incon'urator in procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare si inhumare a produselor si substantelor nocive si a deseurilor lor% - 4epartamentul rotectiei $ivile si #ituatiilor E(ceptionale in comun cu Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale coordoneaza si supravegheaza importul, e(portul, transportarea, utilizarea si neutralizarea produselor si substantelor nocive (chimice, biologice, e(plozive, inflamabile)% inregistreaza si aproba listele incarcaturilor periculoase% - #erviciul #tandardizare si Metrologie efectueaza reglementarea de stat a chestiunilor ce tin de asigurarea securitatii persoanelor care in activitatea lor vin in contact cu produse si substante nocive. - *utoritatile administratiei publice locale in comun cu autoritatile teritoriale pentru sanatate si pentru mediu stabilesc perimetre pentru amplasarea depozitelor produselor si substantelor nocive% intocmesc anual listele agentilor economici si prezinta aceste liste spre aprobare autoritatilor centrale pentru situatii e(ceptionale si mediu% supravegheaza, in comun cu autoritatile pentru agricultura, respectarea reglementarilor privind transportarea, depozitarea, pastrarea si utilizarea pesticidelor si ingrasamintelor minerale. )n scopul solutionarii problemei pesticidelor interzise si inutilizabile, trecute in categoria deseurilor, au fost elaborate si aprobate mai multe hotariri de guvern, care din lipsa resurselor financiare nu se realizau. $ea din urma Iotarire a =uvernului nr.1>9? din 1>.01.-001 are ca scop ambalarea si

concentrarea pesticidelor in fiecare raion, in depozite amena'ate pentru a evita poluarea mediului ambiant si asigurarea conditiilor de pastrare si neutralizarea ulterioara a pesticidelor inutilizabile si interzise. *ctualmente continuX lucrarile de concentrare a deseurilor de pesticide, cu sustinerea financiarX de la bugetul de stat si din 3ondul Ecologic /ational. $onform ultimilor inventarieri sunt stocate in diverse depozite circa 1F00 de tone de pesticide interzise si inutilizabile. entru coordonarea lucrarilor de testareQdemonstrare si reglementarea modului de importare si utilizare rationala a fertilizantilor a fost fondata organizatia specializata $entru de #tat pentru +estarea roduselor $himice, 7iologice si de $restere a lantelor (a.1,,>). +ot in conte(tul reglementarii importurilor, realizarii si utilizarii rationale a fertilizantilor in cadrul Ministerului *griculturii si )ndustriei *limentare a fost creata 4irectia 3ertilizarea #olului (a.-000). *ceasta structura statala coordoneaza in Republica activitatea firmelor importatoare de ingrasaminte, coordoneaza cercetarile stiintifice, efectueaza instruirea fermierilor, specialistilor in agricultura prin editarea literaturii de serviciu, organizarea de seminare, constientizarea publicului prin intermediul surselor de informare in masa.
Prioritati pe ter!en scurt :

probarea Regulamentului privind gestionarea deseurilor% inventarierea depozitelor de deseuri mena'ere solide cu crearea bazei de date% elaborarea mecanismului de implementare a legislatiei in domeniul a unui plan de actiuni privind gestionarea deseurilor de ambala'%
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea unui plan de armonizare a legislatiei in domeniul deseurilor la 4irectivele &E privind deseurile% crearea unei subdiviziuni in cadrul MER/ privind managementul deseurilor% elaborarea mecanismului de implementare a art. -F la <egea privind deseurile de producere si mena'ere promovarea implementarii colectarii separate a deseurilor mena'ere solide% elaborarea conceptiei de organizare si amplasare a rampelor de depozitare a deseurilor mena'ere solide in localitatile Republicii Moldova promovarea implementarii G#chemei tehnologice tipice a depozitelor de deseuri mena'ere solide; ?-> mii% 10 mii locuitori2. reactualizarea rogramului /ational de Balorificare (-000) a deseurilor, tinind cont de prevederile directivelor &E .
# # ) Protectia resurselor acvatice

Reteaua hidrografica a tarii consta din fluviul /istru (6?05m) si riul rut (6,> 5m) ?6-1 r.uri si p.raie, inclusiv F au lungimea peste 100 5m, -9F peste 10 5m, >F de lacuri cu suprafata oglinzii de 6-.- 5m- si circa ?000 iazuri si rezervoare de acumulare, cu suprafata oglinzii apei ??? 5m-. $ele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul raului rut; 7eleu :6.-6 5m-, 4racele : -.6> 5m-, Rotunda : -.08 5m-, 3ontan 1,16 5m- si fluviu /istru; 7ic : ?.F- 5m-, Ros 1.6 5m-, /istru Bechi : 1.86 5m-. e teritoriul republicii sunt 8- rezervoare artificiale de apa, cele mai mari fiind $ostesti #tinca situat pe raul rut cu un volum de acumulare F?> mln.m? si 4ubasari pe /istru : -FF,9 mln.m? apa . rincipalele surse de alimentare cu apa a populatiei sint apele de suprafata si subterane. Resurselor de apa de suprafata : fluviului /istru si r.ului rut le revin >9S si respectiv 16S din volumul de consum al apelor, r.urilor mici :FS, apelor subterane le revin -?S. *provizionarea cu apa se mai face din peste F000 f.nt.ni arteziene si 1?- mii f.nt.ni din p.nza freatica. $u toate ca sursele de poluare ale apelor naturale in prezent calitativ si cantitativ sint diminuate, calitatea apei in principalele riuri ale tarii variaza de la Gmoderat poluata2 (f. /istru, r. rut) pina la Gpoluata2 (r. Raut, 7ic). Ma'oritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor si cerintelor de calitate a apei potabile, avind o concentratie e(cesiva de substante chimice (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfati, mineralizare e(cesiva). )n special este critica situatia in mediul rural, unde populatia utilizeaza apa din surse freatice. /umai 1FS din populatie are acces la surse centralizate de alimentare cu apa. $auzele principale ale poluarii resurselor acvatice sunt;

deversarea apelor reziduale insuficient epurate din lipsa sau deteriorarea statiilor de epurare a acestora, neamena'area depozitelor de deseuri mena'ere solide si devastarea depozitelor de pesticide si ingrasaminte minerale, depozitarea nesanctionata a deseurilor si de'ectiilor animaliere in perimetre neamena'ate, nerespectarea zonei si fisiilor de protectie a cursurilor si bazinelor de apa, ineficienta sistemului de control si a compensarii pre'udiciului cauzat resurselor naturale. *dministrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor se efectueaza conform urmatoarelor atributii ; - =uvernul e(ercita administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor prin intermediul organelor de autoadministrare locala si de organele de stat, autorizate in acest scop, conform legislatiei in vigoare. - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale e(ercita controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor, e(ecutarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor% - "rganele de stat, autorizate in mod special in acest scop, in conformitate cu legislatia in vigoare e(ercita controlul departamental asupra folosirii si protectiei apelor, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor. <egea de baza in reglementarea utilizarii si protectiei resurselor acvatice este $odul apelor nr.1>?-A)) din --.06.1,,?, care constituie cadrul 'uridic de baza pentru elaborarea actelor normative speciale si instructiunilor ce reglementeaza relatiile din domeniu folosirii resurselor acvatice. <egea nr. 990-A))) din -F.09.1,,> cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa reglementeaza modul de creare a zonelor de protectie a apelor si a fisiilor riverane de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, regimul de folosire si a activitatii economice in ele. =uvernul 3rancez de asemenea contribuie la solutionarea problemelor de mediu in Republica Moldova prin crearea $entrului de date in domeniul apelor, care va facilita diri'area indicatorilor privind aprecierea calitativa, cantitativa si prognozarea calitatii resurselor acvatice in tara.
Prioritati pe ter!en scurt:

ratificarea rotocolului 2*pa si #anatatea2 in cadrul $onventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale% perfectionarea permanenta a actelor legislative in domeniul protectiei resurselor acvatice.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- ratificarea amendamentului la articolul -> al $onventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale (Ielsin5i 1,,-)% inventarierea potentialului acvatic si a surselor de poluare a resurselor acvatice% elaborarea #trategiei /ationale privind protectia si gestionarea durabila a resurselor de apa% trecerea treptata la managementul integrat a resurselor acvatice pe principiul de bazine hidrografice, cu elaborarea planurilor de actiuni pentru utilizarea durabila a resurselor acvatice% dezvoltarea bazei legale de cooperare transfrontaliera cu tarile vecine in domeniul utilizarii durabile a apelor r.urilor si lacurilor transfrontiere% intarirea sistemului de monitoring a calitatii apelor de suprafata si subterane% intensificarea colaborarii bilaterale cu tarile vecine in domeniul gestionarii durabile a riurilor /istru, rut si 4unarea.
# # 4 Protectia resurselor funciare

$onform unor analize integrate a factorilor de degradare a solurilor Republicii Moldova, constatam inrautatirea calitatii invelisului de sol drept urmare a e(ploatarii lor intensive pe parcursul ultimilor ?0 de ani. 3ondul funciar al republicii la 1 ianuarie -00> constituia ? mln. ?89,6 mii ha, iar suprafata terenurilor cu destinatie agricola este de - mln. >-1,6 mii ha (F9,>S) dintre care F-,,S sunt terenuri arabile. Republica Moldova dispune de un fond funciar unical, care se deosebeste prin; a) predominarea in invelisul de sol a cernoziomurilor (YF0S) cu potential inalt de productivitate% b) gradul e(tremal de valorificare (YF>S)% c) relieful accidentat (80S de terenuri agricole amplasate pe pante). Reformarea si eficientizarea reala a problemelor ce tin de protectia resurselor funciare in conditiile

intensificarii presingului antropic asupra mediului sunt departe de atingerea scopului scontat. *stfel, cota terenurilor folosite la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare, fapt ce provoaca dificultati considerabile pentru mentinerea unui echilibru ecologic durabil dintre ecosistemele naturale si antropice si conduce inevitabil la degradarea mediului, a invelisului de sol si biodiversitatii. #uprafetele solurilor erodate ating cota de 9>,?S (F,-,9 mii ha), cele afectate de alunecari de teren constituie 9,8S (89,, mii ha), salinizate -,FS (9F,6 mii ha), iar cele inmlastinite ?,8S (6>,, mii ha). *naliza factorilor naturali si antropici care provoaca degradarea solurilor Moldovei ne permite sa constatam ca starea de calitate a invelisului de sol s-a inrautatit; - au crescut suprafetele solurilor erodate, afectate de alunecari de teren, deteriorate antropic salinizate, solonetizate, degradate ca rezultat al irigarii, degradate ca rezultat al colmatarii cu depozite slab humifere, desfundate etc. #ub influenta lucrarilor agrotehnice s-a intensificat procesul de deteriorare a structurii si de compactare a solurilor. )n conditiile deficitului de ingrasaminte minerale si organice bilantul humusului si elementelor nutritive a devenit negativ. +oate acestea in ansamblu au condus la reducerea continua a fertilitatii resurselor de sol si degradarea diversitatii pedologice. )n prezent pierderile anuale directe si indirecte ca rezultat al influentei diferitor factori restrictivi ai capacitatii productive a solurilor, pe terenurile cu destinatie agricola a republicii (fara &+* din st.nga /istrului), in e(presie baneasca constituie ? mlrd. 66 mln. lei. ierderile ireversibile totale ca rezultat al distrugerii complete a invelisului de sol de ravene, alunecari, e(cavari pe parcursul a cca ?0 ani constituie 10 mlrd. ?90 mln. lei. =ospodarirea rationala a fondului funciar inseamna combinarea tehnologiilor si activitatilor in asa mod ca sa se realizeze concomitent; bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. *dministrarea resurselor funciare trebuie sa functioneze la trei nivele interdependente; national, de raion si local (la nivel de comuna), care implementeaza politica funciara de stat in comple(, inclusiv si protectia invelisului de soluri, mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor si a diversitatii biologice. &tilizarea rationala a fondului funciar se efectueaza in baza cadastrului funciar general si agricol si a monitoringului funciar. )n prezent administrarea resurselor funciare in Republica Moldova se efectueaza de catre organele publice locale si c.teva ministere, departamente, agentii, ceea ce conduce la reducerea eficacitatii acestora. Reforma funciara, care este veriga principala a reformei agrare, este efectuata de catre organele publice locale, Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare, Ministerul Economiei, *gentia Relatii 3unciare si $adastru. Reglementarea relatiilor funciare din domeniul folosirii si protectiei resurselor funciare este reflectata in $odul funciar nr. 8-8-A)) din ->.1-.1,,1, atributiile fiind divizate dupa cum urmeaza; - arlamentul efectueaza reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intregul teritoriu al tarii% organizeaza controlul asupra respectarii legislatiei funciare% stabileste suprafetele cu regim 'uridic special% stabileste tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotele impozitului funciar% - =uvernul aproba perimetrului localitatilor urbane% elaboreaza masuri de protectie a terenurilor si organizeaza realizarea lor% tine cadastrul funciar si organizeaza reglementarea regimului proprietatii funciare pe teritoriul republicii% stabileste modul de incasare a impozitelor funciare si a altor plati% schimba categoria terenurilor cu destinatie speciala% elaboreaza programe, scheme, proiecte si planuri de reglementare a regimului proprietatii funciare in republica si asigura realizarea lor% etc. - $onsiliile raionale si municipale e(ercita controlul asupra folosirii si protectiei terenurilor% stabilesc impozite funciare si alte plati, efectueaza incasarea lor% stabilesc si schimba perimetrul intravilanului localitatilor si solutioneaza litigiile privind perimetrele% tin cadastrul funciar al raionului si municipiului% stabilesc suprafete care ramin in proprietatea statului in limita raionului si municipiului% autentifica drepturile detinatorilor de terenuri% determina si repartizeaza terenurile pentru constructii% etc. $u toate ca legislatia funciara e(istenta de rind cu legislatia de mediu formeaza cadrul 'uridic al gestionarii resurselor funciare, se impune elaborarea unui document integru - <egea solului. "data cu realizarea reformei funciare si cu implementarea unor forme de proprietate a crescut substantial numarul detinatorilor funciari si al proprietarilor de terenuri agricole. *ctualmente fondul funciar in rezultatul realizarii programului W am.ntW este privatizat si pulverizat in cote valorice. <a 1.01.-00> in tara e(istau 1?10 mii detinatori de terenuri. *ceste procese sociale au un impact esential asupra invelisului de sol. #tarea actuala a fondului funciar limiteaza posibilitatea folosirii eficiente si prote'area invelisului de

sol. 4imensiunile limitate ale cotelor valorice, amplasarea lor deseori de-a lungul pantei, e(clude implementarea agriculturii durabile, metodelor performante de crestere a plantelor si comple(elor de masuri regionale de prote'are a solurilor. =ospodariile colective si masivele arendate de lideri nu sunt organizate antierozional, lipsesc asolamentele, amplasarea culturilor si metodele de lucrare nu includ masuri de conservare a productivitatii solurilor. este 6>S din terenurile agricole necesita lucrari specializate pentru restabilirea continutului de humus in sol. 4in aceste motive continua practic pretutindeni dehumificarea solurilor, pe pante se activeaza eroziunea, periodic : alunecarile de teren, degradarea invelisului de sol. *tit in scopul combaterii degradarii solurilor si desertificarii terenurilor, cit si intru asigurarea implementarii $onventiei privind combaterea desertificarii a fost aprobata Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.?6F din 1?.09.-000 privind aprobarea rogramului national de actiuni pentru combaterea desertificarii. <egea nr. 1091-A)B din 1>.06.00 cu privire la ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate solurilor : stabileste procedurile de identificare a terenurilor degradate si bazele 'uridice pentru ameliorarea lor. Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 6?6 din -6.0>.-00? despre aprobarea rogramului de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solurilor pentru anii -00?--010 are ca scop protectia antierozionala a solurilor, ameliorarea solurilor degradate, valorificarea terenurilor degradate si celor puternic degradate. Masurile incluse in programele sus-mentionate au fost elaborate fara a lua in consideratie posibilitatile de finantare ale statului pentru implementarea acestora. entru reglementarea relatiilor funciare in Republica Moldova prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.9-, din 08.06.-001 cu privire la reorganizarea *gentiei /ationale $adastru, Resurse 3unciare si =eodezie a fost organizata *gentia de #tat Relatii 3unciare si $adastru. )n cadrul acestei *gentii functioneaza #erviciul de #tat pentru Reglementarea Regimului roprietatii 3unciare. *ceasta subdiviziune planifica si coordoneaza lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate de *sociatia Republicana de #tat pentru rotectia #olurilor, organizata prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.6,9 din 0,.10.,> privind reorganizarea *sociatiei specializate cooperatiste de stat de proiectari si constructii pentru ocrotirea solurilor. roiectul de $ontrol al oluarii din *gricultura, sustinut de 7anca Mondiala stipuleaza reducerea poluarii cu nutrienti (azot si fosfor) din sursele agricole de pe teritoriul Republicii Moldova in fluviul 4unarea si Marea /eagra prin promovarea practicilor agricole prietenoase pentru mediu, consolidarea politicii nationale a capacitatii de reglementare a poluarii cu nutrienti din sursele agricole, etc.
Prioritati pe ter!en scurt:

- aprobarea Regulamentului cu privire la pasunat si cosit%

Prioritati pe ter!en !ediu

; perfectionarea <egii cadastrului funciar al Republicii Moldova% elaborarea <egii solului% crearea unui sistem ierarhic unic de administrare, control, reglementare si protectie a resurselor funciare% impadurirea continua a terenurilor degradate, restabilrea fisiilor de protectie a terenurilor% consolidarea terenurilor in e(ploatatii agricole profitabile de marimi optime dupa principiul pedoecologic, care ar permite aplicarea tehnologiilor moderne, respectarea asolamentelor adecvate niselor ecologice si ameliorarea calitatii solurilor prin implementarea sistemelor regionale de prote'are si conservare a productivitatii solurilor% elaborarea si adoptarea standardelor si normelor ecologice de e(ploatare agricola durabila a terenurilor in cadrul landsafturilor naturale.
# # 9 Protectia biodiversitatii si regle!entarea organis!elor genetic !odificate

7iodiversitatea este elementul principal care asigura echilibrul, stabilitatea si capacitatea de suport a sistemelor ecologice. $onservarea diversitatii biologice la nivel de ecosisteme ecologice (unitati hidrogeomorfologice, habitate ecologice, resurse si structuri genetice ale populatiilor si speciilor) si sisteme etno-culturale se considera factor cheie pentru optiunile de dezvoltare socio:economica pe

termen lung. Ecosistemele naturale ocupa -0S din teritoriu tarii, sunt fragmentate si foarte degradate. Begetatia spontana, care s-a pastrat pe circa 10S din teritoriu, constituie doua ecosisteme de baza; forestiera si de stepa. Ecosistemelor forestiere cu paduri de foioase de tipul celor din Europa $entrala le revine ,.8S din teritoriul tarii. 3lora padurilor (8>, specii) se caracterizeaza printr-o pondere mare (?8.FS) a speciilor introduse din alte regiuni floristice. 3auna numara 1F- specii de vertebrate terestre. Ecosistemele naturale de lunca (1.>S din teritoriu) au o biodiversitate destul de mare. Ecosistemele acvatice si palustre situate in prea'ma acvatoriilor r.urilor, lacurilor, iazurilor nu depasesc >S din suprafata totala a tarii. <umea vegetala include; 6F-0 specii, inclusiv -F.?S plante vasculare. Barietatea si abundenta speciilor autohtone diminueaza, iar populatiile celor adventive se e(tind. 3auna cuprinde 1>-6specii. #uprafata ariilor prote'ate de stat constituie 1.,6S din teritoriul tarii. *ceasta cota, net inferioara altor tari europene, este insuficienta pentru mentinerea echilibrului ecologic si protectia biodiversitatii. *riile prote'ate din republica sunt prezentate prin; rezervatiile stiintifice (>), rezervatii naturale (6?), rezervatii peisagiste (91), monumente ale naturii geologice si paleontologice (86), hidrologice (?1), sectoare reprezentative cu vegetatie silvica (1?), arbori seculari (9?0), rezervatii de resurse (1?), monumente de arhitectura peisagistica (-0). Ecosistemele forestiere constituie cea mai mare parte din ariile prote'ate : ,-.9S . $auzele principale de degradare a biodiversitatii constau in; perturbarea echilibrului geoecologic general al landsafturilor% degradarea continua a ecosistemelor naturale% reducerea diversitatii specifice si saracirea biocenozelor% degradarea fondului genetic al florei spontane si a animalelor salbatice% distrugerea cailor de migrare a animalelor salbatice si de dispersie a plantelor din flora spontana. *spectul legislativ al biodiversitatii este reglementat de legislatia cadru a protectiei mediului si conventiile internationale din domeniu. <egile aprobate reglementeaza ma'oritatea aspectelor valorificarii, conservarii si regenerarii resurselor biologice. Responsabilitatea pentru promovarea si implementarea politicii de conservare a biodiversitatii si dezvoltarii fondului ariilor prote'ate, precum si pentru organizarea si implementarea activitatilor ce tin de conservarea diversitatii biologice revine autoritatii centrale pentru mediu si resurse naturale, autoritatilor administrative centrale; pentru silvicultura si agricultura. 4e competenta arlamentului tine reglementarea legislativa in domeniul conservarii biodiversitatii si dezvoltarii fondului ariilor prote'ate, a relatiilor silvice% determinarea directiilor fundamentale ale politicii statului privind dezvoltarea durabila, folosirea, regenerarea regnului vegetal si animal, paza si protectia padurilor% stabilirea imputernicirilor autoritatilor administratiei publice locale privind folosirea, regenerarea, paza si protectia padurilor, landsafturilor naturale% =uvernul prezinta arlamentului proiecte de acte legislative privind conservarea diversitatii biologice, dezvoltarea si e(tinderea ariilor naturale prote'ate, promoveaza politica de conservare a diversitatii biologice si transpune in viata programul strategic privind dezvoltarea fondului ariilor prote'ate, e(ercita controlul de stat asupra starii, folosirii, regenerarii regnului vegetal si animal, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic% elaboreaza si implementeaza planurile de constituire a retelei nationale de arii naturale prote'ate de stat si a altor zone, care necesita masuri speciale de organizare si gestionare. Relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice sint reglementate prin <egea nr.9?,A))) din -F.09.1,,> privind regnul animal. $odul silvic nr.88F-A)) din -1.06.1,,6 are ca scop reglementarea gestionarii durabile a fondului forestier prin folosirea rationala, regenerarea, paza si protectia padurilor, mentinerea, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice forestiere. 7azele 'uridice ale functionarii fondului ariilor prote'ate naturale de stat, mecanismul si modul de conservare a acestora este stabilit in <egea privind fondul ariilor naturale prote'ate de stat nr. 1>?8 : A))) din ->.0-.1,,8. <egea nr. >,1 :A)B din -?.0,.1,,, cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale reglementeaza relatiile in domeniul dezvoltarii si protectiei spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale in scopul asigurarii dreptului fiecarui om la un mediu sanatos si estetic placut. $onservarea, reabilitarea, reconstructia si folosirea rationala a diversitatii biologice si peisagiste in vederea asigurarii dezvoltarii social:economice durabile a tarii este scopul general al #trategiei nationale si a lanului de actiune in domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate prin

Iotarirea arlamentului nr. 11--AB din -F.09.-001 4efinirea prioritatilor specifice ale tarii si evaluarea necesitatilor de formare a capacitatilor in domeniul conservarii biodiversitatii, determinarea mecanismelor necesare pentru protectia biodiversitatii nationale in conformitate cu #trategia /ationala si lanul de *ctiune, perfectarea cadrului 'uridic si a infrastructurii institutionale ce tin de conservarea biodiversitatii si folosirea durabila a resurselor naturale au fost realizate prin intermediul proiectului =E3Q7M 1$onservarea 7iodiversitatii in Republica Moldova2. &tilizarea organismelor genetic modificate este stabilita prin <egea nr.F>>-AB din -1.1-.01 privind securitatea biologica care reglementeaza activitatile legate de obtinerea, testarea, producerea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, elaborata in corespunde cu prevederile directivelor &E din domeniu. #tructura institutionala de asigurare a securitatii biologice este formata din organizatiile stiintifice competente si punctul focal national% directii sau specialisti care activeaza in cadrul autoritatilor centrale pentru mediu, agricultura si industria alimentara, sanatate, protectia drepturilor consumatorilor, precum si departamente, agentii si alte structuri guvernamentale care au responsabilitati in domeniile reglementate de prezenta lege. * fost aprobata prin Iotarirea =uvernului nr.11>? din ->.0,.0? Regulamentul privind autorizarea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic. * fost implementat proiectul &/E Q=E3 G4ezvoltarea cadrului national de biosecuritate in Republica Moldova2.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si aprobarea <egii privind conservarea landsafturilor naturale si culturale% - elaborarea si aprobarea <egii privind Reteaua Ecologica /ationala% - elaborarea si aprobarea <egii cu privire la zonele umede%
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si aprobarea <egii referitoare la conservarea bogatiilor naturale si culturale% - elaborarea si aprobarea <egii cu privire la Reteaua Ecologica /ationala - elaborating and approving the <aJ Jith regard to humid zones% - reglementarea importurilor, e(porturilor si introducerea pe piata a organismelor genetic modificate - e(tinderea suprafetelor fondului ariilor naturale prote'ate de stat% - restabilirea ecosistemelor forestiere din lunca rutului de Mi'loc% - crearea Retelei Ecologice in bazinul de acumulare a rutului de Mi'loc% - elaborarea si aprobarea <egii regnului vegetal% - elaborarea si aprobarea <egii cu privire la fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice% - elaborarea si aprobarea <egii cu protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau alte scopuri e(perimentale% - consolidarea capacitatilor tehnice si institutionale a $entrului pentru securitate biologica prin asigurarea financiara bugetara% - reglementarea importului, e(portului, introducerii in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic.
# # 0 Poluarea industriala

Ma'oritatea statelor in tranzitie din Europa $entrala si de Est, printre care si Republica Moldova, se confrunta la moment cu efectele industrializarii in mod evident, fara adaptarea unor masuri minime de prevenire a poluarii si protectie a mediului. #ectorul industrial, energetic, transporturile, agricultura si activitatile industriale se considera parte componenta a celor care cauzeaza pre'udiciu mediului incon'urator. &tilizarea tehnologiilor depasite si folosirea materialelor deosebit de nocive, acumulare unor cantitati mari de deseuri, utilizarea neeficienta a resurselor naturale, caracterizata prin poluarea lor, nu pot fi corectate prin strategii, care, in cel mai bun caz, concentreaza si transfera in timp si spatiu daunele ecologice. )n acelasi timp, anume inlaturarea gestiunii neeficiente a materiilor prime ofera posibilitati pentru o dezvoltare durabila.

"rganul administratiei publice abilitat in domeniul securitatii industriale este 4epartamentul #tandardizare si Metrologie, care e(ercita reglementarea normativa si este abilitat cu functii speciale de autorizare, control si supraveghere in domeniul securitatii industriale. 4irectiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ,6Q61QE$ a fost e(aminata in cadrul proiectului 1<ucrul de pregatire a armonizarii legislatiei de mediu din Republica Moldova in domeniul $ontrolului si revenirii )ntegrate a oluarii si =estionarii 4eseurilor la cea a &E2. )n linii generale legislatia nationala include prevederile directivei mentionate. =olurile evidentiate privind principalele stipulari ale 4irectivei ) $ vor fi incluse intr-un capitol in redactia noua a <egii privind protectia mediului incon'urator. +otodata <egea nr.80?-B) din 11.0-.00 privind securitatea industriala a obiectelor industriale periculoase constituie bazele 'uridice, economice si sociale pentru asigurarea functionarii obiectelor industriale periculoase in conditii de siguranta si are drept scop prevenirea avariilor la obiectele industriale periculoase. si asigurarea pregatirii agentilor economici, care desfasoara activitati la aceste obiecte, in vederea localizarii si lichidarii efectelor avarilor industriale si catastrofelor cu caracter tehnogen, protectia populatiei si a mediului incon'urator. <a solicitarea $onsiliului #uprem de #ecuritate pe linga resedintele Republicii Moldova a fost aprobat rogramul /ational de asigurare a securitatii ecologice (Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 99F din 1F.09.0?) entru a imbunatati protectia industriala a mediului $omunitatea Europeana a introdus schema de audit ecologic, prin care se impune o noua forma a managementului ecologic. )ntreprinderile europene, plus la faptul ca respecta legislatia de mediu, trebuie sa aplice tehnologii ecologic pure. )n Moldova reglementarile in domeniul managementului si auditutlui de mediu se refera, in special la trei regulamente; Regulamentul privind auditul ecologic al intreprinderilor, Regulamentul privind evaluarea impactului intreprinderilor privatizabile asupra mediului incon'urator si Regulamentul #istemului de Monitoring Ecologic )ntegrat. 4in pacate in tara nu e(ista agenti economi capabili sa efectueze auditul ecologic la un nivel de calitate corespunzator. 4eclaratia producerii mai ure a fost adoptata la $onferinta de la *arhus (1,,8) de catre ministri de mediu, mentionind ca ea va cataliza, va facilita si va crea un suport puternic pentru un management ecologic eficient la intreprinderile din E$E si EE$*M . )mplementarea principiilor roducerii mai ure ofera posibilitatea utilizarii rationale a resurselor naturale, prevenirii poluarii mediului prin promovare unei dezvoltari durabile. $entrul de roducere mai ura si Eficienta Energetica din tara, cu sustinere a $entrului de roducere mai ura din /orvegia au implementat proiecte demonstrative in diverse ramuri ale industriei nationale. 4e asemenea prin intermediul $entrului de roduce mai ura din $ehia au fost incluse in procesul implementarii elementelor producerii mai pure 19 intreprinderi din tara. 4e asemenea, la $onferinta de la *arhus ministrii mediului au aprobat G)nitiativa de conservarii energiei in Europa2, care cuprind masuri de sporire a eficientei folosirii energiei, aplicarea masurilor de reducere a poluarii mediului. *cest document defineste masurile de elaborare a politicii privind conservarea energiei si eficienta energetica. )n acest conte(t a fost adoptata <egea nr. 11?6:A)B din 1?.0F.-000 privind conservarea energiei, care are ca scop crearea conditiilor organizatorice si economice adecvate pentru utilizarea eficienta a resurselor energetice. <egea prevede constituirea 3ondului /ational pentru conservarea energiei, format din alocatii de la buget si mi'loace acumulate de pe urma aplicarii sanctiunilor economice si care este gestionat de *gentia /ationala de $onservare a Energiei. roiectul +*$)# G roducere mai pura in tarile selectate din statele independente - Moldova, =eorgia si Cazahstan2 va contribui la reducerea poluarii industriale prin sporirea capacitatilor centrelor de producere mai pura in tarile mentionate si implementarea proiectelor demonstrative. rioritati pe termen scurt; elaborarea planurilor de asigurare a securitatii ecologice la nivel departamental si local .
Prioritati pe ter!en !ediu:

elaborarea regulamentului pentru eliberarea permiselor integre privind controlul si prevenirea poluarii mediului% promovarea implementarii sistemului de management de mediu la intreprinderi% promovarea implementarii proiectelor demonstrative privind roducerea mai ura in sectorul industrial

# # 5 Infrastructura de !ediu

E(ista un sir de legi privind protectia mediului care reglementeaza si crearea infrastructurii de mediu; <egea privind protectia mediului incon'urator, nr.1>1>-A)) din 16 iunie 1,,?% $odul funciar, nr. 8-8-A)) din -> decembrie 1,,1% $odul subsolului, nr.1>11-A)) din 1> iunie 1,,?% $odul apelor, nr.1>?--A)) din -- iunie 1,,?% $odul silvic, nr.88F-A))) din -1 iunie 1,,6% <egea privind principiile urbanismului si amena'area teritoriului, nr.8?>-A))) din 1F mai 1,,6% <egea privind e(pertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului incon'urator, nr.8>1-A))) din -, mai 1,,6% <egea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1>90-A))) din -> februarie 1,,8% <egea cu privire la apa potabila, nr. -F--A)B din 10 februarie 1,,,. )n scopul modernizarii si restabilirii infrasructurii de mediu Republica Moldova a beneficiat de sustinere financiara din partea =uvernului Regatului 4anemarca pentru reconstructia sau dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile #tauceni, Edinet, $alarasi. *ctualmente este in derulare in faza de pregatire alte doua proiecte privind G$aptarea a emisiilor de metan de la depozitul de deseuri mena'ere solide din $retoaia, *nenii /oi si statia de epurare a apelor uzate din or. $hisinau. *ceste proiecte de asemenea vor fi sustinute de =uvernului Regatului 4anemarca in corespundere cu Mecanismul de 4ezvoltare /on : poluanta, conform rotocolului de la CHoto. roiectul 7ancii Mondiale G&nitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apa si canalizare 2 are ca scop recreditarea mi'loacelor financiare intreprinderilor *pa $anal din $ahul, "rhei, #oroca, #tefan Boda si #traseni pentru efectuarea investitiilor prioritare de mici proportii, 'ustificate din punct de vedere economic, pentru imbunatatirea aprovizionarii cu apa, reducerea cheltuielilor pentru energia electrica si altor cheltuieli de functionare (detectarea scurgerilor de apa din retea, reabilitarea retelelor, zonarea presiunii si instalarea noului echipament eficient din punct de vedere a consumului de energie electrica).
Prioritati pe ter!en scurt:

identificarea potentialelor parteneri privind implementarea proiectelor in cadrul Mecanismului dezvoltarii ne-poluante ($4M) a rotocolului de la CHoto a $onventiei $adru a /atiunilor &nite privind #chimbarea $limei in domeniile; energetica, transport, surse regenerabile de energie, aprovizionarea cu apa si managementul deseurilor.
Prioritati pe ter!en !ediu

constructia apeductului in localitatile $alarasi, #tauceni, Edinet, $ahul, "rhei, #oroca, #tefan Boda si #traseni% recuperarea metanului de la depozitul de deseuri mena'ere solide din $retoaia, *nenii /oi si statia de epurare a apelor uzate din or. $hisinau.
# $ Crearea si interconectarea retelelor energetice

#trategia energetica a Republicii Moldova p.na in anul -010 prevede realizarea anumitor masuri privind aderarea Republicii Moldova la #istemul Electroenergetic )nterconectat Est-Best. *cest obiectiv este dictat de faptul ca pe parcursul ultimilor ani in Europa se e(tind rapid legaturile intre sistemele electroenergetice, dezvoltindu-se cooperarea regionala. #uplimentar sunt depuse eforturi intru formarea #istemului Electroenergetic +ranseuropean )nterconectat al tarilor Europei de Est, $entrale, de /ord si de #ud-Est. e plan strategic se prevede functionarea in paralel a sistemelor energetice europene. Rolul principal in realizarea acestei integrari ii revine, respectiv, la Best sistemului &$+E, iar la Est : sistemului electroenergetic al 3ederatiei Ruse. +arile vecine : Rom.nia si &craina sunt activ implicate in procesul de formare a #istemului Electroenergetic )nterconectat Est-Best. Republica Moldova este interesata sa participe la procesul general european de integrare a sistemelor electroenergetice. )ncepind cu anul -000, Republica Moldova participa activ la activitatile actului de #tabilitate pentru

Europa de #ud-Est. )n acest conte(t este de notat aderarea in calitate de observator la Memorandumul de intelegere privind iata energetica regionala in Europa de #ud - Est si integrarea ei in iata energetica interna a $omunitatii Europene. Memorandumul nominalizat stabileste regulile si obiectivele convenite pentru a crea o piata regionala integrata de energie in Europa de #ud : Est p.na in anul -00>, de a asigura integrarea sa progresiva in iata interna de energie a $omunitatii Europene. entru realizarea scopurilor, statele vor adopta o politica comuna cu privire la dezvoltarea pietelor de energie electrica si gaze. iata va facilita functionarea concurentei si, prin urmare, accesul la retele trebuie sa fie ne-discriminatoriu, transparent si la preturi rezonabile. $onform #trategiei de dezvoltare social-economica pe termen mediu, principalele obiective si prioritati in domeniul energeticii, sunt urmatoarele; E perfectionarea si dezvoltarea cadrului normativ in toate sectoarele comple(ului energetic, alinierea la standardele si normele europene in domeniu% E restructurarea comple(ului energetic, finalizarea procesului de privatizare a intreprinderilor si formarea pietei concurentiale energetice% E sporirea eficientei energetice prin promovarea unei politici consecvente de conservare a energiei, inclusiv de utilizare a resurselor regenerabile% E atragerea investitiilor pentru reabilitarea si constructia obiectelor energetice% E stingerea treptata a datoriilor istorice si asigurarea platilor curente pentru consumul de energie si combustibili% E participarea la proiectele internationale de dezvoltare a sistemelor magistrale interstatale si internationale de tranzitare a energiei si resurselor energetice prin teritoriul tarii, consolidarea intercone(iunilor energetice cu tarile din Est si Best. <a rindul sau, #trategia energetica a tarii formuleaza urmatoarele obiective ale sectorului electroenergetic; E formarea unei piete competitive a energiei electrice% E ma'orarea capacitatii interne (pina la 80S) de acoperire a sarcinii electrice de consum.
# $ # @a*e naturale

Cadrul %uridic - <egea cu privire la gaze nr.1?6 din 1F.0,.1,,8% - <egea cu privire la transportul prin conductele magistrale nr. >,- din -6.0,.1,,>% - <egea privind ratificarea *cordului intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul 3ederatiei Ruse cu privire la livrarea gazelor naturale in Republica Moldova si tranzitul lor pe teritoriul Republicii Moldova % - <egea privind conservarea energiei nr. 11?6 din 1?.0F.-000% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea #trategiei Energetice a Republicii Moldova pina in anul -010 nr. ?60 din 11.09.-000. )n rogramul /ational de gazificare al Republicii Moldova, scopul principal al caruia constituie dezvoltarea accelerata a gazificarii tarii in conditiile demonopolizarii sectorului energetic sunt stipulate directiile prioritare pentru investitii, constructia gazoductelor magistrale si interurbane, sistemul de evidenta a gazelor, recomandari pentru amplasarea statiilor de alimentare a automobilelor cu gaze comprimate (#**=$) si cu gaze lichefiate (#**=) si alte masuri importante. rogramul include schemele gazoductelor interurbane catre toate localitatile tarii. =uvernul, in conte(tul politicii sale in sectorul gazelor naturale, intentioneaza sa promoveze in continuare gazificarea localitatilor care in prezent au ramas fara aceasta comoditate si sa asigure calitatea si fiabilitatea aprovizionarii consumatorilor cu gaze naturale. Cadrul institutional +here Jere created the moldo-russian 6oint venture GMoldovagaz2 Jhere >0S of shares being held bH G=azprom2 6#$, Russia. Proble!e e(istente

#ince the social economH development of Republic of Moldova is verH bound up Jith consumer supplH fiabilitH Jith natural gas that constitute the main ob'ective in the sHstem gas activitH of republic, the leadership of the countrH attracts a verH big attention to this sector. 3or 01.11.-009 are gasified 90? of localities from 1>88 of localities from the countrH. )n -00- has been elaborated the /ational gasification rogram of Republic of Moldova, approved bH the =overnment 4ecree of Republic of Moldova nr. 169? from 1,.1-.-00- that includes the development of main gas pipelines schemes and gasification schemes of all non gasified localities. +he perspective of gasification includes 1088 localities herebH Jill be gasified appro(imatelH ,0S of localities of the countrH. +he level of gasification Jill increase fourfold as in -00-.
Prioritati pe ter!en scurt

3or the implementation of the measures stipulated in the rogram till -00F is necessarH to develop the construction of main gas pipelines Jith length 1F- 5m, branch pipe Jith length of 110 5m Jith distribution gas stations, interurban gas pipelines--?90 5m. #ignificant is the fact that for the implementation of the /ational gasification rogram of Republic of Moldova for the period -00---009 has been gasified 189 localities, comparativelH Jith -1, localities at the end of -001. )n -009 has been successfullH finished the first stage of gasification, solving the problem of providing Jith natural gas the last 6 district centers /isporeni, <eova, $antemir, 3alesti, +elenesti, #ingerei, including the ending of gasification of 1-? localities from the countrH.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- e(tinderea retelei de gazoducte magistrale 4rochia-&ngheni-)asi, $auseni-$hisinau, precum si constructia unor bransamente% - constructia statiilor electrice din blocuri si module cu capacitatea de 10MP si mai mult, ceea ce va permite utilizarea eficienta a gazelor naturale pentru obtinerea apei calde si aburilor pentru incalzire sau alte necesitati, cu un randament total de 8>-,0S% - modernizarea si implementarea sistemului national de evidenta a importului si a tranzitului de gaze naturale, a evidentei intrasistemice.
0 $ $ Energie elecrica

$adrul 'uridic - <egea cu privire la conceptia asupra privatizarii intreprinderilor din sectorul electroenergetic nr. 6? din ->.06.1,,8% - <egea cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electroenergetic nr. -?? din -?.1-.1,,8% - <egea privind conservarea energiei nr. 11?6 din 1?.0F.-000% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea structurii si functiilor de baza ale Ministerului Energeticii nr. >9F din -8.06.-001% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la crearea *gentiei /ationale pentru $onservarea Energiei nr. 1>-F din -6.11.-00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului 3ondului /ational pentru $onservarea Energiei nr. 1>-8 din -6.11.-00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la protectia retelelor electrice nr. >19 din -?.09.-00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea $onceptiei de 4ezvoltare si #chemei de amplasare a centralelor electrice in RM pina in anul -010 nr. 8?0 din 11.0F.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea rogramului national de conservare a energiei pentru anii -00?--010 nr. 10F8 din 0>.0,.-00?. - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului *gentiei /ationale pentru Reglementare in Energetica nr. >F9 din -1.06.-000. Cadrul institutional

Retelele de distributie; #.*. GRE $hisinau2, #.*. GRE4 $entru2, #.*. GRE4 #ud2 ( actualmente filiale ale $ompaniei spaniole &nion 3enosa : privatizate in anul -000) si # *. GRE4 /ord2 si #.*. GRE4 /ord-Best2( 100S capital de stat).
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea programului de liberalizare a pietei energetice in corespundere cu principiile pietei energetice ale &niunii Europene. - elaboration of the $oncept about interconnected electro energH sHstem Jith neighbor countries.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- sustainable development of the energH comple( bH attracting private investments% - utilarea retelelor electrice de transport cu un sistem modern de contorizare% - consolidarea retelelor electrice de transport si intercone(iune (constructia <E* 1105B 3alciu$antemir, <E* 110 5B Mitoc-7urlanesti si in perspectiva de lunga durata a doua <E* 9005B)% - ma'orarea capacitatii de generare a energiei electrice si termice prin constructia noilor centrale electrice cu condensare, transformarea centralelor termice e(istente in centrale termoelectrice si construirea centralelor electrice noi cu cogenerare cu capacitate redusa (?--0 MP)% - implementarea roiectului Energetic )).
# $ & Energie ter!ica

Cadrul %uridic - <egea privind conservarea energiei nr. 11?6 din 1?.0F.-000% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea rogramului /ational de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor RM nr. 10>, din -,.08.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea rogramului national de conservare a energiei pentru anii -00?--010 nr. 10F8 din 0>.0,.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea $onceptiei de 4ezvoltare si #chemei de amplasare a centralelor electrice in RM nr.8?0 din 11.0F.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea $onceptiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu caldura nr. 18, din -0 februarie -00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea si utilizarea energiei termice nr.9?9 din 0,.09.1,,8. rogramul national de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a oraselor din Republica Moldova determina directiile de dezvoltare a sectorului termoenergetic pina in anul -010. "biectivele =uvernului in aceasta sfera constau in modernizarea sistemelor urbane de alimentare cu energie termica. 4e asemenea, va fi finalizata restructurarea G+ermocomului2, mun. $hisinau si va fi efectuata contorizarea integrala a energiei termice la toate categoriile de consumatori. Proble!e e(istente *ctualmente se duc negocieri cu potentialii investitori privind modernizarea $E+-urilor si constructia Mini-$E+-urilor in conformitate cu rogramul /ational de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor Republicii Moldova si a $onceptiei de dezvoltare a centralelor electrice in Republica Moldova pina in anul -010.
Prioritati pe ter!en scurt si !ediu:

- promovarea politicii de descentralizare si modernizarea sistemelor urbane de alimentare cu caldura% - constructia mini-$E+-urilor din blocuri si module cu capacitatea pina la 10 MP, ceea ce va permite utilizarea eficienta a gazelor naturale pentru rezolvarea problemelor ce tin de alimentarea cu caldura a localitatilor RM% - renovarea #.*. 1+ermocom2 mun. $hisinau%

- renovarea sistemului de alimentare cu caldura a or. 7alti. - implementarea roiectului Energetic )).
# $ ' Co!bustibili

Cadrul %uridic: - <egea cu privire la transportul prin conductele magistrale nr. >,- din -6.0,.1,,>% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la unele masuri de implementare a <egii privind piata produselor petroliere nr. 10-F din 01.10.-001. Proble!e e(istente necessitH demands a detailed e(amination on the base of one good argue $oncept about ensuring the countrH Jith oil products and achievement of corresponding fezabilitH studH. *t the moment in Republic of Moldova absents a $oncept (program) about ensuring the countrH Jith oil products. +he idea of insurance the Republic of Moldova Jith petrol products bH constructing the =iurgiulesti oil terminal remains unfinished. +he potential of Reni port (&craina) and ports =alati and $onstanta (Romania), call in Tuestion the lucrativeness of =iurgiulesti port (Moldova). Prioritati pe ter!en !ediu - defin itivarea constructiei terminalului de la =iurgiulesti
# $ ) Eficienta energetica

Cadrul %uridic - <egea cu privire la gaze nr. 1?6 din 1F.0,.1,,8% - <egea privind conservarea energiei nr. 11?6 din 1?.0F.-000% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului 3ondului /ational pentru $onservarea Energiei nr. 1>-8 din -6.11.-00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la protectia retelelor electrice nr. >19 din -?.09.-00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea rogramului /ational de renovare si descentralizare a sistemelor de alimentare cu caldura a localitatilor RM nr.10>, din -,.08.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea rogramului national de conservare a energiei pentru anii -00?--010 nr. 10F8 din 0>.0,.-00?. Reiesind din #trategia energetica a Republicii Moldova p.na in anul -010, obiectivele pe termen lung indreptate spre stabilirea eficientii energetice prevad ca in urma demonopolizarii comple(ului energetic si privatizarii lui sa fie obtinute urmatoarele rezultate; E ma'orarea eficientei energetice la producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei si combustibililor% E diminuarea costurilor si formarea unor preturi rezonabile la energie si combustibil% E implementarea de tehnologii energetice eficiente ce au impact minim asupra mediului (a ciclului termodinamic combinat si a cogenerarii energiei electrice si termice, respect.ndu-se principiul costbeneficiu)% E lichidarea datoriilor si normalizarea situatiei financiare a intreprinderilor comple(ului energetic% E promovarea unei politici insistente si consecvente de conservare a energiei la consumatori. Cadrul institutional rin Iotarirea =uvernului nr.1>-F din -6.11.-00- a fost aprobat Regulamentul *gentiei /ationale pentru $onservarea Energiei (*/$E). *ctualmente se intreprind masuri concrete prinind imbunatatirea activitatii in ceea ce priveste economisirea energiei si e(tinderea ariilor de utilizare a resurselor energetice regenerabile. $u suportul e(pertilor proiectului #EE+E$, finantat de =uvernul $anadei, )nstitutul de Energetica a elaborat cu grupele respective de lucru setul de documente, necesare pentru eficientizarea si e(tinderea activitatii */$E, inclusiv; rogramul national de

conservare a energiei pentru anii -00?--010, aprobat prin Iotarirea =uvernului nr.10F8 din 0>.0,.-00?, rogramul national de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru anii -009-010, care este de'a prezentat la =uvern pentru e(aminare si aprobare. Proble!e e(istente: - gradul inalt de dependenta a tarii fata de resursele energetice importate (,8S din consumul total) si datoriile mari ale sectorului energetic fata de furnizorii de resurse energetice% - restantele mari ale consumatorilor la achitarile pentru resursele energetice utilizate si nivelul inalt al pierderilor de energie% - infrastructura ineficienta, orientata in e(clusivitate catre marii consumatori, necorespunzatoare cerintelor noi, in conditiile reducerii semnificative a cererii. - echipament uzat fizic si moral, ce nu asigura o eficienta economica in procesul de transportare, distribuire si monitorizare a consumului efectiv de resurse energetice.
Prioritati pe ter!en scurt si !ediu:

- implementation of efficient energH technologies Jith a minimum impact to the environment% - alignment to the European standards and normative of environment pollutions% - atragerea de investitii straine, implementarea G5noJ-hoJ2 si a managementului modern in domeniul energiei. - foreign investments attract, implementation G5noJ-hoJ2 and of update management in the energH field% - implementation of pilot pro'ects for energH conservation and energH efficiencH% - implementation of /ational rogram for energH conservation and regenerable resources use.
# $ 4 Protectia !ediului incon%urator

*v.nd in vedere ca la nivel mondial se inaspresc cerintele fata de poluarea mediului incon'urator si a faptului ca Republica Moldova a semnat mai multe acorduri internationale privind respectarea standardelor de emisie a substantelor nocive, este necesar sa se urgenteze activitatea de elaborare a normelor de poluare a mediului reesind din posibilitatile utilizarii tehnologiilor disponibile, stabilirii si respectarii valorilor-limita de emisii nocive, alocarii investitiilor pentru ma'orarea eficientei centralelor electrice si termice in scopul sporirii randamentului acestora si reducerii impactului negativ asupra mediului. )n scopul reducerii impactului negativ al comple(ului energetic asupra mediului este lansat si se implementeaza programul de conservare a energiei, care va contribui simtitor la diminuarea emisiilor nocive. $aile principale de diminuare a acestui impact negativ asupra mediului sunt urmatoarele; E #ubstituirea combustibililor fosili cu gaze naturale si gaz lichefiat, care sunt mai putin poluante, inclusiv si pentru alimentarea mi'loacelor de transport% E Elaborarea si implementarea standardelor si normativelor ecologice de stat la nivelul celor internationale in privinta reducerii emisiei substantelor nocive, inclusiv la obiectele energetice si la mi'locele de transport% E Elaborarea si implementarea mecanismului economic pentru protectia mediului ambiant in comple(ul energetic.
# & Retele de transport # & # =ransportul rutier

#ectorul transporturilor rutiere nationale si internationale este cel mai dinamic in ceea ce priveste adaptarea la principiile economiei de piata. <a 01.01.-009 in tara activau 1->0 intreprinderi (18 : intreprinderi de stat, -06 : societati pe actiuni, >09 : societati cu raspundere limitata, , : cooperative de productie, 9 : asociatii obstesti, 91? : intreprinderi individuale, 96 : intreprinderi

mi(te) ce efectuau transportarea marfurilor in trafic national, care dispuneau de 8,08 unitati de transport. )n ceea ce priveste transportarea marfurilor de trafic auto international, sunt antrenati -10 operatori (1F6 : societati cu raspundere limitata, -6 : societati pe actiuni, 8 : intreprinderi individuale), care dispuneau de -F80 mi'loace de transport. )n total la 01.01.-009 in Republica Moldova erau inregistrate ?69>>9 unitati de transport dintre care 61>>0 in proprietatea persoanelor 'uridice si ?0?009 in proprietatea persoanelor fizice. Cadrul %uridic Republica Moldova este parte la urmatoarele acorduri relevante incheiate sub egida $omisiei Economice pentru Europa din cadrul "rganizatiei /atiunilor &nite; - *cordul European privind transportul rutier international al marfurilor periculoase (*4R), 1,>F% - *cordul european privind activitatea echipa'elor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (*E+R), 1,,0% - *cordul privind transportul international al marfurilor perisabile si echipamentul special folosit pentru acest transport (*+ ), 1,F0. Moldova participa activ in activitatea $EM+ ($onferinta Europeana a Ministrilor +ransporturilor), prin intermediul careia sunt distribuite carnete (autorizatii multeratelare) $EM+ ce ofera posibilitatea operatorilor moldoveni de a efectua mai simplu transporturi in tarile membre $EM+. #e afla la etapa finala procedura de semnare de catre Republica Moldova a *cordului )/+ER7&#, ce reglementeaza efectuarea transportului international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul. #e va aplica in cadrul &niunii Europene si in tarile membre $EM+ din Europa $entrala si de Est. )n domeniul transporturilor rutiere au fost elaborate si au intrat in vigoare urmatoarele acte normative; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul $ivil al Republicii Moldova% - <egea Republicii Moldova nr. 11,9-A))) cu privire la transporturi, din -1 mai 1,,F, prin care sunt stabilite bazele 'uridice de organizare a activitatii de transport si este stabilit sistemul national de transport% - $odul transporturilor auto, aprobat prin <egea Republicii Moldova nr.116-A)B, din -, iulie 1,,8, prin care este reglementata activitatea in domeniul transporturilor rutiere si sunt stabilite drepturile, obligatiile si raspunderea operatorilor de transport rutier si a beneficiarelor acestor servicii% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. F1? din -F iulie 1,,,, pentru aprobarea Regulamentului circulatiei rutiere% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 109F din 08 noiembrie 1,,,, pentru reorganizarea sistemului informational automatizat de cautare G*utomobilul2 in Registru de stat al transporturilor si introducerea testarii autovehiculelor si remorcilor acestora% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 6F- din -8 mai -00-, pentru aprobarea Regulamentului transporturilor de marfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, prin acest regulament se aplica prevederile *4R la transporturile rutiere interne% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 1?98 din 10 noiembrie -00?, pentru aprobarea Regulamentului transporturilor auto de calatori si baga'e% - Regulamentul prestarii serviciilor de transport si e(peditie din 0, decembrie 1,,,% - Regulamentul transporturilor auto de marfuri din 0, decembrie 1,,,% - Regulamentul transporturilor de marfuri perisabile din 0, decembrie 1,,,% - Regulamentul cu privire la autogara (statie auto) din 0, decembrie 1,,,% - "rdinul ministrului transporturilor si comunicatiilor ("M+$) nr. ->6 din 0> noiembrie -00- pentru aprobarea regulamentului privind acordarea de autorizatii tehnice pentru e(ploatarea transportului auto specializat pe piata produselor% - )nstructiuni privind autorizarea si efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutati siQsau gabarite ce depasesc prevederile legislatie si normativelor in vigoare din -000. *ctele respective preiau in buna masura nomele europene mentionate in directive si regulamente. #pre e(emplu )nstructiunea privind autorizarea si efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutati siQsau gabarite ce depasesc prevederile legislatie si normativelor in vigoare, aplica unele din prevederile 4irectivei $onsiliului ,6Q>?Q$E din ->iulie 1,,6 privind dimensiunile ma(ime admise in traficul national si international si greutatile ma(ime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula pe teritoriul $omunitatii. revederile directivei privind greutatile vor fi preluate in mod gradual, pe masura ce se vor finaliza

etapele de reabilitare a infrastructurii rutiere din Republica Moldova. *v.nd in vedere ca evolutia lucrarilor de reabilitare este strict conditionata de finantare, este posibil ca la moment sa fie mentinute doar prevederile e(istente, dar pe viitor c.nd reabilitarea drumurilor va fi efectuata sa fie aplicate pe larg, iar in cazul semnarii unui *cord de aderare de solicitat o perioada de tranzitie pentru aplicarea integrala a directivei ,6Q>?. entru efectuarea controalelor in trafic, se are in vedere formarea unor echipe mi(te din inspectori ale $entrului de reglementare si +estare si ofiteri ai olitiei rutiere, care sa verifice respectarea prevederilor legislatiei in vigoare. Cadrul institutional Ministerul +ransporturilor si $omunicatiilor (M+$) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor. Mtc isi e(ercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi au fost create in marea lor ma'oritate prin e(ternalizare din cadrul Ministerului +ransporturilor, dupa cum urmeaza; - )ntreprinderea de #tat centrul de Reglementari si +estari ($R+), fondata in baza Iotar.rii =uvernului (I=) nr.?6? din 1- aprilie -000 : efectueaza monitorizarea si respectarea reglementarilor interne si internationale specifice transportului rutier, efectueaza certificarea in domeniul transportului si controlul respectarii de operatorii de transport rutier calatori a legislatie% - *gentia Moldovei pentru +rafic *uto )nternational (*M+*)), care activeaza in baza I= nr. 80- din 0F noiembrie 1,,9 : organizeaza si monitorizeaza efectuarea transportului rutier international si perceperea ta(elor rutiere, si alte ta(e de la transportatorii straini% - *dministratia de #tat a drumurilor (*#4), creata conform I= nr.6F8 din 1, iulie -001, ca o structura autonoma, dar prin I= n ?8 din 1F ianuarie -00- a fost transformata intr-o intreprindere de stat. *ctivitatea organismelor de monitorizare, supraveghere si control din domeniul transporturilor a fost destul de eficienta. Reteaua din teritoriu a acestor institutii s-a organizat si s-a perfectionat, indeplinind rolul de interfata intre minister si operatorii de transport sau societatea civila. *ctivitatea de control a acestor institutii s-a imbunatatit prin completarea cadrului legislativ si prin dob.ndirea de e(perienta. +otusi au fost reclamatii din partea operatorilor privind controlul selectiv si subiectiv din partea unor reprezentanti al acestor organisme. 4eoarece entitatile nou create trebuie sa-si intareasca structurile e(istente, M+$ doreste sa promoveze proiecte de asistenta comunitara in cadrul actiunilor de constructie institutionala. #e prevad organizarea de cursuri de instruire a functionarilor publici din domeniul transporturilor in domeniul aTuis-ului comunitar in transporturi. entru conformarea deplina cu normele comunitare privind inspectiile tehnice ale autovehiculelor, pentru racordarea organismelor nationale la bazele de date relevante, precum si pentru imbunatatirea protectiei mediului, M+$ considera necesara acordarea de asistenta pentru achizitionareaQmodernizarea dotarilor tehnice necesare activitatilor de inspectie tehnica a vehiculelor #e preconizeaza crearea unei baze de date cu toti soferi ce deservesc transporturile rutiere de calatori, pentru a creste responsabilitatea soferilor si siguranta circulatiei si a calatorilor, precum si pentru cresterea calitatilor profesionale ale soferilor. #e prevede ca o astfel de baza de date sa fie creata si pentru soferii de camioane ce efectueaza transporturi internationale, aceasta ar facilita obtinerea vizelor de catre soferi, ambasadele statelor europene av.nd acces la aceasta baza de date.
# & $ =ransportul feroviar

*ctualmente transportul feroviar magistral al Republicii Moldova se refera la ramurile monopolurilor naturale aflate in proprietatea statului, fiind prezentat de catre )ntreprinderea de #tat 2$alea 3erata din Moldova2 ( )# $3M). )n prezent )# $3M este un monopolist integrat in acordarea si gestionarea capacitatilor infrastructurii, efectuarea transporturilor pe calea ferata si conducerea circulatiei trenurilor. )n Republica Moldova intreprinderile de transport feroviar activeaza in plan national si in plan international. #pecificul prestarii serviciilor feroviare este ca ele sunt acordate in comple( pe plan national si pe plan international. $ota transporturilor internationale depaseste cantitativ volumul de marfuri transportat pe teritoriul Republicii Moldova.

#egmentul serviciilor oferite pe planul Republicii Moldova este ocupat in intregime de )# $3M si este impartit in; servicii de transport al marfurilor si servicii de transport al pasagerilor. #erviciile de transport al pasagerilor si serviciile de transport intern al marfurilor sunt e(clusivitate a )# $3M. #erviciile de transport feroviar al marfurilor sunt acordate ca servicii de transport si e(peditie. Cadrul %uridic *ctivitatea din acest sector este prestata in baza legislatiei transporturilor feroviare, care consta din acte normative mostenite de la fosta &R## si acte normative adoptate de Republica Moldova. #unt aplicate urmatoarele acte normative; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul civil al Republicii Moldova% - $odul transportului feroviar aprobat prin <egea Republicii Moldova /r. ?0,-AB din 1F iulie -00? % - Regulile de transportare a incarcaturilor, elaborate de Ministerul $omunicatiilor al &R## in 1,F0% - Regulile de folosire a vagoanelor, elaborate de Ministerul $omunicatiilor al &R## in 1,F0% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova $u privire la transportul incarcaturilor periculoase pe teritoriul RM si lichidarii consecintelor posibilelor avarii nr. 9> din -9 ianuarie 1,,9% - <egea Republicii Moldova nr.11,9-A))) din -1 mai 1,,F cu privire la transport% - <egea Republicii Moldova nr. 196-A))) din 16 iunie 1,,9 cu privire la intreprinderea de stat. &n aspect destul de important il constituie cadrul 'uridic de activitate monopolista a statului in domeniul cailor ferate. $aile ferate in temeiul I= nr. >8- din 1F august 1,,> sunt considerate monopol natural. $alitatea de monopol natural este atribuita cailor ferate din motiv de importanta ma'ora in economia statului. $adrul 'uridic al I= nr. >8- atribuie statului rolul de monopolist natural si ofera rolul de conducere autoritatilor centrale : in cazul )# $3M : Ministerului +ransportului si $omunicatiilor al Republicii Moldova. $alitatea de monopol este oferita agentului economic )# $3M prin drepturi e(clusive de a desfasura activitati economice si controla activitatea in domeniu. Ea se refera la ambele aspecte; transport de incarcaturi si transport de pasageri. rin urmare nu putem vorbi de un comple( al actelor normative, comparativ cu &niunea Europeana. Mai potrivit ar fi de utilizat termenul de simbioza dintre actele normative ale imperiului sovietic in transporturile feroviare si necesitatile timpului, e(primate in codul +ransportului 3eroviar si legea +ransporturilor. *plicabilitatea actelor normative prezinta o problematica voluminoasa, actele normative av.nd functii mai degraba problematice, dec.t regulatorii. $omple(ul relatiilor 'uridice in transporturile feroviare este diferit de cel de facto, fiind aplicat cu mari e(ceptii si problematic. =ratie participarii in cadrul *sociatiei cailor ferate ale $#), prevederile actelor normative enumerate sunt aplicabile in transporturile in cadrul $#), fiind mai mult o necesitate si o baza de intercalare, dec.t un instrument 'uridic. $aile ferate nationale sunt organizate 'uridic in )# $3M. #tatutul 'uridic al prezentei forme organizatorico-'uridice este reglementat de <egea nr. 196-A))) din 16 iunie 1,,9 cu privire la intreprinderea de stat. Ea atribuie un statut 'uridic special intreprinderilor de stat. roprietar unic este #tatul Republicii Moldova prin intermediul organului sau administrativ. " serie de drepturi sunt oferite statului prin prezenta lege, care atribuie un caracter de subordonare a cailor ferate statului. $onform legii, statul isi e(ercita drepturile sale prin manager si are dreptul sa numeasca si sa elibereze, la prezentarea organului sau administrativ, managerul intreprinderii (art. 6) si membrii consiliului de administrare. rin prezentele prevederi managerul $3M este supus statului si reprezinta interesele lui. *rt. 1? al <egii in discutie stabileste ca pierderile sunt acoperite din fondul de rezerva al intreprinderii si dotatii siQsau subsidii. 4eci statul suporta pierderile intreprinderilor de stat prin lege. *ceeasi <ege in art. 1-, indica ca intreprinderile de stat realizeaza marfurile si serviciile sale la preturi comerciale, iar in unele cazuri : la preturi de stat. +otodata $odul +ransportului 3eroviar reflecta situatia actuala, )# $3M reprezinta o structura integrata vertical care include reteaua feroviara si materialul rulant, in timp ce directivele europene prevad o separare a infrastructurii feroviare de activitatea de transport si accesul liber la reteaua feroviara pentru operatorii de transport feroviar din e(terior. *ctivitatea curenta a )# $3M se bazeaza pe #tatutul acesteia in redactia noua, aprobat de M+$ la ,.08.-001 si inregistrat de $amera )nregistrarii de stat a 4epartamentului +ehnologii )nformationale la -1.0,.-001 nr.10-0->>0. *ctivitatea transportului feroviar in anul -00?--009 a fost a(ata pe realizarea lanului de restructurare a )# G$alea 3erata din Moldova2 in conditiile *cordului-memorandum cu $onsiliul $reditorilor, incheiat la 1- august -000 pe un termen de > ani. )n conditiile *cordului-memorandum )# $3M functioneaza rentabil, prelu.nd toate solicitarile beneficiarilor de transport feroviar magistral.

Cadrul institutional Ministerul +ransporturilor si $omunicatiilor (M+$) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor feroviare. )ntreaga activitate a cailor ferate este diri'ata centralizat si unilateral de )# $3M. )# $3M este unicul operator si distribuitor de activitati in domeniul transporturilor feroviare. $umulul de servicii acordate in transporturile feroviare depinde total de posibilitatile, dotarea tehnica, doleantele factorilor de decizie ai $3M. )n domeniul transportului feroviar actualmente functioneaza 6 intreprinderi de stat, si anume; E intreprindere monopolista a transportului feroviar magistral in Republica Moldova : )# $3M. E > intreprinderi mai mici, activitatea carora este cone(a transportului feroviar magistral. e piata sunt prezente circa 9> de companii private, care acorda servicii de transport si e(peditie feroviara a incarcaturilor, dintre ele c.teva fiind mai active. *ctivitatea lor, in principiu, este organizata pe relatiile lor contractuale cu )# $3M. )n baza contractului companiilor de e(peditie (care nu sunt altceva dec.t operatori) le sunt acordate coduri de operator, prin intermediul carora are loc oferirea serviciilor. 3olosirea in relatii a codului invoca asigurarea acordarii serviciilor si garantarea platii din numele unei companii concrete. *ctivitatea companiilor de e(peditie consta in prestarea serviciilor de transport si e(peditie pentru traficul de marfuri provenit din Republic Moldova, c.t si participarea in calitate de companie de e(peditie in transporturile internationale at.t pe teritoriul Republicii Moldova, c.t si in afara lui. )n cadrul )# $3M functioneaza 81 statii feroviare, ? depouri de locomotive, 9 depouri de vagoane si alte subdiviziuni structurale si de productie. )# $3M are in dotare 1FF locomotive pentru activitatea de baza, 961 vagoane pentru calatori si 11010 vagoane de marfa. entru aprofundarea reformei structurale radicale a transportului feroviar magistral dupa modelul acceptat in &niunea Europeana, in cadrul rogramului de asistenta tehnica a $omisiei Europene +*$)# in anul -00- a fost elaborat proiectul special privind sustinerea restructurarii )# $3M.
# & & =ransportul naval (fluvial si !ariti!"

ina in 1,,0, in Republica Moldova e(ista o intreprindere de stat, operator unic, care efectua activitatile de transport fluvial, de operare portuara si de intretinere a infrastructurii. 4upa razboiul din 1,,-, aceasta structura a trecut in 'urisdictia regimului separatist. $u toate problemele aparute totusi transportarea marfurilor cu transportul naval a crescut semnificativ de la 1,,F mii tone in 1,,> p.na la 10F,> mii tone in -00-. 4esi int.mpina mari dificultati in e(ploatare din cauza necesitatii urgente de reparatie a mi'loacelor de transport naval )# 17acul Molovata2 efectueaza rute regulate de trecere a populatiei si incarcaturilor de pe ambele maluri ale r.ului /istru. ortul fluvial &ngheni ce activeaza in regim de autogestiune a transportat ?8,9 mii tone de nisip. Benitul din contul lucrarilor efectuate a crescut cu 106,0S fata de -00- si a constituit 6,0,? mii lei. )# 1#erviciul /ational pentru #ecuritatea /avigatiei2 a e(aminat starea tehnica a 1- nave si a 8 slepuri neautopropulsate si remorcheri fluviali, ce functioneaza pe caile navigabile. rincipalele marfuri transportate ram.n a fi materialele de constructie. +ransportul naval se realizeaza in principal pe sectoarele $osauti : 4ubasari si +ighina : delta r.ului /istru - cale navigabila interna de importanta internationala E ,0-0? si pe sectorul &ngheni : delta r.ului rut : cale navigabila interna de importanta internationala E 80-0F, inclus in coridorul B)) : 4unare a programului +*$)#. )n ultimii ani a continuat amena'area r.ului /istru si rut pentru navigatie in baza *cordului european privind principalele cai navale interne de importanta internationala, dar din insuficienta de surse nu a posibil de realizat toate lucrarile necesare. )n comparatie cu alte tipuri de transport intern (feroviar, auto), transportul naval are un sir de avanta'e at.t la capitolul cheltuieli investitionale normative, cit si din punct de vedere ecologic. *stfel cheltuielile pentru transportarea pe apa 1 tQ5m sint de 6 si ? ori mai mici dec.t pentru transportarea pe cale ferata si respectiv cu transportul auto. +ransporturile maritime nu sunt foarte dezvoltate, desi e(ista persoane ce poseda pasapoarte de marinari , iar navele maritime pot utiliza pavilionul Republicii Moldova pentru efectuarea transporturilor maritime.

Cadrul legislativ )n prezent in domeniul transport naval sunt aplicate prevederile urmatoarelor acte normative; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul civil al Republicii Moldova% - <egea Republicii Moldova nr. >,,-A)B din ?0 septembrie 1,,,, pentru aprobarea $odului /avigatiei Maritime $omerciale% - <egea Republicii Moldova nr. ??9-AB din -9 iulie -00?, pentru modificarea si introducerea unor articole la $odul /avigatiei Maritime $omerciale% - "rdinul ministrului transporturilor si comunicatiilor ("M+$) nr.8? din 06 mai 1,,F pentru aprobarea actelor necesare efectuarii transportului naval (conosament, manifest, dispozitie la descarcarea marfii e(portate, bon de livrare)% - "M+$ nr. 1?0 din 1? august 1,,8 pentru aprobarea documentele de bord la un transport naval (registrul 'urnalelor de bord, registrul documentelor de bord, 'urnalul de bord, 'urnalul unic de bord, 'urnalul navei neautopropulsate, e(ploatate fara echipa', 'urnalul cu privire la inspectia navei)% - "M+$ nr. -1- din 01 decembrie 1,,8 pentru aprobarea regulamentului provizoriu cu privire la procedura inregistrarii navelor de navigatie interna in Registrul de #tat al /avelor al Republicii Moldova si actele necesare% - "M+$ nr. -?- din -, decembrie 1,,8 pentru aprobarea ordinii de punere a navelor la evidenta si scoatere de la evidenta la )nspectoratul Registrului /aval al Republicii Moldova si certificatele necesare% - "rdinul ministrului ("M) nr.1,- din 09 iulie -00- pentru aprobarea regulamentului comisiei de calificare pentru brevetarea efectivului de comanda al navelor de navigatie interna, regulamentului de atestare si eliberare a brevetelor efectivului de comanda al navelor de navigatie interna, regulamentului privind tichetul de control al brevetelor efectivului de comanda al navelor de navigatie interna% - "M nr. -1? din 01 august -00- pentru aprobarea regulamentului de baza privind navigatia pe r.ul rut si regulile de respectare a regimului de frontiera% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.1608 din ?0 decembrie -00? prin care se recunoaste ca societati internationale de clasificare societatile membre )*$# ()nternational *ssociation of $lassification #ocieties). 4e asemenea Republica Moldova este parte la unele acorduri internationale din domeniu; - Iotar.rea arlamentului (I ) ))) din -9 decembrie 1,,F, pentru aderarea Republicii Moldova lanr.19?1- *cordul european privind principalele cai navale interne de importanta internationala% - I nr. 86-A)B din 10 iulie 1,,8, pentru aderarea Republicii Moldova la rotocolul aditional din -6 martie 1,,8 la $onventia privind regimul navigatiei pe 4unare din 18 august 1,98% - I nr.600-A)B din ?0 septembrie 1,,,, pentru aderarea Republicii Moldova la $onventia /r.108 privind actele nationale de identitate pentru personalul navigant, adoptata la =eneva la 1? mai 1,>8 de conferinta generala a "rganizatiei )nternationale a Muncii% - I nr.>--AB din 11 aprilie -001, pentru acceptarea de catre Republica Moldova a $onventiei cu privire la "rganizatia Maritima )nternationala ()M")% - I nr.60--A)B din ?0 septembrie 1,,,, pentru aderarea Republicii Moldova la $onventia cu privire la masurarea navelor de navigatie interna% )n prezent se prelucreaza documentele necesare pentru semnarea de catre republica Moldova a celor mai importante conventii ale )M"; - #"<*# - F9 (#afetH "f <ife *t #ea) : $onventia )nternationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare% - M*R "< - F?QF8 ( revention of Maritime ollution from #hips) : $onventia )nternationala privind prevenirea poluarii de catre nave% - #+$P : ,> (#tandards of +raining, $ertification and Patch5eeping) : $onventia )nternationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare Q atestare si a serviciului de cart% - << : 66 (<oad <ines) : $onventia )nternationala asupra liniilor de incarcare% - +"//*=E : 6, (+onnage) : $onventia )nternationala asupra masurarii tona'ului navelor% - $<$ : ,- ($ivil <iabilitH for oil ollution 4amage) : $onventia )nternationala asupra raspunderii civile pentru daunele provocate prin poluarea cu hidrocarburi% - $"<RE= : F- (Regulations for reventing $ollisions at #ea) : $onventia referitoare la Regulamentul )nternational pentru prevenirea aborda'elor pe mare. Cadrul institutional

Ministerul +ransporturilor si $omunicatiilor (M+$) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor. Mtc isi e(ercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi navale au fost create in marea lor ma'oritate prin e(ternalizare din cadrul Ministerului +ransporturilor, dupa cum urmeaza; - *dministrarea de #tat a /avigatiei Maritime $omerciale (*#/M$) - #erviciul /ational pentru securitatea /avigatiei (#/#/), care este institutia principala din domeniul navigatiei interioare% - )nspectoratul Registrului naval, subdiviziune al #/#/, care indeplineste functiile unei societati de clasificare - )nspectoratul /avigatiei $ivile ()/$), subdiviziune al #/#/.
# & ' =ransportul aerian

rincipalul operator aerian in Republica Moldova este $ompania *eriana de #tat G*ir Moldova2. e l.nga G*ir Moldova2, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti 1operatori aerieni, dintre care 10 sunt cu capital privat. Bolumul total de pasageri in -001 era aproape ->9,000 persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 1-S in comparatie cu traficul din 1,,,. Cadrul legislativ <egislatia din domeniul aviatiei civile se bazeaza pe urmatoarele acte normative interne; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul $ivil al Republicii Moldova% - <egea aviatiei civile nr. 1-?F-AA))) din 0, iulie 1,,F, modificata si completata prin <egea nr. ->1AB din 1, iunie -00?% - I= nr. 901 din 09 aprilie -00-, privind acordarea statutului de Gaeroport international2 aeroporturilor 7alti si $ahul si deschiderea in perimetrele lor a unor puncte noi de trecere a frontierei% - I= nr. 999 din 11 aprilie -00-, privind reorganizarea aerodromului militar Marculesti in aeroport de dispunere comuna a aviatiei militare si civile. 4e asemenea Republica Moldova participa activ la elaborarea normelor general europene si p.na in prezent a ratificat urmatoarele acte normative; - $onventia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnata la Barsovia la 1- octombrie 1,-,% - rotocolul privind modificarea $onventiei pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnat la Iaga la -8 septembrie 1,>>% - $onventia complementara la $onventia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian international, semnata la =uadala'ara la 18 septembrie 1,61% - $onventia referitoare la infractiuni si la anumite acte sav.rsite la bordul aeronavelor, semnata la +o5io la 19 septembrie 1,6?% - $onventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor semnata la Iaga la 16 decembrie 1,F0% - $onventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile, semnata la Montreal la -? septembrie 1,F1% - rotocolul pentru reprimarea actelor ilicite de violenta comise in aeroporturile ce servesc aviatia civila internationala, semnat la Montreal la -9 februarie 1,88% - $onventia privind marcarea e(plozivelor din plastic in scopul detectarii lor, semnata la Montreal la 1 martie 1,,1. 4in 08 octombrie 1,,F Republica Moldova este membru cu drepturi depline al $onferintei Europene a *viatiei $ivile. Cadrul institutional 3iind o activitate specifica e(ista o structura specializata si anume, *dministratia de #tat a *viatiei $ivile a Republicii Moldova (*#*$), care activeaza in baza I= nr. 10>F din 1, octombrie 1,,8, este organul central de specialitate al administratiei publice de conducere, coordonare si e(ercitare a controlului in domeniul aviatiei civile. rincipalele atributii ale *#*$ sunt;

- elaborarea strategiei si promovarea politicii de stat in domeniul aviatiei civile% - pronosticarea si determinarea directiilor de dezvoltare a aviatiei civile% - reprezentarea Republicii Moldova in organizatiile internationale ale aviatiei civile% - pregatirea, incheierea si aplicarea acordurilor internationale in domeniul aviatiei civile, colaborarea, in comun cu Ministerul *facerilor E(terne, cu alte state in domeniul respectiv% - elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul utilizarii spatiului aerian si activitatii aviatiei civile a Republicii Moldova% - stabilirea si desemnarea organelor responsabile pentru serviciile de trafic aerian, securitate aeronautica, informare aeronautica, meteorologie si medicina pentru aviatia civila% - stabilirea si desemnarea, in comun cu Ministerul *pararii, a zonelor interzise si celor cu restrictii din spatiul aerian al Republicii Moldova% - efectuarea controlului privind respectarea standardelor de securitate a transportarilor aeriene si lucrarilor ce tin de aviatie% - tinerea Registrului de #tat al aeronavelor civile al Republicii Moldova% - verificarea, eliberarea, validarea, prelungirea valabilitatii si anularea certificatelor de navigabilitate ale aeronavelor civile, inclusiv privind zgomotul la sol si emisiile de substante nocive% - eliberarea certificatelor de inmatriculare a aeronavelor% - stabilirea restrictiilor privind navigabilitatea aeronavelor civile in Republica Moldova% - inmatricularea aerodromurilor (aeroporturilor) civile% - e(aminarea si participarea la anchetarea incidentelor si accidentelor produse in strainatate cu aeronavele civile inmatriculate in Republica Moldova% - eliberarea, validarea, suspendarea si anularea certificatelor de operator aerian al aeronavelor civile% - eliberarea, suspendarea si anularea licentelor si autorizatiilor de efectuare a activitatilor in domeniul aviatiei civile pe teritoriul Republicii Moldova% - eliberarea, suspendarea si anularea autorizatiilor de e(ploatare a rutelor aeriene de catre companiile aeriene nationale si straine% - elaborarea rogramului /ational de #ecuritate aeronautica, e(aminarea si aprobarea programelor de securitate aeronautica ale operatorilor aerieni din Republica Moldova si controlul asupra e(ecutarii lor% - stabilirea regulilor de zbor in aviatia civila, emiterea instructiunilor de zbor, regulilor privind navigatia aeriana, diri'area traficului aerian, precum si a normelor privind functionarea sigura a sistemului serviciului de trafic aerian, sistemului informational privind operatiunile de zbor si starea meteorologica% - aprobarea cererilor de survol si aterizare in aeroporturile Republicii Moldova pentru aeronavele straine.
# & ) Infrastructura transporturilor

)nfrastructura transporturilor se dezvolta in functie de dezvoltarea fiecarui tip de transport in parte. )nfrastructura rutiera. 4rumurile pe care se transporta peste F0 S din volumul de marfuri reprezinta un element esential al potentialului economiei nationale a tarii pe ele se transporta cea mai mare parte a materiei prime, materialelor, marfurilor, produselor agricole, fortei de munca, at.t locale cit si la nivel national si international. $omparativ cu tarile &niunii Europene, dezvoltate din punct de vedere a infrastructurii transportului rutier, Moldova a continuat sa se mentina pe o treapta inferioara in ce priveste densitatea retelei de drumuri publice, calitatea acestora, at.t si in asigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea si reparatia drumurilor. *stfel, statistica mentioneaza ca an de an asigurarea fondurilor a fost sub limita celor necesare pentru activitatea de drumuri. <ungimea totala de ?6,0 5m drumuri nationale desi reprezinta ?>,1 S din lungimea drumurilor publice, constituie reteaua ma'ora a tarii, pe ea desfasur.ndu-se ca 68 S din totalul traficului rutier. )n ce priveste starea tehnica a acestei retele, se poate mentiona ca F8,- S are o durata de e(ploatare depasita, prezent.nd o stare ne corespunzatoare, din care peste ,00 5m in stare rea. 4rumurile locale in lungime de 681? 5m prezinta o structura foarte eterogena. *stfel, 96,0 S (?1?9 5m) sint drumuri pietruite, 8,6 S (>88 5m) sint din pam.nt, iar din drumurile cu imbracaminte moderna ce reprezinta ?F,6 S (->60 5m) peste 88 S (-06> 5m) au o durata de e(ploatare depasita, din care peste -000 5m fiind in stare rea. odurile e(iste pe drumurile publice sunt in numar de circa 1100 cu o lungime totala de -? 5m, dintre care pe drumurile locale 6>F cu o lungime totala de 11 5m, printre care si 1? poduri din lemn. #tarea tehnica a unei bune parti din poduri este critica si necesita interventie pentru renovare si

modernizare. )n anul -00? au fost efectuate lucrari de reparatie si intretinere a drumurilor publice, astfel au fost efectuate lucrari pe mai multe tronsoane de drumuri nationale si locale. 4rumurile nationale (M-, M?, M-1, R,.1, R-9, R-6, R?6, R?F, R9?, R>6 si R>F) cu o lungime totala in 'ur de 90 de 5m si drumuri locale cu o lungime totala de apro(imativ 60 de 5m. )n cadrul rogramului +*$)# s-au finalizat lucrarile de proiectare a drumului de acces spre podul peste r.ul rut in regiunea localitatilor <ipcani : Radauti pe teritoriul Republicii Moldova. &rmeaza sa fie elaborate actele pentru licitatie si selectarea antreprenorului general. )nceperea lucrarilor de constructie se preconizeaza pentru semestrul )) al anului curent. entru cresterea sigurantei circulatiei rutiere pe drumurile publice s-au instalat ?-0, indicatoare rutiere. e rutele principale s-a e(ecutat marca'ul orizontal a partii carosabile pe o lungime totala de 10,0 5m. )nfrastructura feroviara. #istemul retelelor constituie un fragment al fostelor retele ale &R## cu mici modificari cantitative, in sensul micsorarii lor. .na in prezent este folosit acelasi tip de vagoane, locomotive, acelasi sistem de semnalizare, de edificare a retelelor etc. $aile ferate ale Republicii Moldova dispun de 11?,,? 5m de retele principale, inclusiv 1?,, 5m de retele cu latimea de 19?> mm, circa -?18 5m retele ale statiilor feroviare, ocup.nd 10,8 mii ha. *sigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai ferate de folosinta generala alcatuieste -,F 5m la 10 mii locuitori, densitatea medie a ei fiind de circa ?? 5m la 1000 5m-. $alitativ retelele feroviare ale Republicii Moldova sunt; de unic sens, duble si retele de acces : de constructie in diferite perioade de timp. Ma'oritatea retelelor ferate sunt situate si construite (gratie reliefului) pe teritorii cu un relief de un grad de pericol sporit, av.ndu-se in vedere si starea tehnica a lor. *stfel, in Republica Moldova nu avem retele ferate electrificate. " singura si p.na c.nd ultima incercare in acest sens a fost intreprinsa in perioada sovietica pe sectorul $uciurgan : +ighina, astazi teritoriu problematic, incercare care a facut parte din planul de electrificare a retelelor pe ruta $uciurgan : &ngheni si a fost realizata doar la 10S din volumul de lucru, iar in perioada actuala nu reprezinta altceva dec.t pierderi in evidentele contabile. $a interconectare si importanta retelele de cai ferate reprezinta o portiune ale coridoarelor europene, datorita carui fapt s-au format doua directii de transport performante. *stfel, portiunea $uciurgan : Reni si $uciurgan : &ngheni sunt, practic, cele mai practicabile si incarcate retele. #-au stabilit la $onferinta a - aneuropeana de +ransport din $reta in anul 1,,9 si s-au reconfirmat la $onferinta a ? aneuropeana de +ransport de la Ielsin5i in anul 1,,F 10 coridoarele paneuropene, teritoriul Republicii Moldova fiind strabatut de coridorul multimodal )A; Ielsin5i : #an5t- etersburg : Moscova : Ciev : $hisinau : 7ucuresti :4imitrovgrad : *le(andropolis. #ectorul $aii 3erate din Moldova pe traseul $uciurgan (&craina) : /ovosavitcaia : +ighina : $hisinau : &ngheni : $ristesti-6i'ia (Rom.nia) este componentul feroviar al acestui coridor pe teritoriul Republicii Moldova, care coincide cu linia de cale ferata E,> a partii moldave a W*cordului european cu privire la cele mai importante linii feroviare magistrale internationale (*=$)W. )mportanta coridorului )A in structura traficului derulat pe reteaua $3M si necesitatea modernizarii lui rezida din faptul, ca pe circa o cincime din lungimea integrala a retelei (respectiv -0,,? 5m din 1190,? 5m) se deruleaza aproape o 'umatate din intregul trafic. 4e asemenea Republica Moldova, prin asezarea sa geografica, este cointeresata in dezvoltarea coridorului multimodal Europa : $aucaz : *sia (+R*$E$*). $oridorul dat traverseaza pe directia vest-est Marea /eagra si Marea $aspice si conecteaza acestora cu marile coridoare de transport pan-europene, inclusiv pe sectorul moldav al coridorului feroviar nr. )A &ngheni : $hisinau : +ighina : spre granita cu &craina la $uciurgan, fac.nd legatura prin Razdelnaia cu portul "desa, situat pe malul Marii /egre. )n perspectiva itinerarul coridorului +R*$E$* poate fi prelungit cu o ramificatie de la portul "desa p.na la comple(ul portuar =iurgiulesti, ce se construieste pe teritoriul Republicii Moldova pe malul fluviului 4unare. )nfrastructura de navigatie. *sigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai navale ram.ne insuficienta si alcatuieste : >>6 5m, dintre care cu ad.ncimi garantate : 8> 5m, din 1-00 5m posibile. entru intretinerea sectorului tehnic &ngheni, in -00? au fost efectuate lucrari de ad.ncire si indreptate a albiei r.ului rut doar pe sectorul ?8>-90> 5m si scoaterea ramasitelor de copaci impotmoliti. $heltuielile la intretinerea cailor navale sint cu 1,> mai mari dec.t pentru drumurile auto si de - ori mai mici dec.t pentru caile feroviare. *eroporturi. Moldova dispune de patru aeroporturi, dintre care trei sunt civile $hisinau, 7alti si $ahul, iar unul Marculesti este mi(t (militar si civil). +oate patru dispun de statut de aeroport international. 4ar numai aeroportul $hisinau, corespunde unui aeroport de clasa internationala, are

zboruri regulate planificate catre si dinspre anumite destinatii internationale. *eroportul este deschis -9 de ore, dispune de control vamal, verificari ale securitatii aeriene si echipament de supravietuire aeriana. *eroportul actual $hisinau situat la apro(imativ 1> 5m de la centrul orasului a fost construit in 1,60. +erminalul aeroportului a fost renovat recent prin intermediul unui imprumut al 7ER4. *stazi, are o capacitate de deservire a 9-> de pasageri pe ora. ista de decolare si aterizare a aeroportului poate primi avioane p.na la marimea *erobus ?10. *eroportul este administrat de o )ntreprindere autonoma de #tat, cu o echipa care functioneaza eficient. El contribuie anual cu apro(imativ F00,000 dolari #&* in bugetul =uvernului prin impozitele pentru v.nzarea biletelor si ta(ele de aterizare. )n prezent principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Republica Moldova il constituie dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor din $ahul si 7alti. Cadrul legislativ $adrul legislativ este reglementat de legislatia interna si acordurile internationale semnate de Republica Moldova. <egislatia interna este bazata pe urmatoarele acte normative; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul $ivil al Republicii Moldova% - <egea drumurilor nr.>0,-A))) din -- iunie 1,,>% - I= nr. 1?1 din -0 aprilie 1,8, privind masurile de dezvoltare continua a autostrazilor de uz general si imbunatatirea deservirii pe drumurile republicii% - I= nr. 1,> din 1> aprilie 1,,? cu privire la modul de sistematizare a retelei de drumuri in Republica Moldova% - I= nr.6F8 din 09 noiembrie 1,,? ce tine de aprobarea listelor drumurilor nationale si locale din Republica Moldova% - I= nr. 1>? din 1? februarie .-00? referitoare la aprobarea rogramului lucrarilor de reparatie si intretinere a drumurilor publice pe anul -00?% - $onceptia privind crearea si dezvoltarea retelei nationale a coridoarelor internationale de transport, care stabileste principiile generale de formare si dezvoltare in Republica Moldova p.na in anul -01> a retelei nationale de coridoare de transport si linii magistrale de importanta internationala ma'ora, pentru integrarea ei in sistemul european de transport% - rogramul G4rumurile Moldovei in veacul AA)2% - roiectul +*$)# privind restructurarea $aii 3erate din Moldova, elaborat de catre $onsortiul )nternational, condus de )nstitutul Economic din "landa /E)% - <egea fondului rutier nr. F-0-A))) din 0- februarie 1,,6% - <egea aviatiei civile nr. 1-?F-AA))) din 0, iulie 1,,F, modificata si completata prin <egea nr. ->1 Republica Moldova este parte la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile $omisiei Economice pentru Europa a "rganizatiei /atiunilor &nite ($EE "/&); - *cordul european privind principalele linii internationale de cale ferata (*=$), 1,8>% - *cordul european privind marile linii de transport combinat international national si instalatiile cone(e (*=+$), 1,,1% - *cordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala (*=/), 1,,6. Cadrul institutional Ministerul +ransporturilor si $omunicatiilor (M+$) este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritatea de stat in domeniul transporturilor. 4ar pentru fiecare tip de transport e(ista si o autoritate specializata pentru fiecare. - *dministratia de #tat a 4rumurilor (*#4% - )# G$alea 3erata din Moldova2% - *dministratia de #tat a *viatiei $ivile a Republicii Moldova% - *dministrarea de #tat a /avigatiei Maritime $omerciale. Proble!e e(istente 1. Ma'oritatea intreprinderilor de transport marfuri dispun de 1-10 autovehicule. *ceeasi situatie se atesta si la transportul de calatori. Ma'oritatea acestor vehicule o alcatuiesc camioanele si

autobuzele produse in perioada anilor 1,8>-1,,1 care practic sint uzate la nivel de 8>-,0S. <a 01.01.-009, e(istau in dotarea agentilor economici circa 19F> de vehicule corespunzator normelor Euro 1, 1->0 vehicule : Euro - si circa >> de vehicule Euro ? folosite pentru transportul rutier international. +otusi numarul vehiculelor performante este insuficient pentru a asigura flu(ul necesar de marfuri spre &niunea Europeana, ceea ce reduce eficienta operatorilor nationali. entru renovarea parcului este necesar de adoptat solutii ce ar permite sustinerea importului de autovehicule moderne. -. entru transporturile rutiere internationale se mai utilizeaza autorizatiile bilaterale de transport. /umarul acestora, pe relatiile cu tarile importante in ceea ce priveste schimburile comerciale, este insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii moldoveni. ?. *ccesul soferilor moldoveni pe piata comunitara este, in continuare, conditionat de obtinerea vizei. $heltuielile pentru perfectarea vizelor pentru anul -00- a operatorilor moldoveni au constituit peste 800 mii dolari #&*, ceea ce conduce la costuri uriase pentru operatorii moldoveni si respectiv la reducerea competitivitatii lor pe piata serviciilor de transport. 9. *ctele normative folosite in activitatea transportului feroviar constituie un sediment istoric fragmentar, mostenit dupa segregarea sistemului cailor ferate ale imperiului sovietic ca un element necesar activitatii cailor ferate, bazate pe principii ale economiei planificate (inclusiv si planificarii de pierderi), sustinute de stat. >. $aracteristicilor de interoperabilitate, eficienta, securitate, importante pentru legislatia comunitara, cadrul legislativ actual le ofera rolul secundar. /u sunt definite de legislatie principiile de baza ale legislatiei transporturilor feroviare. $adrul 'uridic e(istent nu cuprinde cumulul de relatii actuale, astfel suntem in prezenta situatiei c.nd relatiile din domeniul transporturilor feroviare, depasind prevederile cadrului 'uridic, sunt reglementate contractual, e(ist.nd temei pentru vehiculatii. 4ezvoltarea relatiilor feroviare a depasit, de facto, prevederile cadrului 'uridic. 6. <egislatia transporturilor feroviare ale Republicii Moldova nu prevede dreptul de acces la infrastructura. /ici o intreprindere de cai ferate straina (o alta structura nationala nu e(ista dec.t $3M) nu are dreptul de acces la infrastructura cailor ferate nationale. F. retul pentru serviciile de transport feroviar oferit de )# $3M in Republica Moldova sunt mai mari, dec.t pretul de cost al aceluiasi serviciu de transport pentru aceeasi distanta, oferit de intreprinderi de cai ferate din alte state (de e(emplu; &craina, Rom.nia). retul dat este dependent si influentat in mod direct de cheltuielile mari de resurse energetice, gratie gradului de uzura avansata a sistemului de transport (locomotive etc.), cheltuielile e(cesive de intretinere a cailor ferate si a parcului de vagoane uzate calitativ si cantitativ, de formare a garniturilor de tren cu un numar sporit de vagoane, datorita politicii de reducere ma(ima a cheltuielilor, de necesitatea intretinerii unui volum mare a obiectelor de imobil, si de menire socio-culturala. 8. /u e(ista o alta autoritate publica care ar avea implicatii in sectorul transportului feroviar cu atributii privind siguranta transportului feroviar, de licentiere si certificare a operatorilor, produselor si echipamentelor feroviare. ,. &zura fondurilor fi(e (locomotive, vagoane, etc.) depaseste 60S. 10. $aile de navigare interioara de importanta internationala nu sunt amena'ate corespunzator din lipsa de fonduri% 11. /u e(ista transport aerian la scara interna, adica nu e(ista zboruri interne% 1-. ierdere a personalului de o inalta calificare care pleaca in cautarea veniturilor de intretinere in tarile vecine% 1?. e drumurile publice din cauza starii tehnice necorespunzatoare cerintelor traficului, viteza medie de circulatie constituie doar ?9 5mQora ceea ce provoaca ma'orarea preturilor de transportare cu ->-?0 S, reducerea productivitatii camioanelor cu ->-?0S si autobuzelor cu ?>-90S% 19. Mai e(ista in republica peste 90 de localitati care nu au accese cu imbracaminte la reteaua publica si care in perioada conditiilor atmosferice dificile practic sint izolate cu consecinte negative economice si sociale% 1>. *ctualmente -6 sectoare pe drumurile nationale si F, sectoare pe drumurile locale, cu o lungime totala de 1?,> 5m sint afectate de alunecari de teren. e reteaua drumurilor publice sint in stare de avariere 19 poduri care prezinta pericol pentru circulatia rutiera% 16. Retelele feroviare reprezinta o uzura avansata, iar unele sectoare, care sunt periculoase traficului, sunt parcurse cu o viteza scazuta. Resursele cailor ferate sunt, practic, epuizate at.t din punct de vedere material, c.t si moral. 1F. Randamentul retelelor feroviare este scazut datorita preturilor de cost pentru transportare mari. Randamentul folosirii vagoanelor si containerelor este la fel de redus datorita politicii irationale de folosire a lor. 18. /u au fost semnate o serie de acorduri internationale in domeniul infrastructurii.

Prioritati pe ter!en scurt:

"biectivele prioritare pe termen scurt, in domeniul transporturilor, sunt; *. Elaborarea unei politici de stat in domeniul transporturilor, in corespundere cu politica comuna in transporturi a &niunii Europene, prin; - negocierea cu &niunea Europeana a unui acord rutier de tranzit% - elaborarea politicii national de dezvoltare a #istemului de +ransport 4urabil (#+4)% - elaborarea programului de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale () etapa : tronsoanele coridoarelor europene, )) etapa : drumurile nationale de tip M, ))) etapa : drumuri nationale de tip R, )B etapa : drumuri locale)% - elaborarea politicii nationale in domeniul transportului feroviar% - elaborarea programului de modernizare a cailor ferate% - elaborarea programului de dezvoltare a transportului intermodal% - elaborarea programului de dezvoltare a transportului aerian. 7. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mi'loacelor de transport prin; - continuarea lucrarilor la ) etapa de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - inceperea lucrarilor la etapa a )) de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - inceperea lucrarilor la etapa a ))) de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - continuarea constructiei de pasa'e denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor e(istente% - ma'orarea cotei defalcarilor in fondul rutier din accizele pe combustibil pentru renovarea si modernizarea drumurilor la 9>S% - finalizarea lucrarilor de constructie a podului peste r.ul rut in localitatile <ipcani : Radauti% - continuarea lucrarilor de reabilitare a drumului $hisinau : =iurgiulesti% - reabilitarea retelei de cale ferata% - demararea electrificarii liniei de cale ferata $uciurgan : +ighina : $hisinau : &ngheni (--6 5m)% - demararea proiectului de restabilire a liniei de cale ferata Revaca : $ainari (9> 5m)% - demararea proiectului de dezvoltare a nodului de cai ferate la statia =iurgiulesti si conectarea lui cu terminalul% - modernizarea nodului feroviar &ngheni la frontiera moldo-rom.na% - demararea procesului de innoire a parcului de material rulant pentru transportul de calatori% - modernizarea tronsonului moldav al coridoarelor feroviare (nr. )A al retelei trans-europene si +R*$E$*)% - demararea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale% - demararea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei moldovenesti la reteaua de transport europeana% - implementarea sistemului informatic )R)# la calea ferata% - modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare% - demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din comple(ele feroviare% - demararea proiectului de realizare a unei legaturi feroviare cu ecartament european (19?> mm) intre $hisinau si &ngheni% - modernizarea punctelor feroviare de frontiera la statiile &ngheni si =iurgiulesti pentru reducerea timpului de stationare a trenurilor p.na la 90 min.% - continuarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati% - continuarea programului de modernizare a statiilor de cale ferata% - demararea procesului de privatizare a intreprinderilor au(iliare, activitatea carora este cone(a )# $3M% - continuarea lucrarilor la terminalul petrolier de la =iugiulesti% - demararea proiectului de construire a unui comple( portual in delta rutului% - continuarea lucrarilor de amena'are a /istrului pentru navigatie pe portiunea $osauti : 4ubasari si +ighina : delta r.ului% - continuarea lucrarilor de amena'are a rutului pentru navigatie pe portiunea &ngheni : delta r.ului% - demararea proiectului de ecologizare a /istrului, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare% - finalizarea proiectului de dezvoltare si modernizare a *eroportului )nternational $hisinau% - demararea proiectului de dezvoltare si modernizare a aeroporturilor $ahul, 7alti si Marculesti% - demararea lucrarilor la sistemul de baliza' luminos la aeroporturile $ahul, 7alti si Marculesti%

$. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin; - negocierea cu &E in problema oferii vizelor anuale pentru soferii de trafic international% - interzicerea importului in tara a camioanelor si autobuzelor ce nu satisfac normele Euro - si Euro ?, iar pentru autoturisme Euro ?% - scutirea de ta(e vamale si +B* a celor ce importa camioane si autobuze ce satisfac normele Euro ?% - demararea procesului de privatizare a transportului public% - continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate% - asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate% - modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de tic5eting% - continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa% - continuarea programului de innoire a flotei de aeronave% - modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian, instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata)% - pregatirea cadrelor din domeniul transportului naval in Rom.nia si &E% 4. *derarea la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile $omisiei Economice pentru Europa a "rganizatiei /atiunilor unite; - *cordul european privind principalele artere rutiere internationale (*=R), 1,F>, - *utostrada +rans-Europeana (+EM)% - $alea 3erata +rans-Europeana (+ER)% - rotocol la *=+$ privind folosirea cailor navigabile interioare in transportul combinat, 1,,F% - *cord privind adoptarea de conditii uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor cu roti si recunoasterea reciproca a acestor inspectii ()+ ), 1,,F% E. 4ezvoltarea institutionala - e(ternalizarea activitatii de inspectie si control din cadrul M+$% - demararea procesului de reorganizare a structurilor e(istente in autoritati tehnice specializate de supraveghere si control% - crearea unui organism specializat sa e(ecute toate activitatile legate de vehiculele cu motor% - demararea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor feroviare rezultate in urma reorganizarii )# $3M% - elaborarea proiectului de asistenta tehnica pentru M+$% - acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor% - punerea in practica a unor programe de instruire, at.t la nivel managerial, c.t si la nivel de e(ecutie, in vederea dob.ndirii capacitatii de aplicare a aTuis-ului comunitar in domeniul transporturilor% - evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate e(istente% - demararea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera% - demararea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica% - demararea proiectului de asistenta tehnica pentru crearea *utoritatii feroviare% - demararea proiectului de tJinning in domeniul sigurantei rutiere% - perfectionare cadrului institutional din transportul naval% - demararea proiectului de creare a )nspectoratului *viatiei $ivile ca organism independent de investigare accidentelor si incidentelor in aviatia civila.
Prioritati pe ter!en !ediu:

"biectivele prioritare pe termen mediu, in domeniul transporturilor, sunt; *. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mi'loacelor de transport prin; - finalizarea lucrarilor la ) etapa de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - finalizarea lucrarilor la etapa a )) de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - continuarea lucrarilor la etapa a ))) de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - inceperea lucrarilor la etapa a B) de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale% - continuarea constructiei de pasa'e denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor e(istente% - demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase%

- ma'orarea cotei defalcarilor in fondul rutier din accizele pe combustibil pentru renovarea si modernizarea drumurilor la 60S% - finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumului $hisinau : =iurgiulesti% - demararea proiectului de constructie a drumurilor de viteza pe principalele directii% - reabilitarea retelei de cale ferata% - continuarea electrificarii liniei de cale ferata $uciurgan : +ighina : $hisinau : &ngheni (--6 5m)% - finalizarea proiectului de restabilire a liniei de cale ferata Revaca : $ainari (9> 5m)% - continuarea proiectului de dezvoltare a nodului de cai ferate la statia =iurgiulesti si conectarea lui cu terminalul% - continuarea procesului de innoire a parcului de material rulant pentru transportul de calatori% - continuarea procesului de modernizare a tronsonului moldav al coridoarelor feroviare (nr. )A al retelei trans-europene si +R*$E$*)% - finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale% - finalizarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei moldovenesti la reteaua de transport europeana% - finalizarea implementarii sistemului informatic )R)# la calea ferata% - modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare% - continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din comple(ele feroviare% - finalizarea proiectului de realizare a unei legaturi feroviare cu ecartament european (19?> mm) intre $hisinau si &ngheni% - finalizarea modernizarii punctelor feroviare de frontiera la statiile &ngheni si =iurgiulesti pentru reducerea timpului de stationare a trenurilor p.na la 90 min.% - finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati% - continuarea programului de modernizare a statiilor de cale ferata% - finalizarea procesului de privatizare a intreprinderilor au(iliare, activitatea carora este cone(a )# $3M% - demararea proiectului de constructie a terminalelor multimodale% - finalizarea lucrarilor la terminalul petrolier de la =iugiulesti% - demararea lucrarilor de constructie a terminalului de containere la =iurgiulesti% - continuarea proiectului de construire a unui comple( portual in delta rutului% - continuarea lucrarilor de amena'are a /istrului pentru navigatie pe portiunea $osauti : 4ubasari si +ighina : delta r.ului% - continuarea lucrarilor de amena'are a rutului pentru navigatie pe portiunea &ngheni : delta r.ului% - finalizarea proiectului de ecologizare a /istrului% - finalizarea proiectului de dezvoltare si modernizare a aeroporturilor $ahul, 7alti si Marculesti% - finalizarea lucrarilor la sistemul de baliza' luminos la aeroporturile $ahul, 7alti si Marculesti% - asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian% 7. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin; - finalizarea procesului de privatizare a transportului public% - finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate% - asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate% - demarare proiectului de dezvoltare a trenurilor intercitH% - modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de tic5eting% - continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa% - finalizarea programului de innoire a flotei de aeronave% - finalizarea modernizarii serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian, instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata)% - pregatirea cadrelor din domeniul transportului naval in Rom.nia si &E% - achizitionarea de aeronave 7oeing si *erobus% - modernizarea parcului de locomotive diesel% - achizitionarea de locomotive diesel-electrice. $. 4ezvoltarea institutionala - continuarea proiectului de asistenta tehnica acordat M+$%

- continuarea actiunii de acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor% - continuarea programelor de instruire, at.t la nivel managerial, c.t si la nivel de e(ecutie, in vederea dob.ndirii capacitatii de aplicare a aTuis-ului comunitar in domeniul transporturilor% - reorganizarea, acolo unde este cazul a organismelor tehnice specializate e(istente% - continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera% - continuarea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica% - demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatilor administrative ale *utoritatii feroviare% - continuarea proiectului de tJinning in domeniul sigurantei rutiere% - continuarea perfectionarii cadrului institutional din transportul naval% - demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatilor administrative ale )nspectoratului *viatiei $ivile

http://www.europa.md/rom/sbmen/31

Migratia legala si ilegala

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova

Proble!ele privind !igratia (!igratia legala si ilegala- read!isia- vi*a- a*ilul"

(99) Estimarea proportiilor migratiei legale si ilegale in, prin si din Moldova, monitorizarea si gestionarea miscarilor migratorii. - #chimbul de informatii si estimarea proportiilor referitor la migratia ilegala in &E si Moldova, inclusiv prin crearea unei baze de date pentru monitorizarea flu(ului de migratie in, prin si din Moldova% - *'ustarea legislatiei interne la standardele &E pentru a incrimina migratia ilegala (9>) #ustinerea gestionarii eficiente a flu(urilor de migratii, inclusiv prin acordarea asistentei consultative, financiare si la nivel de e(perti a =uvernului Moldovei si promovarea activitNtilor acestuia, in special pentru a spori nivelul profesional al personalului vizat prin studierea e(perientei internationale si efectuarea stagiilor in institutiile corespunzatoare ale statelor &E in care se implementeaza politica de migratiune. - *doptarea si implementarea rogramului /ational de *ctiuni al Moldovei in domeniul problemelor de migratiune si azil (problemele migratiei). (96) *'ustarea legislatiei Moldovei la normele si standardele &E, implementarea $onventiei "/& din 1,>1 privind statutul refugiatilor si a rotocolului din 1,6F privind statutul refugiatilor, inclusiv dreptul la azil si respectarea principiului de repatriere benevola. *'ustarea sistemului autoritatilor de stat responsabile de implementarea si realizarea legislatiei in domeniul azilului si a refugiatilor la normele si standardele &E. - )mplementarea prevederilor $onventiei de la =eneva si rotocoalelor acesteia, in special prin dezvoltarea unui sistem de azil. - 4ezvoltarea unui sistem electronic de schimb de informatii intre toate autoritatile vizate (serviciul de graniceri, politia, 4epartamentul Migratiune). - $onsultNri referitoare la Regulamentul Eurodac si functionarea sistemului Eurodac. - *doptarea si implementarea rogramului /ational de *ctiuni in domeniul problemelor de migratiune si azil (chestiuni ce tin de azil). (9F) *meliorarea cooperarii privind managementul eficient a flu(urilor de migraOtie si privind readmisia propriilor cetateni, persoanelor fara nationalitate si cetatenilor tarilor terte. - )nitierea dialogului privind repatrierea si readmisia in perspectiva semnarii unui acord de readmisie intre Moldova si &E, luind in consideratie dimensiunea umana si aspectele social-economice. - )ncura'area semnarii de catre Moldova a acordurilor de readmisie cu principalele tari de origine si tranzit - 3ormarea, in cadrul structurilor e(istente, a unui grup mi(t de e(perti care va aborda aspecte ce tin

de migratia legala in &E, situatia e(istenta in statele membre, structurile de gestionare a migratiei legale, inclusiv va e(plora cai de simplificare a legislatiei, migratiei fortei de munca si protectiei sociale a muncitorilor migranti, precum si programelor pentru reintoarcerea voluntara si reintegrare% - E(aminarea posibilitatii de invitare a Republicii Moldova pentru participarea laQ sau observarea activitatilor organizate in cadrul programelor &E privind migratia (*R=", *E/E*#). (98) $ontinuarea dialogului privind cooperarea in problema vizelor - #chimb de opinii asupra procedurilor #chengen si initierea dialogului privind posibilitatile facilitarii procedurii de obtinere a vizelor in concordanta cu acTuis-ul - 4ialog si schimb de opinii privind cooperarea in domeniul vizelor (criteriile si procedurile de emitere a vizelor) - 4ialog privind securitatea actelor
II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

# Migratia legala si ilegala # # Regi!ul de intrare si sedere a strainilor

)n rezultatul proceselor de democratizare si aderare a Republicii Moldova la diferite organisme internationale, s-a largit cadrul relatiilor e(terne, fapt care a generat si sporirea flu(ului de straini sositi in tara. Republica Moldova in ultimul timp infrunta un sir de probleme, printre care si problema flu(ului in crestere a strainilor sositi sau aflati ilegal pe teritoriul tarii, o parte fiind potentiali solicitanti de azil. $onditiile, care favorizeaza substantial acest proces pe teritoriul republicii, sunt urmatoarele; - decala'ul dintre nivelul dezvoltarii social-economice al tarilor cu un potential migrator ridicat, de cel al tarilor din Europa de Best si *merica de /ord% - conflictele, inclusiv cele armate, in diferite regiuni ale lumii, declansate din motive religioase, interetnice, politice etc.% - asezarea geografica a Republicii Moldova, teritoriul careia este folosit drept cap de pod de catre migrantii ilegali pentru deplasarea spre tarile Europei de Best% - permeabilitatea frontierei de est a Republicii Moldova, care poate fi traversata ocolind punctele de control si trecere% - imposibilitatea controlului sectorului transnistrean al frontierei de est de catre autoritatile centrale ale Republicii Moldova. *cesti factori atrag migrantii ilegali din tarile $.#.)., in special din regiunea $aucazului, dar si din $hina, )ndia, 7angladesh, tarile "rientului *propiat si Mi'lociu, +urcia, etc. trebuie insa de mentionat, ca pericol reprezinta nu migratia ca atare, ci urmarile generate de ea. )n primul r.nd, este periclitata ordinea publica, se submineaza autoritatea statului pe arena internationala, se creeaza probleme sociale ce tin de rasp.ndirea bolilor infectioase, rasp.ndirea prostitutiei, narcomaniei, etc., care la r.ndul lor afecteaza in primul r.nd generatia t.nara. Migrantii ilegali, neav.nd actele in regula, practica diferite actiuni ilegale, formeaza grupari criminale sau devin membri ai structurilor lumii interlope. Cadrul legislativ )n prezent Republica Moldova dispune de o baza legislativa destul de larga, care stabileste sarcinile si responsabilitatile ministerelor si departamentelor, organelor administrative, privind e(ercitarea controlului regimului de intrare, sedere, documentare si iesire a cetatenilor straini si apatrizilor din tara, inclusiv si procedeele de scoatere si e(pulzare din tara, si atragere la raspundere a strainilor contravenienti, precum si organizarea masurilor in vederea prevenirii actiunilor, care ar putea aduce pre'udiciu securitatii statului. rincipalele legi si acte normative ce reglementeaza activitatea in domeniu, sunt urmatoarele; - <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr.-6,-A))) din 0,.11.1,,9% - <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, nr.-F>A))) din 10.11.1,,9% - <egea cu privire la migratiune, nr.1>18-A) din 06.1-.-00-% - <egea cu privire la statutul refugiatilor, nr.1-86 din ->.0F.-00-% - <egea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte, nr.-F?-A))), din 0,.11.1,,9%

- <egea privind frontiera de stat a Republicii Moldova, nr.108-A))), din 1F.0>.1,,9% - <egea turismului, nr.F,8-A)B din 11.0-.-000% - <egea cu privire la politie, nr.916-A)) din 18.1-.1,,0% - $odul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova, adoptat la -,.0?.1,8>% - <egea cetateniei Republicii Moldova, nr.10-9-A)B din 0-.06.-000% - Iotarirea =uvernului cu privire la masurile suplimentare de realizare a #istemului national de pasapoarte, nr.?F6 din 06.06.1,,>% - Iotarirea =uvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatam.nt din Republica Moldova, nr.F96 din -1.06.-00?% - Iotarirea =uvernului pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, nr. ?? din -- ianuarie -009% - Iotarirea arlamentului Republicii Moldova privind aprobarea $onceptiei politicii migrationale a Republicii Moldova nr. 1?86 : AB din 11 octombrie -00-. <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova defineste dreptul de a iesi si intra in Republica Moldova, enunta restrictiile aduse acestui drept si reglementeaza procedura de solicitare pentru iesirea si intrarea in tara. <egea prevede ca cetatenii straini si apatrizii sa se afle in Republica Moldova in baza actelor de identitate nationale valabile, a permiselor de sedere, eliberate de organele competente si obligativitatea acestora sa iasa din tara la e(pirarea termenului de sedere stabilit. $etatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova sunt obligati sa se inregistreze in termen de ? zile de la data trecerii frontierei la oficiile teritoriale ale organelor competente pe un termen de p.na la ,0 zile, iar cei sositi pe un termen de peste ,0 zile se pot stabili cu traiul temporar sau permanent numai dupa obtinerea adeverintei de imigrant, de refugiat sau a confirmarilor de repatriant, eliberate de catre 4epartamentul Migratiune. <egea determina ca persoanele care invita in Republica Moldova cetateni straini sau apatrizi, inaint.nd cererea de invitare isi iau anga'amentul de a suporta cheltuielile legate de sederea strainului pe teritoriul tarii, de asistenta medicala pe perioada se'urului, precum si cheltuielile impuse de eventuala e(pulzare a strainului in tara de origine. <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor reglementeaza drepturile si obligatiunile cetatenilor straini care au domiciliul in Republica Moldova. +otodata, legea mentionata prevede ca strainii si apatrizii poarta raspundere administrativa si penala pentru incalcarea legislatiei in vigoare, precum si ca acestora in asemenea cazuri li se poate reduce termenul de sedere sau pot fi e(pulzati din Republica Moldova. <egea prevede posibilitatea achitarii cheltuielilor de catre persoana supusa e(pulzarii, de catre persoanele fizice sau 'uridice care a invitat strainul, precum si de companiile de asigurare. <egea indica criteriile de e(tradare a cetatenilor straini si a apatrizilor. <egea cu privire la migratiune prevede principiile si obiectivele migratiei, competentele organelor administrative implicate in problemele migratiei si regulile de baza ale emigrarii si imigrarii. <egea mentionata prevede suportarea cheltuielilor pentru e(pulzarea strainului din contul fondului de e(pulzare, dar pina in prezent un asemenea fond n-a fost instituit si nu este determinata modalitatea acumularii surselor financiare in acest scop. <egea cu privire la statutul refugiatilor stabileste cadrul 'uridic, economic, social si organizational de acordare a statutului de refugiat, a azilului politic si a protectiei temporare in Republica Moldova si determina statutul acestora. <egea cu privire la actele de identitate din #istemul national de pasapoarte determina tipurile actelor de identitate (buletine de identitate, pasapoarte si permise de sedere) cu care sunt documentati cetatenii Republicii Moldova, precum si cetatenii straini si apatrizii domiciliati temporar sau permanent pe teritoriul tarii. <egea prevede modalitatea de documentare, eliberare, ridicare a actelor de identitate, precum si obligatiunile si responsabilitatile titularului. rin Iotarirea =uvernului nr. ?F6 din 06.06.1,,> au fost aprobate Regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova si Regulamentul cu privire la modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate ale #istemului national de pasapoarte, documente care cuprind modalitatea aplicarii in practica a legilor mentionate mai sus, adica modul de perfectare si eliberare a actelor de identitate catre cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini si apatrizii, domiciliati permanent sau temporar pe teritoriul ei, statutul 'uridic al acestora si modul de iesire din si de intrare in Republica Moldova. Regulamentele respective specifica; - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un strain pentru a putea intra pe teritoriul Republicii Moldova% - conditiile de acordare a vizelor de intrare in Republica Moldova, categoriile de vize, modalitatea prelungirii termenului de sedere% - motivele din care cetateanului strain sau apatridului i se poate refuza prelungirea termenului de sedere in Republica Moldova si a duratei valabilitatii vizei de intrare-iesire%

- procedura de inregistrare si prelungire a inregistrarii actelor nationale ale strainilor la organele competente% - obligativitatea persoanelor care invita in Republica Moldova cetateni straini sau apatrizi de a-i familiariza cu drepturile si obligatiunile lor pe teritoriul tarii, respectarea stricta a normelor de drept in relatiile bilaterale, legalizarea sederii si iesirii strainului la e(pirarea termenului stabilit% - conditiile in care cetatenilor straini sau apatrizilor li se poate reduce termenul de sedere si c.nd acestora li se poate impune masura e(pulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova% - procedura de reducere a termenului de sedere si e(pulzare a cetateanului strain sau apatridului de pe teritoriul Republicii Moldova. <egea privind frontiera de stat a Republicii Moldova reglementeaza modalitatea de trecere a frontierei de stat, atributiile #erviciului de =raniceri in domeniul apararii frontierei si efectuarii controlului la punctele de trecere, precum si atributiile altor organe competente (M*), M*E)E, #erviciul Bamal) in zona de frontiera. <egea turismului reglementeaza principiile de organizare ale turismului, competenta autoritatilor publice, drepturile si obligatiile agentiilor de turism, etc. <a -1.01.-00? a intrat in vigoare <egea pentru modificarea si completarea unor acte legislative, nr.1>-9-AB, elaborata la initiativa M*). rin legea mentionata au fost efectuate completari si modificari in mai multe acte legislative, care reglementeaza sederea cetatenilor straini si apatrizilor in tara. *stfel, in $odul cu privire la contraventiile administrative, a fost introdusa masura de sanctionare administrativa prin e(pulzare, in cazul incalcarii regulilor de sedere a cetatenilor straini si apatrizilor in Republica Moldova, precum si aplicarea e(pulzarii ca sanctiune complementara in cazul sav.rsirii altor contraventii administrative. 4e asemenea, a fost ma'orata considerabil marimea amenzilor aplicate in cazul comiterii contraventiilor administrative legate de regimul de sedere a strainilor in tara, si a fost introdusa aplicarea retinerii administrative a persoanelor care au incalcat regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova si nu au documente ce atesta identitatea lor. )n <egea cu privire la politie au fost introduse modificari care prevad retinerea in localuri special amena'ate a persoanelor care au intrat clandestin, se afla ilegal si sunt supuse e(pulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova, si au fost stipulate drepturile politiei de a aplica interdictii de intrareQiesire si de a lua decizii si intocmi dosare de reducere a termenului de sedere si e(pulzare a strainilor din Republica Moldova. )n <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova au fost introduse unele completari, care prevad anga'amentul persoanei, care invita in tara cetateni straini, de a suporta cheltuielile legate de sederea, asistenta medicala pe perioada se'urului, precum si cele impuse de eventuala e(pulzare a acestora. <egea a fost completata cu prevederea de a obliga organele competente sa elibereze invitatiile de comun acord cu M.*.). +otodata, intru e(ecutarea prevederilor Iotaririi =uvernului nr.191> din 1,.1-.-001 a fost elaborata si adoptata Iotar.rea =uvernului cu privire la crearea $entrului de plasament temporar al strainilor, nr.F1 din ?0.01.-009. $adrul actual legislativ in general este suficient pentru activitatea organelor competente in acest domeniu, dar pornind de la aspiratiile tarii noastre de a se integra in &niunea Europeana, ar fi util de a-l aduce mai aproape de legislatia &E pentru a e(clude unele lacune si a evita dublarea unor reglementari. $oncomitent este necesar de a revizui cadrul legislativ e(istent, pentru a-l conforma cadrului legislativ al &niunii Europene in acest domeniu. Cadrul institutional rintre structurile de stat, menite sa trateze problema migratiei ilegale, Ministerul *facerilor )nterne are sarcina sa apere viata, drepturile si libertatile cetatenilor, toate formele de proprietate, interesele societatii si ale statului contra atentatelor criminale si altor actiuni ilegale, sa mentina ordinea de drept si securitatea publica. rintre atributiile de baza ale politiei este si controlul regimului de sedere al cetatenilor straini si apatrizilor aflati pe teritoriul tarii si depistarea cazurilor de aflare sau patrundere ilegala a imigrantilor in Republica Moldova. *ceasta sarcina este pusa in structura specializata a M*) - 4irectia de combatere a migratiei ilegale (din cadrul 4epartamentului ordine publica). #ubdiviziunea data a fost infiintata in iulie -001, in rezultatul adoptarii Iotaririi =uvernului nr.?,8 din 06.06.-001 1$u privire la crearea 4epartamentului +ehnologii )nformationale (4+))2. otrivit acestei Iotar.ri, toate atributiile de inregistrare si documentare a strainilor si apatrizilor in Republica

Moldova au fost transferate de la M*). la 4+), cu e(ceptia controlului regimului de sedere a strainilor. #arcinile de baza ale directiei mentionate sunt; - depistarea delictelor ce tin de migratia ilegala% - supravegherea si controlul regimului de sedere al strainilor% - efectuarea controlului respectarii de catre persoanele fizice si 'uridice a regulilor stabilite privind intrarea, sederea si iesirea strainilor% - organizarea operatiunilor speciale privind combaterea sederii si migratiei ilegale a strainilor% - retinerea si e(pulzarea strainilor care au incalcat regulile de sedere sau care se afla ilegal in Republica Moldova% - reducerea termenului de sedere strainilor contravenienti sau carora le-au decazut motivele de sedere in tara% - intocmirea avizelor privind problemele cetateniei% - analiza periodica a situatiei contraventionale si criminogene in mediul imigrantilor% - conlucrarea cu ministerele si departamentele interesate in vederea combaterii sederii si migratiei ilegale a strainilor. *naliza situatiei privind respectarea regimului de sedere si stoparii migratiei ilegale a cetatenilor straini a evidentiat problemele principale, care se reflecta negativ asupra combaterii acestui fenomen, si anume. 1. /umarul real al cetatenilor straini sositi pe teritoriul republicii nu poate fi stabilit, p.na in prezent, deoarece lipseste un sistem eficient de evidenta a intrarii si iesirii lor din tara. -. <ipsesc sistemele automatizate de evidenta a cetatenilor straini aflati in tara, a procedurii de invitare, de inregistrare si prelungire a termenului de se'ur, precum si o informatie ampla si veridica privind genul de activitate a acestora pe teritoriul Republicii Moldova. ?. )n prezent atributiile Ministerului *facerilor )nterne in e(ercitarea controlului si aprobarea sederii strainilor in tara, au fost diminuate esential, deoarece functiile, care anterior erau in competenta M*) au fost atribuite altor organe publice centrale. M*), practic, a fost lipsit de elementul de decidere in problemele strainilor, in special, de legalizare a sederii (inregistrarea, prelungirea termenului de sedere si documentare). 4eciziile privind intrarea si legalizarea sederii strainilor, sunt luate unilateral, de catre alte organe publice, iar M*) i se comunica doar rezultatul legalizarii, fara ca sa fie efectuate careva verificari sau consultari preventive referitor la oportunitatea invitarii si legalizarii sederii strainilor in tara. )n consecinta, se manifesta o lipsa de coordonare a actiunilor diferitor organe de stat, ceea ce reduce din eficienta solutionarii problemelor migratiei legale si ilegale.
# $ Regi!ul de vi*e

Cadrul legislativ *ctele principale care reglementeaza politica de vize sunt urmatoare; - <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr. -6,-A))) din 0,.11.1,,9% - <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, nr. -F6- A))) din 10 noiembrie 1,,9 % - <egea cu privire la migratiune, nr. 1>18-AB din 06.1-.0-% - "rdonanta =uvernului, privind stabilirea cuantumului ta(elor consulare din -8 septembrie -000% - Iotarirea =uvernului pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, nr. ?? din -- ianuarie -009. Cadrul institutional erfectarea vizelor de intrare-iesire este efectuata in baza Regulamentului privind modalitatea perfectarii vizelor pentru intrare-iesire in Republica Moldova din -? septembrie -00- de catre 4irectia =enerala $onsulara a M*E si misiunile sale diplomatice si consulare, plasate in 18 state ale lumii cu sediile in orasele; *n5ara, 7ei'ing, 7erlin, 7onn, 7ru(elles, 7ucuresti, 7udapesta, 3ran5furt pe Main, =eneva, Ciev, Mins5, Moscova, aris, Roma, #ofia, +as5ent, +el-*viv, Barsovia, Biena si Pashington. 4ecizia de a acorda sau a refuza perfectarea vizelor de intrare tine de competenta 4irectiei

=enerale $onsulare a Ministerului *facerilor E(terne, iar a vizelor de iesire : de 7iroul Migratiune al Republicii Moldova. $etatenii straini si apatrizii, posesori ai pasapoartelor pentru calatorii in strainatate, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova numai in temeiul vizelor de intrare aplicate in pasaport. $u titlu de e(ceptie, vizele de intrare-iesire pot fi perfectate de catre cele 9 oficii consulare ale M*E)E, aflate la *eroportul )nternational $hisinau si punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Rom.nia; $ahul-"ancea, <euseni-*lbita si #culeni-#culeni. #unt c.teva categorii de cetateni strain, care nu au nevoie de viza pentru a intra in tara; - cetatenii statelor; *rmenia, *zerbaid'an, 7elarusi, =eorgia, Cazahstan, Cirgizstan, olonia, Rom.nia, Rusia, +ad'i5istan, &craina si &zbe5istan% cu care Republica Moldova a semnat acorduri bilaterale sau multilaterale cu privire la calatoriile reciproce fara vize, cu posibilitatea de a se afla in tara p.na la ,0 zile% - cetatenii statelor-membre ale &niunii Europene, *lbaniei, 7ulgariei, $anadei, $roatiei, $hinei, $onfederatiei Elvetiene, )ranului, )sraelului, 6aponiei, /orvegiei, #&*, +urciei, +ur5menistanului si Bietnamului, posesori ai pasapoartelor diplomatice, care viziteaza Republica Moldova pentru perioada de p.na la ,0 zile% - membrii personalului misiunilor diplomatice acreditate in Moldova si membrii familiilor lor, care locuiesc impreuna cu ei si detin legitimatii de acreditare eliberate de M*E, pentru perioada misiunii% - detinatorii pasapoartelor "/&% - detinatorii pasapoartelor de serviciu, cetatenii statelor; +urcia (pentru perioada de p.na la ,0 zile), *lbania, 7ulgaria, $hina, $onfederatia Elvetiana, $roatia, )ran, )srael, #lovacia, +ur5menistan si &ngaria, care viziteaza Republica Moldova pentru perioada de pina la ?0 zile. $etatenii straini si apatrizii, posesori ai pasapoartelor pentru calatorii in strainatate, care nu sunt indicati mai sus pot intra pe teritoriul Republicii Moldova in baza vizelor de intrare-iesire (diplomatice, de serviciu, simple, turistice, de tranzit) valabile, daca prin tratate internationale la care Republica Moldova este parte sau acte normative interne nu este prevazuta o alta modalitate. ersoanele care detin cetatenia mai multor state se incadreaza in regimul de vize stabilit pentru cetatenii statului emitator al actului de identitate national, prezentat la intrarea in tara. <a iesirea din Republica Moldova acesti cetateni prezinta actul de identitate national, in temeiul caruia i s-a permis intrarea.
Categoriile de vi*a de intrare-iesire in Republica Moldova

$onform Regulamentului M*E)E susmentionat, e(ista mai multe categorii de viza de intrare-iesire; diplomatica, de serviciu (de afaceri), simpla, turistica si de tranzit. Biza diplomatica se elibereaza persoanelor oficiale, titulari ai pasapoartelor diplomatice, care se bucura de anumite privilegii si imunitati diplomatice si consulare, in conformitate cu legislatia Republicii Moldova si normele internationale. Biza se perfecteaza pentru perioada solicitata, fara a se incasa ta(a consulara. Biza de serviciu se elibereaza persoanelor, care sosesc in tara cu probleme de afaceri, la invitatia agentilor economici, organizatiilor si institutiilor, inregistrate in Republica Moldova conform legislatiei in vigoare. *cest tip de vize se perfecteaza in baza solicitarii : invitatiei, demersului. Biza simpla de intrare-iesire se perfecteaza in cazul calatoriilor particulare (vizitarea rudelor, prietenilor, mormintelor rudelor etc.) in baza invitatiei speciale, perfectata de catre 4epartamentul Migratiune, la solicitarea persoanei fizice domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Biza turistica se perfecteaza in baza foilor turistice eliberate de catre agentiile turistice ale Republicii Moldova, sau in temeiul unei confirmari din partea acestor agentii cu privire la rezervarea hotelului pentru perioada calatoriei. *cest tip de viza se elibereaza pentru o perioada ma(ima de p.na la ?0 zile, cu o singura sau dubla intrare. Biza de tranzit este eliberata persoanelor, ale caror itinerar prevede trecerea prin teritoriul Republicii Moldova pentru a a'unge in tara de destinatie. erioada ma(ima de aflare in Republica Moldova, in baza unei astfel de viza, este de 98 ore. Biza de tranzit poate fi simpla (cu o singura intrare) sau dubla si se aplica in temeiul vizei de intrare-iesire intr-o tara terta. Balabilitatea vizei este de o luna, doua luni, trei luni, sase luni si 1- luni. 4urata sederii pe teritoriul Republicii Moldova in baza unei vize nu poate depasi ,0 zile pentru fiecare intrare. 4upa numarul de intrari in tara, vizele de intrare-iesire se impart in ? categorii; de o singura calatorie (intrare), doua calatorii sau pentru calatorii multiple. Biza pentru o singura calatorie permite intrarea, aflarea in si iesirea din tara pentru perioada indicata in viza. Biza pentru doua calatorii permite intrarea de doua ori pe teritoriul Republicii Moldova, aflarea in tara de fiecare data pe perioada indicata in viza si iesirea apoi din tara. Biza multipla,

permite cetateanului strain sau apatridului sa intre si sa iasa din tara de nenumarate ori, cu aflarea in Republica Moldova nu mai mult de ,0 zile in timpul unei calatorii. erfectarea si eliberarea vizelor este supusa ta(elor consulare, stabilite in conformitate cu "rdonanta =uvernului Republicii Moldova nr. 1 din -6 septembrie privind stabilirea cuantumului ta(elor consulare. +a(a consulara pentru viza depinde de durata perfectarii acesteia, locul eliberarii, scopul calatoriei si categoria de persoane. #cutirile de la ta(ele consulare sau reducerile lor sunt prevazute in acelasi document sau in acordurile bilaterale ale Republicii Moldova cu alte state, care stipuleaza astfel de actiuni. relungirea termenului de valabilitate a vizelor diplomatice tine de competenta Ministerului *facerilor E(terne si )ntegrarii Europene al Republicii Moldova. relungirea termenului de valabilitate a vizelor de serviciu, simple, turistice si de tranzit si a termenului de sedere in Republica Moldova se efectueaza de catre 4epartamentul +ehnologii )nformationale al Republicii Moldova. $etatenii straini si apatrizii care doresc sa domicilieze in Republica Moldova mai mult de ,0 zile urmeaza sa obtina permis temporar sau permanent de sedere de la 7iroul Migratiune al Republicii Moldova. $etatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova pe un termen de pina la ,0 de zile sunt obligati sa se inregistreze la birourile teritoriale de evidenta si documentare a populatiei ale Ministerului 4ezvoltarii )nformationale in termen de ? zile, din momentul trecerii frontierei, cu e(ceptia zilelor de repaos saptaminal si de sarbatori, iar cei intrati pe un termen de peste ,0 de zile se pot stabili cu traiul temporar sau permanent numai dupa obtinerea adeverintelor de imigrant, de refugiat sau a confirmarilor de repatriere, eliberate de 7iroul Migratiune, in temeiul carora Ministerul 4ezvoltarii )nformationale le acorda permise de sedere sau buletine de identitate pentru apatrizi. $etatenii straini si apatrizii, cazati in hoteluri sau in alte spatii amena'ate in acest scop, indeplinesc formalitatile de inregistrare la administratia respectiva. ersonalul misiunilor diplomatice si consulare acreditate in Republica Moldova si membrii familiilor acestora% personalul misiunilor permanente si reprezentantelor organismelor internationale cu sediul in Republica Moldova si membrii familiilor acestora% reprezentantilor mass-media straini acreditati in Republica Moldova, precum si alte persoane care se bucura de privilegii si imunitati diplomatice urmeaza sa se inregistreze la Ministerul *facerilor E(terne al Republicii Moldova. #unt scutiti de orice fel de inregistrare urmatoarele persoane; - sefii de state si de guvern, si membrii familiilor acestora% - membrii delegatiilor guvernamentale si parlamentare, personalul tehnic al acestor delegatii si ale membrilor familiilor acestora% - titularii pasapoartelor eliberate de "/&% $etatenii straini sunt obligati sa respecte $onstitutia Republicii Moldova si alte acte normative ale Republicii Moldova.
Conditiile pentru obtinerea vi*ei de intrare-iesire in Republica Moldova

entru obtinerea vizei de intrare-iesire, cetatenii straini si cei fara cetatenie trebuie sa prezinte urmatoarele documente; a) pasaportul (sau alt document pentru calatorii in strainatate)% b) 1 fotografie (?,> ( 9,> cm)% c) chestionarul tip de solicitare a vizei (completat si semnat personal de solicitant)% d) in functie de categoria de vize; - nota verbala a misiunii diplomatice, consulare sau a Ministerului *facerilor E(terne ale statului respectiv (in cazul vizelor diplomatice)% - solicitarea-invitatie din partea agentilor economici sau institutiilor din Republica Moldova, autorizate de catre 7iroul Migratiune (in cazul vizelor de serviciu)% - foaia turistica sau confirmarea agentiei turistice din Republica Moldova privind rezervarea hotelului pentru perioada calatoriei (in cazul vizelor turistice)% - invitatia de la persoana fizica, domiciliata in Republica Moldova (in cazul vizelor simple)% - viza de intrare-iesire a unui stat tert (in cazul vizelor de tranzit). unctul 1d2 nu se refera la cetatenii statelor-membre ale &niunii Europene, $anadei, $onfederatiei Elvetiene, )sraelului, 6aponiei, #tatelor &nite ale *mericei si +urciei, care pot obtine viza de intrareiesire in pe un termen de p.na la ,0 zile, fara a prezenta invitatii sau alte tipuri de documente din Republica Moldova, prevazute in acest punct 4irectia =enerala $onsulara a Ministerului *facerilor E(terne si )ntegrarii Europene si misiunile diplomatice si consulare ale Republicii Moldova isi rezerva dreptul de a solicita si alte documente ce

tin de eliberarea vizei de intrare-iesire. Misiunile diplomatice si consulare ale Republicii Moldova primesc de sinestatator decizia de a perfecta vize de intrare-iesire cetatenilor straini sau apatrizilor si, doar in cazuri speciale, solicita acordul 4irectiei =enerale $onsulare a M*E)E. 4espre vizele eliberate de catre misiuni, M*E)E este informat saptam.nal. osturile consulare de la frontiera de stat a Republicii Moldova perfecteaza vize in baza documentelor mentionate mai sus, precum si conform informatiei primite de la 7iroul Mugratiune si 4irectia =enerala $onsulara a M*E)E. 4irectia =enerala $onsulara si misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova primesc decizia de a elibera viza de intrare-iesire in termen de --> zile (din momentul depunerii actelor pentru solicitarea vizei), cu e(ceptia cazurilor e(traordinare (participarea la funerarii, acordarea a'utorului umanitar etc.) 4epartamentul Migratiune elibereaza invitatia in timp de pina la ?0 de zile din data depunerii cererii sau demersului. #e permite eliberarea invitatiei in regim de urgenta in termen de la ? pina la F zile lucratoare. 4emersurile agentilor economici titulari ai licentelor pentru activitate de turism, care solicita eliberarea invitatiilor pentru grupurile turistice, se e(amineaza in mod prioritar in termen de pina la 10 zile.
Prioritati pe ter!en scurt:

- adaptarea sistemului national, al vizelor si documentelor de calatorie la cerintele &E in privinta securizarii vizelor si a documentelor de calatorie.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- initierea discutiilor in vederea stabilirii conditiilor si actiunilor care trebuiesc intreprinse de Republica Moldova pentru facilitarea regimului de vize pe baza de reciprocitate in cadrul reglementarilor #chengen pentru toti cetatenii Republicii Moldova si ai &E.
# & Regi!ul de resedinta a strainilor

<a momentul intrarii in tara sau a eliberarii vizei, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a fi supusi asigurarii obligatorii de asistenta medicala gratuita, conditiile careia sunt elaborate si aprobate de =uvernul Republicii Moldova. )n dependenta de permisul de sedere : temporar sau permanent, titularii caruia sunt, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a se conforma la doua regimuri 'uridice de asigurare obligatorie de asistenta medicala. )n domeniul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, refugiatii se bucura de aceleasi drepturi ca si cetatenii Republicii Moldova, lu.nd in considerare tratatele internationale la care este parte statul. )n functie de necesitate, durata politei de asigurare este cuprinsa intre cinci zile si 6 luni. ermisele de sedere se considera acte de identitate din sistemul national de pasapoarte. asaportul pentru apatrizi se elibereaza apatrizilor care domiciliaza permanent pe teritoriul Republicii Moldova, pentru iesire din si intrare in tara. 7uletinul de identitate pentru apatrizi se elibereaza apatrizilor care domiciliaza permanent in Republica Moldova, pentru intrebuintare in tara. ermisul de sedere se elibereaza cetatenilor straini care domiciliaza permanent sau temporar in Republica Moldova, si apatrizilor care domiciliaza temporar in Republica Moldova, pentru intrebuintare in tara. ermisul de sedere pentru cetatenii straini care domiciliaza permanent in Republica Moldova poate fi eliberat pe un termen de p.na la zece ani, dar nu mai mare dec.t termenul de valabilitate al pasaportului national. entru cetatenii straini si apatrizii care domiciliaza temporar in Republica Moldova permisul de sedere se elibereaza pe un termen de p.na la un an. $etatenii straini si apatrizii intra in si ies din Republica Moldova prin punctele de frontiera, deschise pentru comunicatie internationala, in baza actelor de identitate nationale valabile, in care este aplicata viza de intrare in Republica Moldova, sau la prezentarea invitatiei. Biza de intrare cu o durata de p.na la ,0 de zile poate fi obtinuta la misiunile diplomatice si consulare din strainatate ale Republicii Moldova. Biza de intrare poate fi acordata cetatenilor straini si apatrizilor, cu titlu de e(ceptie, de catre oficiile consulare in punctele de trecere a frontierei de stat. <a acordarea vizelor cetatenilor straini si apatrizilor li se comunica faptul ca sederea lor in teritoriul tarii este limitata de durata vizei de intrare iar la e(pirarea termenului de valabilitate a vizei sau a termenului de sedere acordat, sunt obligati sa paraseasca tara, fiind preveniti asupra raspunderii in caz de incalcare a legislatiei.

entru o sedere de p.na la ,0 de zile )n Republica Moldova fara invitatie, cetatenii straini si apatrizii urmeaza a prezenta la frontiera pasaportul si declaratia vamala, ce ar confirma asigurarea financiara pe aceasta perioada. #uma minima, de care trebuie sa dispuna strainii la intrarea in Republica Moldova, este de apro(imativ ?0 dolari #&* pentru o zi de sedere. #trainii, care intentioneaza sa viziteze Republica Moldova, trebuie sa dispuna si de bilet retur sau de plecare in alt stat. entru iesirea din tara a cetatenilor straini si apatrizilor cu domiciliul stabil pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a celor sositi la studii sau la munca, li se elibereaza vize de iesire-intrare sau de iesire. *ceste vize se elibereaza cetatenilor straini si apatrizilor aflati pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de p.na la un an, dar nu mai mult dec.t termenul de valabilitate al pasaportului national sau termenul de sedere stabilit. )n unele circumstante mentionate e(pres de catre legislatie, cererile de acordare a vizelor de intrare-iesire pot fi refuzate. Bizele de tranzit se vor elibera cetatenilor straini si apatrizilor la prezentarea vizelor de intrare in tara terta. ersoanele care tranziteaza Republica Moldova fara vize nu pot ram.ne in teritoriul ei mai mult de F- de ore. ersoanele sosite temporar in Republica Moldova, sint obligate sa se inregistreze la 4epartamentul +ehnologii )nformationale in termen de trei zile din momentul trecerii frontierei. $etatenii straini si apatrizii cu domiciliul stabil in teritoriul Republicii Moldova se iau la evidenta in modul prevazut pentru cetatenii Republicii Moldova. $u cel putin ?0 de zile inaintea e(pirarii termenului de valabilitate a permisului de sedere sau a buletinului de identitate, cetatenii straini si apatrizii sint obligati sa se adreseze organelor competente pentru obtinerea unui nou act. "rganizatiile care invita in Republica Moldova cetateni straini si apatrizi, in scopuri de serviciu sau la studii, ii familiarizeaza in mod obligatoriu cu drepturile si obligatiile lor, prevazute de legislatia nationala in vigoare. *t.t cetatenii Republicii Moldova, c.t si cetatenii straini si apatrizii domiciliati pe teritoriul ei, care au implinit ma'oratul, au dreptul de a invita in persoane particulare din strainatate. 4upa adoptarea deciziei favorabile, in privinta cererii persoanelor de a invita cetateni straini si apatrizi in republica, organele competente elibereaza invitatii de intrare care sunt valabile timp de un an din ziua eliberarii. ersoanele care invita in Republica Moldova cetateni straini si apatrizi pentru scopuri particulare sint obligate sa-i cazeze, sa-i intretina si sa ia masurile corespunzatoare in vederea inregistrarii in termen a acestora, respectarii de catre ei a termenului de sedere stabilit si, in caz de necesitate, sa achite toate cheltuielile pentru asistenta medicala acordata si procurarea biletelor retur. Este interzisa transportarea in Republica Moldova de catre companiile de transport aerian, feroviar sau rutier a cetatenilor straini si apatrizilor, care nu intrunesc conditiile privind viza sau care nu au documente valabile pentru trecerea frontierei. )n cazul nerespectarii acestei conditii, compania respectiva este obligata sa asigure transportarea persoanelor in cauza la locul initial de imbarcare, precum si sa achite cheltuielile de cazare si intretinere a acestora. $etatenii straini si apatrizii nu pot fi anga'ati si nu pot fi admisi la studii fara autorizatia 7iroului Migratiune. $etatenii straini si apatrizii, sositi in Republica Moldova pe un termen ce depaseste ,0 de zile, sint obligati sa treaca e(amenul medical in scopul depistarii virusului imunodeficitar uman (I)B) si a maladiei #)4*. )n cazul domicilierii permanente cetatenii straini vor efectua e(amenul medical anual. $onform legislatiei in vigoare, cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si indatoriri ca si cetatenii Republicii Moldova, cu anumite e(ceptii definite de legi speciale. &nele dintre acestea stabilesc imposibilitatea e(ercitarii de catre cetatenii straini si apatrizi a dreptului de a alege si de a fi ales in organele legislative, e(ecutive si in alte organe eligibile, de a participa la sufragiu universal, de a fi membri de partide si alte organizatii social-politice. $etatenii straini si apatrizii nu pot satisface serviciul militar in fortele armate ale Republicii Moldova. $etatenii straini si apatrizii au dreptul la domiciliere in Republica Moldova in baza actelor de identitate valabile. .na la domiciliere ei sunt obligati sa treaca e(amenul medical in scopul depistarii I)B sau a maladiei #)4*. )n aceasta privinta statul urmeaza sa intreprinda educatia si instruirea migrantilor privind profila(ia infectiei I)BQ#)4*, considerati a fi persoane din grupurile cu comportament riscant. <egislatia defineste cetateni straini drept persoane care nu au cetatenia Republicii Moldova dar care au dovada apartenentei lor la alt stat, in timp ce apatrizi sunt declarati cei care nu au nici cetatenia Republicii Moldova si nici dovada apartenentei la un alt stat. 3ormularea 'uridica data nu este lipsita de probleme cu at.t mai mult cu c.t prezentele definitii nu corespund intocmai celor enuntate de <egea cetateniei, sau chiar pot fi interpretate in mod diferit, fiindca diferenta dintre o persoana care

nu este 1cetatean al unui alt stat2 si o persoana care nu are 1dovada apartenentei sale la un alt stat2 este semnificativa. *nume de la premisa lipsei dovezii apartenentei la un alt stat a si aparut in legislatie prevederea conform careia cetatenilor straini cu domiciliu stabil in Republica Moldova care, din diferite motive, in decurs de un an nu au avut posibilitatea de a prelungi termenul de valabilitate a actelor lor de identitate sau nu pot prezenta acte noi, li se elibereaza la cerere, buletine de identitate pentru apatrizi. E(istenta acestei norme este condamnata din punctul de vedere al $onventiei privind reducerea cazurilor de apatridie din 1,>9. +otusi, Republica Moldova a recurs la aceasta metoda nu pe motivul ca nu ar fi parte la conventia data, ci ca o solutie temporara de documentare a persoanelor care nu au posibilitate de a obtine acte de identitate, astfel realiz.ndu-se scoaterea lor din ilegalitate. *utoritatile responsabile motiveaza ca de fapt titularii buletinelor de apatrid in aceasta situatie nu sunt de facto apatrizi, ci doar ca nu a fost gasita o solutie de alternativa de eliberare a vreunui act de identitate peroanelor cu actele de identitate nationale e(pirate. )n cazul in care titularul buletinului de identitate pentru apatrizi va prezenta ulterior la organele afacerilor interne pasaportul national valabil al tarii respective, lui i se va elibera permis de sedere pentru cetatenii straini. $etatenii straini si apatrizii sunt asigurati cu asistenta medicala gratuita in cadrul minimului garantat, care cuprinde asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca si spitaliceasca in caz de stari acute care le pun in pericol viata. )ntrarea lucratorilor migranti pe teritoriul Republicii Moldova, sederea, activitatea de munca si iesirea din teritoriul ei se reglementeaza conform legislatiei in vigoare. <ucratorilor migranti li se elibereaza de catre organele competente, acte de identitate in conformitate cu legislatia. *ctivitatea lucratorului migrant se legalizeaza printr-un contract individual de munca. )migrantii sositi in Republica Moldova pe un termen mai mare de ,0 de zile sunt obligati sa se adreseze la 7iroul Migratiune pentru a li se elibera adeverinta de imigrant si permisul de munca in Republica Moldova. 4upa obtinerea adeverintei de imigrant, persoana este obligata sa se prezinte pentru documentare, in termen de ? zile la organele teritoriale de evidenta si documentare a populatiei ale Ministerul 4ezvoltarii )nformationale. *deverinta de imigrant si permisul de munca se elibereaza si se anuleaza de catre 7iroul /ational Migratiune. <egislatia distinge adeverinta de imigrant si permis de munca cu termen fi( si adeverinta de imigrant si permis de munca permanente. ermisul de munca cu termen fi( se elibereaza imigrantilor care desfasoara o activitate de munca provizorie pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de p.na la ? ani. ermisul de munca permanent se elibereaza imigrantilor care au dreptul de a se stabili permanent in Republica Moldova, precum si celor care sunt specialisti de inalta calificare deosebit de solicitati in tara. Eliberarea adeverintelor de imigrant se face pe baza cotei sau supra cota. e parcursul anului calendaristic se tine evidenta adeverintelor de imigrant. )n cazul c.nd persoana, careia i s-a eliberat adeverinta de imigrant provizoriu sau cu termen fi(at, in cursul anului a emigrat din Moldova, locul vacant din cota poate fi acordat altei persoane. )n acest caz persoanei nou-sosite in Republica Moldova i se elibereaza adeverinta de imigrant specific de care a dispus cetateanul emigrat. )n limitele cotei, se elibereaza adeverinta de imigrant provizorie (cu termen p.na la ? luni persoanelor sosite in Republica Moldova din motive personale% in acest caz nu se elibereaza autorizatii de incadrare in munca.), adeverinta de imigrant cu termen fi(at (pe o perioada p.na la ? ani persoanelor care dispun de contracte, intocmite in forma scrisa de anga'are sau desfasurare a unei alte activitati% persoanelor inmatriculate in institutiile de invatam.nt : pe tot termenul de studii.) sau adeverinta de imigrant permanenta (persoanelor sosite in migratie de familie si celor cu specialitati deosebit de solicitate), la fel si persoanelor care si-au e(primat dorinta de a se stabili cu traiul permanent dupa e(pirarea contractului de munca sau absolvirea institutiei de invatam.nt si care au trecut cu succes termenul de adaptare. <ocul de trai al imigrantului care a solicitat adeverinta de imigrant se stabileste de comun acord cu organul de administrare locala. e baza documentelor prezentate, organul de administrare locala, in timp de o luna ia decizia de a permite stramutarea cu traiul a persoanei respective pe teritoriul administrat de el sau motiveaza refuzul. entru aflarea temporara in Moldova pe o durata de mai putin de o luna, nu se elibereaza autorizatie de resedinta. #e interzice incheierea oricaror contracte de munca cu persoanele ce nu dispun de autorizatie de resedinta. entru eliberarea adeverintelor de imigrant cetatenilor straini sau apatrizilor sositi in Republica Moldova in imigratie de familie, imigratie de munca sau imigratie pentru obtinerea studiilor, precum si pentru prelungirea adeverintelor de imigrant se percepe ta(a de stat.
# ' Refugiatii si solicitantii de a*il

E(pulzarea si e(tradarea rincipalele acte normative din domeniul azilului sunt; - $onstitutia Republicii Moldova din -,.0F.1,,9% - $odul civil nr. 110F-AB din 06.06.-00-% - $odul de procedura civila nr. -->-ABdin ?0.0>.-00?% - $odul penal nr. ,8>-AB din 18.09.-00-% - $odul de procedura penala nr. 1---AB din 19.09.-00?% - $odul cu privire la contraventiile administrative din -,.0?.1,8>% - $odul muncii nr. 1>9-AB din -8.0?.-00?% - $odul familiei nr. 1?16-A)B din -6.10.-000% - <egea cu privire la statutul refugiatilor nr. 1-86-AB din ->.0F.-00-% - <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si apatrizilor nr. -F>-A))) din 10.11.1,,9% - <egea cu privire la migratiune nr. 1>18-AB din 06.1-.-00-% - <egea cetateniei Republicii Moldova nr. 10-9-A)B din 0-.06.-000% - <egea privind frontiera de stat a Republicii Moldova nr. 108-A))) din 1F.0>.1,,9% - <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova nr. -6,-A))) din 0,.11.1,,9% - <egea contenciosului administrativ nr. F,?-A)B din 10.0-.-000% - <egea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte nr. -F?-A))) din 0,.11.1,,9% - <egea cu privire la inregistrarea dactiloscopica de stat nr. 1>9,-AB din 1,.1-.-00-% - <egea privind actele de stare civila nr. 100-AB din -6.09.-001% - <egea privind drepturile copilului nr. ??8-A))) din 1>.1-.1,,9. - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova cu privire la masurile suplimentare de realizarea sistemului national de pasapoarte nr. ?F6 din 06.06.1,,>% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de asigurare obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizilor aflati in Republica Moldova nr. 9? din -1.01.-00-% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a a'utorului banesc refugiatilor nr. 16-- din ?1.1-.-00?% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea azilului politic de catre resedintele Republicii Moldova nr. 1>06-A))). )n prezent in arlament se afla proiectul de modificare a <egii cu privire la statutul refugiatilor, prin care se introduc, in mod special, urmatoarele momente ; - o noua forma de protectie : cea umanitara % - schimbarea statutului $onsiliului pentru refugiati (devine organ consultativ) % - asigurarea accesului reprezentantilor 4irectiei pricipale refugiati si ai )naltului $omisariat al /atiunilor &nite pentru Refugiati ()$/&R) si posibilitatii de a comunica cu solicitantii de azil si refugiatii indiferent de locul aflarii lor pe teritoriul Republicii Moldova % - stabilirea termenului de 6 luni pentru e(aminarea cererii % - acordarea dreptului la munca dupa ? luni. Cadrul institutional )n prezent e(ista un sistem de evidenta a solicitantilor de azil care face parte din Registrul de #tat al opulatiei. Ministerul 4ezvoltarii )nformationale este responsabil de Registru. Registrul de stat e considerat un sistem integral, folosit de toate autoritatile si la moment se elaboreaza un nou concept si o noua baza de date pentru evidenta solicitantilor de azil. )mpreuna cu Ministerul 4ezvoltarii )nformationale, 4irectia rincipala pentru Refugiati a elaborat proiectul Iotar.rii de =uvern pentru aprobarea modelului buletinului de identitatea pentru refugiati. 4ocumentarea refugiatilor va permite facilitarea anga'arii lor in c.mpul muncii si integrarea lor in societate. )ar odata cu eliberarea buletinelor de identitate pentru refugiati, se va efectua si evidenta refugiatilor. =uvernul elibereaza solicitantilor de azil un document temporar de identitate care este valabil pentru un termen de ?0 de zile, cu posibilitatea prelungirii lui pentru alte termene a cite ?0 de zile, pina la solutionarea definitiva a cererii. )n domeniul protectiei solicitantilor de azil si refugiatilor, datorita spri'inului din partea organismelor internationale, Republica Moldova se situeaza la nivelul standardelor europene. 4e e(emplu, datorita unui sub-proiect finantat de $omisia Europeana, 4irectia rincipala pentru Refugiati a preluat spre administrare si gestionare cladirea unei foste gradinite de copii din oraselul *eroport care a fost reconstruita si amplasat $entru de $azare pentru solicitanti de azil si refugiati. )n -009 a fost elaborat proiectul G rogramul de actiuni in domeniul migratiei si azilului2 care prevede

un spectru amplu de activitati, autoritatile responsabile de implementare, partenerii de implementare, termenele de efectuare si sursele de finantare.
Prioritati pe ter!en scurt:

- documentarea refugiatilor recunoscuti (lipsa documentelor de identitate stopeaza realizarea dreptului la munca prevazut de <egea cu privire la #tatutul Refugiatilor)% - modificarea <egii cu privire la #tatutul Refugiatilor% - aprobarea Regulamentului privind modul de determinare si acordare a statutului de refugiat.
Prioritati pe ter!en !ediu

;- crearea conditiilor pentru integrarea sociala a refugiatilor recunoscuti, stabilirea unui cadru 'uridic privind reglementarea integrarii si finantarea implementarii acestuia% - crearea unui centru de plasament a strainilor ce urmeaza a fi e(pulzati de pe teritoriul Moldovei.
E(pul*area

*plicarea fata de cetateanul strain sau apatrid a e(pulzarii de pe teritoriul Republicii Moldova este prevazuta in <egea cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, <egea cu privire la migratiune, Regulile de sedere a cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova, $odul cu privire la contraventiile administrative, $odul penal al Republicii Moldova, <egea cu privire la statutul refugiatilor. )n conformitate cu actele legislative mentionate, e(pulzarea consta in indepartarea silita de pe teritoriul Republicii Moldova a cetatenilor straini si apatrizilor care au incalcat regulile de sedere in Republica Moldova si are drept scop inlaturarea unei stari de pericol si prevenirea savirsirii pe viitor de catre acestia a unor fapte socialmente periculoase. E(pulzarea poate fi aplicata ca sanctiune complementara in cazul savirsirii de catre strain a contraventiilor administrative. $etatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati pentru sav.rsirea unor infractiuni li se poate interzice ram.nerea pe teritoriul tarii. )n cazul in care e(pulzarea insoteste pedeapsa cu inchisoarea, arestul administrativ sau e(ecutarea altei sanctiuni numite de catre instanta de 'udecata, aducerea la indeplinire a e(pulzarii va avea loc dupa e(ecutarea pedepsei. &rmeaza a fi e(pulzati din tara strainii, aflarea in Republica Moldova a carora pericliteaza securitatea nationala, ordinea sau morala publica, precum si in cazul c.nd intrarea, sederea lor in tara sunt efectuate cu incalcarea legislatiei, adica se afla in tara fara viza de intrare, permis de sedere sau buletin de identitate valabil, detin vize de intrare, permise de sedere sau buletine de identitate e(pirate, incalca regulile vamale si valutare, se eschiveaza de la e(amenul medical, ori ale caror teste au aratat ca sunt bolnavi de #)4*, au adus sau incearca sa aduca ilicit in tara alti cetateni, au folosit diferite documente false sau falsificate, au declarat date personale false in scopul obtinerii vizei de intrare, permisului de sedere sau a buletinului de identitate, se eschiveaza de la plecarea din tara la e(pirarea sau reducerea termenului de sedere stabilit. $etateanul strain sau apatridul este e(pulzat in tara al carei cetatean este sau ale carei autoritati iau eliberat acte de identitate, sau in temeiul tratatelor internationale, in tara din care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova. E(pulzarea nu poate fi aplicata fata de cetateanul strain sau apatrid, daca e(ista dovezi ca in tara in care urmeaza a fi e(pulzat, el poate fi persecutat pe motive de rasa, nationalitate, religie, pentru opiniile sale politice sau ar putea fi e(pus unui tratament inuman si degradant, torturii ori pedepsei capitale. $auzele privind e(pulzarea strainului sau apatridului se intenteaza de catre persoanele cu functii de raspundere din cadrul Ministerului *facerilor )nterne la initiativa proprie sau in baza cererii intreprinderii, institutiei sau organizatiei ce asigura aflarea strainului in tara. E(pulzarea cetatenilor straini si apatrizilor se efectueaza de catre organele afacerilor interne in temeiul hotar.rii instantei de 'udecata. $heltuielile pentru e(pulzare sunt suportate de persoanele e(pulzate, sau de catre persoanele care i-au invitat in Republica Moldova. )n cazul in care din motive obiective, e(pulzarea nu poate fi efectuata din contul persoanelor mentionate, se poate dispune efectuarea e(pulzarii din contul bugetului de stat. <a e(ecutarea deciziilor privind e(pulzarea strainului de pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul actual apar mai multe obstacole, atit obiective, cit si subiective. )n primul r.nd acestea sunt legate de suportarea cheltuielilor financiare pentru al e(pulza pe strain. )n ma'oritatea cazurilor strainii care sunt depistati ca se afla ilegal nu dispun de bani pentru a-si

asigura repatrierea. )n cazul, c.nd persoana sau grupul de persoane, care urmeaza a fi e(pulzati au intrat clandestin pe teritoriul tarii, nu dispun de acte de identitate si in drumul sau pina a fi retinuti, de asemenea s-au aflat si deplasat ilegal pe teritoriul unuia sau mai multor state, este dificil de a stabili precis ruta, filiera de migratiune ilegala, de a argumenta motivele pentru ai readmite in tara vecina sau limitrofa. *cestia nu sunt dispusi sa coopereze, deoarece doresc tergiversarea procedurii. )n situatia actuala, c.nd mai multe state, cetateni ai carora se declara migrantii ilegali nu au reprezentante in Republica Moldova, este foarte dificila procedura de identificare a lor si de obtinere a actelor de calatorie pentru repatriere. rintre probleme se numara si lipsa, la momentul actual, a unei institutii specializate de amplasare a acestei categorii de persoane. 4esi e(ista hotarirea guvernului, care prevede crearea $entrului de plasament temporar al strainilor, insa pina in prezent, nu este stabilit un loc de amplasare a acestuia. 4e asemenea, desi <egea cu privire la migratiune prevede suportarea cheltuielilor pentru e(pulzarea strainului din contul fondului de e(pulzare, un astfel de fond in prezent nu este instituit si nu este determinata modalitatea acumularii surselor financiare in acest scop. <ipseste si coordonarea actiunilor desfasurate de M*), #)#, M*E)E, #=, 7/M si M4) intru depistarea si inlaturarea lacunelor legislative, acordarea a'utorului practic si metodologic in combaterea flagelului migratiei ilegale a strainilor pe teritoriul tarii.
E(tradarea

Republica Moldova se anga'eaza sa predea pe baza de reciprocitate, potrivit regulilor si sub conditii determinate prin conventii sau prin tratatele bilaterale de asistenta 'uridica la care face parte, persoanele care sunt urmarite pentru o infractiune sau cautate in vederea e(ecutarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta de catre autoritatile 'udiciare ale statului solicitant. E(tradarea in Republica Moldova este reglementata de $onventia Europeana de E(tradare de la aris din 1? decembrie 1,>F (in vigoare pentru Republica Moldova de la 19 mai 1,,F), $onventia $#) privind asistenta 'uridica si raporturile de drept in procesele civile, familiale si penale incheiata la Mins5 la -- ianuarie 1,,? (ratificata de arlamentul Republicii Moldova la 16 martie 1,,>), $odul de rocedura enala al RM si de tratatele bi- si multilaterale in aceasta materie. rocedura de e(tradare porneste din momentul primirii de catre rocuratura =enerala sau Ministerul 6ustitiei al Republicii Moldova a unei cereri scrise din partea institutiei respective a altui stat cu privire la e(tradarea unei anumite persoane. )n cazul depistarii unei persoane declarate in cautare internationala de autoritatile de drept din Moldova in alt stat se informeaza imediat 7./.$. )nterpol sau alt organ interstatal de cooperare poilitieneasca, care aduce la cunostinta organului ce l-a declarat in cautare si rocuraturii =enerale sau Ministerului 6ustitiei acest fapt in scopul intocmirii de urgenta a actelor necesare initierii procedurii de e(tradare. $ererea de e(tradare se supune unor anumite conditii de forma si de continut mentionate e(pres in prevederile actelor normative nationale sau internationale. +oate actele necesare a fi ane(ate la cerere se prezinta in doua e(emplare, tin.ndu-se cont de necesitatea reglementarii problemelor de tranzitare pe teritoriul unor terte state. $ererea este trimisa de catre organul autorizat al statului solicitant rocuraturii =enerale sau Ministerului 6ustitiei al Republicii Moldova, direct sau pe cale diplomatica, prin intermediul M*E)E (deoarece Republica Moldova nu a ratificat rotocolul aditional al $onventiei Europene de E(tradare care ar permite colaborarea directa, cu toate ca in <egea cu privire la rocuratura, art. 9, se mentioneaza ca procuratura stabileste relatii oficiale cu organe similare din alte tari, iar art. 80 al +ratatului intre Republica Moldova si Rom.nia privind asistenta 'uridica in materie civila si penala, prevede ca in problemele de e(tradare si tranzitare, organele centrale ale celor doua state comunica direct intre ele). &lterior se determina valabilitatea cererii, si anume, daca nu e(ista conditiile de respingere a cererii baz.ndu-se pe cazurile de ne-admitere a e(tradarii prevazute de legislatia Republicii Moldova si documentele internationale in acest domeniu. )n caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant vor putea cere arestarea provizorie a persoanei cautate (p.na la prezentarea cererii de e(tradare). ersoana indicata in cererea de arestare provizorie, este de facto arestata in baza mandatului de arest emis de autoritatea competenta al statului solicitant. *ceste este practic unicul caz c.nd un act al unui stat strain are forta 'uridica pe teritoriul Republicii Moldova. *restarea persoanei poate avea loc si pina la primirea cererii de e(tradare, daca e(ista temeiuri suficiente ca ea a comis pe teritoriul celuilalt stat o infractiune ce implica e(tradarea. <a primirea actelor respective rocurorului =eneral face un demers in 'udecata in vedrea eliberarii unui mandat de arest pe numele persoanei a carei e(tradare se cere pe durata perioadei e(aminarii cerereii statului solicitant. unerea in libertate provizorie este

posibila oric.nd, Republica Moldova av.nd insa obligatia de a lua masurile pe care le va considera drept necesare spre a evita fuga persoanei. )n caz de neprimire in termen de pina la 90 zile a actelor si demersului statului solicitant, persoana va fi pusa in libertate prin ordonanta procurorului. unerea in libertate nu va pre'udicia in nici o masura re-arestul si e(tradarea persoanei in cazul c.nd o cerere de e(tradare este primita ulterior. *ceste prevederi sunt prioritare oricaror altora din tratatele bilaterale incheiate intre Republica Moldova si alte state in baza art. -8 a $onventiei Europene de E(tradare. $etatenii straini si apatrizii pot fi e(tradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate in temeiul hotar.rii instantei de 'udecata. $eea ce de fapt nu are loc. rima conditie se respecta, dar nu si a doua. rocurorul =eneral al Republicii Moldova, sau Ministrul 6ustitiei, dupa caz, e(amineaza cererea de e(tradare si daca sunt intrunite conditiile ce nu e(clud e(tradarea fac un demers in instanta de 'udecata in vederea e(aminarii in fond a cererii statului sau a posibilitatii unei e(tradari simplificate. 4aca fapta pentru care se cere e(tradarea este pedepsita cu pedeapsa capitala de catre legea statului solicitant, e(tradarea nu va putea fi sa fie acordata dec.t cu conditia ca solicitantul sa dea garantii considerate ca suficiente de catre RM ca pedeapsa capitala nu se va aplica. rioritati pe termen scurt; - crearea

Co!baterea cri!ei organi*ate

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p )#-)4"

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p )#-)4"

(>1) Ratificarea si implementarea deplina a instrumentelor internationale care au o importanta deosebita in domeniul combaterii crimei organizate. - Ratificarea $onventiei "/& impotriva crimei organizate transnationale si protocoalelor sale privind contrabanda cu migranti si traficul de persoane, adoptarea si implementarea legislatiei nationale in domeniu (inclusiv aspectele ce tin de drepturile omului)% - #emnarea si ratificarea protocolului $onventiei "/& (a se vedea mai sus) referitor la producerea si traficul ilicit al armelor. - $onsolidarea autoritNtilor de drept din Moldova (politie, graniceri, vama) prin aprovizionarea cu echipament modern, facilitati si instruire, in special in scopul sporirii eficientei punctelor de trecere a frontierelor. revenirea si lupta impotriva e(ploatarii se(uale a femeilor, copiilor si pornografia infantila. (>-) $onsolidarea luptei impotriva traficului de fiinte umane, in special a femeilor si copiilor si contrabanda cu migranti ilegali, la fel ca si activitatile de prevenire a traficului de fiinte umane si reintegrarea victimelor acestui trafic; - )mplementarea actiunilor recomandate la niveluri nationale prin lanul de actiuni al "#$E de combatere a traficului de fiinte umane (aprobat la Maastricht in decembrie, -00?), $apitolele ))), )B si B, si consolidarea cooperarii in cadrul organizatiilor internationale relevante ("#$E, "/&)% - )mplementarea prevederilor privind combaterea traficului cu fiinte umane stipulate in lanul /ational de *ctiuni in domeniul 4repturilor "mului pentru anii -009--008, (capitolul F b)% - romovarea cooperaNii regionale intre organele de ocrotire a normelor de drept relevante (politie, trupele de graniceri, vama si 'ustitie)% - 4ezvoltarea suportului legal si psihologic a victimelor avind drept scop reintegrarea lor. /roguri (>?) $onsolidarea continua a luptei impotriva traficului cu droguri, inclusiv a traficului cu substante chimice si precursori, precum si impotriva abuzului de droguri in special prin prevenire si reabilitare, conform art. F6 al * $

- $ontinuarea implementarii $onventiei "/& din 1,88 privind +raficul )licit al #ubstantelor /arcotice si sihotrope. - Elaborarea #trategiei nationale anti-drog. - Elaborarea si implementarea programelor de prevenire si de tratament a dependentilor de droguri. Spalarea banilor- cri!ele econo!ice si financiare (>9) #porirea eforturilor si cooperarii in lupta impotriva spalarii banilor, conform art. 66 al * $% asigurarea progresului in eforturile de creare si implementare a unui regim cuprinzator de luptN impotriva spalarii banilor. - 4ezvoltarea cadrului legislativ necesar, inclusiv in ceea ce priveste scopul si natura mandatorie a tranzactiilor suspecte inregistrate. - $onsolidarea cooperarii intre 7anca $entrala, institutiile financiare, alte entitati relevante, &#3 si organele de drept (politie, vama, procuratura si 'ustitie) in scopul sporirii gradului de constientizare de catre institutiile financiare si alte entitati relevante a obligatiilor si responsabilitatilor ce deriva din legislatia in vigoare. - #chimbul de informatii privind #istemul European e(istent (&nitatii de #ecuritate 3inanciara &#3) si sistemul e(istent in Moldova referitor la spalarea banilor . - $onsolidarea bazei de date inter-institutionlae privind tranzactiile suspecte. - romovarea aplicarii sanctiunilor eficiente impotriva spalarii banilor. - 4ezvoltarea programelor de instruire pentru personalul &#3, 'udecatori, procurori si alti anga'ati din domeniu. - )ntensificarea cooperarii si promovarea schimbului de informatii intre organele de drept si cooperarea intre Moldova si organizatiile internationale precum ar fi "E$4-3*+3 si $onsiliul Europei, precum si cu serviciile corespunzatoare ale statelor membre ale &E si organele specializate la nivel european. Cooperarea politieneasca si %udiciara (>>) *doptarea si implementarea eficienta a legislatiei si masurilor pentru dezvoltarea aran'amentelor in cadrul carora cooperarea 'udiciara ar putea fi oferita si obtinuta din partea altor state. - Ratificarea conventiilor internationale relevante privind cooperarea in drept penal si civil, iar in cazul in care ele sunt de'a ratificate, incura'area si sustinerea implementarii lor. - E(plorarea posibilitatilor de cooperare intre organele de drept din Moldova, Europol si Euro'ust, in conformitate cu $onventia privind Europolul si deciziile relevante ale $onsiliului. - erfectionarea cooperarii intre agentii si cooperarea cu alte state in cadrul conventiilor internationale relevante. - 4ezvoltarea in Moldova a metodelor de analiza a riscurilor comparabile cu cele din &E, in vederea ghidarii actiunilor de implementare a legislatiei si prevenirii crimelor. (>6) 4ezvoltarea continua a cooperarii intre organele de drept si 'udiciare ale Moldovei si ale statelor membre ale &E - Elaborarea unui manual privind cooperarea 'udiciara intre Moldova si statele membre ale &E si a unei declaratii privind G buna practica2 in domeniul unei astfel de cooperari. - $rearea unei retele de persoane de contact cu organele de drept din statele membre ale &E in vederea chimbului de informatii. - )ntroducerea tehnicilor moderne de investigatie% - 4ezvoltarea masurilor anticoruptie din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept (politie, politia de frontiera, si 'ustitia), inclusiv dezvoltarea $odului de Etica pentru procurori si 'udecatori si implementarea $odului de Etica pentru politie.
II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Co!baterea cri!ei organi*ate # # =raficul de fiinte u!ane

<a ora actuala fenomenul traficului de fiinte umane, ca si coruptia, economia tenebra, evaziunea fiscala, fraudele financiare, traficul de droguri si armament reprezinta una din cele mai e(tinse forme de manifestare ale criminalitatii, care intr-un termen record a inregistrat proportii inacceptabile pentru societatea noastra. )n ultimii 10 ani, Republica Moldova a devenit una din cea mai mare e(portatoare de Gcarne vie2 pentru Europa "ccidentala. $etatenii Republicii Moldova, care se afla in

strainatate ilegal, devin deseori 'ertfe ale retelelor criminale internationale, inclusiv si a celor de trafic. Cadrul legislativ *cesta include urmatoarele instrumente internationale; - $onventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei (1,F,), la care Republica Moldova a aderat la 1 iulie 1,,9% - $onventia de la Iaga asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii (1,80), la care Republica Moldova a aderat la 1 iulie 1,,8% - 4eclaratia statelor din #ud-Estul si Estul Europei privind masurile anti-trafic din 1?.1-.-000 ( alermo) % - 4eclaratia de *nga'amente anti-trafic din -F.11.-001 (Dagreb) % - 4eclaratia de *nga'amente privind legalizarea statutului persoanelor traficate din 11.1-.-001 (+irana) % - 4eclaratia de *nga'amente privind protectia victimelorQmartorilor si traficul de copii din 10.1-.-00? (#ofia)% - acordurile multilaterale si bilaterale, semnate cu alte tari (*cordul dintre ministrii de interne ai Moldovei, &5rainei si Rom.niei etc.)% <egislatia nationala a Republicii Moldova include urmatoarele; - $odul enal, <egea nr. ,8>-AB din 18.09.-00-% - $odul cu privire la contraventiile administrative, adoptat la -,.0?.1,8> cu modificarile si completarile ulterioare% - <egea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, nr.-6,-AB din o,.10.1,,9% - <egea )nvatamintului nr. >9F-A))) din -1.0F.1,,>% - <egea +urismului nr. F,8-AB din 11.0-.-000% - Iotarirea =uvernului nr.1-1, din 0,.11.-001, privind aprobarea componentei nominale a $omitetului /ational si lanului /ational pentru combaterea traficului de fiinte umane. )n afara de cele enumerate, Republica Moldova a semnat, dar inca n-a ratificat $onventia /atiunilor &nite impotriva criminalitatii transnationale organizate ($onventia de la alermo, )talia), rotocolul asupra prevenirii, reprimarii si pedepsirii traficului de persoane, in special de femei si copii ( rotocolul de la alermo cu privire la trafic), rotocolul /atiunilor &nite impotriva contrabandei (introducerii ilegale) de migranti pe cai terestre si prin aer (ane(a la $onventia "/& impotriva crimei organizate transnationale de la alermo). )n viitorul apropiat trebuie sa fie adoptata si <egea cu privire la prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, care va fi aprobata curind. /oul $od penal intrat in vigoare la 1- iunie -00? incrimineaza actiunile privind traficul de fiinte umane in articolul 16> : +raficul de fiinte umane% articolul -06 : +raficul de copii% articolul -0F : #coaterea ilegala a copiilor din tara% articolul --0 : ro(enetismul. )n afara de aceasta, pot fi atribuite la infractiuni legate de trafic cu fiinte umane si cele prevazute de articolele 1,0 si 1,> : Escrocheria si sustragerea in proportii mari si deosebit de mari a avutului proprietarului sub prete(tul perfectarii vizelor de plecare in strainatate si anga'arii la munca peste hotare. $adrul legal al Republicii Moldova in domeniul combaterii traficului de fiinte umane este in corespundere cu standardele europene, dar mai trebuie completat, fiindca legislatia actuala nu permite activitatea eficienta in contracararea migratiei ilegale a cetatenilor Republicii Moldova. )n aceasta ordine de idei, $entrul de creatie legislativa si $omitetul /ational au elaborat un proiect de lege cu privire la completarea si modificarea unor acte legislative, care va permite sa atraga la raspundere penala persoanele fizice si 'uridice pentru traficul de migranti, si sa atraga la raspundere administrativa persoanele vinovate de incalcarea legislatiei de plasare in cimpul muncii a cetatenilor in strainatate. &n alt moment important este necesitatea ratificarii documentelor internationale, mentionate mai sus. Cadrul institutional rocesul combaterii traficului cu fiinte umane poate fi conventional divizat in ? etape; - prevenire si constientizare% - combaterea fenomenului% - reabilitare si reintegrare sociala a victimelor traficului de fiinte umane. rocesul de combatere a traficului de fiinte umane tine preponderent de competenta Ministerului *facerilor )nterne, Ministerului *facerilor E(terne, Ministerului 6ustitiei, rocuraturii =enerale, 4epartamentului +rupelor de =raniceri, iar masurile de prevenire, reabilitare si reintegrarea victimelor traficului revin preponderent Ministerului Muncii si rotectiei #ociale, Ministerului #anatatii,

Ministerului Educatiei, Ministerului $ulturii, 4epartamentului +ineret si #port, Ministerului 3inantelor, Ministrului Economiei, 4epartamentului Migratiune, 4epartamentului 4ezvoltarea +urismului, $ompaniei de #tat 1+eleradio - Moldova2, organelor administratiei publice locale, organizatiilor neguvernamentale si organismelor internationale. entru realizarea eficienta a cerintelor preconizate in lanul national de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane, precum si curmarii migratiunii ilegale de munca, la -9.09.-00- conducerea M.*.). a format o 4irectie specializata pentru combaterea traficului de fiinte umane, si la sf.rsitul anului -00-, pentru o acoperire mai operativa a intregului teritoriu al Republicii Moldova, au fost create, suplimentar, trei sectii; G#ud2, G/ord2 si G$entru2 in cadrul 4irectiei generale pentru combaterea crimei organizate. $onducerea M*) a desemnat ofiteri din cadrul directiei specializate, responsabili de combaterea acestui fenomen in toate subdiviziunile teritoriale ale Ministerului *facerilor )nterne, si respectiv comisarii de politie raionali prin ordin au numit ofiteri responsabili de prevenirea si combaterea acestui gen de infractiuni. <a initiativa $omitetului /ational si conform indicatiei rim-ministrului Republicii Moldova, in cadrul 4irectiei de combatere a traficului de fiinte umane a fost creata o noua sectie de prelucrare a informatiei operative si ma'orarea statelor acestuia cu > colaboratori e(perimentati. )n scopul realizarii eficiente a prevederilor lanului /ational si conform Iotaririi $omitetului nr.- din F august -00?, in toate raioanele, in municipiul $hisinau si 7alti au fost create comisii locale pentru combaterea traficului de fiinte umane si aprobate planuri de masuri concrete pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen. 4in luna septembrie -00?, sedintele $omitetului /ational pentru combaterea traficului de fiinte umane au fost convocate in ziua de 'oi a fiecarei saptamini, cu intrunirea atit la $hisinau, cit si in deplasare prin raioane. e linsa $omitetul /ational au fost create si functioneaza 9 grupuri de e(perti; - $adrul <egislativ din domeniul si aplicarea acestuia% - revenirea si constientizarea fenomenului traficului de persoane% - *sistenta si reabilitarea sociala a victimelor traficului% - $ombaterea traficului de copii. =rupurile de referinta sunt diri'ate de catre membrii =uvernului de comun acord cu "#$E, ")M, &/)$E3, organizatiile ne-guvernamentale. )n luna ianuarie a anului -009 a fost editat un manual de instruire a organelor politienesti in domeniul $ombaterii +raficului de 3iinte &mane, aprobat de *cademia M.*.). G#tefan cel Mare2 la elaborarea caruia in mare masura au contribuit si colaboratorii 4irectiei specializate a M.*.). $onsiliul /ational de $urriculum si Evaluare a aprobat recent =hidul metodic in a'utorul profesorului preuniversitar G revenirea traficului de femei2, elaborat de catre organizatia ne-guvernamentala G<a strada2, recomandat in calitate de material didactic suplimentar pentru realizarea cursului ti in cadrul orelor de dirigentie. roblema traficului de fiinte umane este abordata prin sistemul invatamintului preuniversitar in cursurile G/oi si <egea2, GEducatia pentru viata de familie2, GEducatia pentru sanatate2, in cadrul orelor de dirigentie la clasele gimnaziale si liciale. )n scopul prevenirii traficului de fiinte umane Ministerul #anatatii isi orienteaza activitatea spre informarea societatii, acordarea serviciilor de reabilitare si protectiei a victimelor traficului. )nformarea populatiei in domeniul sanatatii reproductive si planificarii familiale este un punct forta in combaterea comertului cu fiinte umane. <a compartimentul nominalizat, Ministerul #anatatii realizeaza un sir de actiuni care include; - elaborarea standardelor privind e(amenul medical al femeilor repatriate, in scopul depistarii precoce a infectiilor se(ual transmisibile si a standardelor optimale de tratament% - crearea centrelor (cabinetelor) de reabilitare psihologica, informatiei privind riscul legal de sanatate% - elaborarea materialelor informationale (brosuri, agende) privind caile de transmitere a infectiei se(ual transmisibile si masurile de protectie% - pregatirea emisiunilor radiofonice, televizate, publicatiilor in mass-media referitor la riscul infectiilor se(ual transmisibile si I)B-#)4* asupra sanatatii% - e(aminarea medicala obligatorie in scopul depistarii precoce a infectiilor se(ual transmisibile, testarea la anticorpi catre virusul I)B si tratamentul lor la necesitate% - pregatirea programelor si instruirea cadrelor medicale in insusirea noilor metode lucru cu persoane care pot deveni victime ale traficului sau reintoarse din filiere de trafic. $u suportul &/)$E3 (3ondul /atiunilor &nite pentru $opii) in mun. $hisinau a fost deschis $entrul medical pentru tineret 1/eovita2, care este predestinat adolescentilor si are drept prioritati prestarea

serviciilor medicale tinerilor, organizarea activitatilor de informare, educare, comunicare a tineretului in problemele de educatie pentru sanatate, modul de viata sanatos, prevenirea infectiilor se(ual transmisibile si I)B-#)4* in familie, consultatii psihologice si 'uridice. Ministerul Muncii si rotectiei #ociale, prin intermediul specialistilor din structurile ministerului amplasate in raioane, intreprinde actiuni in vederea informarii populatiei asupra riscurilor si consecintelor plecarii ilegale peste hotare in cautarea unui loc de munca. )n acest scop, specialistii in problemele egalitatii sanselor organizeaza in institutii de invatamint preuniversitar si superior seminare in vederea familirizarii tinerei generatii cu consecintele traficului de fiinte umane, participa in campaniile publicitare anti-trafic in mass-media locala si republicana, au convocat sedinte de consiliere a victimelor traficului la reintoarcerea lor in tara, in scopul reintegrarii acestora in societate. Ministerul *facerilor )nterne participa la diferite reuniuni, conferinte si seminare nationale si internationale privind combaterea traficului de fiinte umane si a migratiei ilegale. )mpreuna cu Ministerul 6ustitiei, M*) a participat la redactarea Recomandarilor privitor la legislatia anti-trafic a Republicii Moldova, incadrate in procesul implementarii proiectului 1Reforma legislatiei penale in domeniul traficului de fiinte umane in #ud-Estul Europei2, sustinut de actul de #tabilitate in Europa de #ud-Est si $onsiliul Europei. &lterior, Recomandarile au fost prezentate arlamentului Republicii Moldova pentru a fi luate in consideratie la definitivarea proiectelor $odului penal si $odului de procedura penala, care a fost aprobat. <a rindul sau, #erviciul de =raniceri a implementat in punctele de trecere si control a frontierei de stat un sistem automatizat special de control si evidenta a cetatenilor si mi'loacelor de transport G asagerul2. unctele de trecere si control international sint dotate cu mi'loace tehnice speciale, necesare pentru verificarea documentelor, precum si pentru o evidenta reciproca (in directia moldorom.na si in directia moldo-ucraineana, cu e(ceptia sectorului transnistrean). Ministerul 4ezvoltarii )nformationale a incheiat un acord de colaborare cu Ministerul *facerilor E(terne si )ntegrarii Europene cu privire la acordarea accesului misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova la #istemul )nformational de )nvestigatie G*$$E#2, ceea ce va da posibilitatea identificarii operative a cetatenilor moldoveni ce se afla in strainatate. )n prezent acest sistem este instalat in cadrul *mbasadei Republicii Moldova la Roma, )talia. Este de mentionat faptul, ca in rezultatul eforturilor $omitetului /ational s-a intensificat activitatea departamentelor si ministerelor in vederea indeplinirii prevederilor lanului /ational de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane.
Proble!e e(istente

)nsuficienta informationala privind situatia reala din acest domeniu criminal contribuie la recrutarea ilicita a persoanelor pentru deplasare peste hotare sub prete(tul anga'arii la lucru, indeosebi din localitatile rurale ale republicii. 4e aceasta situatie profita structurile criminale, obtinind in urma traficului ilegal venituri fabuloase. 3enomenul traficului de fiinte umane in Republica Moldova este determinat in cea mai mare parte de realitatile economice. +ranzitia Republicii Moldova de la o economie centralizata la economie de piata a fost insotita de masuri de austeritate greu de suportat si de dezordine in sistemul de protectie sociala. $onform datelor 7ancii Mondiale, peste 60 la suta din familii traiesc sub pragul de saracie. *bsenta unui mediu familial stabil si presiunile tot mai mari care apasa asupra familiilor au avut, fara indoiala, un impact negativ asupra oamenilor. #aracia afecteaza intr-o masura disproportionat de mare familiile cu multi copii, familiile monoparente, copii cu dizabilitati fizice si mintale, precum si tinerii care au abandonat scoala. Reformele din educatie, asistenta medicala si protectia sociala avanseaza prea incet in comparatie cu viteza schimbarilor in aspectele sociale, economice si politice ale vietii populatiei din Republica Moldova.
Prioritati pe ter!en scurt:

- realizarea de catre Ministerul Economiei si $omertului si Ministerul #anatatii si rotectiei #ociale a lanului actiunilor privind ocuparea fortei de munca pentru anii -00? : -009 conform caruia sint prevazute masuri privind cresterea gradului de ocupare a fortei de munca prin participarea femeilor, persoanelor cu disabilitati in activitatile de antriprenoriat si mestesugarit% - implementarea rogramului /ational de atenuare a saraciei, preconizat pentru anii -00? : -00>, care prevede masuri de creare a locurilor noi de munca pentru categoriile defavorabile ale

populatiei. - indeplinirea rogramului national de dezvoltare a lucrarilor publice remunerate pentru anul -00?-00>, care va permite antrenarea unui numar considerabil de persoane, inclusiv din rindurile tineretului, femei tinere si alte categorii ale populatiei, preponderent din localitatile rurale% - elaborarea unui lan nou de actiuni privind combaterea traficului de fiinte umane% - crearea unor centre de integrare in societate a minorilor traficati, prin oferirea posibilitatilor de insusire a unei profesii% - organizarea cursurilor speciale pentru lucratorii sociali, a personalului din sfera medicala, educationala, diplomatica, consulara, 'udiciara, vamala si a politiei pentru ca acestia sa identifice cazurile de trafic in scopul e(ploatarii se(uale si sa reactioneze la modul cuvenit.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea unei legi in Republica Moldova privind protectia victimelor traficului si a martorilor, crearea sistemelor de protectie a victimelor ce presupun mi'loace eficiente de combatere a intimidarilor si a amenintarilor reale care vizeaza securitatea victimelor si a familiilor lor% - elaborarea programelor de instruire si efectuarea schimbului de e(perienta in scopul imbunatatirii cooperarii dintre organele de politie si si "/=-urile specializate in domeniul protectiei victimelor% - crearea unui mecanism european privind e(pulzarea imediata a posibilelor victime ale traficului, din cauza intrarii lor ilegale in tara si statutului de sedere siQsau de munca neregulamentar.
# $ Co!baterea drogurilor

ericolul narcotizarii societatii are un caracter global si republica noastra, in sfera abuzului de droguri si traficului lor ilicit nu este o e(ceptie. )n pofida actiunilor intreprinse pe plan national si international, problema e(tinderii drogurilor devine tot mai grea, situatia agravindu-se pe an ce trece. Cadrul legislativ arlamentul Republicii Moldova, in anul 1,,9 a ratificat $onventia "/& din 1,61 rivind circulatia substantelor narcotice, $onventia din 1,F1 rivind circulatia substantelor psihotrope si $onventia din 1,88 rivind combaterea traficului ilicit de droguri, care suficient completeaza cadrul 'uridic intern si care se aplica cu consecventa in practica. e plan national, e(ista mai multe legi si acte normative, care trateaza direct sau indirect problema raspindirii ilicite a drogurilor, si anume; - $onstitutia Republicii Moldova, din -, iulie 1,,9% - $odul enal, <egea nr. ,8>-AB din 18 aprilie -00-% - $odul de rocedura enala, <egea nr. 1---AB din 19 martie -00?% - $odul $ontraventiilor *dministrative din -, martie 1,8>% - <egea cu privire la politie din 18 decembrie 1,,0% - <egea cu privire la activitatea operativa de investigatii din 1- aprilie 1,,9% - <egea cu privire la activitatea farmaceutica din -> mai 1,,?% - <egea cu privire la medicamente din 1F decembrie 1,,F% - <egea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor din 6 mai 1,,,% - <egea privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si alte substante psihotrope din 6 decembrie -001% - Iotar.rea $urtii #upreme de 6ustitie 14espre practica aplicarii de catre instantele 'udecatoresti a legislatiei privind infractiunile legate de mi'loacele narcotice si substantele cu efect puternic si to(ic2 nr.1- din -F martie 1,,F% - Iotar.rea =uvernului privind crearea $omisiei )nterdepartamentale de combatere a narcomaniei si narcobusinessului nr. >8> din 1, iunie -00-% - actele normative ale =uvernului Republicii Moldova, Ministerului #anatatii, Ministerului *facerilor )nterne care reglementeaza controlul asupra circulatiei substantelor narcotice, psihotrope si a precursorilor si masurile de profila(ie si reprimare a narcomaniei si traficului de droguri. Cadrul institutional )n Republica Moldova, in calitate de organ coordonator interdepartamental la nivel politic activeaza $omisia )nterdepartamentala de combatere a narcomaniei si narcobusinessului, creata prin Iotar.rea =uvernului din 1, iulie -000. $omisia )nterdepartamentala este compusa din reprezentantii tuturor organelor de specialitate

abilitate in profila(ia narcomaniei, preint.mpinarea si reprimarea traficului ilicit de droguri. 3unctia de resedinte al $omisiei )nterdepartamentale este detinuta de Biceprim-ministrul Republicii Moldova, iar in postul de vicepresedinte al $omisiei este rim-viceministrul *facerilor )nterne. $omisia isi desfasoara sedintele, in cadrul caror se e(amineaza rezultatele activitatii, stabilirea directiilor prioritare, problemele e(istente si solutionarea acestora, o data la doua luni. )nstitutiile de specialitate abilitate in combaterea narcomaniei si traficului de droguri s.nt urmatoarele. Ministerul *facerilor )nterne : in cadrul 4irectiei generale de combatere a crimei organizate este creata si functioneaza 4irectia antidrog, responsabila de solutionarea tuturor problemelor si aspectelor de aplicare a legii in lupta contra narcomaniei si traficul drogurilor cu aspect cum contraventional asa si penal. *ceasta agentie lucreaza mai cu seama la depistarea incalcarilor cu implicarea drogurilor pe teritoriul Moldovei. +oate substantele narcotice interceptate se transmit spre analiza Ministerului *facerilor )nterne. )n cadrul 4irectiei *ntidrog activeaza 1> functionari. )n cadrul comisariatelor municipale si raionale de politie s.nt formate grupe specializate de combatere a narcomaniei si traficului ilicit de droguri in componenta totala de F? lucratori de politie. 4irectia participa la elaborarea si realizarea politicii statului si strategiei de control si reprimare a traficului de droguri. 4e asemenea, 4irectia asigura, organizeaza si coordoneaza efectuarea masurilor destinate depistarii si demascarii persoanelor si gruparilor criminale implicate in traficul ilicit de droguri, elaboreaza si inainteaza propuneri in scopul avansarii eficacitatii activitatii organelor afacerilor interne in domeniul preint.mpinarii si reprimarii narcomaniei si traficului de droguri. #erviciul Bamal : poarta responsabilitate pentru controlul asupra bunurilor introduse sau scoase legal sau illegal din tara. #erviciul Bamal nu include o unitate speciala, care ar raspunde de importul ilegal si de traficul drogurilor. 4atele referitor la droguri se colecteaza de personalul vamei in timpul cauzelor de arest sau de interceptare a drogurilor. #erviciul =raniceri : este responsabil de protectia tuturor granitelor terestre a Moldovei. ersoanele arestate sau substantele narcotice interceptate pe parcursul activitatii de catre #= se predau ulterior #erviciului de )nformatii si #ecuritate sau Ministerului *facerilor )nterne. /umarul arestarilor si interceptarilor este minimal. #erviciul de )nformatii si #ecuritate : este o institutie de aplicare a legii si de informare si este responsabila de aspectele cu caracter international ale traficului de droguri. *re imputerniciri sa investigheze aceste cauze si sa intreprinda arestari si interceptari. Ministerul Educatiei : este responsabil de educatia in scoli. rogramul scolar obligatoriu nu include capitole obligatorii cu privire la prevenirea abuzului de droguri, insa dirigintii de clasa pot include un program facultativ cu denumirea GEducatie pentru sanatate2. 4oar programul cursului de biologie in scolile medii include teme cu privire la prevenirea abuzului de droguri. #erviciul narcologic al Ministerului #anatatii si rotectiei #ociale are functia de coordonare a acordarii serviciilor de tratament si de reabilitare a dependentilor de droguri. Proble!e e(istente Moldova se confrunta cu fenomenul drogurilor incepind cu perioada anilor 1,,0, odata cu liberalizarea circulatiei internaTtionale. $u timpul, ca urmare a situatiei social-economice nefavorabile, informarii insuficiente a populatiei privind riscurile si consecintele grave a consumului drogurilor, lipsei unui buget corespunzator alocat masurilor de profila(ie si contracarare a consumului si traficului ilicit al stupefiantelor, Moldova a devenit o piata de desfacere si consum a substantelor narcotice, psihotrope si celor cu efect puternic. Eforturile indreptate spre preintimpinarea si reprimarea traficului ilicit si abuzului de droguri, sint ineficiente si este necesar de infaptuit masuri concrete in modernizarea atit a structurii organizatorice, cit si a legislatiei. E(amin.nd legislatia prezenta putem mentiona o serie de probleme. *stfel, in Iotarirea =uvernului nr.911 din 0F aprilie -00?, cu privire la masurile de combatere a narcomaniei si narcobusinessului in anii -00?--009, nu se prevede mecanismul monitorizarii e(ecutarii masurilor si aprecierea rezultatelor obtinute, nu este prevazuta alocarea surselor financiare necesare realizarii masurilor, fapt care va reduce eficacitatea masurilor intreprinse. $it priveste $omisia )nterdepartamentala de combatere a narcomaniei si narcobusinessului, o lacuna serioasa este faptul ca ea nu are dreptul de a repartiza mi'loace banesti in scopul preintimpinarii si contracararii narcomaniei si traficului de droguri. Rolul $omisiei nu este destul de important fiindca hotaririle ei n-au un caracter obligatoriu si nu e(ista un mecanism de implementare a hotaririlor in practica.

" alta problema consta in lipsa unui organ coordonator al activitatii organelor de drept la nivel de lucru, care ar elabora si implementa in practica strategia de profila(ie, preint.mpinare si reprimare a narcomaniei si traficului ilicit de droguri. <a momentul actual nu se prevede crearea unui astfel de organ. $a rezultat, institutiile de specialitate destinate combaterii narcomaniei si traficului ilicit de droguri activeaza separat si coordonarea activitatii si conlucrarea acestora in domeniul e(aminat de activitate poarta un caracter mai mult formal dec.t real. )n aceeasi ordine de idei, se constata ca <egea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si precursorilor nu corespunde articolelor -, 9, --, p.1 si - (b) art. -,, art.?0, ?1, ?9, ?8 a $onventiei "/& din 1,61, art. -, p.1 art.F (b), art.8, art.,, art.11, art.1-, si -0 ale $onventiei "/& din 1,F1, si art.? si 1- ale $onventiei "/& din 1,88 si respective trebuie modificata. $odul enal al Republicii Moldova, nu reflecta toate aspectele infractiunilor ce tin de droguri, mentionate in art. ?, si circumstantele agravante conform p.> si F, art. ? al $onventiei "/& din 1,88. *rticolul -1F al aceluiasi $od enal cuprinde intr-o dispozitie apro(imativ toate actiunile ce tin de traficul drogurilor, nu diferentiaza componentele de infractiune pentru desfacerea lor sau alte activitati, de componentele de infractiune ce tin de cultivarea plantelor cu continut narcotic si de precursori si prevede aceeasi pedeapsa precum toate actiunile. +otodata cultivarea sau cresterea de plante cu continut narcotic sint prevazute si de art. 10>Q? $$* ce duce la interpretare gresita a normei de drept si la concurenta normelor de drept. #pre deosebire de p.1 (a) si ()B) al art. ? al $onventiei din 1,88, art. -1F nu prevede scopul actiunilor ilegale cu precursorii, fapt care va aduce multe divergente din cauza ca o multime de precursori sint folositi in gospodarie, industrie si alte scopuri legale, insa prezenta formulare duce la largirea cercului de actiuni ce cad ne'ustificat sub incidenta prezentei norme de drept. )n $odul enal nu este prevazuta raspunderea pentru contrabanda precursorilor. unctul 9 al art. -1F prevede; G ersoana fizica care a predat benevol substantele narcotice, psihotrope sau precursorii este eliberata de raspundere penala pentru activitatea ilegala privind circulatia acestora2. +otodata insa nu este prevazuta necesitatea, conform practicii tarilor, cu e(perienta ca aceasta persoana sa fie obligata sa contribuie activ la descoperirea infractiunii si stabilirea persoanelor implicate, fapt care poate fi folosit de lucratorii corupti ai organelor de drept si pentru ca organizatorii narcobusinessului sa ram.na in afara 'ustitiei. E(ista si alte cauze ce duc la reducerea eficacitatii contracararii traficului de droguri, si anume; - nivelul redus de propaganda antidrog in mi'loacele de informare in masa% - soma'ul inalt in rindurile tineretului% - activitatea redusa a organelor de specialitate in ceea ce tine de profila(ia narcomaniei in institutiile de invatam.nt% - conlucrarea doar formala, intre organele de specialitate cu alte structuri ale societatii, garzile populare, organizatiile non guvernamentale s.a.% - inzestrarea tehnico-materiala insuficienta a subdiviziunilor politiei. 4in analiza situatiei operative, in domeniul traficului de droguri, precum si din studiile efectuate, rezulta urmatoarele tendinte mai importante ale fenomenului drogurilor in Moldova; - ma'orarea considerabila a cererii de substante narcotice, ceea ce la r.ndul sau va duce la ma'orarea numarului consumatorilor de droguri in r.ndurile minorilor si adolescentilor% - cresterea influentei narcomaniei asupra starii criminogene si ordinii publice% - narcodealerii vor activiza lucrul in directia racolarii cetatenilor din localitatile satesti in scopul cultivarii plantelor cu continut narcotic% - va lua amploare prepararea substantelor narcotice de origine sintetica in conditii de laboratoare clandestine% - contrabanda drogurilor va deveni o activitate de baza a gruparilor criminale interne si e(terne care va avea si scopul ocuparii pietii interne% - lu.nd in consideratie deficientele mecanismului de control asupra substantelor medicinale va creste contrabanda cu astfel de substante narcotice.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea $onceptiei de combatere a narcomaniei si traficului de droguri% - modificarea si completarea $odului penal, $odului de rocedura enala, $odului $ontraventiilor *dministrative, altor legi si acte normative care reglementeaza profila(ia, preint.mpinarea si reprimarea traficului de droguri% - elaborarea unui document strategic al Ministerului *facerilor )nterne referitor la o modalitate potrivita de abordare a problemei consumului de droguri cu concentrarea activitatii de contracarare a narcomaniei si traficului de droguri%

- modificarea structurii organizatorice a subdiviziunilor antidrog conform standardelor tarilor cu e(perienta avansata in acest domeniu de activitate% - intensificarea masurilor de aplicare a legislatiei% - revizuirea indicatorilorlor de evaluare a activitatii antidrog% - asigurarea bazei tehnico-materiale a subdiviziunilor incadrate in activitatea antidrog. - coordonarea activitatii departamentale si interdepartamentale in domeniul combaterii narcomaniei si narcobusinessului% - crearea unui fond special pentru combaterea consumului abuziv si a traficului illicit de droguri din alocatiile bugetare, donatii si actiuni de binefacere, mi'loace banesti confiscate de la persoanele condamnate pentru traficul illicit de droguri, si alte surse, cu directionarea mi'loacelor fondului spre inzestrarea tehnico-materiala a organelor de drept si celor din domeniul ocrotirii sanatatii, autorizate pentru combaterea narcomaniei si narcobusinessului, sustinerea programelor de profila(ie.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- constituirea unui sistem informational interministerial de date cu privire la droguri% - asigurarea controlului eficient asupra circulatiei legale a mi'loacelor narcotice, substantelor psihotrope si a precursorilor% - combaterea prepararii clandestine a drogurilor, a cultivarii plantelor cu continut narcotic, depistarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor care se ocupa cu desfacerea drogurilor. - elaborarea din timp si adoptarea masurilor suplimentare de profila(ie a consumului de droguri si traficului lor sustinute financiar de bugetul de stat% - elaborarea si implementarea a unui program a lucru al politiei cu societatea, indreptat spre desfasurarea unei campanii multisectoriale de prevenire a consumului de droguri% - elaborarea unui manual pentru functionarii politiei implicati in prevenirea consumului de droguri.
# & Prevenirea si co!baterea spalarii banilor

Cadrul legislativ $adrul legislativ pentru prevenirea si combaterea fenomenului spalarii banilor include; - $onventia "/& impotriva +raficului )licit de #tupefiante si #ubstante sihotropice din 1,88, in vigoare pentru Republica Moldova de la 16 mai 1,,>, prin aderare la care Moldova a devenit membru al $omitetului #elect de E(perti al $onsiliului Europei pentru Evaluarea Masurilor de $ombatere a #palarii 7anilor (G $omitetul MoneHvalW) si subiect al procesului de monitorizare periodica efectuata de e(pertii $omitetului MoneHval% - $onventia $onsiliului Europei din 1,,0 privind spalarea, cautarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor din crima (in continuare W$onventia de la #trasbourgW), ratificata de Republica Moldova la 1> martie -00?. - <egea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor, adoptata de arlamentul Republicii Moldova la data de 1>.11.-001 sub nr. 6??-AB% - noul $od enal al Republicii Moldova, adoptat prin <egea nr. ,8>-AB din 18 aprilie -00-, prin care infractiunea de spalare a banilor este criminalizata si se detaliaza modul de aplicare a dispozitiilor legale% )n anul -00? =uvernul Moldovei a intreprins un sir de eforturi in vederea a'ustarii cadrului 'uridic national la recomandarile =rupului de lucru financiar international (3inancial *ction +as5 3orce, 3*+3). )n acelasi an Republica Moldova a fost evaluata in conformitate cu recomandarile 3*+3 privind combaterea fenomenului spalarii banilor, inclusiv finantarea terorismului. Rezultatele urmeaza a fi publicate in raportul W*utoevaluarea statelor membre ale $omiteului WMoneHvalW in anul -009. )n general, legislatia in materia data este a'ustata la conventiile internationale, care vizeaza direct sau tangential combaterea si prevenirea spalarii banilor. $omitetul MoneHval este la curent cu toate masurile intreprinse de Republica Moldova in materia respectiva, inclusiv despre progresele legislative si structurale in combaterea spalarii banilor din Republica Moldova. rincipalul act normativ care reglementeaza in mod unic prevenirea si sanctionarea activitatilor de spalare a banilor este <egea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor, mentionata mai sus. *ceasta lege defineste notiunea de spalare a banilor, procedurile de identificare a clientilor si de identificare a clientilor si de prelucrare a informatiilor referitoare la spalarea banilor. <egea de asemenea stipuleaza infiintarea si obiectivul de activitate a #erviciului prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si raspunderea in cazul incalcarii prevederilor legii date.

)n esenta, elementele de noutate cuprinse in legea data, in raport cu cea precedenta, constau in; - prevederea in mod e(pres a neopozabilitatii secretului bancar si profesional fata de organele de urmarire penala, organele financiare si fiscale, instantele de 'udecata, etc., si in alte cazuri prevazute de lege% - aplicarea legii date la persoanele care indeplinesc permanent sau temporar o functie sau insarcinare, in masura in care aceste persoane participa la luarea deciziilor sau le poate influenta in cadrul societatilor comerciale sau altor agenti economici% - aplicarea legii date la persoanele care indiferent de calitate realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, cu privire la operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament in conturile bancare si cele asimilate acestora% - specificarea procedurii de efectuare si inregistrare a operatiunilor financiare limitate si suspecte% - formularea tipurilor de operatiuni financiare si limitate% - formularea atributiilor autoritatilor care e(ercita controlul legitimitatii operatiunilor efectuate de organizatiile financiare% - elaborarea instructiunilor referitoare la criteriile de identificare a tranzactiilor suspecte in prevenirea si combaterea spalarii banilor% - procedurile de identificare a clientului si modalitatea de raportare in cazurile tranzactiilor limitate si suspecte. Cadrul institutional $a urmare a reorganizarii structurale a organelor cu functii de control si de drept din Republica Moldova, prin <egea arlamentului RM nr. 1109-AB din 06.06.-00-, a fost format $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei ($$$E$), care este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei. )n conformitate cu <egea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 1,F :AB din 1> mai -00? $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei este desemnat in calitate de autoritate publica abilitata cu e(ecutarea prevederilor <egii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor nr. 6??-AB din 1>.11.-001, formind o subdiviziune specializata in prevenirea si combaterea spalarii banilor, si anume - #erviciul revenire si $ombaterea #palarii 7anilor (# $#7). *cest #erviciu acumuleaza, analizeaza, prelucreaza informatii referitoare la operatiunile financiare efectuate de catre persoanele 'uridice si fizice, si dupa caz remite materialele respective organelor de resort. )n esenta, activitatea se e(tinde asupra actiunilor de spalare a banilor savirsite de cetatenii Republicii Moldova, de cetatenii straini, de apatrizi si persoane 'uridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a actiunilor savirsite de cetatenii si persoanele 'uridice, rezidenti ai Republicii Moldova, in afara teritoriului Republicii Moldova, in conformitate cu acordurile internationale ratificate de Republica Moldova. )n conformitate cu Regulamentul sau, #erviciului revenire si $ombaterea #palarii 7anilor i-au fost acordate imputerniciri de supraveghere a institutiilor financiar-bancare si nebancare si controlul asupra e(ecutarii cerintelor de evidenta a documentatiei si de informare despre tranzactiile limitate si suspecte. 4e asemenea, # $#7 este in drept de a elabora documente normative referitor la criteriile de identificare a cazurilor de spalare a banilor si inainteaza legislativului propunerile si modificarile necesare in materia respectiva. Proble!e e(istente: - lipsa sistemului informational de prelucrare electornica a tranzactiilor limitate si suspecte% - lipsa conectarii sisitemului informational nominalizat la reteaua internationala a =rupului E=M"/+ privind identificarea tranzactiilor financiare suspectate in spalarea banilor si finantarii terorismului% - lipsa acordurilor bilaterale intre $$$E$ si insitutiile similare din strainatate responsabile de combaterea spalarii banilor% - lipsa sistemului on-line de primire a informatiei, ce va integra #erviciul cu ministerele abilitate, care are legatura directa sau tangentiala cu spalarea banilor% - pregatirea insuficienta a personalului ce desfasoara activitati de prevenire si combaterea spalarii banilor.
Prioritati pe ter!en scurt:

- catalogarea tuturor conventiilor internationale semnate si ratificate legate de problemele spalarii banilor si finantarii terorismului% - identificarea si catalogarea tuturor conventiilor care ramin a fi semnate si tin de combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului% - semnarea si punerea in aplicare a Memorandumurilor intre $$$E$(# $#7) si insitutiile similare din strainatate responsabile de combaterea spalarii banilor% - efectuarea analizei lacunelor mediului legislativ actual din Moldova si compararea legislatiei nationale cu legislatia europeana a &niunii Europene, 3*+3 si alte legi aplicabile privind combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului% - procurarea sistemului informational de prelucrare electornica a tranzactiilor limitate si suspecte, sens in care au fost facute demersuri pentru finantare din fondurile 7ancii Mondiale% - conectarea sisitemului informational nominalizat la reteaua internationala a =rupului E=M"/+ privind identificarea tranzactiilor financiare suspectate in spalarea banilor si finantarii terorismului% - aderarea la grupurile profesioniste, devenind membru al =rupului Egmont% - introducerea sistemului on-line de primire a informatiei, ce va integra #erviciul cu ministerele abilitate, care are legatura directa sau tangentiala cu fenomenul de spalarea a banilor% - evaluarea necesitatilor # $#7, evaluarea situatiei financiare a # $#7 si particularitatilor structurii financiare a Republicii Moldova% - introducerea notiunilor de finantare a terorismului in cadrul 'uridic si definirea legaturii sale cu spalarea banilor% - crearea infrastructurii tehnologiilor informationale, inclusiv a programelor soft, necesare pentru depistarea si prevenirea spalarii banilor% - elaborarea si compilarea unui set de metodologii standard pentru utilizare pe parcursul investigatiilor si monitorizarii% - elaborarea unui manual de proceduri interne care sa includa clasificarea personalului, abilitatile si competentele sale, politicile si procedurile de recrutare% - elaborarea programelor de instruire conform necesitatilor si instruirea personalului # $#7.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- optimizarea sistemului de monitorizare pentru depistarea cazurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului% - elaborarea unor indrumari si recomandari privind perfectionarea indicatorilor care vor fi utilizati la identificarea cazurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului% - analiza sistemului stabilit de prevenire si depistare a spalarii banilor in legatura cu operatiunile de decontare internationala% - analiza clientelei bancilor privind calitatea documentatiei de deschidere a conturilor in conformitate cu standardele locale si internationale referitoare la principiul G$unoaste-ti $lientulW% - evaluarea riscului functional si elaborarea procedurilor de combaterea spalarii banilor ce tin de functionare in conte(tul restarii <ibere de #ervicii% - elaborarea politicilor si procedurilor in astfel de sectoare ca banci si asigurari% - instruirea anga'atilor de toate nivelele in chestiuni de combatere a spalarii banilor. 4omeniul de activitate de prevenire si combatere a spalarii banilor trebuie se a(eze in primul rind pe elaborarea regulamentelor si indrumarilor pentru sectorul financiar. "data ce infrastructura de combatere a spalarii banilor va incepe sa functioneze eficient, ea poate fi e(tinsa spre alte sectoare, cum ar fi avocatura, institutii de 'ocuri de noroc, agentii de v.nzare a operelor de arta, etc.
# ' Co!baterea contrabandei

Cadrul %uridic rincipalele acte normative nationale si internationale care reglementeaza diferite aspecte ale controlului fenomenului contrabandei sint; - *cordul de revenire si $ombatere a infractionalitatii transfrontaliere (*cordul #E$)), semnat la 7ucuresti, la -6 mai -009% - rogramul interstatal al statelor membre a $.#.). in combaterea criminalitatii pentru anii -00?--009% - $odul penal, <egea nr. ,8>-AB din 18.09.-00-% - $odul Bamal, <egea 119,-A)B din -0.0F.-000%

- $odul 3iscal al Republicii Moldova, din -9.09.1,,F% - <egea bugetului de stat% - <egea cu privire la tariful vamal nr. 1?80-A))) din -0.11.1,,F% - <egea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice nr. 1>6,-AB din -0.1-.-00-% - <egea serviciului in organele vamale nr. 11>0-A)B din -0.0F.-000% - <egea cu privire la controlul e(portului, ree(potului, importului si tranzitului de marfuri strategice nr. 116?-A)B din -6.09.-000% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de catre persoanele fizice nr. 118> din ?0.0,.-00?% - Iotar.rea =uvernului nr. 16,? din -F.1-.-00- cu privire la rogramul de stat in vederea combaterii criminalitatii si coruptiei pentru anii -00?--00>% - Iotarirea =uvernului nr. F96 din 0F.08.1,,F cu privire la aprobarea statutului disciplinar al factorilor de decizie din organele controlului vamal% - Iotarirea =uvernului nr. 1>,, din 1?.1-.-00- cu privire la regulile de origine a marfurilor% - Iotarirea =uvernului nr. 600 din 19.0>.-00- cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii in vama a marfurilor introduse pe teritoriul tarii% - "rdinul 4epartamentului Bamal nr. 1>-0 cu privire la aprobarea )ndicatiilor metodice privind calcularea si perceperea ta(ei pentru proceduri vamale% - )nstructiunea )nspectoratului 3iscal rincipal de #tat nr. ?6-10-1?-0-Q1--886 din 1-.08.1,,, privind determinarea valorii impozabile a marfurilor procurate de la agentii economici situati pe teritoriul republicii care nu au relatii fiscale cu sistemul ei bugetar . Cadrul institutional *tributii in domeniul combaterii contrabandei le au Ministerul *facerilor )nterne, $entrul de $ombatere a $rimelor Economice si $oruptiei, #erviciul Bamal, #erviciul de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova. rin 4ecizia $onsiliului coordonator in problemele combaterii coruptiei din -8 septembrie -001, in sarcina Ministerului *facerilor )nterne, #erviciului de )nformatii si #ecuritate si #erviciului Bamal s-a pus elaborarea si realizarea unui comple( de masuri coordonate, menite sa ridice eficienta activitatii de contracarare a contrabandei si importului ilicit in special cu marfuri supuse accizelor (alcool, produse petroliere, articole de tutungerie, etc.). $a sarcina speciala Ministerului *facerilor )nterne i-a fost pusa luarea sub un control strict a traseelor adiacente regiunii transnistrene. Proble!e e(istente &na din probleme este aceea ca ma'oritatea cauzelor penale initiate de catre subdiviziunile Ministerului *facerilor )nterne, in special din categoria celor grave, sunt transmise la $$$E$ si scose din evidenta M*). +ransmiterea dosarelor poate avea ca consecinta tergiversarea urmarii penale si poate afecta esential obiectivitatea deciziei adoptate. roblemele ma'ore de ordin institutional constau in conlucrarea slaba a organelor competente in cazurile de urmarire a contrabandei. #chimbul de informatii dintre Ministerul *facerilor )nterne, #erviciul Bamal, Ministerul 4ezvoltarii )nformationale inca lasa mult de dorit. &b e(emplu concret este faptul, ca desi Ministerul 4ezvoltarii )nformationale inmatriculeaza mi'loacele de transport importate in republica, acest Minister nu verifica la #erviciul Bamal daca automobilele au fost importate legal. 4ar principala problema din republica care nu permite guvernului de a combate eficient contrabanda este imposibilitatea controlului frontierei de stat in regiunea transnistreana, prin care un flu( mare de marfuri, atit admise in circuitul liber, cit si interzise (droguri, arme, etc.) nimeresc in tara. " alta problema este posibilitatea introducerii marfurilor in tara fara a le supune controlului vamal, prin trasee secundare, sau din cauza negli'entei colaboratorilor de la punctul vamal. )n alta ordine de idei, legislatia care reglementeaza modul de introducere a marfurilor in republica nu are reglementari suficient de detaliate, fapt de care profita unii agenti economici. *stfel, de e(emplu practic toate organele abilitate cu functia combaterii contrabandei cunosc ca ma'oritatea agentilor economici importa marfa cu documente de origine falsificate in care considerabil este micsorata valoarea marfii in vama pentru a achita impozite mai mici. e de alta parte, importind marfa, agentul economic achita impozite si ta(e care sint stabilite si reglementate de legi diferite, ceea ce creaza confuzie, dar si ofera posibilitatea colaboratorilor vamali de a abuza de situatia lor de serviciu. osturile vamale de la frontiera sunt slab dotate cu

tehnica necesara unui control calitativ. )nca o problema este lipda de cooperare cu organele vamale ale altor tari. 4in acest motiv, in unele cazuri, la efectuarea procedurilor vamale, #erviciul Bamal nu are posibilitate de a verifica in tara de origine a marfii daca asemenea marfa a fost intr-adevar e(portata, valoarea ei, calitatea, etc.
Prioritati pe ter!en scurt:

- completarea alineatului 1 al articolului -98 al $odului enal de completat cu cuvintele; Gmanifestata prin declaratia falsa referitoare la valoarea, originea, desemnarea destinatarului real sau e(peditorului real, eforturile de a primi si utiliza un document cu mentiuni false, care ar permite obtinerea de beneficiu sau a unui regim preferential.2% - completarea aliniatelor 1 si > ale articolului -98 al $odului enal cu cuvintele Gcu confiscarea in intregime a marfurilor, obiectelor si a valorilor2. - inregistrarea contractelor (de achitari si livrari) cu firmele Goff shore2 si rezidentii Donelor *ntreprenoriatului <iber de catre o comisie guvernamentala specializata care ar studia amanuntit schema si legalitatea tranzactiilor% - simplificarea perfectarii documentatiei vamale la importul marfurilor supuse accizelor, pentru a efectua vamuirea direct la punctele vamale de frontiera% - modificarea articolului -66 al $odului de rocedura enala in modul urmator; G"rganul de urmarire penala al Ministerului *facerilor )nterne efectueaza urmarirea penala pentru orice infractiune care nu este data prin lege in competenta #erviciului de )nformatii si #ecuritate sau este data in competenta Ministerului *facerilor )nterne prin ordonanta procurorului2. - inventarierea trimestriala de catre #erviciul Bamal a tuturor contractelor de tranzactii% - efectuarea livrarilor directe a categoriilor de marfuri de importanta strategica pentru economia nationala; gaz, produse petroliere, zahar, produse din carne, faina etc., e(cluderea furnizarii si achitarii prin intermediari - persoane fizice sau 'uridice% - interzicerea achizitionarii produselor petroliere prin intermediul firmelor inregistrate in zonele Goffsore2% - introducerea cit mai urgenta a aparatelor de casa cu memorie fiscala, conectate in retea cu distribuitoarele de combustibil la toate statiile E$"% - aplicarea colorantilor la punctele vamale, concomitent cu perceperea drepturilor de import produselor petroliere% - efectuarea schimbului de informatie intre #erviciul Bamal al Republicii Moldova si structurile de resort din tarile e(portatoare de produse petroliere, pentru a nu permite livrarea produselor petroliere catre agentii economici din Republica Moldova, ce nu detin relatii fiscale cu sistemul bugetar% - efectuarea pe gratis de catre $amera de )ndustrie si $omert a e(pertizelor si constatarilor merceologice, la cererea organelor de drept, in vederea stabilirii pretului real de cost al marfurilor ce nu sunt insotite de documente de provenienta sau daca e(ista suspiciuni ca valoarea marfurilor a fost diminuata% - prelevarea mostrelor, efectuarea constatarilor si e(pertizelor pe gratis de catre 4epartamentul #tandardizare si Metrologie, in cazul confiscarii marfurilor transportate ilicit, la cererea organelor de drept si celor abilitate cu functii de control % - dotarea cu tehnica necesara unui control calitativ a punctelor vamale de la frontiera de stat% - stabilirea unui control strict al circulatiei din regiunea transnistreana pe tot perimetrul hotarului stabilit de administratia de la +iraspol% - eficientizarea cooperarii intre organele abilitate cu combaterea contrabandei.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- implementarea la nivel statal a unui mecanism de primire operativa a informatiei cu privire la e(portul produselor petroliere din tara e(portatoare, precum si a informatiei legate de tranzitarea pe teritoriul altor tari a produselor petroliere destinate agentilor economici a Republicii Moldova% - negocierea cu &craina a posibilitatii de instituire a controlului comun al sectorului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene% - incheierea acordurilor bilaterale cu Rom.nia si &craina cu privire la cooperarea organelor vamale in vederea schimbului de informatie.
# ) Co!baterea furturilor si rapirilor !i%loacelor de transport

Cadrul legislativ $adrul 'uridic al combaterii furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport este reglementat de $odul penal al Republicii Moldova, si anume art. 186 : furtul, art. -F? : rapirea mi'locului de transport, art. -F9 : rapirea mi'locului de transport cu tractiune animala, precum si a animalelor de tractiune. Cadrul institutional $ombaterea furturilor si rapirilor ale mi'loacelor de transport este pusa in sarcina #erviciului de $ombatere a furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport, ce reprezinta o subdiviziune in cadrul 4irectiei politiei criminale a 4epartamentului serviciilor operative. #erviciul de referinta are ca scop analiza situatiei operative create pe teritoriul Republicii, a practicii si rezultatelor activitatii operative a organelor si subdiviziunilor de politie, elaborarea metodelor de prevenire, descoperire precum si diri'area si verificarea activitatii comisariatelor de politie in combaterea a furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport. +otodata combaterea furturilor si rapirilor ale mi'loacelor de transport este pusa si in sarcina Ministerului 4ezvoltarii )nformationale si #erviciului de =raniceri. Proble!e e(istente rincipala problema in domeniu combaterii furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport consta in aceea, ca in $odul penal al Republicii Moldova prin art. -F? si art. -F9 este reglementata infractiunea de rapire a mi'locului de transport si de rapire a mi'locului de transport cu tractiune animala, precum si a animalelor de tractiune, iar prin art. 186 este reglementata infractiunea de furt. 4ar toate aceste infractiuni in esenta sunt una si aceiasi : furt, ele se deosebesc doar prin latura subiectiva a infractiunii, si anume prin intentia infractorului. )nsa in realitate este foarte complicat de a dovedi intentia de a fura mi'locul de transport. 4e aceea este necesar de a revizui articolele mentionate din $odul enal. 4upa cum arata practica 'udiciara din tarile europene, precum si din tarile $#), infractiunile practic nu constau in rapirea mi'locului de transport, ci in furt. )n afara de problemele mentionate, structura e(istenta, la etapa actuala, nu este adecvata amplorii problemei, si este necesara formarea unei noi subdiviziuni in cadrul Ministerului *facerilor )nterne. *ceasta ar trebui sa fie 4irectia de combatere a furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport, care ar avea ca scop nemi'locit descoperirea acestui gen de crima. +otodata aceasta structura ar colabora cu alte directii, institutii, organizatii din tarile membre ale &niunii Europene, precum si din tarile $#). *ceasta modificare este necesara din cauza cresterii criminalitatii organizate, precum si datorita faptului ca Republica Moldova se transforma dintr-o tara de tranzit intr-o piata de desfacere a transportului furat. +otodata este necesara armonizarea legislatiei nationale cu regulile e(istente in &niunea Europeana, reguli privitoare la elementele constitutive ale infractiunii din domeniul de referinta, precum si aderarea la conventiile, la care sunt parti si statele din afara &niunii Europene . Prioritati pe ter!en scurt: - pastrarea in $.R.).+. $.$.*. a documentelor de inregistrare primara a mi'loacelor de transport timp de ? ani% - interzicerea intrarii in Republica Moldova a mi'loacelor de transport de peste hotare cu procura generala eliberata de catre institutiile respective din strainatate. Prioritati pe ter!en !ediu: - modificarea legislatiei penale in ceea ce priveste notiunile de furt si rapire a mi'loacelor de transport , deoarece la rapirea unitatii de transport este aproape imposibil de dovedit intentia infractorului de a sav.rsi fapta prevazuta de legea penala% - modificarea Iotaririi =uvernului nr.109F din 1-.11.1,,,, W$u privire la reorganizarea sistemului informational automatizat de cautare W*utomobilW in registru de stat al transportului si introducerea testarii obligatorie a autovehiculelor si remorcilor acestoraW si anume , de a interzice inregistrarea reinregistrarea mi'loacelor de transport aflate in cautare prin decizia instantei de 'udecata.
# 4 Co!baterea traficului de ar!e

Cadrul legislativ <a ?1.0>.-001 Republica Moldova a aderat la rotocolul privind combaterea fabricarii si traficului ilicit a armelor de foc, a pieselor, elementelor lor si munitiilor aditionat de $onventia /atiunilor &nite contra criminalitatii transnationale organizate $it priveste legislatia nationala, la 18.0,.1,,9 arlamentul Republicii Moldova a adoptat <egea cu privire la arme nr. 110-A))), prin care cetatenilor Republicii Moldova li s-a permis procurarea si

inregistrarea armelor de foc cu teava ghintuita si a munitiilor. *ceasta lege include insa un sir de lacune si anume; eliberarea catre persoanele fizice a autorizatiei de achizitionare a armelor de foc poate fi primita in baza art. 8 p.1 de persoanele care au atins v.rsta de 18 ani carora nu le este contraindicat, din punct de vedere medical, m.nuirea armelor, care anterior n-au fost 'udecati s-au carora antecedentele penale l-i s-au stins conform <egislatiei in vigoare. <a -1 iunie -00- a fost promulgata <egea nr. 1160-AB privind punerea in aplicare a $odului penal al Republicii Moldova, prin art. -,0 al careia este reglementata infractiunea de purtare, pastrare, procurare, fabricare, reparare sau comercializare ilegala a armelor si munitiilor% prin art. -,1 este reglementata infractiunea de pastrare nelegitima a armelor de foc si a munitiilor% prin art. -,- este reglementata infractiunea de fabricare, procurare, prelucrare, pastrare, transportare, folosire sau neutralizare a substantelor e(plozive ori radioactive. +oate aceste infractiuni guverneaza, de fapt una si aceiasi infractiune, si le deosebeste doar latura subiectiva a infractiunii, si anume intentia infractorului. in acest sens este necesar de revizuit articolele mentionate din $odul enal si de inasprit pedeapsa pentru savirsirea acestui fel de crime. Cadrul institutional $ombaterea traficului illicit de arme este pusa in sarcina 4irectiei generale de combatere a crimei organizate a 4epartamentului #ervicii "perative a M*) Republicii Moldova. in M*) a fost creat si functioneaza mecanismul de contracarare a infractiunilor comise cu aplicarea armelor de foc, munitiilor si dispozitivelor e(plozive, in care este prevazuta si interactiunea cu subdiviziunile respective ale ministerelor si departamentelor din tara, precum si cu organele de aplicare a legii de peste hotare. roblema consta in faptul, ca aceasta interactiune este doar formala.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unui rogram de #tat indreptat spre finantarea si dotarea corespunzatoare cerintelor internationale a subdiviziunilor specializate in combaterea traficului de arme de foc% - introducerea in regulile de inregistrare a armelor de foc si munitiilor a interdictiei de a procura si inregistra arme de foc pentru persoanele cu antecedente penale, si inasprirea procedurii pentru alte categorii de persoane% - e(aminarea obligatorie de catre specialistii tehnico-criminalisti a armelor de foc comercializate de catre agentii economici care practica acest gen de activitate, pentru evitarea inregistrarii armelor contrafacute in regiunea transnistreana% - modificarea legislatiei penale cu privire la atragerea la raspundere penala in sensul inaspririi pedepsei.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- adoptarea unei legi speciale cu privire la prelucrarea datelor personale de catre organele de politie% - sporirea capacitatii de lucru a sistemelor informationale si oferirea posibilitatii conectarii la sistemul informational national% - imbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie, dezvoltarea infrastructurii, care sa permita intensificarea luptei impotriva crimei organizate.
# 9 Co!baterea teroris!ului

roblema terorismului a capatat valente deosebite odata cu tragicele evenimente petrecute in #tatele &nite ale *mericii la 11 septembrie -001, determinind schimbarea atitudinii ma'oritatii statelor lumii fata de acest flagel, indiferent daca s-au confruntat sau nu cu acte teroriste pe teritoriile lor nationale. 4esi era cunoscut de mai multa vreme, terorismul a evoluat cantitativ si calitativ pe parcursul ultimului deceniu, devenind dusmanul principal al statelor democratice dupa terminarea razboiului rece. 4in fericire, Republica Moldova nu s-a confruntat la direct cu fenomenul terorist. +otodata, in raport cu evolutiile actuale ale formelor de manifestare a fenomenului terorist international, care cunoaste escaladari de o intensitate fara precedent, strategia Moldovei urmareste completarea si revizuirea directiilor tactice, necesare prote'arii eficiente a teritoriului national fata de noile manifestari ale fenomenului terorist, prin promovarea unei conceptii integrate la nivel national, pe de o parte, si pe

linia cooperarii e(terne, pe de alta parte. in ultimii ani Republica Moldova a obtinut un progres semnificativ la implementarea activitatilor orientate impotriva terorismului. #tatul nostru, anga'at ferm in efortul international de prevenire si combatere a terorismului, a institutionalizat si dezvoltat aceasta activitate prin crearea pirghiilor legislative si operationale necesare desfasurarii in conditii optime a actiunilor de profil. Cadrul legislativ $adrul legislativ de prevenire si contracarare a terorismului in Republica Moldova il constituie; - tratatele internationale, europene si regionale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind; - $onventia referitoare la infractiuni si anumite acte savirsite la bordul aeronavelor, +o5io, 19 septembrie 1,6? (Iotarirea arlamentului Republicii Moldova nr.F66-A))) din 6 martie 1,,6)% - $onventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor, Iaga, 16 decembrie 1,F0 (Iotarirea arlamentului nr.F66-A))) din 6 martie 1,,6)% - $onventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile, Montreal, -? septembrie 1,F1 (Iotarirea arlamentului nr.F66-A))) din 6 martie 1,,6% - $onventia referitoare la prevenirea si pedeapsa pentru crimele savirsite contra persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv contra agentilor diplomatici, /eJ Ror5, 19 decembrie 1,F? (Iotarirea arlamentului nr.1->>-A))) din 16 iulie 1,,F)% - $onventia europeana pentru reprimarea terorismului, #trasbourg, -F ianuarie 1,FF (Iotarirea arlamentului nr.9>6-A)B din 18 iunie 1,,,)% - $onventia impotriva luarii de ostatici, /eJ Ror5, 1F decembrie 1,F, (<egea nr.1-9?-AB din 18 iulie -00-)% - $onventia privind protectia fizica a materialelor nucleare, Biena, ? martie 1,80 (Iotarirea arlamentului nr.19>0-A))) din -8 ianuarie 1,,8)% - rotocolul pentru reprimarea actelor ilicite de violenta comise in aeroporturile ce servesc aviatia civila internationala, Montreal, -9 februarie 1,88 (Iotarirea arlamentului nr.F66-A))) din 6 martie 1,,6)% - $onventia privind marcarea e(plozivelor din plastic in scopul detectarii lor, Montreal, 1 martie 1,,1 (Iotarirea =uvernului nr. F66-A))) din 6 martie 1,,6)% - $onventia privind suprimarea terorismului cu bombe, /eJ Ror5, 1> decembrie 1,,F (<egea nr.1-?,-AB din 18 iulie -00-)% - *cordul privind colaborarea statelor-membre ale $omunitatii #tatelor )ndependente in lupta cu terorismul, Mins5, 9 iunie 1,,, (<egea nr.9-6-AB din -F iulie -001)% - $onventia privind suprimarea finantarii terorismului, /eJ Ror5, , decembrie 1,,, (<egea nr.1-91AB din 18 iulie -00-)% - 4ecizia privind $entrul *ntiteror al statelor-membre ale $omunitatii #tatelor )ndependente, Mins5, 1 decembrie -000 (<egea nr.988-AB din -8 septembrie -001). - legi si alte acte normative ale Republicii Moldova; - articolele -F8 W+erorismulW, -F, W*ctivitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroristeW si -80 W<uarea de ostaticiW din $odul penal al Republicii Moldova nr.,8>-AB din 18 aprilie -00-% - <egea nr.>?,-AB din 1- octombrie -001 cu privire la combaterea terorismului% - Iotarirea =uvernului nr.FF8 din 19 iunie -00- privind aprobarea Regulamentului-tip al grupului operativ pentru diri'area operatiei antiteroriste% - Iotarirea =uvernului nr.8F? din 8 iulie -00- pentru aprobarea Regulamentului privind modul de reabilitare sociala a persoanelor care au suferit in urma unui act terorist% - actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in activitatea de combatere a terorismului. 4efinitia notiunii terorismului, a actiunilor prin care se caracterizeaza sau prin care acesta este sustinut sau favorizat, precum si sanctiunile penale aplicate organizatorilor si e(ecutorilor actelor teroriste, complicilor lor, stipulate in legislatia nationala corespund in mare parte prevederilor tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. $adrul 'uridic in vigoare, continind minimul necesar de reglementari normative in domeniul prevenirii si combaterii terorismului, permite a organiza activitatea eficienta a autoritatilor competente in depistarea, urmarirea si sanctionarea persoanelor care organizeaza si comit acte teroriste, inghetarea activelor si blocarea operatiunilor financiare ale persoanelor implicate in savirsirea sau asigurarea materiala a infractiunilor cu caracter terorist, reabilitarea sociala a persoanelor care au avut de suferit in urma unui act terorist.

Cadrul institutional #istemul institutional de contracarare a terorismului in Republica Moldova este definit in articolul 6 al <egii nr.>?,-AB din 1- octombrie -001 cu privire la combaterea terorismului si include; 1) =uvernul : principala autoritate responsabila de organizarea activitatii de combatere a terorismului si de asigurarea acesteia cu fortele, mi'loacele si resursele necesare% -) $onsiliul #uprem de #ecuritate al Republicii Moldova : coordoneaza activitatea autoritatilor antrenate in combaterea terorismului% ?) *utoritatile care desfasoara nemi'locit activitatea de combatere a terorismului, in limitele imputernicirilor lor; - rocuratura =enerala : desfasoara activitatea de combatere a terorismului prin conducerea si e(ercitarea urmaririi penale% - #erviciul de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova : combate terorismul prin actiunile de prevenire, depistare si curmare a infractiunilor cu caracter terorist, inclusiv a celor care urmaresc scopuri politice, precum si a activitatii teroriste internationale, contribuie la asigurarea securitatii institutiilor Republicii Moldova amplasate pe teritoriul altor state, a cetatenilor ei anga'ati in aceste institutii si a membrilor familiilor lor, culege date referitoare la organizatiile teroriste internationale% - Ministerul *facerilor )nterne : combate terorismul prin prevenirea, depistarea si curmarea infractiunilor cu caracter terorist care urmaresc scopuri materiale% - Ministerul *pararii : asigura protectia armamentului, munitiilor, substantelor e(plozive, obiectelor militare si a spatiului aerian al tarii in caz de desfasurare a operatiilor antiteroriste% - #erviciul de =raniceri : combate terorismul prin curmarea tentativelor teroristilor de a trece frontiera de stat a Republicii Moldova% - 4epartamentul #ituatii E(ceptionale : desfasoara actiuni de protectie civila, organizeaza lucrari de salvare, infaptuieste alte masuri urgente de lichidare a urmarilor actelor teroriste% - #erviciul de rotectie si aza de #tat : asigura securitatea persoanelor fizice si a obiectelor aflate in paza, acumuleaza, analizeaza si utilizeaza informatii referitoare la activitatea terorista in scopul prevenirii, depistarii si curmarii tentativelor teroriste% - #erviciul Bamal : combate terorismul prin actiunile de prevenire, depistare si curmare a tentativelor de trecere peste frontiera de stat a Republicii Moldova a armelor, a substantelor e(plozive, to(ice, radioactive si a altor obiecte care pot fi folosite pentru savirsirea infractiunilor cu caracter terorist% - Ministerul 4ezvoltarii )nformationale : asigura asistenta informationala a autoritatilor care desfasoara activitatea de combatere a terorismului, punind la dispozitia acestora resurse informationale, acordind asistenta tehnica specializata, necesara la crearea bancilor de date si retelelor informationale. in componenta #erviciului de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova, Ministerului *facerilor )nterne, #erviciului de rotectie si aza de #tat, 4epartamentului institutiilor penitenciare al Ministerului 6ustitiei sint create subdiviziuni specializate pentru combaterea terorismului. "biective ma'ore ale autoritatilor care desfasoara activitatea de combatere a terorismului sint; identificarea, monitorizarea si evaluarea in continuu a riscurilor si tendintelor, precum si a pericolelor teroriste pentru securitatea nationala a Republicii Moldova, prote'area teritoriului national, a cetatenilor si persoanelor straine ce viziteaza tara noastra, precum si a obiectivelor de importanta vitala impotriva activitatilor teroriste, prevenirea implicarii cetatenilor Republicii Moldova si a rezidentilor straini in activitatile legate de terorism international, nepermiterea crearii si functionarii pe teritoriul republicii a bazelor de pregatire si reabilitare a teroristilor, participarea la eforturile internationale de prevenire si contracarare a terorismului. Evaluind situatia actuala si tendintele dezvoltarii terorismului, putem afirma ca cadrul institutional de combatere a terorismului in Republica Moldova este suficient pentru a face fata acestui flagel. +otodata, in scopul coordonarii efective a activitatii organelor antrenate in combaterea terorismului este necesar de e(aminat posibilitatea instituirii unui $entru *ntiteror national sau de atribuit functiile de coordonare a acestei activitati in competenta #erviciului de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova, sau a Ministerului *facerilor )nterne. Este de mentionat ca asigurarea financiara si tehnico-materiala a autoritatilor care desfasoara activitatea de prevenire si combatere a terorismului lasa de dorit. 4in lipsa mi'loacelor financiare subdiviziunile antiteror nu sint asigurate cu armament modern si echipament tehnic special de performanta, fapt ce complica realizarea sarcinilor ce le revin. in pofida faptului ca pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost savirsite acte teroriste insemnate, acest pericol nu poate fi ignorat in viitor. in legatura cu procesul de reintegrare a teritoriului Republicii Moldova si eforturile intreprinse de catre conducerea tarii in aceasta directie, e(ista pericolul savirsirii actelor teroriste de catre fortele care se impotrivesc acestui proces (terorism separatist). 4e asemenea, in legatura cu implementarea impetuoasa a tehnologiilor si sistemelor informationale in

toate ramuri ale vietii, inclusiv in domeniul apararii si securitatii nationale, nu este e(clusa posibilitatea savirsirii actelor teroriste la obiectele de importanta vitala prin utilizarea acestor tehnologii. in domeniul combaterii terorismului international, pentru Republica Moldova este prioritara asigurarea unei cooperari strinse cu organele similare din alte state si, in mod special, organizarea colaborarii si schimbului de informatii cu Europol, )nterpol, alte institutii de profil vizind prevenirea si neutralizarea actiunilor desfasurate de organizatiile teroriste internationale care ar putea patrunde pe teritoriul Republicii Moldova.
Prioritati pe ter!en scurt:

- ratificarea tratatelor internationale in domeniul combaterii terorismului la care Republica Moldova nu a aderat pina in prezent, printre care; $onventia internationala pentru reprimarea actelor ilicite impotriva securitatii navigatiei maritime din 1,88, rotocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva securitatii platformelor fi(e situate in platoul continental din 1,88, $onventia internationala cu privire la lupta contra recrutarii, utilizarii, finantarii si instruirii mercenarilor din 1,8,, $onventia europeana cu privire la valabilitatea 'uridica a hotaririlor 'udecatoresti pe cauze penale din 1,F0, $onventia europeana cu privire la transmiterea procedurii 'udiciare pe cauze penale din anul 1,F-, $onventia europeana cu privire la compensatii victimelor infractiunilor violente din anul 1,8?% - perfectionarea cadrului legal in domeniul combaterii terorismului si suprimarii finantarii terorismului, inclusiv prin; - adoptarea legii privind suprimarea finantarii terorismului% - modificarea $odului de procedura penala in vederea atribuirii in competenta #erviciului de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova efectuarea urmaririi penale in privinta infractiunilor legate de terorism; art.-F8 W+erorismulW, art.-F, W*ctivitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroristeW, art.-80 W<uarea de ostaticiW, art.-81 W$omunicarea mincinoasa cu buna-stiinta despre actul de terorismW% - stabilirea raspunderii penale aplicabile persoanelor 'uridice pentru activitatea de finantare si asigurare materiala a actelor teroriste% - e(aminarea chestiunii privind stabilirea raspunderii penale pentru Wapologia terorismuluiW% - editarea culegerii de tratate internationale, europene si regionale, precum si documente ale &niunii Europene in domeniul combaterii terorismului% - atribuirea in competenta #erviciului de )nformatii si #ecuritate, sau a Ministerului *facerilor )nterne, a functiilor de coordonare a activitatii de prevenire si combatere a terorismului, desfasurata de autoritatile publice ale Republicii Moldova, precum si desemnarea #erviciului in calitate de organ competent al Republicii Moldova pentru relatii oficiale cu Europol si alte organe specializate in combaterea terorismului din statele &niunii Europene% - stabilirea metodei de intocmire si aducere la cunostinta a listei organizatiilor si persoanelor cu atributii la activitati teroriste, finantarea si asigurarea materiala a actelor teroriste, asigurarea actualizarii ei permanente in baza informatiilor prezentate de organizatiile internationale si organele competente din alte state% - completarea bazei tehnico-materiale a subdiviziunilor specializate in combaterea terorismului% - imbunatatirea remunerarii persoanelor care acorda a'utor in activitatea de combatere a terorismului (plata sa fie comensurabila cu riscul pe care il comporta persoana in legatura cu acordarea a'utorului si importanta informatiei prezentate), in special prin implementarea prevederilor 4eciziei $onsiliului &niunii Europene din -8 aprilie 1,,, cu privire la principiile generale ce reglementeaza plata informatorilor (#$IQ$om-e( (,,)8 Rev.-)% - elaborarea unui comple( de masuri privind participarea activa a mi'loacelor de informare in masa la neadmiterea propagandei terorismului in societate, asigurarea actiunilor de contracarare a pregatirii si difuzarii materialelor ce propaga cultul violentei in mi'loacele de informare in masa, pe piata productiei video si in reteaua informationala )nternet.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si implementarea programelor speciale interdepartamentale si departamentale cu privire la prevenirea si combaterea terorismului% - crearea unei baze centrale de date si a unui sistem informational centralizat pentru acumularea informatiei cu privire la organizatiile si persoanele cu atributii la activitati teroriste, finantarea si asigurarea materiala a actelor teroriste%

- elaborarea si realizarea unui plan de actiuni privind instruirea profesionala a colaboratorilor subdiviziunilor specializate in combaterea terorismului ale organelor competente, inclusiv organizarea procesului de instruire si perfectionare a colaboratorilor subdiviziunilor specializate de combatere a terorismului in cadrul )nstitutului /ational de )nformatii si #ecuritate, modernizarea bazei tehnico-materiale si metodico-didactice a )nstitutului, organizarea deplasarii colaboratorilor pentru instruire si perfectionare in institutiile similare de instruire din statele &niunii Europene, organizarea seminarelor si conferintelor pe tematica combaterii terorismului cu participarea specialistilor din statele &niunii Europene% - desfasurarea e(ercitiilor antiteror operativ-tactice si de comanda, departamentale si interdepartamentale, cu participarea observatorilor din Europol si organele specializate in combaterea terorismului din statele &niunii Europene% - organizarea cooperarii si schimbului de informatii cu Europol si organele specializate ale statelor &niunii Europene, inclusiv prin utilizarea sistemelor informationale de telecomunicatii, incheierea acordurilor multilaterale si bilaterale% - elaborarea si realizarea unui plan de masuri in vederea prevenirii victimizarii in rindurile populatiei in legatura cu posibilitatea savirsirii actelor teroriste, asigurarea acordarii serviciilor de asistenta pentru victimele actelor teroriste din rindul persoanelor straine (aspectul lingvistic, informarea urgenta a rudelor, sustinerea sociala si psihologica), e(aminarea cailor de urgentare a achitarii compensatiilor% - asigurarea unui nivel inalt de protectie a partilor vatamate si a martorilor in cadrul cercetarii infractiunilor legate de terorism, inclusiv prin crearea si finantarea cuvenita a subdiviziunilor speciale de protectie de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane, care acorda a'utor in procesul penal, prevazute de Iotarirea =uvernului nr.,69 din 1, iulie -00-% - implementarea sistemelor moderne de detectare a substantelor si obiectelor to(ice, biologice si a altor substante periculoase la punctele de trecere a frontierei de stat% - elaborarea si implementarea unui comple( de masuri privind modernizarea si sporirea eficientei pazei obiectelor de importanta vitala si a celor ce prezinta pericol sporit tehnogen si ecologic in vederea prote'arii lor contra atacurilor teroriste.
# 0 Cooperarea politieneasca in lupta i!potriva delictelor grave

in ultimii ani se constata o crestere permanenta a numarului infractiunilor transnationale, mai ales in #ud-Estul Europei, fapt ce necesita o intensificare a activitatii organelor de drept in prevenirea si combaterea fenomenului. +otodata, a crescut si convingerea ca activitatea de combatere a criminalitatii organizate necesita o abordare coordonata, multidisiciplinara la nivel national, regional si international, care sa implice toti factorii de decizie cu atributii in acest domeniu. *ctivitatea organelor de politie in combaterea fenomenului trebuie sa aiba un caracter comple(, de o dezvoltare larga, care ar tine cont de specificul transnational al crimei organizate. #e pot trasa patru domenii principale de cooperare internationala a organelor de drept si anume; E #olicitarile de e(tradare. E $ererea de e(ecutare a insarcinarii separate in baza acordurilor de asistenta 'uridica mutuala in vederea desfasurarii unei activitati precum perchezitionarea unor localuri in baza de mandat si sechestrarea probelor, interogarea martorilor, obtinerea probelor documentare etc. E #olicitarea organului de drept adresata unui organ similar din alta tara in vederea stabilirii e(istentei faptelor probatorii anterior inaintarii unei insarcinari separate formale. E #olicitarea organului de ocrotire a normelor de drept adresata unui organ similar din alta tara in vederea asistentei operative comune, cum ar fi masuri de supraveghere, livrari supravegheate, interceptari etc. Cadrul legislativ Moldova a semnat o serie de tratate internationale de asistenta 'uridica mutuala si a incheiat acorduri de asistenta 'uridica reciproca cu Rom.nia, &craina, +urcia, Rusia, <etonia si <ituania. in plus, in 1,,8, Republica Moldova a ratificat $onventia Europeana din 1,>, cu privire la asistenta mutuala in materie penala si $onventia $#) din 1,,? cu privire la asistenta 'uridica mutuala. Mai mult ca at.t, in iunie -00-, a fost incheiat un Memorandum de $ooperare intre rocuratura =enerala a Republicii Moldova si 7iroul /ational *nti-mafia din )talia cu privire la combaterea crimei organizate. $adrul 'uridic international pentru cooperarea politieneasca directa este prevazut de un sir de tratate internationale incheiate la diferite niveluri (interstatal, interguvernamental, interdepartamental) in

cadrul diferitor structuri regionale si internationale ("/&, $onsiliul Europei, $#), #E$), $EM/ etc.), cit si tratate bilaterale cu un sir de tari preponderent din spatiul $omunitatii #tatelor )ndependente si European. +ratatele mentionate abordeaza atit cooperarea generala, cit si cooperarea in domenii specifice cum ar fi combaterea traficului de droguri, furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport, traficului de fiinte umane, spalarii banilor, crimelor economice si financiare etc. e plan national, cadrul 'uridic de cooperare internationala directa intre organele de drept este prevazuta de <egea privind activitatea operativa de investigatii nr. 9>-A))) din 1-.09.1,,9. *rticolul F, alineatul 1, litera e) stabileste ca temei pentru infaptuirea masurilor operative de investigatii si Ginterpelarile organizatiilor de drept internationale si ale organelor de drept ale altor state, in conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte2, iar alineatul - al articolului 6 prevede ca in scopul e(ecutarii acestor interpelari organele care e(ercita activitatea operativa de investigatii sint in drept sa chestioneze cetatenii% sa culeaga informatii% sa urmareasca vizual% sa urmareasca si sa documenteze cu a'utorul metodelor si mi'loacelor tehnice moderne% sa colecteze materiale (mostre) pentru cercetarea comparativa% sa efectueze achizitii de control si livrari controlate ale marfurilor si productiei aflate in circulatie libera sau limitata% sa cerceteze obiectele si actele% sa identifice persoana% sa cerceteze incaperi, cladiri, portiuni de teren si mi'loace de transport% sa controleze coletele postale% sa cerceteze corespondenta condamnatilor% sa intercepteze convorbirile telefonice si alte convorbiri% sa culeaga informatie de pe canalele tehnice de comunicatii% sa tina convorbiri cu banuitul cu aplicarea detectorului comportarii simulante% sa marcheze cu substante chimice si alte substante speciale% sa infiltreze operativ in organizatiile criminale colaboratori titulari din subdiviziunile operative si persoane care colaboreaza in mod confidential cu organele care e(ercita activitate operativa de investigatii, utilizind acte de identitate si alte documente de acoperire% sa controleze transmiterea banilor sau altor valori materiale e(torcate. Cadrul institutional $ooperarea politieneasca cu organele similare ale altor tari este efectuata de catre organele Ministerului *facerilor )nterne, Ministerului *pararii, #erviciului de )nformatii si #ecuritate al Republicii Moldova, #erviciului de rotectie si aza de #tat, #erviciului Bamal, 4epartamentului institutiilor penitenciare al Ministerului 6ustitiei, #erviciului de =raniceri si ale $entrului pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei. *ceasta cooperare se efectueaza atit la nivel bilateral, cit si in cadrul diferitor structuri organizationale internationale si regionale. $onsiliul Ministrilor de )nterne ai statelor membre ale $#) a fost creat in baza 4eciziei sefilor de #tate ai $#) din 1, ianuarie 1,,6 in scopul interactiunii si coordonarii actiunilor in lupta cu criminalitatea in acest spatiu. in acest scop $onsiliul e(ercita conducerea 7iroului pentru $oordonarea <uptei cu $rima "rganizata si alte infractiuni grave (7$<$"), cu sediul la Moscova, creat pentru facilitarea nemi'locita a cooperarii intre organele de interne ale statelor membre ale $#). 3iecare stat membru desemneaza cite un reprezentant plenipotentiar in acest 7irou, care pentru cazul Republicii Moldova este numit in aceasta functie prin Iotarire de =uvern. #chimbul de informatii si e(perienta efectuat cu contributia 7iroului aduce rezultate considerabile in eforturile comune de combatere a criminalitatii. e linga tratatele multilaterale numeroase incheiate cu statele din spatiul $#), cooperarea intre organele de drept se efectueaza si in baza unor rograme interstatale de masuri comune, semnate de catre sefii de state ai $#). 4in momentul ratificarii de catre Republica Moldova a *cordului de revenire si $ombatere a )nfractionalitatii +ransfrontaliere (semnat la -6 mai 1,,, si ratificat in -001), organele de drept din Republica Moldova s-au inclus in activitatile desfasurate de catre $entrul Regional #E$) (7ucuresti, Rom.nia), instituit in baza acestui *cord. in scopul promovarii cooperarii intre Republica Moldova si statele membre se participa la operatiunile comune, pregatite de catre $entru, la eforturile intreprinse de catre statele membre in cadrul diferitor =rupuri de <ucru ale $entrului. rin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 1??? din F noiembrie -00? a fost dispusa crearea unctului /ational 3ocal si detasarea ofiterului de legatura a politiei la $entru, iar in decembrie -00?, prin "rdinul ministrului afacerilor interne a fost desemnata persoana care asigura interactiunea pe linia politieneasca, ulterior fiind elaborat si aprobat Regulamentul unctului. *vind in vedere numeroasele solicitari de asistenta ce se efectueaza prin intermediul $entrului Regional #E$) si rezultatele imbucuratoare aduse de catre cooperarea cu statele membre ale *cordului de constituire a $entrului, sarcina principala a Ministerului *facerilor )nterne este asigurarea participarii eficiente a politiei moldovenesti la eforturile comune prin acesta structura. in acest sens se necesita organizarea functionarii corespunzatoare a unctului /ational 3ocal,

asigurarea lui cu echipamentul necesar, ridicarea calitatii de e(ecutare a solicitarilor si instruirea functionarilor politiei in acest domeniu. " mare insemnatate o are participarea Republicii Moldova la =rupul de #tate =&&*M (=ruzia, &craina, &zbe5istan, *zerbai'an, Moldova). in cadrul acestei structuri Republica Moldova a semnat *cordul de cooperare in combaterea crimei organizate (semnat in martie -00?) si *cordul de creare a $entrului Birtual =&&*M (iulie -00?), cu sediul la 7a5u. in scopul elaborarii regulamentelor si asigurarii functionarii $entrului Birtual, e(pertii organelor de drept din Moldova au participat de comun cu reprezentantii celorlalte state membre si #&* asupra crearii de facto a $entrului. articiparea Republicii Moldova la acest $entru ar avea o mare insemnatate pentru Republica Moldova, deoarece tara noastra ar fi unica care este membru si la $entrul Regional #E$) si la $entrul Birtual =&&*M, iar tinind cont de faptul ca aceste doua structuri au functii similare, Moldova ar putea servi drept pod de legatura intre aceste doua initiative regionale importante. entru asigurarea obtinerii rezultatelor pozitive, in prezent se lucreaza asupra perfectarii bazei 'uridice nationale. *sigurarea participarii la $entrul Birtual necesita efectuarea procedurilor de intrare in vigoare a *cordurilor de instituire si, in primul rind a $artei =&&*M, asigurarea legislatiei secundare si organizarii institutionale pentru functionarea pe plan national a activitatilor $entrului. " mentiune aparte trebuie facuta privind participarea Republicii Moldova la initiativele actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-est. incepind cu iunie -001, de la aderarea Moldovei la act, am fost inclusi in mai multe initiative din cadrul Mesei de <ucru ))), compartimentul 6ustitie si *faceri )nterne. in cadrul )nitiativei anti-coruptie (# *)), a fost efectuata autoevaluarea si un raport analitic de bilant in domeniu, continind numeroase recomandari ale e(pertilor internationali. in lumina acestora pe plan national au fost efectuate un sir de activitati ca ratificarea unor $onventii europene ($onventia privind spalarea banilor, $onventia enala impotriva coruptiei, etc.), a'ustarea legislatiei la prevederile acestora, implicarea activa a societatii civile in eforturile de combatere a coruptiei, a fost creat un grup de lucru national compus din reprezentanti ai diferitor institutii guvernamentale si organizatii civile, coordonat de catre $entrul pentru $ombaterea $rimelor Economice si $oruptiei si se elaboreaza o strategie nationala in domeniu etc. Este necesara continuarea eforturilor pentru ratificarea $onventiei $ivile impotriva coruptiei, perfectionarii cadrului legislativ si institutional. in cadrul )nitiativei contra crimei organizate (# "$) se intreprind, de asemenea, masuri cu caracter legislativ si institutional. " importanta sporita o constituie semnarea de catre Republica Moldova a $onventiei "/& contra crimei transnationale organizate si rotocoalelor aditionale privind combaterea traficului de persoane si privind combatarea contrabandei cu migranti ( alermo, 19 decembrie -009), asigurarea oglindirii prevederilor acestora in legislatia nationala, instituirea cadrului legislativ si institutional adecvat pentru protectia participantilor la procesul penal, asigurarea activitatilor de prevenire si combatere eficienta a traficului de droguri, furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport, depistarii si confiscarii veniturilor dobindite pe cale ilegala, etc. 3orumul olitienesc si )nitiativa de )nstruire olitieneasca in particular, au o deosebita importanta pentru pregatirea calificata a politistilor in mai multe domenii. $u concursul *sociatiei Europene a $olegiilor de olitie si a statelor donatoare, pentru participantii acestor initiative au fost organizate mai multe seminare de instruire in domeniul organizarii politienesti, eticii in politie, metordelor avansate de cercetare, combaterii drogurilor, combaterii traficului de droguri, combaterii traficului de fiinte umane etc. in septembrie -00?, in cadrul unei intruniri ai reprezentantilor politiei statelor membre ale actului, la Biena s-a hotarit crearea unei Retele de )nstruire contra $rimei "rganizate ("$+/). *ceasta initiativa care va deveni operationala in anul -009 se va a(a pe crearea si facilitarea contactului intre subdiviziunile specializate in combaterea crimei organizate din statele Europei de #ud-est, va promova instruirea avansata a functionarilor acestora. *ctiuni remarcabile au fost intreprinse de Republica Moldova in cadrul )nitiativei de combatere a +raficului de 3iinte &mane. e linga faptul ca legislatia nationala a fost modificata si a'ustata la cerintele realitatii de astazi in domeniul combaterii acestui fenomen, a fost creat cadrul institutional necesar promovarii eforturilor comple(e ale tuturor actorilor implicati in prevenirea, depistarea, curmarea si urmarirea penala a infractiunilor de trafic. * fost creat un $omitet /ational care coordoneaza si diri'eaza lupta cu acest fenomen, s-au stabilit legaturile necesare de cooperare cu diferite organizatii internationale si nationale atit guvernamentale, cit si neguvernamentale. * fost adoptat lanul /ational de *ctiuni in domeniu, care se implementeaza cu eforturi comune. #ubdiviziunea specializata a Minsterului *facerilor )nterne, precum si studentii *cademiei de olitie, alti anga'ati ai politiei profita in conte(tul )nitiativei de o instruire avansata, facuta posibila prin activitatile de elaborare si implementare a programelor de instruire specializata. $onsecutiv, urmeaza a continua eforturile pe plan national in scopul dezvoltarii cadrului normativ

secundar pentru intarirea capacitatilor institutionale ale politiei in conlucrarea cu alte organe de drept si cu organizatiile neguvernamentale, asigurarea protectiei eficiente a victimelorQmartorilor, protectia datelor personale, schimbul eficient de informatii prin intermediul structurilor #E$) si consolidarea interactiunii cu organele de drept ale altor tari. $a rezultat al participarii reprezentantilor politiei Moldovei la $onferinta pe problemele furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport, care a avut loc in noiembrie -00? la 7led in conte(tul copresedintiei #loveniei la Masa de <ucru ))) a actului, conform recomandarilor adoptate au fost stimulate eforturile nationale in domeniul consolidarilor capacitatilor de control al fenomenului prin elaborarea unui lan /ational. *cest plan urmeaza sa fie finalizat catre sedinta Mesei Regionale a actului si va cuprinde actiuni comple(e a tuturor organelor competente in vederea modificarii legislatiei, consolidarea capacitatilor institutionale prin imbunatatirea controlului inregistrarii mi'loacelor de transport, schimbul eficient de date, posibilitatea folosirii metodelor avansate de organizare a protectiei si urmaririi, conlucrarea mai eficienta prin canalele )/+ER "<, stabilirea conlucrarii durabile in domeniu cu Europol-ul etc. $ooperarea politieneasca in combaterea crimelor grave se efectueaza si in cadrul altor structuri regionale si internationale, dar si la nivel bilateral, chiar si in lipsa unor tratate formale. #pre e(emplu, Republica Moldova a participat la citeva operatiuni comune organizate de Europol (combaterea traficului de droguri si combaterea traficului de fiinte umane), in conte(tul presedintiei =reciei in &niunea Europeana, iar solicitarile de asistenta operativa parvenite direct de la organele de drept ale altor state sint e(ecutate indiferent de prezenta aran'amentelor oficiale. oate fi, de asemenea, mentionata crearea retelei ofiterilor de legatura din cadrul $ooperarii Economice in 7azinul Marii /egre, participarea Republicii Moldova la =rupul de #tate contra $oruptiei (=RE$") a $onsiliului Europei. Proble!e e(istente in lumina reformelor legislative si institutionale efectuate in copul eficientizarii luptei cu criminalitatea, se simte necesitatea intensificarii instruirii politistilor si anga'atilor altor organe de drept. 4aca legislatia organica si ordinara, mai mult sau mai putin, este in concordanta cu standardele europene si internationale, atunci cadrul normativ secundar are viduri considerabile. <ipsa regulamentelor, instructiunilor si altor proceduri operationale standarde ingreuneaza aplicarea uniforma si eficienta a legislatiei penale. #e simt, de asemenea, lacunele in conlucrarea si schimbul de informatii intre diferite organe de drept nationale, precum si lipsurile in cunostintele anga'atilor acestora privind procedurile de cooperare internationala.
Prioritati de ter!en scurt:

- aderarea la *sociatia sefilor de olitie din Europa de sud-est% - ratificarea $onventiei /atiunilor &nite contra crimei transnationale organizate si a rotocoalelor aditionale% - ratificarea $onventiei $ivile impotriva coruptiei% - elaborarea modificarilor in legislatie in scopul a'ustarii la prevederile tratatelor internationale (inclusiv a $odului enal, $odului de rocedura enala, <egii privind protectia participantilor la procesul penal, etc.)% - finalizarea si adoptarea <egii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane% - asigurarea functionarii unctului /ational 3ocal #E$) si consolidarea cooperarii prin intermediul $entrului Regional% - ratificarea *cordului de cooperare a statelor =&&*M in combaterea crimei organizate si a *cordului privind crearea $entrului Birtual =&&*M% - instituirea structurilor nationale de participare la $entrul Birtual% - e(aminarea posibilitatii stabilirii unei conlucrari continue cu Europolul% - implementarea unui sistem de referinta eficient in domeniul combaterii traficului de fiinte umane% - instruirea continua a politistilor in domeniul cooperarii internationale% - elaborarea si adoptarea lanului /ational pentru combaterea furturilor si rapirilor mi'loacelor de transport% - imbunatatirea si promovarea cooperarii intre diferite initiative regionale (#E$) : =&&*M, #E$) : 7$<$" etc.).
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si implementarea programelor de instruire pentru anga'atii organelor de drept in conformitate cu standardele europene% - studierea si implementarea tehnicilor si metodelor europene de cooperare politieneasca% - crearea si asigurarea functionarii unui sistem computerizat de schimb de informatii intre organele nationale de drept% - incheierea acordurilor bilaterale de cooperare in domeniul combaterii crimei organizate cu statele &E.

Econo!ie co!petitiva
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova Refor!a si de*voltarea social-econo!ica Cresterea bunastarii populatiei

(1F) )mplementarea unor actiuni ma'ore in vederea reducerii saraciei,in special prin perfectionarea eficientii sistemului de asistenta sociale - *doptarea si progresarea in implementarea #trategiei de $restere Economica si Reducere a #araciei (#$ER#), identificind prioritatile pe termen lung si scurt, aprobate de comunitatea donatorilor in baza celor trei piloni ai reducerii saraciei, identificati in strategia interimara (#$ER#-)) din -00-% in special implementarea conditionalitatilor relevante privind eradicarea saraciei si securitatea sociala convenite in conte(tul rogramului de #ecuritate *limentara al &E. (18) Reorientarea cheltuielilor publice in vederea reducerii substantiale a saraciei in rindurile copiilor si ma'orarii ratei de scolarizare primara - )mplementarea conditionalitatilor relevante privind eradicarea saraciei si securitatea sociala identificate in conte(tul rogramului de #ecuritate *limentara al &E. - 4ezvoltarea masurilor de protectie a copiilor bazate pe principiul comunitatii, in special in localitatile rurale, in colaborare cu autoritatile publice locale. - Rationalizarea beneficiilor pentru copii si sporirea eficacitatii asistentei pentru familiile nevoiase. - Eliminarea factorilor ce limiteaza accesul la invatamint pentru copiii din familiile nevoiase si imbunatatirea accesului acestora la invatamintul primar si secundar, in special in localitatile rurale. Econo!ia de piata functionala (-0) erfectionarea economiei de piata funcOionale si a climatului de afaceri prin intermediul unor reforme structurale adecvate, orientate in acelasi timp si spre obtinerea transparentei si previzibilitatii conditiilor de desfasurare a afacerilor. *vansarea continua in implementarea cadrului legislativ si regulatoriu precum este prevNzut in *rt. >0 al * $. - )mplementarea masurilor intru imbunNtatirea convergentei in domeniile cheie ale legislatiei RM cu legislatia &E, in particular in sectoarele identificate in prezentul lan de *cOiuni. Elaborarea unui program de lucru in conte(tul reformei regulatorii in baza (1) listei de actiuni ce urmeaza a fi realizate si legislatiei ce urmeaza a fi e(aminata dupa ordinea de prioritati, si (-) identificarii institutiilor responsabile si a unor termene realistice pentru implementarea acestor actiuni, sustinute de resurse financiare si umane adecvate si instruirea acestora, precum si a structurilor care sa asigure coordonarea intre diferite autoritati administrative implicate. - *sigurarea functionalitatii depline a organismelor principale de reglementare. Elaborarea unui program de masuri Gflan5ing2, incluzand standarde imbunatatite de elaborare a actelor normative si a regulamentelor, asigurand functionarea adecvata a organismelor de reglementare si urmarind implementarea

masurilor. - "ptimizarea cerintelor administrative pentru companii (aprobarea cadrului 'uridic relevant% implementarea% simplificarea schemei de raportare si a obligatiilor administrative% limitarea la minim a numarului de licente si permise necesare pentru initierea activitatilor economice) - E(aminarea si implementarea celor mai bune practici privind consultarea si notificarea agentilor economici cu referire la noile masuri de reglementare (transparenta) si asigurarea unei perioade suficiente de timp necesare pentru adaptarea la aceste noi regulamente ale desfasurarii afacerilor (previzibilitatea). 4ezvoltarea dialogului cu investitori si antreprenori privind modalitatile de imbunatatire a climatului de afaceri. - $rearea unui mediu de afaceri potrivit pentru societati, de e(. adoptarea si implementarea legislatiei privind concurenra eficienta si falimentul. (-1) )mplementarea programului de privatizare, in special a(andu-se asupra privatizarii la scara e(traordinar de larga drept prioritate si a celei a sectorului energetic - $ontinuarea imbunNtNairii interferentei intre sectorul privat si sectorul public in conformitate cu recomandarile 7ancii Mondiale. - *ccelerarea si ma'orarea transparentei programului de privatizare, a(andu-se in special asupra privatizarii la scara larga in sectoarele cheie.
/e*voltarea durabila Pro!ovarea de*voltarii durabile

- <uarea de masuri primare in vederea implementarii strategiei nationale pe termen lung privind dezvoltarea durabila. - 3inalizarea instituirii structurilor administrative si a procedurilor pentru asigurarea planificarii strategice a dezvoltarii durabile si a coordonNrii intre actorii relevanti ai procesului. - )mplementarea masurilor de integrare a consideratiilor de mediu in alte sectore ale politicii, in particular in industrie, energetica, transport, dezvoltare regionala si agricultura. +biectiv pe ter!en lung - )mplementarea strategiei nationale pe termen lung pentru dezvoltarea durabila. Politica concurentiala (?F) )mplementarea anga'amentelor privind a'utoarele de stat conform art. 98Q-.- al *cordului de arteneriat si $ooperare prin asigurarea transparentei depline in domeniul a'utoarelor de stat. - )dentificarea unei definitii uniforme si obligatorii a a'utorului de stat care ar fi compatibila cu cea a &E (aprobata prin lege sau hotarare de guvern)% - *sigurarea transparentei complete privind a'utoarele de stat acordate in Moldova, in particular prin (i) elaborarea unei liste e(haustive a institutiilor, organismelor ce acorda a'utoare de stat, (ii) crearea unui mecanism national pentru centralizarea informatiei privind a'utoarele de stat acordate in Moldova, in vederea elaborarii unor rapoarte anuale privind volumul, tipurile si beneficiarii acestor a'utoare (?8) )mplementarea anga'amentelor cu referire la anti-monopol conform art. 98.-.1al * $ prin asigurarea suficientei si compatibilitatii legislatiei anti-monopol nationale si a regimului de control intern din Moldova cu &E - Evaluarea eficientei cadrului legislativ curent (legea privind concurenta din -000), inclusiv respectarea principiului nedescriminarii, transparentei si corectitudinii procedurale% - *sigurarea implementarii legislatiei privind concurenta, in particular prin; - $rearea *gentiei /ationale pentru rotectia $oncurentei prevazute in <egea privind concurenta din -000, ca o structura apolitica. - *sigurarea acordarii agentiei pentru protectia concurentei a unor imputerniciri adecvate, inclusiv capacitatea de decizie% dreptul la investigatii prin autosesizare, dreptul de eliberare de titluri e(ecutorii si dreptul de aplicare a sanctiunilor (e(. amende) - 4otarea cu resurse umane si financiare adecvate, precum si instruirea personalului in domeniul administrarii concurentei.
II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei PR+M+2AREA SI PR+=EC=IA C+<CURE<=EI

-?. olitica in domeniul protectiei concurentei are la baza urmatoarele principii; (i) dreptul agentilor economici, asigurat de legislatie, la concurenta loiala si e(istenta regulilor de efectuare corecta si onesta a activitatii de intreprinzator% (ii) inadmisibilitatea limitarii concurentei, abuzului de situatia dominanta pe piata, lezarii drepturilor legitime ale consumatorilor% (iii) obligatia autoritatilor administratiei publice centrale si locale de a contribui la dezvoltarea si protectia concurentei. -9. #ituatia e(istenta in domeniul protectiei concurentei nu este satisfacatoare. &na dintre cauze consta in lipsa reglementarii eficiente a activitatilor antimonopol si de protectie a concurentei, deoarece pina in prezent nu a e(istat o politica relevanta coerenta si stricta, iar efectuarea functiilor antimonopol a fost dispersata intre mai multe structuri de stat. ->. $rearea *gentiei /ationale pentru rotectia $oncurentei si Reglementarea Monopolurilor este primul pas in promovarea politicii de stat in domeniu. *gentia va prelua functiile de reglementare antimonopol, inclusiv in sfera monopolurilor naturale. *ceasta va permite concentrarea functiilor de reglementare antimonopol intr-un singur organ, ceea ce va asigura aplicarea uniforma a principiilor si practicii, precum si promovarea politicii competitive coerente in toate domeniile economiei nationale. Elaborarea legilor noi ce tin de protectia concurentei, inclusiv a celor privind monopolurile naturale, companiile holding, reglementarea pietei serviciilor financiare, va asigura cresterea numarului de piete fata de care va fi promovata o politica antimonopol eficienta. Reglementarea activitatii de intreprinzator propusa de autoritatile publice la nivel national si local va contine elemente stimulatorii pentru dezvoltarea concurentei, inclusiv reducerea costurilor si protectia drepturilor consumatorilor. -6. *gentia isi va crea pagina Jeb, unde vor fi publicate rezultatele studiilor speciale si materiale informationale. *cest fapt va contribui la asigurarea transparentei politicii in domeniu si a activitatii agentiei. <uind in considerare perspectiva intensificarii cooperarii internationale, precum si obligatiile asumate in cadrul "M$, =uvernul va asigura conditii echitabile pentru toti participantii pietei prin stabilirea unor reguli clare si unice de comportare, prin care se va asigura o concurenta eficienta.
ASI@URAREA S=AAI,I=A=II MACR+EC+<+MICE

Anali*a situatiei -F. $onform celor descrise in capitolul ))) al prezentei #trategii, in ultimii ani dinamica principalilor indicatori macroeconomici a fost destul de pozitiva. e parcursul anilor -000 - -00- s-a inregistrat o crestere continua a )7. )n anul -00? ritmul cresterii )7 s-a redus, dar nivelul de crestere a ramas destul de inalt - 6,?S. $ea mai esentiala crestere a fost inregistrata in industrie, ritmurile acesteia fiind in ascensiune de la - F,FS in -000 pina la 1?,6S in -00?. )n acest rastimp, in sectorul agrar, perioadele de crestere au alternat cu perioadele de recesiune. )n anii -000 si -00? volumul productiei agricole s-a redus cu ?,?S si, respectiv, cu 19,1S, in -001 el a crescut cu 6,9S, iar in -00- : cu ?,9S. -8. $resterea investitiilor in capital fi( a inceput abia in -001, adica dupa un an de la inceputul cresterii )7. Bolumul de investitii a crescut semnificativ in anii -001 si -00- : cu 11S anual, in -00? : 16S. )nsa, in general, rata investitiilor in capital fi( ramine scazuta : circa 19S din )7 in -00?. e parcursul perioadei de crestere economica s-a marit volumul e(porturilor si al importurilor. )n -000 e(porturile au crescut doar cu 1,FS, iar in -00? : cu --,FS. )n acelasi timp, volumul importurilor a crescut mai rapid decit volumul e(porturilor. $u ritmuri deosebit de inalte a crescut volumul importurilor in -000 si in -00? : cu ?-,9S si, respectiv, cu ?>,1S. )n -001 importul a crescut cu 1>S, in -00- : cu 16,?S. $resterea importului in comparatie cu e(portul a condus la formarea unui deficit persistent al balantei comerciale, ce s-a ma'orat brusc in -00? : in acest an deficitul balantei comerciale a fost de doua ori mai mare decit in -000. -,. )n pofida cresterii economice si imbunatatirii principalilor indicatori macroeconomici, se mentine un anumit dezechilibru. entru a-l depasi va fi necesara imbunatatirea conditiilor ce asigura stabilitatea cresterii prin continuarea reformelor structurale ce vor permite mentinerea unor ritmuri inalte de crestere a productiei industriale, a e(portului si a investitiilor. Reformele structurale vor fi orientate spre sporirea potentialului de crestere a diferitelor sectoare, spre crearea mai multor locuri de munca si spre cresterea veniturilor populatiei, fapt ce va servi drept baza pentru reducerea saraciei.
+biective

?0. )n perspectiva pe termen mediu, politica va fi orientata spre asigurarea unor conditii stabile, necesare pentru continuarea cresterii durabile a economiei si reducerea saraciei.

?1. "biectivele principale pe termen mediu sint urmatoarele; i) diminuarea inflatiei in scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru activitatile de libera initiativa si investitionale, precum si pentru protectia veniturilor reale ale populatiei% ii) promovarea politicii fle(ibile a cursului de schimb al monedei nationale si crearea unor conditii favorabile pentru activitatea economica e(terna% iii) stabilizarea situatiei in domeniul datoriei e(terne si ameliorarea gestionarii datoriei pentru diminuarea riscurilor e(terne% iv) realizarea unei politici bugetar-fiscale ce ar asigura un echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare.
Progno*a !acroecono!ica pe ter!en !ediu

?-. rognoza macroeconomica e(pusa in continuare se bazeaza pe urmatoarele premise; i) cresterea medie anuala a )7 va fi determinata de ritmul cresterii volumului productiei industriale, de e(tinderea sectorului de servicii, a e(portului si a investitiilor in capital fi(% ii) implementarea politicilor macroeconomice si structurale orientate spre; (a) ameliorarea mediului de afaceri% (b) dezvoltarea industriei si a sectorului de servicii in baza tehnologiilor avansate% (c) atragerea investitiilor autohtone si straine% (d) restructurarea si modernizarea intreprinderilor% (e) promovarea e(porturilor si substituirea importurilor% (f) perfectionarea managementului intreprinderilor de stat si private. ??. &ltima prognoza macroeconomica pentru anii -009--006 a fost elaborata de Ministerul Economiei, cu luarea in considerare a faptului ca, probabil, in aceasta perioada va avea loc o incetinire a ritmurilor de crestere economica, inregistrata, de regula, dupa atingerea unor cote inalte de crestere. $resterea )7 in -00- a constituit F,8S, iar in -00? el s-a redus pina la 6,?S. ?9. #cenariul de baza al prognozei prevede cresterea )7 in -009 cu 6S, iar in urmatorii doi ani : cu >S anual. Ritmurile prognozate sint considerate ca minim necesare pentru formarea resurselor si a conditiilor de reducere a nivelului saraciei in perspectiva pe termen mediu. ?>. )mplementarea consecventa a reformelor structurale va consolida potentialul de crestere economica. #e prevede ca ritmurile de crestere a productiei industriale vor fi mai inalte decit ritmurile de crestere a )7. )n -009 se prevede marirea volumelor de productie industriala cu 1-S, iar in anii -00>--006 : in medie cu 10,>S anual. Bolumul serviciilor prestate populatiei in -009 va creste cu FS, iar in anii -00>--00F : cu 6S anual. Ritmurile de crestere a productiei agricole se prevad a fi destul de moderate si in usoara scadere. )n -009 volumul productiei agricole se va mari cu F,>S (Gcompensarea2 recesiunii din anul -00?), in -00> : cu 9S si in -006 : cu ?S. )n realitate, dinamica productiei agricole in Moldova este foarte imprevizibila, deoarece este influentata puternic de conditiile climaterice variabile. ?6. $resterea productiei industriale va influenta dinamica e(portului. #porul e(portului, conform prognozei, va constitui in -009 19S, in -00> : 1?S si in -006 : 1-S. #e presupune ca marirea volumelor productiei industriale va contribui la substituirea importului, fapt ce va atenua intrucitva tendinta de depasire a cresterii importului fata de e(port si problema deficitului balantei comertului e(terior. )n -009 se prevede o crestere a importului cu ,S, in -00> - cu FS, in -006 : cu 6S. ?F. Mentinerea ritmurilor prognozate de crestere economica va fi asigurata in mare masura prin ma'orarea volumului de investitii in capitalul fi(. #e presupune ca ritmurile de crestere a investitiilor vor fi mai inalte decit cele ale )7. )n -009 volumul investitiilor capitale se va mari cu 1?S, in -00> : cu 10S si in -006 : cu ,S. )n acelasi timp, e(ista riscul ca marirea volumului investitiilor sa fie sub nivelul prognozat din cauza imprevizibilitatii dinamicii si volumului investitiilor straine, precum si din cauza conditiilor nefavorabile de creditare bancara, dintre care e de mentionat nivelul comparativ inalt al ratelor dobinzii. ?8. romovarea unei politici monetar-creditare echilibrate reprezinta o prioritate pentru reducerea inflatiei si crearea de conditii pentru cresterea economica durabila in perioada pe termen mediu. $resterea nivelului inflatiei pina la 1>,FS in -00? a avut un impact negativ asupra activitatii investitionale si de afaceri. )zbucnirea inflatiei a fost provocata de cresterea preturilor la cereale si la faina, de ma'orarea pe cale administrativa a tarifelor la gazele naturale si la energia electrica, la serviciile de transport si de telecomunicatii, precum si de marirea volumului de transferuri banesti ale remitentilor. ?,. entru sterilizarea e(cedentului de valuta si completarea propriilor rezerve, 7/M a sporit volumul achizitiilor de valuta straina. )n consecinta, la sfirsitul anului -00?, masa monetara a crescut cu ?0,FS. 7/M a fost nevoita sa inaspreasca politica monetar-creditara, ma'orind normativele formarii rezervelor obligatorii si rata dobinzii de baza pentru creditele acordate. 90. olitica monetar-creditara a 7/M in perioada pe termen mediu va fi orientata spre reducerea

inflatiei si mentinerea stabilitatii pe piata monetara, fapt ce va asigura conditii favorabile pentru cresterea activitatii investitionale si de afaceri a sectorului privat, pentru cresterea veniturilor reale si a capacitatii de cumparare a populatiei. 91. ornind de la prognoza macroeconomica, elaborata de Ministerul Economiei pentru perioada anilor -009--00F, 7/M a elaborat programul monetar ce prevede; i) monitorizarea proceselor inflationiste in scopul reducerii ritmurilor de crestere a preturilor (de la ,S in -009 pina la >S in -00F)% ii) saturarea echilibrata a economiei cu resurse monetare : cresterea nivelului de monetizare (M? in S fata de )7) de la ?1,-S in -00? pina la 9F,0S in -00F% iii) cresterea moderata a creditarii economiei (cu ?9,8S in -009 si cu micsorarea ulterioara a sporului pina la 1,S in -00F). 9-. olitica 7/M in domeniul ratei de schimb, precum si politica monetar-creditara in ansamblu sint orientate spre sustinerea cresterii economice durabile si prevad; i) mentinerea in continuare a regimului fluctuant al cursului valutar si formarea cursului monedei nationale in functie de dinamica cererii si ofertei, de situatia economica din tara si de pe pietele e(terne% ii) intervenirea pe piata valutara pentru atenuarea oscilatiilor e(agerate ale cursului valutar% iii) mentinerea rezervelor valutare internationale la un nivel adecvat si plasarea activelor valutare ale 7/M in instrumente investitionale, ce corespund criteriilor de securitate si lichiditate. 9?. 4e remarcat ca, in conditiile deficitului persistent al balantei comertului e(terior, deprecierea monedei nationale ar fi putut imbunatati intrucitva soldul balantei prin sporirea competitivitatii produselor e(portate si cresterea preturilor la produsele importate. )nsa efectele deprecierii sint foarte limitate, deoarece scaderea considerabila a cursului monedei nationale va ma'ora rata inflatiei din cauza dependentei sporite a economiei Republicii Moldova de import, inclusiv de importul marfurilor strategice (resurselor energetice). )n afara de aceasta, rata de schimb a leului moldovenesc pe piata este mult mai scazuta decit rata acestuia calculata dupa paritatea puterii de cumparare. *propierea treptata a cursului de piata de cursul calculat dupa paritatea puterii de cumparare impiedica deprecierea considerabila a monedei nationale. #e prevede o reducere moderata a ratei de schimb a leului cu 1,,?S din decembrie -00? pina in decembrie -00F. 99. 4ependenta considerabila a dezvoltarii economiei Republicii Moldova de factorii economici e(terni, inrautatirea conditiilor si a rezultatelor activitatii economice e(terne si scaderea nivelului investitiilor straine in -00? transforma problema imbunatatirii relatiilor economice e(terne in una primordiala. )n -00?, deficitul balantei comerciale a atins ?1,?S din )7. 4esi volumul transferurilor remitentilor a crescut (pina la 18,6S din )7), faptul acesta nu a compensat cresterea deficitului balantei comerciale. )n consecinta, a crescut soldul negativ al contului curent pina la nivelul de 10,8S din )7. #istarea finantarii Republicii Moldova de catre organizatiile internationale a avut un impact negativ asupra balantei de plati. entru prima data in ultimii ani, pe linga deficitul contului curent, s-a inregistrat un deficit al contului financiar. #-a agravat problema formarii volumului necesar de rezerve internationale, a caror marime nu a acoperit volumul importului pe trei luni. 9>. Merita a fi mentionat faptul ca transferurile remitentilor, mentionate in paragraful 180, reprezinta numai flu(urile financiare inregistrate de catre sistemul bancar. )n realitate, remitentii transfera din strainatate sume foarte importante de bani pe cai nebancare. 96. $onform rognozei indicatorilor de baza ai balantei de plati, alcatuite de 7/M, in perioada anilor -009--00F se va produce o oarecare stabilizare a pozitiilor economice e(terne ale tarii, ca urmare a; i) cresterii e(portului si reducerii nivelului deficitului balantei comerciale (de la -F,6S din )7 in -009 pina la -0,?S din )7 in -00F)% ii) aflu(ului de transferuri banesti ale remitentilor, al caror volum va constitui anual in medie circa 1FS din )7% iii) aflu(ului de mi'loace pe linia asistentei tehnice si a reluarii finantarii e(terne de catre creditori. 9F. #e prognozeaza o reducere treptata a deficitului conturilor curente (de la F,FS din )7 in -009 pina la ?S din )7 in -00F). 98. #e prevede solutionarea consecventa a problemei datoriei publice in baza stabilizarii in continuare a sistemului bugetar-fiscal, imbunatatirii balantei comerciale si de plati si administrarea mai eficienta a datoriilor. )n strategia de gestionare a datoriei publice pe termen mediu (anii -009-00F), elaborata de Ministerul 3inantelor, sint stabilite directiile principale de stabilizare a datoriei e(terne; i) imbunatatirea disciplinei platilor ce tin de deservirea si stingerea datoriilor acumulate de stat% ii) atragerea resurselor creditare in corespundere cu evaluarea posibilitatii rambursarii si utilizarii lor eficiente%

iii) asigurarea transparentei procesului de plasare si utilizare a resurselor atrase% iv) continuarea procesului de restructurare a datoriei e(terne pe baza bilaterala si identificarea posibilitatilor de refinantare a datoriilor multilaterale. 9,. &n rol important in asigurarea stabilitatii macroeconomice ii va reveni mentinerii echilibrului bugetar si stabilitatii procesului de redistribuire a resurselor bugetare. >0. $onform prognozelor, in anii -009 - -006 totalul veniturilor bugetului public raportat la )7 se va diminua nesemnificativ si va constitui in anul -009 ?6,1S, in anul -00> : ?>,6S si in anul -006 : ?9,6S. )n proportii neinsemnate va varia si volumul cheltuielilor bugetului public raportat la )7; in -009 va fi de ?6,>S, in -00> : de ?6,9S, in -006 : de ?>S. #e prevede un mic deficit bugetar anual in raport cu )7 (in -009 - 0,?S, in -00> : 0,8S, in -006 :0,9S).
III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # =ran*itia la econo!ia de piata functionala # # ,iberali*area preturilor

*ctualmente marea ma'oritate a preturilor si tarifelor sint libere, nivelul lor fiind determinat de conditiile specifice de pe piata. =uvernul nu intervine in stabilirea acestora dec.t in cazurile prevazute e(pres de lege si anume in situatii de monopol legal (intreprinderi, companii nationale carora li s-a incredintat productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii), activitati supuse prin lege unui regim special (<egea Republicii Moldova privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei /r. ,06-A)) din -,.01.,-, Monitorul oficial /r.- din -8.0-.1,,-). $u toate acestea un numar de cca -0 de preturi si tarife sint inca administrate (10 dintre acestea sint incluse in cosul de consum cum ar fi energia electrica si termica, unele produse alimentare, serviciile telefonice de baza etc.) Mai e(ista citeva domenii sensibile din punct de vedere social in care preturile continua sa fie fi(ate de stat. *ceasta insa nu contravine nicidecum principiilor practice de functionare ale unei economii de piata social orientate. $hiar si tarile europene practica fi(area preturilor la un set de produse si, mai ales, servicii de importanta publica. in acelasi timp, este necesara revizuirea periodica si de comun acord cu producatorii si cu consumatorii a nivelului preturilor fi(ate, de e(emplu, la tarifele pentru serviciile comunale. &n nivel e(agerat de redus al acestora pur si simplu va pune in pericol de faliment intreprinderile publice sau private care le presteaza. 4e asemenea, ram.n unele sectoare de activitate economica care inca nu sunt liberalizate, cum ar fi telecomunicatiile. Cadrul legislativ - <egea Republicii Moldova cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova, <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova cu privire la protectia concurentei /r. 110?-A)B din ?0.06.-000% - <egea $ontabilitatii /r. 9-6-A))) din 09.09.,>% - <egea cooperatiei de consum /r. 1->--A)B din -8.0,.-000% - <egea Republicii Moldova /r. 116? din -9.09.,F cu privire la $odul fiscal% - $odul civil, <egea Republicii Moldova /r. 110F-AB din 6.06.-00-% - <egea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal /r. 1?80-A))) din -0.11.,F% - <egea Republicii Moldova /r.119,-A)B din -0.0F.-000 cu privire la $odul vamal% - <egea Republicii Moldova cu privire la comertul interior /r.F9,-A))) din -?.0-.,6. Cadrul institutional #tructurile abilitate sa asigure liberalizarea preturilor si comertului; - =uvernul% - Ministerul Economiei% - Ministerul 3inantelor% - 7anca /ationala a Moldovei% - 4epartamentul de #tatistica si #ociologie% - 4epartamentul $omertului% - 4epartamentul Bamal%

- 4epartamentul #tandardizare si Metrologie% - $amera de $omert si )ndustrie% Proble!e e(istente <iberalizarea partiala si in trepte a preturilor, in locul uneia pe ansamblu, s-a dovedit a scumpi enorm pe termen lung aceasta actiune. Efectuarea in trepte a liberalizarii preturilor, pe baza subventionarii preturilor unor produse si servicii de baza pentru consumul populatiei, a declansat de fapt o subventionare inversa a produselor cu preturi mai devreme liberalizate pe seama celor cu preturi mai tirziu liberalizate. $onsecintele operatiunii au fost suportate de populatie, care se credea prote'ata prin subventionarea acestor din urma produse de la buget, dar care de fapt finanta, in detrimentul propriu, scaderea productiei de bunuri de interes social. <iberalizarea preturilor fara liberalizarea dobinzilor a avut un efect de decapitalizare a sistemului bancar si pierderea functiei creditului ca pirghie de restructurare economica. #-a recurs la o liberalizare a preturilor fara liberalizarea cursului valutar cu pretul fortarii conturilor interne ale statului (cresterii datoriei interne) si accentuarii periclitante a deficitului din conturile e(terne ale tarii.
Prioritati pe ter!en scurt:

- preturile si tarifele produselor administrate trebuie sa fie a'ustate in conformitate cu prevederile legale (trimestrial sau lunar, dupa caz, in functie de evolutia cursului de schimb sau a inflatiei).
Prioritati pe ter!en !ediu:

- consolidarea si reglementarea disciplinei% - intarirea disciplinei financiare.

# $ Piata financiara- restructurarea siste!ului bancar si i!pactul refor!ei siste!ului de pensii asupra pietei de capital

=endinte generale $oordonarea politicilor financiare, monetare si fiscale este cruciala in asigurarea stabilitatii economice. 4at fiind obiectivul politicii monetare de a asigura stabilitatea preturilor, a celei financiare de a asigura buna functionare a pietei de capital (IB#, actiuni si obligatiuni). Cadrul legislativ - <egea Republicii Moldova privind institutiilor financiare /r. >>0-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova /r. 116? din -9.09.,F cu privire la $odul fiscal% - <egea Republicii Moldova /r. ?-, din ->.0?.,, cu privire la fondurile nestatale de pensii% - <egea Republicii Moldova /r. 98, din 08.0F.,, privind sistemul public de asigurari sociale% - <egea Republicii Moldova /r. 1-1 din 0?.0>.-001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor% - <egea Republicii Moldova /r. 1-?8 din -8.0,.-000 privind aprobarea $onceptiei reformarii sistemului de salarizare% - Iotarirea =uvernului /r. 89? din 10.0,.,, despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiei% - Iotarirea =uvernului /r. 1-FQ16.0-.-001 cu privire la Ministerul Muncii si rotectiei #ociale% - Iotarirea arlamentului /r. 191 din -?.0,.,8 pentru aprobarea #trategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova% - <egea Republicii Moldova /r. 1>,1 din -6.1-.-00- privind protectia sociala suplimentara a unor beneficiari de pensii, stabilite in sistemul public de asigurari sociale% - Iotarirea =uvernului /r. 91- din --.09.-009 despre aprobarea unor acte normative ce tin de stabilirea si plata pensiilor functionarilor publici. $adrul legislativ e(istent nu prevede fuctionarea unor fornduri de pensionare private, in consecinta nu e(ista suficienta diversificare a sistemului financiar din Republica Moldova.

Cadrul institutional #tructurile abilitate sa asigure activitatea eficienta si interdependenta intre piata financiar-bancara si sistemului public de pensii; - =uvernul% - Ministerul Economiei% - 7anca /ationala a Moldovei% - Ministerul 3inantelor% - Ministerul Muncii si rotectiei #ociale% - $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare% - )nspectoratul 3iscal rincipal de #tat. Proble!e e(istente )n Republica Moldova politica fiscala a fost mai degraba restrictiva in ultimii ani. 4eficitul bugetar general a fost redus de la ?,? S (e(ceptind veniturile din privatizari) din )7 in 1,,8 la 1,6S din )7 in -00?. "ricit de bine ar arata aceste evolutii pe hirtie, in practica situatia este mai serioasa, in principal din doua motive. rimul este legat de deficientele din sistemul asigurarilor sociale. in cadrul acestuia sistemul de pensii se afla in cea mai precara stare si daca nu se vor lua masuri de remediere intr-un timp scurt este greu de imaginat cum va putea fi evitat o criza de amploare. in -00?, Moldova a avut oficial 1,F anga'ati pentru fiecare pensionar. /u trebuie de uitat faptul ca o buna parte a fortei de munca active lucreaza fie in strainatate, fie in sectorul informal. 4e asemenea nu trebuie uitata populatia din mediul rural care lucreaza in agricultura. entru comparatie, numarul de anga'ati raportat la pensionari in vestul Europei, de'a considerat a fi in zona de pericol, este de 9 la 1 si se estimeaza sa scada pina la - la 1 in -090. e parcursul ultimilor ani ponderea cheltuielilor legate de pensii in totalul cheltuielilor bugetare a crescut. $osturile legate de sistemul de pensii e de presupus ca vor continua sa e(ercite presiuni asupra bugetului si in anii care vin. *ceasta stare de fapt este de asteptat sa se inrautateasca datorita ratei natalitatii scazute si cresterea fenomenului emigrationist. $el de-al doilea aspect este constituit de indisciplina financiara care continua sa persiste in sistem. intreprinderile au acumulat un nivel ridicat de arierate. erpetuarea unei astfel de culturi in care neplata datoriilor la buget a fost tolerata, a echivalat in fapt cu acordarea de subsidii importante de la buget. &n element important a fost inflatia care a a'utat multe intreprinderi sa supravietuiasca, mascindu-le astfel ineficienta% rata ridicata a inflatiei a redus in termeni reali datoriile (arieratele) debitorilor. $a o consecinta resursele nu au fost in mod consistent alocate catre cei mai productivi agenti economici acest fapt av.nd un efect negativ asupra eficientei globale. &rmarea a fost o crestere substantiala a deficitelor cvasifiscale ce creeaza potentiale presiuni asupra finantelor publice, implicit a sistemului de pensii. " mare parte din aceste arierate se regasesc in sectorul energetic. " rata scazuta a incasarilor si politica intreprinderilor din acest sector de a mentine preturile sub costurile curente a dus la acumularea unor deficite cvasifiscale importante. Bolumul arieratelor la bugetul general consolidat a urmat de asemenea o tendinta crescatoare in ultimii ani. $eea ce este mai ingri'orator insa este faptul ca aceste cresteri au avut loc in ciuda eforturilor guvernului de a imbunatati procentul de colectare a ta(elor. otentialul pericol pe care aceste arierate il au indirect asupra bugetului poate pune in pericol stabilitatea macroeconomica. $a urmare a acestor distorsiuni financiare, sistemul s-a confruntat si a fost iremediabil afectat de crize ma'ore, economica si demografica, care au marcat Republica Moldova dupa 1,,1, respectiv; E tranzitie demografica rapida, cauzata de cresterea sperantei de viata si declinul fertilitatii, care a condus la cresterea rapida a ponderii persoanelor virstnice in totalul populatiei% E reducerea numarului de contribuabili din cadrul populatiei active, in -00? numai >>S din aceasta populatie fiind cuprinsa in sistemul asigurarilor sociale%

E reducerea considerabila a numarului salariatilor, principale cauze ale acestui fenomen au fost; o cresterea numarului de persoane care isi desfasoara activitatea in agricultura sau care desfasurau activitati independente, pentru care nu se plateau contributii de asigurari sociale% o amploarea muncii 1la negru2, estimata in -00? la cca -00 mii persoane% o restructurarea intreprinderilor si soma'ul masiv indus, pentru care nu s-a mai platit contributia de asigurari sociale% o dezechilibrul financiar cronic al bugetului de asigurari sociale% o deteriorarea sumelor nominale ale pensiilor, care, desi au inregistrat cresteri prin inde(ari, ma'orari, corelari, s-au redus in raport cu evolutia veniturilor salariale% o decala'e ma'ore in sistemul de pensii, prin adoptarea unor masuri de protectie sociala mai accentuata pentru pensiile mai mici, cea mai afectata fiind pensia pentru limita de virsta si vechime integrala. 4ecala'ele au fost alimentate si de formula de calcul a pensiei, care a favorizat pensiile obtinute de salariatii cu salarii mari. Restructurarea sistemului de pensii necesita schimbarea actualului sistem : in care cheltuielile cu pensiile din fiecare an sint finantate de incasarile la buget din acelasi an.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unui proiect de lege interministerial (Ministerul Economiei, Ministerul 3inantelor si Ministerul Muncii si rotectiei #ociale) care ar in vedere introducerea a trei piloni; E primul bazat pe un sistem public obligatoriu% E al doilea ar urma sa introduca pensiile private% E cel de-al treilea atragerea de contributii voluntare ale anga'atilor la (prin crearea) fonduri de pensii corporative. )ntroducerea acestor schimbari va avea un impact asupra deciziilor de investitie si economisire a agentilor economici. "data cu aparitia unor fonduri de pensii private sistemul financiar din Republica Moldova ar urma sa devina mai diversificat, si probabil mai sanatos, fapt ce va consolida unul din canalele de influienta ale politicii monetare.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- crearea fondurilor de pensii ocupationale (acestea urmeaza a fi constituie din contributii platite periodic, atit de anga'at, cit si de anga'ator. 3ondurile de pensii ocupationale (3 ") vor putea fi administrate de institutiile financiar-bancare, societatile de asigurari si cele de investitii, care dispun de un capital social de minim > milioane de Euro)% - organizarea unui sistem public de pensii unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii, directionat spre asigurarea unei protectii de baza% - organizarea $asei /ationale de ensii si alte 4repturi de *sigurari #ociale ($/ *#), institutie publica autonoma de interes national, care va administra si gestiona sistemul public de pensii% - definirea cu precizie a raspunderii 'uridice pentru nerespectarea dispozitiilor legale in materie, precum si infiintarea unor sectii speciale de asigurari sociale pe linga $urtea de *pel, menite sa rezolve in conditii de competenta si operativitate crescute litigiile avind ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale% - alinierea la o serie de prevederi comunitare, in vederea facilitarii aderarii Republicii Moldova la &E (astfel, se va crea posibilitatea e(portului de prestatii, atit pentru cetatenii moldoveni care lucreaza in strainatate in baza unor acorduri bilaterale incheiate de Moldova, avind drepturi ca urmare a perioadei de asigurare si a e(istentei acordurilor bilaterale)% - introducerea unei noi formule de calcul a pensiei prin luarea in considerare a contributiei platite pe toata perioada de activitate, ceea ce ar permite; E eliminarea influentei negative a inflatiei acumulate pe termen lung% E realizarea unei legaturi mai strinse intre nivelul contributiilor achitate si nivelul prestatiilor obtinute% E eliminarea distorsiunilor induse de formula de calcul anterioara. # & /reptul de proprietate roprietatea, indiferent ca forma prezenta, a fost si este principalul pilon nu numai in domeniul activitatii economice, ci si in cel politic. Reglementarea legala a dreptului de proprietate este data in

primul rind de $odul $ivil lege care pune in prim plan regimul 'uridic al imobilelor. insa avind in vedere faptul ca in Republica Moldova acesta a fost adoptat e(trem de tirziu (iunie -00-) drepturile asupra formelor de proprietate au fost frecvent denaturate. Restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist nu a fost finalizatX. roprietatea in agricultura a fost restituita partial. Restituirea proprietatii industriale, precum si a componentelor nerestituite inca in agricultura si in domeniul imobiliar, deseori proprietatea publica sau privata a fost obiectul unor dispute politice care depaseau simplele probleme procedurale. 4incolo de componenta de ordin moral a acestei stari de lucruri, situatia creata mentine confuzia si intirzie de fapt procesul de reforma. Cadrul legislativ - $onstitutia Republicii Moldova, $apitolul )). 4repturile si libertatile fundamentale. *rticolul 96. 4reptul la proprietate privata si protectia acesteia, adoptata la -,.0F1,,9% - $odul civil, <egea Republicii Moldova /r. 110F-AB din 6.06.-00-% - <egea Republicii Moldova /r. 9>, din --.01.,1 cu privire la proprietate% - <egea Republicii Moldova /r. 6-F-A)) din 09.0F.,1 cu privire la privatizare% - <egea privind brevetele de inventie /r. 961 din 18 mai 1,,>% Modificata prin; <egea /r. F88 din -6 martie 1,,6, <egea /r. 10F,-A)B din -? iunie -000, <egea /r. 1996-AB din 8 noiembrie -00-, <egea /r. 96,-AB din -1 noiembrie -00?% - Iotarirea =uvernului /r. 99, din -,.06.,- despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirma dreptul de proprietate, posesiune si beneficiere funciara% - <egea Republicii Moldova /r. 1,- din 1-.11.,8 privind $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare% - Iotarirea arlamentului /r. ??1 din 19.1-.,9 pentru ratificarea *cordului intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei privind recunoasterea reciproca a drepturilor si reglementarea raporturilor de proprietate% - Iotarirea =uvernului /r. ?? din 18.01.,6 cu privire la aprobarea rotocolului intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul 3ederatiei Ruse cu privire la recunoasterea drepturilor de proprietate ale artilor asupra patrimoniului intreprinderilor, amplasate pe teritoriul altei arti, si *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul 3ederatiei Ruse cu privire la modul si conditiile de privatizare a patrimoniului artilor, amplasat pe teritoriul altei arti. Cadrul institutional #tructurile abilitate sa asigure buna functionare a drepturilor de proprietate; - arlamentul% - =uvernul% - Ministerul Economiei si $omertului% - 4epartamentul rivatizarii% - *gentia de #tat pentru rotectia roprietatii )ndustriale (*=E )). Proble!e e(istente; - lacune si deficiente ale sistemului legislativ de autorizare a cetatenilor asupra formelor de proprietate% - problema intreprinderilor cu datorii la buget si transmiterea acestora in proprietatea statului% - deficiente pe segmentul realizarii drepturilor de proprietate intelectuala% - implicarea structurilor statului in procesul de privatizare alunga oamenii de afaceri straini care ar dori sa investeasca in economie% - actele de privatizare ilicita din +ransnistria efectuate de catre autoritatile separatiste de la +iraspol. Prioritati pe ter!en scurt: - mediatizarea actelor de vinzare-cumparare a bunurile care fac parte din domeniul public al statului% - reforma cadrului legislativ in ceea ce priveste proprietatea privata% - asigurarea si gestionarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova si cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte% - revizuirea tuturor actelor legislative actele ce reglementeaza antreprenoriatul urmind sa fie eliminate cele care ingradesc libera initiativa privata%

- limitarea implicatiei statului provocat de ciocnirea intereselor economice si cele politice privind transmiterea obiectelor de proprietate privata% Prioritati pe ter!en !ediu: - racordarea legislatiei moldovenesti privind drepturile de proprietate, inclusiv in ceea ce priveste alinierea la etaloanele si directivele &niunii Europene in domeniu% - finalizarea procesului de privatizare% - delimitarea perimetrului : optimal in conditiile de astazi ale Moldovei : al patrimoniului public si privat al statului, definirea pe termen lung a regimului sau de functionare% - urgentarea rezolvarii litigiilor de proprietate astfel incit volumul acestora sa fie adus in cel mai scurt timp la limite normale% - adoptarea de reglementari menite sa intareasca increderea populatiei si agentilor economici (autohtoni si straini) in soliditatea regimului proprietatii din Republica Moldova. # ' Refor!e si sc.i!bari structurale oliticile in acest domeniu urmaresc crearea premiselor pentru relansarea economiei, precum si pregatirea Moldovei in vederea aderarii la &niunea Europeana. Cadrul legislativ; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -,.0F.1,,9% - <egea cu privire la proprietate nr. 9>, din --.01.,1 - <egea cu privire la privatizare nr. 6-F-A)) din 09.0F.,1 - <egea privind bazele activitatii economice e(terne in Republica Moldova, nr.89,-A)) din ?.01.1,,- <egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, nr.89>-A)) din ?.01.1,,- <egea despre intreprinderi de stat, nr.196-A))) din 16.06.1,,9 - <egea privind societatile pe actiuni, nr. 11?9-A))) din -.09.,F - <egea cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,>% - <egea )nstitutiilor 3inanciare, nr. >>0-A))) din -1.0F.,>% - $odul fiscal, nr. 116? din -9.09.,F - $odul vamal, nr.119,-A)B din -0.0F.-000 - $odul muncii, nr. 1>9-AB din -8.0?.-00?% - <egea cu privire la piata valorilor mobiliare, nr. 1,,-A)B din 18.11.,8% - <egea cu privire la protectia concurentei, nr.110?-A)B din ?0.06.-000 - <egea insolvabilitatii, nr.6?--AB din 19.11.-001 - <egea cu privire la zonele economice libere, nr.990-AB din --.0F.-001 - <egea cu privire la evaluarea conformitatii produselor, nr.186-AB din -9.09.-00? Cadrul institutional Structurile abilitate sa asigure politica de refor!e structurale: - arlamentul% - =uvernul% - Ministerul Economiei si $omertului% - Ministerul 3inantelor% - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare% - Ministerul )ndustriei si )nfrastructurii% - Ministerul +ransporturilor si =ospodariei 4rumurilor - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale% - Ministerul 4ezvoltarii )nformationale - Ministerul Educatiei, +ineretului si #portului - Ministerul #anatatii si rotectiei #ociale% - Ministerul 6ustitiei% - Ministerul Reintegrarii - 7iroul /ational de #tatistica% - #erviciul Bamal% - #erviciul de #tandardizare si Metrologie% - $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare. - *sociatia *groindustriala GMoldova-vin2 Proble!e e(istente

4eficientele principale in acest domeniu sint determinate de finalizarea si consolidarea constructiei institutionale a economiei de piata prin; - accelerarea a'ustarii structurale, continuarea proceselor de privatizare si restructurare% - asigurarea coerentei functionale si a stabilitatii cadrului legislativ% - perfectionarea sistemului financiar-bancar% - reprimarea abuzurilor agentilor economici, care ocupa o pozitie dominanta pe piata interna% - consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis%
Prioritati pe ter!en scurt:

- cresterea ratei de economisire si a acumularii interne% alocarea, incepind cu anul -00>, a veniturilor din privatizare pentru dezvoltare, indeosebi pentru co-finantarea proiectelor anga'ate cu &niunea Europeana, 7anca Mondiala si alte organisme internationale% - ma'orarea substantiala a intrarilor de capital e(tern (investitii directe si de portofoliu), care ar fi posibila intr-un climat de afaceri stabil si nedistorsionat% - identificarea efectelor reformei fiscale de la inceputul anului -00>, indeosebi cele referitoare la raportul dintre impozitele directe si indirecte, in conditiile atenuarii fiscalitatii legate de anga'area fortei de munca si pe profit% - evaluarea veniturilor din ta(e vamale in concordanta cu acordurile incheiate de Republica Moldova pe plan international% - distributia mai rationala a cheltuielilor bugetare, acordindu-se prioritate invatam.ntului si cercetarii, asigurarii sanatatii populatiei% - remonetizarea graduala a economiei, in conditiile cresterii strict neinflationiste a bazei monetare, dezvoltarii altor agregate monetare prin e(tinderea si diversificarea instrumentelor bancare, reducerii la limite rationale a ratei rezervelor obligatorii, precum si a dobinzii reale% - continuarea flotarii controlate a cursului de schimb, urmarindu-se asigurarea in linii mari a stabilitatii sale in termeni reali, evitarea fluctuatiilor stresante de pe piata valutara% - cresterea rezervelor valutare ale 7ancii /ationale a Moldovei pina la echivalentul valorii importurilor pe 9-> luni% - stimularea e(tinderii sectorului de firme mici si mi'locii% - orientarea spre e(port a politicii comerciale, in special spre &E. Prioritati pe ter!en !ediu
A%ustarea structurala

1. $ontinuarea procesului de restructurare a economiei moldovenesti trebuie sa aiba in vedere implementarea unui pachet de politici bazate pe urmatoarele principii; a. utilizarea unui set coerent de masuri corective, functionale si stimulative, corelate cu reglementarile comunitare prezente, dar si cu tendintele care se manifesta in spatiul &E si pe plan mondial% b. compatibilitatea structurilor intra-sectoriale cu cele e(istente si de perspectiva in tarile &niunii Europene% c. a'ustarea si consolidarea structurilor economice pentru apropierea progresiva de nivelurile de competitivitate din economia tarilor &E, inclusiv pentru folosirea mai buna a conditiilor de acces pe piata &niunii Europene a produselor moldovenesti. -. in vederea consolidarii climatului de afaceri favorabil economiei de piata se va urmari; a. dezvoltarea mediului economic concurential din Moldova in conformitate cu reglementarile comunitare, pentru alinierea treptata la cerintele asigurarii liberei circulatii a marfurilor si serviciilor% b. asigurarea conditiilor pentru o conducere corporativa eficace a intreprinderilor% c. consolidarea si cresterea capacitatilor de negocieri al Republicii Moldova in domeniul comertului e(terior pentru impulsionarea schimbarilor comerciale si crearea unui mediul de afaceri adecvat.

Politica financiar-!onetara
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova ( PAUEM: p #5B p &4" II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p )#-0)" III Prevederile Strategiei Europene a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova( PAUEM: p #5B p &4" Politica ;inanciar-Monetara

$resterea durabila, consolidarea finantelor publice si solutionarea problemei datoriei interne (1,) $onsolidarea cresterii economice si asigurarea durabilitatii acesteia pe termen mediu - $a pas vital spre cresterea economica durabila, consolidarea stabilitatii macroeconomice prin promovarea unei politici monetare rationale, orientate, printre altele, spre mentinerea inflatiei, si a unei politici fiscale, orientate, printre altele, spre achitarea datoriilor. )n acest conte(t, acordul preliminar asupra unui nou program de reforme cu )nstituOiile 3inanciare )nternaOionale ()3)) este un element cheie in consolidarea credibilitatii politicii si in deschiderea accesului la asistenta e(terna concesionala, inclusiv din partea &E. - )dentificarea, in comun acord cu creditorii, a unei solutii pe termen lung a problemei datoriei e(terne prin combinarea unei politici fiscale riguroase si credibile cu restructurarea datoriei e(terne. - *doptarea $adrului de $heltuieli pe +ermen Mediu ($$+M) pentru perioada -009--006, integrand bugetul central, bugetele autoritatilor publice locale, bugetul asigurarilor sociale, fondurile e(trabugetare, precum si asistenta financiara e(terna. $$+M urmeaza a fi bazat pe pronosticuri macroeconomice rationale si va fi in concordanta cu #$ER# si cu programele care vor fi convenite cu )3). *ditional trebuie monitorizate atent obligatiile contingentare. - Realizarea progreselor in reducerea poverii e(cesive a datoriei de stat, in particular a celei e(terne. - )mplementarea masurilor concrete intru sporirea eficientizarii, transparentei si responsabilitatii in administrarea cheltuielilor publice, consultand e(pertii )3) si ai &E. )n particular, amplificarea impactului cheltuielilor sociale asupra nivelului saraciei. )mplementarea masurilor vizand colectarea impozitelor si e(tinderea bazei impozabile, in particular prin eliminarea graduala a scutirilor fiscale. - #tabilirea procedurilor pentru detectarea, solutionarea si urmarirea cazurilor de fraude (suspectate) si altor iregularitati ce afecteaza fondurile nationale si internationale. - *sigurarea compatibilitatii depline a #$ER# cu $$+M, fapt ce garanteaza durabilitatea fiscala.
Serviciile financiare:

- *sigurarea implementarii recomandarilor 3ondului Monetar )nternational (3M)) 3#* ( rogramul de Evaluare a #ectorului 3inanciar) . - "ptimizarea unui cadru regulator prudent pentru pietele financiare si supraveghere echivalent cu cel e(istent in &E. - )nstituirea si instruirea personalului autoritatilor de supraveghere in sectorul financiar - 4ezvoltarea pietei asigurarilor. - )nstituirea si asigurarea implementarii eficiente a unor autoritati independente de supraveghere, in conformitate cu standardele recunoscute la nivel international (de e(.. =10, )*)#, )"#$", )*#7).
I!po*itarea

(?6) 4ezvoltarea si implementarea sistemului de impozitare si a cadrului sau institutional conform standardelor internationale si europene - *sigurarea compatibilitatii integrale a legislatiei nationale cu normele "M$, inclusiv a prevederilor ce se refera la determinarea locului prestarii serviciilor in vederea evitarii dublei impuneri, aplicarii nediscriminatorii a +B* si a accizelor, precum si rambursarea +B* persoanelor straine nerezidente supuse impozitarii. - Elaborarea si initierea implementarii unei #trategii e(haustive privind administrarea fiscala, atentia deosebita fiind acordata consolidarii sistemului de control si colectare a impozitelor - 4at fiind ca Moldova va fi mai apropriat de piata interna a &E, urmeaza a fi adoptat $odul de $onduita in )mpozitarea *facerilor, in conformitate cu principiile &E - )ncheierea, in caz de necesitate, a acordurilor bilaterale intre #tatele membre si RM in scopul evitarii dublei impozitari.

II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei SEC=+RU, ;I<A<CIAR

(SCERS p )#-0)"

Anali*a situatiei >1. 4ezvoltarea sectorului financiar este necesara pentru satisfacerea necesitatilor economiei in servicii financiare calitative si in infrastructura financiara si pentru asigurarea implementarii eficiente a politicii economice si sociale a statului. >-. $el mai dezvoltat segment al infrastructurii financiare este sectorul bancar cu cele 16 banci comerciale. )n ansamblu, sectorul bancar se dezvolta stabil si rolul sau in economie este in crestere. )n anii -00-:-00? rata cresterii resurselor bancare era mai mare decit cea a )7, drept rezultat resursele bancilor in raport cu )7 au crescut de la -,,1S la sfirsitul anului -000 la ?F,FS, la sfirsitul anului -00?. Bolumul depozitelor in aceasta perioada a crescut de -,8 ori, ceea ce indica o crestere a increderii deponentilor in sistemul bancar. )n acelasi timp, nivelul creditarii economiei de catre banci ramine relativ scazut : in -00? constituia --S din )7. >?. rogramul monetar al 7/M prevede o crestere continua a creditarii economiei de catre bancile comerciale. #e prevede ca rata cresterii creditarii va continua sa depaseasca rata cresterii )7, iar rolul creditarii bancare in sustinerea cresterii economice se va ma'ora. )n acest conte(t, se impune necesitatea unei mai strinse interactiuni intre 7/M si =uvern pentru a se asigura o mai buna coordonare a politicii monetare si economice. Este necesara nu numai coordonarea politicii macroeconomice, dar si a actiunilor legate de ameliorarea conditiilor de creditare, mentinerea stabilitatii sistemului bancar si minimalizarea riscurilor bancare.
+biective

>9. entru dezvoltarea durabila a sistemului bancar si cresterea rolului acestuia in dezvoltarea economica de durata, 7/M va intreprinde masuri care vor avea drept scop; i) consolidarea ulterioara a capitalurilor bancilor prin sporirea cerintelor fata de capitalul minim% ii) perfectionarea reglementarii activitatii bancare si a supravegherii ei% iii) dezvoltarea sistemului de audit bancar intern pentru reducerea riscurilor% iv) asigurarea transparentei informatiei privind activitatea sectorului bancar.
Strategie si actiuni prioritare

>>. 4ezvoltarea micului business si a sectorului agricol (gospodariilor de fermieri) necesita credite nu prea mari. entru moment, oportunitatile de imprumut bancar sint foarte limitate din cauza dificultatilor de depunere a ga'ului si lipsei interesului din partea bancilor de a lucra cu debitorii mici din motivul costurilor inalte de administrare, control al stingerii imprumuturilor si al perceperii fortate a datoriei in cazul actionarii in 'udecata. )n domeniul microcreditarii, peste >00 de asociatii de economii si imprumut ale cetatenilor au fost infiintate si se dezvolta cu sustinerea financiara si logistica a organizatiilor internationale. +otusi, suma imprumuturilor este mica : in medie ?00 dolari #&* per credit, spectrul serviciilor fiind limitat. >6. rioritare pentru dezvoltarea durabila a asociatiilor de economii si imprumut ale cetatenilor sint; i) dezvoltarea institutionala si transformarea asociatiilor in institutii profesioniste de microfinantare, care ofera o gama vasta de servicii% ii) atragerea mai larga a depunerilor de economii ale membrilor asociatiilor% iii) consolidarea si fortificarea stabilitatii financiare a sistemului asociatiilor prin capitalizare suficienta pentru acoperirea riscurilor asumate% iv) dezvoltarea sistemului de control intern in asociatii pentru prevenirea riscurilor% v) intarirea sistemului de reglementare a activitatii asociatiilor si de supraveghere continua si eficienta in scopul prote'arii intereselor depunatorilor si al neadmiterii riscurilor de sistem% vi) constituirea fondului de asigurare a depozitelor in sistemul de microcreditare. >F. e piata serviciilor de asigurari a Moldovei activeaza circa >0 de companii. 4esi cererea de servicii de asigurari este in crestere, acest segment al pietei financiare este destul de slab dezvoltat. rimele de asigurare constituie doar 1S din )7. otentialul financiar al companiilor de asigurari este insuficient pentru acoperirea pierderilor mari si efectuarea investitiilor.

>8. iata serviciilor de asigurari trebuie sa e(ercite mai activ functia de protectie a activitatii de intreprinzator si a populatiei de riscurile potentiale si functia de creare a resurselor investitionale pe termen lung. entru aceasta trebuie realizate urmatoarele actiuni; i) consolidarea pietei de asigurari prin marirea capitalului social minim al organizatiilor de asigurari% ii) optimizarea procesului de reglementare si de supraveghere a respectarii cerintelor fata de lichiditatea resurselor financiare ale companiilor de asigurari% iii) monitorizarea permanenta a starii financiare a organizatiilor de asigurari. >,. iata de valori a Moldovei se dezvolta lent. )n cadrul ei activeaza 10, de subiecti profesionisti. )n Registrul de stat al valorilor mobiliare sint inregistrate ??9- de societati pe actiuni, valoarea actiunilor emise constituind F-S din )7. <a sfirsitul anului -00-, capitalizarea pietei bursiere constituia -9S din )7, a pietei corporative : 68S. 4upa declinul brusc al activitatii in -000, piata de valori isi revine treptat. +otusi, numarul total al emisiilor hirtiilor de valoare si al tranzactiilor inregistrate in -00? a fost mai mic decit cel din -000. 60. rincipalele obstacole in dezvoltarea pietei de valori sint; lichiditatea 'oasa a pietei, insuficienta investitiilor straine si interne, numarul si volumul in descrestere al emisiilor de hirtii de valoare, gestionarea corporativa nesatisfacatoare. "bstacolele mentionate sint cauzate de activitatea financiara si economica scazuta a emitentilor, nivelul scazut de dezvoltare a instrumentelor financiare, resursele financiare limitate ale populatiei, profitabilitatea scazuta a hirtiilor de valoare, lipsa unui sistem eficient de informare a investitorilor si publicului. " alta problema este activitatea fondurilor de investitii infiintate in perioada privatizarii contra bonuri patrimoniale (la sfirsitul anului -00? numarul actionarilor acestora constituia 1,> milioane) si a companiilor fiduciare. 61. e termen mediu, rolul pietei de valori in atragerea investitiilor si miscarea eficienta a capitalului trebuie sa creasca semnificativ. entru a atinge acest obiectiv, accentul va fi pus pe; i) optimizarea mecanismelor de atragere a investitiilor prin intermediul pietei de valori% ii) ridicarea nivelului de protectie a drepturilor si a intereselor investitorilor si actionarilor% iii) cresterea transparentei pietei de valori. 6-. " importanta prioritara vor avea urmatoarele actiuni; i) perfectionarea cadrului 'uridic normativ pentru dezvoltarea unor institutii investitionale noi% ii) formarea conditiilor pentru implementarea instrumentelor financiare noi% iii) implementarea sistemului national informational al pietei hirtiilor de valoare% iv) simplificarea procedurilor aplicate la efectuarea emisiunilor si tranzactiilor pe piata% v) optimizarea mecanismelor de control si de supraveghere a activitatii participantilor la piata hirtiilor de valoare.(#$ER#)
P+,I=ICA AU@E=ARA SI ;ISCA,A P+,I=ICA ;ISCA,A

6?. "biectivele generale ale politicii fiscale pe termen mediu si lung se bazeaza pe prevederile $onceptiei reformei fiscale, aprobate de arlament, si anume; i) asigurarea stabilitatii si previzibilitatii veniturilor publice, in special a incasarilor fiscale, in scopul onorarii depline a obligatiilor fata de buget% ii) asigurarea echitatii fiscale, a stabilitatii si transparentei legislatiei fiscale% iii) stimularea activitatii economice, in special prin incura'area dezvoltarii micului business, atragerea investitiilor atit straine, cit si a celor autohtone in economia nationala, crearea noilor locuri de munca etc. 69. "biectivele mentionate se vor realiza prin; (i) optimizarea cotelor impozitelor in vederea reducerii poverii fiscale si e(tinderea in continuare a bazei fiscale% (ii) rationalizarea sistemului de facilitati fiscale in vederea mentinerii acelor facilitati care sint directionate spre sustinerea cresterii economice si reducerea saraciei% (iii) imbunatatirea si eficientizarea administrarii fiscale. 6>. olitica fiscala pe anii -009--006 este in concordanta cu evolutia reformarii intregului sistem fiscal national si nu prevede modificari radicale fata de politica promovata in anii precedenti. 66. " data cu cresterea economica si imbunatatirea administrarii fiscale, impozitul pe venitul persoanelor fizice si 'uridice se preconizeaza sa devina o sursa din ce in ce mai importanta de venituri bugetare. *cest impozit are un rol semnificativ de pirghie economica pentru stimularea investitiilor si distribuirea echitabila a veniturilor intre diferite paturi ale societatii. *plicarea lui rezonabila poate conduce la sporirea volumului de impozite colectate ca urmare a iesirii contribuabililor din economia tenebra. 6F. )n scopul sustinerii persoanelor cu venituri mici si trecerii treptate a poverii asupra populatiei cu venituri medii si mai sus de medii, in -009 a fost modificata grila de impozitare a persoanelor fizice,

iar incepind cu -00> se prevede ma'orarea treptata a sumei scutirilor anuale personale de la ?600 lei in -009 la ?,60 lei in -00> si la 9>00 lei in -006. #cutirile si deducerile la achitarea impozitului pe venitul persoanelor fizice vor avea tendinta de ma'orare pe masura cresterii minimului de e(istenta. +otodata, tinind cont de starea materiala a populatiei, se prevede si ma'orarea scutirilor acordate pentru persoanele intretinute (copii, parinti, alti membri ai familiei etc.) de la -90 lei in -009 la 600 lei in -00> si la 890 lei in -006. 4in -00> se propune sa nu se impoziteze contributiile individuale ale asigurarilor sociale de stat. 68. +otodata se planifica reducerea in continuare a cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice. *stfel, pentru veniturile anuale de pina la 16-00 lei cota impozitului se va reduce de la 10S in -009 la 8S in -006, pentru veniturile anuale de la 16-00 lei la -1000 lei cota se va reduce de la 1>S in -009 la 1?S in -006 si pentru veniturile anuale mai mari de -1000 lei : de la --S in -009 la 18S in -006. *ceste masuri fiscale vor conduce la diminuarea presiunii financiare asupra veniturilor populatiei si, in acelasi timp, vor stimula activitatea de intreprinzator. 6,. )n scopul diminuarii in continuare a poverii fiscale si iesirii contribuabililor din economia tenebra, in ultimii ani cota impozitului pe venit pentru persoanele 'uridice a fost redusa substantial : de la -8S in -001 la -0S in -009. *ceasta tendinta va continua in anii -00> si -006, cota impozitului constituind 18S, respectiv 1>S. Modificarea cotelor la impozitul pe venitul persoanelor 'uridice este determinata de necesitatea e(tinderii bazei fiscale prin legalizarea veniturilor acumulate in sectorul economiei tenebre si se va realiza concomitent prin luarea masurilor de ameliorare a disciplinei fiscale. F0. )n anii -009--006 vor fi pastrate facilitatile la impozitul pe venit in scopul incura'arii activitatii investitionale, crearii de noi locuri de munca, dezvoltarii intreprinderilor mici si mi'locii, inclusiv a celor din agricultura. +otodata, in scopul e(tinderii bazei fiscale, vor fi propuse modificari in legislatie in vederea perfectionarii mecanismului de impozitare a nerezidentilor care practica activitate de intreprinzator pe teritoriul Republicii Moldova. F1. +a(a pe valoarea adaugata. #e prevede mentinerea modului de incasare, la locul de destinatie, a +B* in relatiile cu toate tarile, precum si cu agentii economici din tara care nu au relatii fiscale cu sistemul bugetar. #tructura si marimea cotelor +B* nu vor fi supuse modificarii. +otodata, vor fi revazute facilitatile fiscale acordate la plata +B* si vor fi mentinute doar acele care sint eficiente din punct de vedere economic sau au un caracter social deosebit. F-. *ccizele. )n anii -009--006 se va mentine modul de incasare, la locul de destinatie, a accizelor la marfurile destinate e(portului. <ista marfurilor supuse accizelor si marimea cotelor accizelor nu vor suporta modificari. F?. )mpozitul pe bunurile imobiliare. rogresul inregistrat in descentralizarea administrarii impozitelor pe proprietate la nivelul autoritatilor administratiei publice locale va depinde de eforturile depuse la crearea #istemului /ational al $adastrului. )n perioada vizata de #$ER# se preconizeaza elaborarea si implementarea rogramului de evaluare a bunurilor imobile. Baloarea de piata a imobilului, care va fi determinata ca rezultat al evaluarii, va servi drept baza de impunere a proprietatii. ina la finalizarea procesului de evaluare a bunurilor imobile, impozitul respectiv se va aplica conform practicii anului -00?. +a(ele locale. )ncepind cu -00> se prevede punerea in aplicare a titlului $odului fiscal G+a(ele locale2, care va simplifica procedura de incasare a ta(elor locale si va oferi posibilitati autoritatilor administratiei publice locale de a ma'ora veniturile bugetelor locale, intensificind rolul acestora in dezvoltarea teritoriilor. F9. $ontributiile de asigurari sociale de stat. )n scopul sporirii echitatii sociale si al asigurarii unei legaturi strinse intre riscurile asigurate, contributii si beneficii, in -009 a inceput procesul de revizuire treptata a contributiilor de asigurari sociale de stat in vederea reducerii cotei achitate de catre anga'ator si a ma'orarii cotei individuale a anga'atului concomitent cu reducerea cotei generale de la ?0S in -009 la -,S in -00>. *stfel, in -009 acest raport este de -8S pentru anga'ator si de -S pentru anga'at, in -00> : de -FS, respectiv -S, in -006 : de -6S, respectiv ?S. F>. )n anii -00>--006 se preconizeaza implementarea #trategiei privind reformarea sistemului de pensionare a persoanelor care activeaza in sectorul agrar, ce prevede trecerea de la principiul achitarii contributiilor bazat pe evaluarea proprietatii asupra pamintului si a calitatii acestuia la principiul achitarii contributiilor din venit : pentru proprietarii terenurilor agricole care sint anga'ati in baza contractului individual de munca, precum si la utilizarea marimilor fi(e ale contributiilor pentru proprietarii de terenuri agricole care lucreaza pamintul individual. F6. $ontributiile de asigurari obligatorii de asistenta medicala. )ncepind cu -009, sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala a fost introdus pe intreg teritoriul tarii. )n anii -009--006 se prevede mentinerea primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala la nivelul de 9S, din care -S se achita de catre anga'ator din fondul de salarii si -S - de catre anga'at.

99 In scopul i!bunatatirii si eficienti*arii ad!inistrarii fiscale- vor fi intreprinse ur!atoarele actiuni; i) perfectionarea mecanismului de colectare a impozitelor *ceasta se va realiza prin consolidarea serviciilor de colectare a impozitelor si a ta(elor locale si prin concentrarea eforturilor )nspectoratului 3iscal rincipal de #tat asupra colectarii mai eficiente a celorlalte venituri ale statului. 4e asemenea, se prevede elaborarea si implementarea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere si a alcoolului% ii) eficientizarea metodelor de control si coordonarea activitatii de control )n acest scop va continua implementarea metodei de selectare computerizata a contribuabililor pentru efectuarea controalelor in baza riscurilor. $oncomitent, se va aplica intens metoda controlului in baza analizei informationale a rapoartelor fiscale si financiare, precum si a altor surse, folosind posibilitatile determinarii nivelului de diminuare a impozitelor de catre agentii economici% iii) computerizarea procedurilor fiscale entru realizarea acestei actiuni este necesar; - a elabora si implementa sistemul informational si mecanismele de notificare a contribuabililor, de prezentare a rapoartelor in forma electronica )nspectoratului 3iscal rincipal de #tat si de deservire de sine statator a contribuabililor prin intermediul site-ului JJJ.3)#C.md% - a elabora conceptia, mecanismul si sistemul informational de furnizare a informatiilor fiscale catre autoritatile administratiei publice centrale si locale% - a perfectiona mecanismul de interactiune cu sistemele informationale ale altor institutii publice% iv) popularizarea legislatiei fiscale si educarea contribuabililor in spiritul achitarii benevole a impozitelor, prin organizarea unui ciclu de emisiuni si crearea unor spoturi publicitare cu privire la importanta indeplinirii obligatiilor fiscale. Realizarea acestor masuri va contribui la eficientizarea administrarii fiscale, la reducerea substantiala a subiectivismului in procesul managementului fiscal, la cresterea operativitatii in aplicarea pirghiilor de administrare fiscala
P+,I=ICA CCE,=UIE,I,+R PUA,ICE

F8. )n conformitate cu rognoza $$+M, in urmatorii ? ani =uvernul va continua sa se confrunte cu o insuficienta acuta de resurse financiare in legatura cu necesitatea onorarii obligatiilor e(terne. *ceasta va necesita promovarea unei politici bugetare restrictive, punindu-se accent pe rationalizarea si eficientizarea cheltuielilor publice, precum si pe redistribuirea resurselor e(istente de la programe mai putin importante la programe prioritare care au un impact substantial asupra cresterii economice si reducerii saraciei. F,. otrivit estimarilor preliminare, cheltuielile publice totale vor creste de la , miliarde lei in -00? la 1?,> miliarde lei in -006, ma'orindu-se concomitent toate elementele cheltuielilor. 4esi valoarea nominala a cheltuielilor creste, ponderea acestora in )7 are tendinta de diminuare ca urmare a diminuarii ponderii veniturilor in )7. *ceasta se e(plica partial prin reducerea poverii fiscale, precum si prin faptul ca incasarea unor venituri care au cote fi(e stabile nu este influentata de cresterea )7. 80. $heltuielile fondurilor de asigurare medicala si ale bugetului asigurarilor sociale de stat vor creste cu ritmuri mai inalte decit cheltuielile bugetului consolidat ca urmare a efectuarii masurilor respective de politica in domeniul asigurarilor sociale de stat si in domeniul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, precum si in legatura cu cresterea prognozata a fondului de salarii. 81. <a promovarea politicii in domeniul cheltuielilor publice, in urmatorii ani o atentie sporita se va acorda transferurilor sociale catre populatie si cheltuielilor de salarizare, tinindu-se cont de impactul direct asupra reducerii saraciei. +ransferurile catre populatie, inclusiv cele efectuate prin sistemul asigurarii sociale de stat, vor spori considerabil ca urmare a implementarii unor masuri de intensificare a protectiei sociale a persoanelor asigurate si a celor neasigurate in sistemul de asigurari sociale de stat. *ceste masuri se refera in principal la implementarea mecanismului de inde(are a pensiilor, la ma'orarea cuantumurilor unor indemnizatii si compensatii nominative, precum si la optimizarea numarului beneficiarilor de asistenta sociala. 8-. )ncepind cu -00> si pina in -010 se preconizeaza aplicarea legii cu privire la sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, adoptarea careia este prevazuta pentru anul -009. /oul sistem de salarizare va asigura un nivel echitabil de salarizare pentru toate categoriile de anga'ati, in functie de calificarea,

responsabilitatea, comple(itatea muncii, si va fi bazat pe performantele profesionale individuale ale salariatilor. Reforma salarizarii in sectorul bugetar urmeaza a fi implementata in conte(tul reformei generale a sectorului public prin optimizarea structurii institutionale si a numarului de personal in sectorul public. 8?. *locarea resurselor pe sectoare pentru anii -00?--006 se va efectua in baza analizei programelor sectoriale de cheltuieli, tinindu-se cont de factorii de influenta strategica asupra dezvoltarii sectoarelor, precum si de rezervele de eficientizare a cheltuielilor in unele sectoare, identificate de $$+M. *naliza structurii cheltuielilor publice in -009 denota ca, din toate cheltuielile publice, circa 66S revin sectorului social-cultural, inclusiv protectiei sociale : ?0S, invatamintului : -0S, ocrotirii sanatatii : 19S. )n plus, circa 18S din toate cheltuielile publice revin cheltuielilor pentru serviciile generale de stat, mentinerea ordinii publice si securitatii nationale si circa 1?S - cheltuielilor pentru finantarea infrastructurii si ramurilor economiei nationale. 89. )n conte(tul prioritatilor strategice de cheltuieli pentru urmatorii ? ani, se evidentiaza blocul cheltuielilor de ordin social-cultural, ca avind importanta sociala si influenta directa asupra reducerii saraciei. " data cu implementarea asigurarii obligatorii de asistenta medicala si crearea fondurilor respective de asigurari, in sistemul ocrotirii sanatatii vor fi atrase resurse suplimentare, punindu-se totodata accentul pe utilizarea eficienta a acestora. rioritatile in alocarea resurselor intre sectoare si in cadrul sectoarelor in conte(tul $$+M vor fi determinate de urmatorii factori; i) intensificarea controlului asupra cheltuielilor administrative din cadrul institutiilor publice% ii) rationalizarea sistemului educational pentru sporirea eficientei utilizarii resurselor, directionarea de alocatii suplimentare pentru ma'orarea normelor de alimentatie in institutiile prescolare si internate, precum si pentru ma'orarea burselor cu circa -0S% iii) cresterea costului pachetului de servicii medicale acordate prin intermediul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si largirea categoriilor de persoane asigurate de catre stat% iv) asigurarea unei distribuiri mai eficiente a cheltuielilor pentru protectia sociala, care prevede; (a) o echitate mai mare a sistemului de pensionare% (b) restructurarea programelor de asistenta sociala, accentul fiind pus pe criteriile de selectie a beneficiarilor, tinindu-se cont de venit si nivelul saraciei% (c) reforma serviciilor pe piata fortei de munca% v) orientarea cheltuielilor sectorului real spre sustinerea agriculturii si dezvoltarii rurale, infrastructurii drumurilor publice si sectorului energetic, care au un impact sporit asupra reducerii saraciei% vi) modificarea volumului cheltuielilor de implementare a proiectelor investitionale, ca urmare a finalizarii unor proiecte sau a demararii unor proiecte investitionale noi, in conformitate cu prioritatile #$ER#. roiectele investitionale cu finantare e(terna, precum si fondurile si resursele e(trabugetare sint surse importante de finantare a anumitor activitati sectoriale, ele sporesc flu(urile financiare ce influenteaza considerabil bugetul sau intretinerea ulterioara a infrastructurii. )n scopul asigurarii principiului comple(itatii in planificarea bugetara, precum si al sporirii transparentei bugetar-fiscale si reducerii treptate a operatiilor in afara bugetului, este important ca proiectele cu finantare e(terna, precum si fondurile si resursele e(trabugetare sa fie tratate ca parte integranta a cheltuielilor publice generale pe sectoare. 8>. +inind cont de posibilitatile limitate de sporire a resurselor financiare publice pe termen mediu, un management bugetar-fiscal prudent poate influenta favorabil asupra realizarii unei anumite cresteri a cheltuielilor publice pe calea antrenarii organismelor financiare internationale si asigurarii sustinerii de catre acestea a programelor economice si sociale ce se implementeaza in tara.

III Prevederile Strategiei Europene a Republicii Moldova # Politica !onetara si a cursului de sc.i!b # # Politica financiara

Cadrul legislativ

- <egea Republicii Moldova <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,> Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. 1 din 01.01.1,,6% - <egea Republicii Moldova cu privire la piata valorilor mobiliare /r. 1,,-A)B din 18.11.,8 Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. -F--8 din -?.0?.1,,, - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind vinzarea actiunilor statului la 7ursa de Balori a Moldovei /r. >06 din 18.0>.,8 Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. 6--6> din 0,.0F.1,,8 - $omisia de #tat pentru piata hirtiilor de valoare, Regulamentul 7ursei de Balori din Republica Moldova din 1?.06.1,,> - $omisia de #tat pentru piata hirtiilor de valoare, Iotarire cu privire la modul de emisiune si inregistrare de stat a valorilor mobiliare /r. F6-> din -,.1-.,F Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. F0-F- din 0-.0F.1,,, - $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare Iotarire cu privire la aprobarea Regulilor 7ursei de Balori a Moldovei /r. 1FQ> din 1,.0>.-000 Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. 81-8? din 1?.0F.-000

Cadrul institutional #tructurile ce sint abilitate sa asigure politica financiara a statului; 1. =uvernul Republicii Moldova -. 7anca /ationala a Moldovei ?. Ministerul Economiei% 9. Ministerul 3inantelor% >. $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare% 6. )nspectoratul de #tat pentru #upravegherea *sigurarilor si 3ondurilor /estatale de ensii. $adrul legislativ si institutional este adecvat eforturilor Republicii Moldova in perspectiva de integrare europeana. $u toate ca mai multi agenti economici si oameni de afaceri opteaza pentru simplificarea legislatiei care le-ar usura desfasurarea activitatii acestora in domeniu. robleme e(istente 4ezvoltarea pietei de capital, ca si a altor institutii financiare a fost chiar mai modestX in performante dec.t a sistemului bancar. *stfel, 7ursa de Balori din Moldova a inceput sX functioneze abia in 1,,> si a detinut un rol marginal in alocarea resurselor, volumul tranzactiilor si capitalizarea fiind e(trem de scXzute. 7ursa de marfuri este apelata cu reticentX de operatori, care nu par interesati de avanta'ele acestora. Este semnificativ in acest sens faptul cX intr-o tarX care a fost un mare e(portator de cereale (si ar putea redeveni) nu functioneazX o bursX specializatX pentru aceste mXrfuri, ceea ce are ca efect segmentarea pietei, lipsa de transparentX in formarea preturilor si, ca urmare, descura'area productiei intr-un domeniu in care Moldova dispune de conditii naturale favorabile. #ectorul de asigurari este cel mai subdezvoltat segment al sistemului financiar al Moldovei. /umarul operatorilor de asigurari este redus, cifra de afaceri este destul de mica, iar calitatea serviciilor oferite este de-a dreptul proasta. iata de capital este subdezvoltata si putin eficienta. #ubcapitalizarea bursei de valori se datoreaza at.t deficientelor obiective care la intilnesc corporatiile din Moldova, cit si capacitatilor limitate de management corporativ adecvat.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unui proiect de lege ce ar incita detinatorii de economii sa-si plaseze capitalurile in achizitionarea de actiuni si obligatiuni% - cresterea lichiditatii investitiilor in valori mobiliare (o mai mare transparenta a 7ursei de Balori), oferind detinatorilor de valori mobiliare posibilitatea de ale converti in bani% - directionarea economiilor de investitii spre achizitia de actiuni si obligatiuni financiare intermediate de 7ursa de Balori (dealerii bursieri ar trebui sa conecteze intreprinderile cu cei ce economisesc si a permite transferul de capital intre intreprinzatori)% - facilitarea circulatiei si mobilitatea activelor mobiliare%

- imbunatatirea functionarii si largirea pietei de capital (in mod deosebit a 7ursei de Balori din Moldova) prin cresterea ofertei de informatii, perfectionarea cadrului legislativ si institutional, diversificarea instrumentelor pe piata valorilor mobiliare (tranzactii sJap, spot si futures etc.), stimularea cresterii numarului de participanti (societati comerciale). rioritati pe termen mediu; $omisia /ationala a Balorilor Mobiliare ($/BM) reglementeaza si supravegheaza piata de capital (financiara), pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate. Restructurarea pietei de capital din Moldova reprezinta o necesitate din cerintele directivelor &E si ale standardelor internationale in domeniu. /ecesitatea aplicarii recomandarilor si standardelor europene in ceea ce priveste reglementarea si functionarea pietei de capital trebuie sa conduca la ideea consolidarii acesteia pentru construirea unei piete performante in scopul integrarii cu succes a Moldovei in &E. "biectivele $/BM ar trebui sa inglobeze urmatoarele sarcini; - armonizarea regulamentelor, elaborate in aplicarea legilor, cu prevederile 4irectivelor &niunii Europene% - continuarea procesului de intarire a capacitatii institutionale a $/BM pentru a indeplini responsabilitatile ce decurg din calitatea sa de autoritate a pietei financiare si a burselor de marfuri% - asigurarea unei pregatiri profesionale continue in vederea ridicarii nivelului de e(pertiza a personalului $/BM% - cresterea contributiei $/BM la obtinerea unor performante sporite ale 7ursei de Balori $hisinau prin inscrierea la cotatia bursei a unor societati atractive, prin diversificarea produselor bursiere tranzactionate si prin introducerea unor noi tipuri de tranzactii% - intensificarea cooperarii internationale pentru realizarea unui schimb eficient de informatii cu autoritati similare din tarile membre si candidate la &E.
# $ Politica fiscal-bugetara

olitica fiscal-bugetara trebuie sa spri'ine programul de reforma economica si macro-stabilizare prin mentinerea deficitului bugetar sub control, reducerea deficitelor cvasi-fiscale si accelerarea procesului de reforma legislativa si institutionala. olitica fiscala trebuie sa devina un instrument activ si sa contribuie in mod decisiv la accelerarea procesului de integrare europeana. Cadrul legislativ - <egea Republicii Moldova cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,> Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. >6->F din 1-.10.1,,>% - <egea Republicii Moldova <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,> Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. 1 din 01.01.1,,6 - <egea Republicii Moldova cu privire la faliment, /r. F86-A))) din -6.0?.1,,6 - <egea 7ugetului de #tat pentru fiecare an de activitate economico-financiara adoptata de <egislativ la sfirsitul anului - <egea Republicii Moldova privind adoptarea $odului fiscal, /r. 116?-A))) din -9.09.,F Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. 6- din 18.0,.1,,F ($odul fiscal (titlul ),)),))),)B,B)) a fost republicat in Monitorul oficial, /r. 10--10? din -?.08.-001 art. 819 pag. - , privind modificarile referitoare la impozitul pe venit introduse in $odul fiscal a se vedea #crisoarea )3# /1F---0,Q1-F?6-?,8- din -8.08.-00- )% - "rdinul Ministerului 3inantelor cu privire la aprobarea si punerea in aplicare a #tandardelor /ationale de *udit /r. 6- din 1-.06.-000, Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. ,1-,? din -,.0F.-000% - Iotarirea =uvernului /r. ,,> din 18.09.-00- pentru modificarea si completarea $odului fiscal (Monitorul oficial, /r. 6--9>F, 0,.0>.-00-) Cadrul institutional: 1. Ministerul Economiei% -. Ministerul 3inantelor%

?. )nspectoratul 3iscal rincipal de #tat% 9. $urtea de $onturi% >. $omisia )nterdepartamentala Masini de $asa si $ontrol. "biectivul principal al reformei institutionale ar trebui sa-l constituie crearea unei administratii fiscale unificate si reforma colectarii contributiilor de asigurari sociale, care sa permita imbunatatirea serviciilor de asistenta catre contribuabili si sa conduca la cresterea conformarii voluntare a acestora. Recomandari de politica fiscala E perfectionarea legislatiei fiscale in conformitate cu standardele &E si "M$% E incheierea acordurilor de e(cludere a dublei impozitari cu statele membre ale &E% E adoptarea si implementarea strategiei managementului fiscal si a $odului de $onduita si Etica 3iscala in *faceri conform standardelor &E % E asigurarea stabilitatii bazei normative a impunerii fiscale, echitatii si transparentei sistemului fiscal% E reducerea tipurilor de impozite si ta(e, simplificarea modului de calculare si a procedurii de incasare a acestora, optimizarea poverii fiscale si e(tinderea bazei impozabile, pastrarea doar a acelor facilitati, care au caracter economic si social% E formarea sistemului de facilitati fiscale cu destinatie speciala, cu caracter de stimulare, care ar corespunde sarcinilor generale de dezvolatare a economiei% E sporirea raspunderii contribuabililor pentru evaziuni fiscale, precum si a functionarilor din organele de control financiar si fiscal pentru e(ecutarea necorespunzatoare a functiilor de serviciu% E perfectionarea sistemului de control fiscal si financiar al activitatii agentilor economici, reducerea numarului organelor de control de stat, precum si a numarului de controale si sporirea calitatii acestora.
Reco!andari de politica bugetara

E deficitul bugetar va trebui sa fie stabilit la un nivel corelat cu obiectivele ma'ore de politica economica la care trebuie sa tindem si scopul accelerarii procesului de convergenta reala, sustinerii tendintei de reducere a ratei inflatiei si mentinerii deficitului de cont curent in limite sustenabile% E folosirea eficienta a mi'loacelor publice prin stabilirea unui control riguros privind utilizarea lor% E transparenta tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, informarea populatiei privind caracterul lor% E prognozarea ma(im reala a veniturilor bugetare% E elaborarea metodologiei bugetare ($odul bugetar al Republicii Moldova)% E imbunatatirea gestionarii datoriei interne si e(terne de stat, avind ca scop utilizarea rationala a mi'loacelor obtinute pentru deservirea datoriilor% E asigurarea transparentei achizitiilor publice si evitarea cheltuielilor e(agerate si ne'ustificate. rioritati pe termen scurt; - accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si imbunatatirea corelatiei intre resursele e(istente si modul in care sint utilizate cu obiectivele ma'ore de politica economica care trebuie indeplinite% - consolidarea finantelor publice cu scopul prin reducerea deficitelor structurale% - reducerea scutirilor si e(ceptarilor acordate la plata impozitelor si a ta(elor cu scopul transparentei mediului de afaceri, imbunatatirii concurentei si largirii bazei de impozitare% - asigurarea unei discipline financiare a autoritatilor locale% - transparenta si claritatea e(ecutarii bugetelor de toate nivelurile la toate etapele% - controlul privind directia de utilizare a mi'loacelor imprumutate si argumentarii atragerii de imprumuturi noi% - crearea conditiilor echitabile de impozitare prin diminuarea (sau eliminarea) facilitatilor fiscale si redistribuirea poverii fiscale asupra economiei subterane, in acelasi timp diminuind povara fiscala privind ramurile producatoare% - asigurarea codificarii legislatiei fiscale si simplificarea acesteia. $ele doua componente ale politicii financiare : politica fiscala si cea bugetara : trebuie sa devina instrumente active in spri'inirea in continuare a procesului de crestere economica in conditiile scaderii ratei inflatiei si mentinerii sub control a deficitului contului curent. in acest sens se are in vedere reducerea gradului de fiscalitate prin; o reducerea in continuare a costului muncii si presiunii fiscale prin scaderea cotelor de contributii de

asigurari sociale cu cel putin ?S in perioada -00>--008 si continuarea acestor reduceri cu cite 1S dupa aceasta perioada% o reducerea la 10S a ta(ei pe valoarea adaugata, pentru unele produse si servicii, incepind cu -006% o implementarea masurilor de reforma a administratiei fiscale care va conduce la colectarea unor venituri suplimentare.
Prioritati pe ter!en !ediu

rincipale obiective strategice ale politicii fiscal-bugetare la care trebuie sa se conformeze Moldova in procesul de aderare la &E sint; - stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele economice ma'ore si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale prin accelerarea reformelor structurale, in vederea sustinerii intr-un mod mai eficient a eforturilor de reducere a ratei inflatiei% - sustinerea procesului de convergenta din punct de vedere nominal si real al economiei nationale% - restabilirea relatiilor cu institutiile financiare internationale si donorii straini pentru a reduce platile de deservire a datoriilor de stat% - armonizarea legislatiei fiscale cu normele &niunii Europene% - reforma profunda a institutiilor fiscale, in vederea imbunatatirii colectarii si crearii conditiilor necesare pentru atingerea proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu si lung% - reducerea inclinatiei agentilor economici de a 1migra2 in economia subterana si pregatirii economiei moldovenesti pentru a face fata cresterii mobilitatii firmelor, a capitalului si a fortei de munca% - consolidarea si simplificarea legislatiei fiscale% - simplificarea sistemelor de rapoarte fiscale si statistice% - optimizarea si simplificarea reformelor administrarii fiscale% - abandonarea sistemului acordarii facilitatilor fiscale pe parcursul intregului an fiscal% - accelerarea procesului de reforma institutionala in scopul implicarii mai active a comunitatilor locale in procesul de colectare si alocare a resurselor publice% - cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de pre-aderare% - imbunatatirea transparentei cheltuielilor publice. "biectivul principal pe termen scurt si mediu al politicii fiscal bugetare trebuie sa fie accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si imbunatatirea corelatiei intre resursele de care dispune statul, modul in care se utilizeaza acestea si reformele economice si institutionale care trebuie realizate. "biectivul politicii fiscale pe termen lung il reprezinta consolidarea finantelor publice, in scopul cresterii rolului lor stabilizator, prin reducerea deficitelor structurale.
# & Politica !onetara

Cadrul legislativ: - <egea Republicii Moldova cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,> Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r. >6->F din 1-.10.1,,>% - <egea Republicii Moldova <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,> Monitorul oficial al Republicii Moldova, /r.1 din 01.01.1,,6% - Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova din Monitorul oficial, /r. >6->8% - Regulamentul cu privire la regimul rezervelor necesare, aprobat prin 4ecizia nr. 8> din 1>.09.-009 a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul cu privire la emiterea, circulatia si retragerea certificatelor 7ancii /ationale a Moldovei, aprobat prin 4ecizia nr. ?0? din 0-.1-.-009 a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul cu privire la depozitele overnight acceptate de 7anca /ationala a Moldovei de la banci, aprobat prin 4ecizia nr. 6> din -F.0?.-00? a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul cu privire la acordarea de catre 7anca /ationala a Moldovei a creditelor overnight, aprobat prin 4ecizia nr. 9-? din -8.1-.-000 a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul privind efectuarea de catre 7anca /ationala a Moldovei a operatiunilor de depozit in

lei moldovenesti cu bancile autorizate, aprobat prin 4ecizia nr. 9-9 din -8.1-.-000 a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul cu privire la operatiunile 7ancii /ationale a Moldovei pe piata deschisa, aprobat prin 4ecizia nr. >F din 11.0,.1,,F a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Iotarirea /r. 1?9 a $onsiliului de *dministratie al 7ancii /ationale a Moldovei din 1, iunie -00? referitor la elaborarea de catre bancile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor% - Iotarirea /r. -F6 a $onsiliului de *dministratie al 7ancii /ationale a Moldovei din 01.10.,8 privind modificarea si completarea Regulamentului cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre 7anca /ationala a Moldovei si bancile comerciale si modificarea ratei de dobinda la facilitatea de lombard% - Iotarirea /r. ?>9 a $onsiliului de *dministratie al 7ancii /ationale a Moldovei din ->.11.,8 referitor la modificarea Regulamentului cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre 7anca /ationala a Moldovei si bancile comerciale. - Regulamentul privind facilitatea de lombard intre 7anca /ationala a Moldovei si bancile comerciale, aprobat prin 4ecizia nr. 908 din 18.10.1,,> a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul privind garantiile emise pentru creditele e(tinse de 7anca /ationala catre bancile comerciale, aprobat prin 4ecizia nr. >1 din 18.10.1,,> a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei% - Regulamentul privind activitatea de credit a bancilor comerciale care activeaza in Republica Moldova, aprobat prin 4ecizia nr. 1>? din ->.1-.1,,F a $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei. in datele lor generale, legile respective au rXspuns in bunX mXsura e(igentelor in materie din economia moldoveneasca, iar legislatia bancarX actualX se aliniazX aproape in intregime la standardele &E in materie. Cadrul institutional - 7anca /ationala a Moldovei. 7anca /ationala a Moldovei este preocupata de mentinerea stabilitatii valutei nationale. e fundalul cresterii emisiunii monetare din cauza achizitiilor considerabile a valuteiu straine cu scopul stabilizarii cursului de schimb a valutei nationale si completarea rezervelor in valuta straina, trebuie stabilit un echilibru intre stabilitatea cursului de schimb si reducerea cresterii preturilor. in prezent in Republica Moldova sectorul bancar e constituit din doua nivele. rimul nivel este reprezentat de 7anca /ationala a Moldovei fondata in iunie 1,,1 in conformitate cu decretul presedintelui Republicii Moldova si care isi desfasoara activitatea in conformitate cu <egea despre 7anca /ationala a Moldovei. 7anca /ationala a Moldovei este o persoana 'uridica, publica, autonoma fiind responsabila doar in fata arlamentului. Ea are printre altele urmatoarele functii de baza; E stabileste si promoveaza politica monetara si valutara in stat% E actioneaza ca bancher si agent fiscal al statului% E autorizeaza, supravegheaza si reglementeaza activitatea institutiilor financiare% E acorda credite bancilor si statului% E supravegheaza sistemul de plati in republica si faciliteaza functionarea eficienta a sistemului de plati interbancare% E activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale% E pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului% E in numele Republicii Moldova isi asuma obligatii si e(ecuta tranzactiile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea institutiilor publice internationale in domeniul bancar, de credit si monetar in conformitate cu conditiile acordurilor internationale. <egea autorizeaza 7anca /ationala a Moldovei pentru supraveghere, inclusiv ii acorda imputernicirile de a licentia, a supraveghea si a reglementa activitatea institutiilor financiare. 7anca /ationala a Moldovei este autorizata de asemenea sa oblige bancile sa prezinte informatiile si datele despre activitatea lor si sa le publice (insa numai in mod partial), sa impuna oricarei institutii financiare masuri de remediere sau sa aplice sanctiunile prevazute de <egea /r. >>0-A))) din -1 iulie

1,,> cu privire la institutiile financiare. 7ancile comerciale reprezinta al doilea nivel al sistemului bancar din republica Moldova si i-si desfasoara activitatea in conformitate cu <egea institutiilor financiare. <egea privind institutiile financiare, dupa cum am specificat anterior, a fost adoptata de catre arlament in 1,,>. <egea defineste afacerile bancare, stabileste conditiile pentru licentierea bancilor si proprietatea, si asigura regulamentele pe care banca trebuie sa le indeplineasca. <egea prevede diverse tipuri de sanctiuni pentru incalcarea legislatiei in vigoare si a regulamentelor sau a conditiilor ane(ate la autorizare. 7ancile comerciale sunt banci universale. e piata lipsesc banci specializate, chiar daca bancile ce activeaza in domeniu dau prioritate unui sau altui segment de piata. #ectorul bancar este mic in comparatie cu alte tari aflate intr-o perioada de tranzitie a economiei. in acelasi timp numarul de banci este foarte mare chiar in conditiile procesului de consolidare a sistemului bancar care se deruleaza in ultimii ani. in prezent activeaza 16 institutii bancare : 1> banci locale si sucursala 7ancii $omerciale Rom.ne. #ectorul bancar este unul dintre cele mai fragile elemente ale economilor in tranzitie, chiar daca in aparenta ele ar putea parea stabile. insa in cazul Moldovei situatia este mai buna chiar, comparativ cu tarile care au aderat la &E cum ar fi spre e(emplu; - indicatorii de capitalizare si de e(punere la risc sunt peste minimul cerut de 7/M% - activitatea creditara este in e(pansiune, iar calitatea creditelor manifesta o tendinta de imbunatatire, ceea ce la r.ndul sau atesta un management imbunatatit% - ratele dob.nzii sunt in scadere, desi nivelul lor este inca cu mult peste media europeana% - sistemul este liberalizat, este monitorizat adecvat si se pare ca activitatea bancara este unul dintre putinele domenii in care legislatia si realitatea moldoveneasca este de'a pe deplin compatibila cu aTuis-ul comunitar.
Proble!e e(istente

- acoperirea de catre 7anca /ationala a 1gaurilor financiare2 ale statului si deficitelor bugetare din contul rezervelor sale valutare, actiuni ce pericliteaza eforturile 7/M de tinere sub control a inflatiei precum si la cresterea datoriei interne% - lipsa unor facilitati sigure la utilizarea mi'loacelor banesti in valuta Republicii Moldova% - acordarea de garantii suplimentare la transferul de peste hotare a mi'loacelor banesti in valuta straina% - deteriorari in structura calitativa a creditelor puse la dispozitia clientilor, care cresc intr-un fel ponderea creditelor de slaba calitate (1indoielnice2) in detrimentul celor de buna calitate% - cresterea ponderii creditelor pe termen scurt in defavoarea creditelor de investitii (pe termen lung).
Prioritati pe ter!en scurt:

- continuarea procesului dezinflationist, urmarind ca la orizontul urmatorilor >-F ani rata inflatiei sa se inscrie in zona >-6S% - asigurarea suportului atit din partea publicului, cit si a factorului politic pentru promovarea unor politici antiinflationiste consecvente si coerente% - ameliorarea politicii fiscale, prin evitarea deficitelor cvasi-fiscale si limitarea deficitului fiscal la un nivel finantabil neinflationist, mentinerea unui surplus primar si mentinerea deficitului bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macro-economice. - modificarea sistemului de asigurari sociale, reducerea costurilor bugetare cu datoria publica% - construirea politicii monetare astfel ca baza monetara sa fie a'ustata la evolutiile esentiale din economie% - cresterea multiplicatorului bazei monetare si cresterea cererii de bani% - perfectionarea modului de utilizare a veniturilor. #trategia poli5ticii monetare prevede folosirea rezervelor de bani ca un obiectiv operational, iar a masei monetare : ca obiectiv intermediarH. in present politica monetara este puternic afectata din cauza influentei asupra Republicii Moldova a factorilor si socurilor e(terne. #copul final al politicii monetare intr-un viitor apropiat trebuie sa fie reducerea inflatiei si mentinerea ei la un nivel 'os adecvat unei cresteri durabile economice. +rebuie sa fie folosite instrumente anti-inflationiste pentru a asigura o eficienta respectiva a politicii monetare. olitica 7ancii /ationale a Moldovei trebuie sa

fie directionata spre mentinerea unui echilibru intre valoarea ma(ima admisibila a emisiei de bani si neadmiterea unei aprecieri e(cesive a valutei nationale.
Prioritati pe ter!en !ediu

- mentinerea ratei inflatiei la nivel acceptabil% - continuarea dezinflatiei si refacerea intermedierii financiare, iar pe de alta parte, - continuarea liberalizarii contului de capital si fle(ibilitatea ratei de schimb% - cresterea transparentei si a responsabilitatii politicii monetare% - corelarea politicii monetare interne cu politicile similare ale altor state si formularea politicii monetare in planul organismelor regionale (&E si 7$E) si organismelor internationale (3M)), pentru realizarea echilibrului monetar intern si e(tern% - validarea trendului descendent al inflatiei si nu anticiparea lui% - evitarea unei conduite de tip stop and go a politicii monetare si consolidarea credibilitatii bancii centrale% - sporirea increderii publicului in moneda nationala prin mentinerea unor rate real pozitive ale dobinzilor la depozitele bancare% - ma'orarea capitalului normativ total al bancilor comerciale% - consolidarea sistemului bancar (fuziunea bancilor mici in cadrul unor institutii financiar-bancare mai mari)% - armonizarea cadrului 'uridic al politicii monetare cu acTuis-ul comunitar care va reglementa sfera aplicarii politicii monetare, armonizarea instrumentelor politicii monetare cu cele ale 7$E% - sporirea fle(ibilitatii cursului de schimb si sincronizarea acestui proces cu programul de liberalizare graduala a miscarilor de capital. <a crearea, pe termen mediu, a cadrului politicii monetare trebuie sa fie luate in considerare atit evolutiile restrictive create istoric cit si obiectivul integrarii in &E pe care autoritatile Republicii Moldova il declara primordial pentru tot spectrul de politici. 4in punctul de vedere al 7ancii /ationale a Moldovei, definirea obiectivului principal al politicii monetare a 7/M trebuie corelata cu obiectivul ma'or al 7ancii $entrale Europene. entru aceasta trebuie modificata legea cu privire la 7anca /ationala a Moldovei astfel ca sa fie specificat obiectivul de baza al 7/M : mentinerea stabilitatii preturilor. in acest conte(t, 7/M trebuie sa coopereze in continuare cu =uvernul pentru o mai buna convergenta a politicilor promovate. 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa e(rcite dreptul de asi baza politica monetara pe un indicator de inflatie sintetic, bazat pe indicele preturilor de consum, baza speciala a inflatiei care va masura cresterea preturilor generata direct de factorii monetari, ceea ce va e(clude fluctuatii de scurta durata a preturilor de consum cauzate de factori necontrolati de 7/M. $onsolidarea politicii ratei 7/M in stabilirea conditiilor pietei financiare a Republicii Moldova ar fi un alt obiectiv al politicii monetare si a cursuluii de schimb promovate de 7anca /ationala a Moldovei. *stfel, politica monetara a 7/Mtrebuie sa fie implementata in continuare cu prudenta urmarind monetarizarea crescinda a economiei nationale, care ar trebui sa fie sustinuta de increderea stabila in valuta nationala si consolidarea sectorului ban5ar pe fundalul cresterii reale a )7. " transparenta mai mare si o finalitate a politicii monetare trebuie sa sporeassca eficienta ei in combaterea inflatiei, mai ales prin atenuarea asteptarilor inflationiste care alimenteaza cresterea preturilor. reocuparea de baza a bancii centrale trebuie sa fie mobilizarea spri'inului public si politic in implementarea consecventa si coerenta a politicilor antiinflationiste. *rmonizarea instrumentelor politicii monetare cu cele ale 7$E trebuie sa aiba drept scop perfectionarea instrumentelor pentru a asigura o lichiditate bancara mai buna. entru a mentine lichiditatea la un nivel relevant care depinde de dinamicile macroeconomice si conditiiloe pe piata, 7/M trebuie sa foloseasca atit operatiunile de absorbtie a banilor, cit si de sporire a lichiditatii. <ichiditatea trebuie sa fie gestionata indeosebi prin operatiunile pietei deschise in detrimentul instrumentelor evident administrative (rezerve obligatorii). +rebuiesc intreprinse eforturi pentru reducerea graduala a datoriilor publice interne contractate intre Ministerul 3inantelor si 7anca /ationala a Moldovei.
# ' Politica cursului de sc.i!b

Cadrul legislativ

- <egea Republicii Moldova cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova /r. ?8- din 09.0F.,6 cu privire la intensificarea controlului asupra repatrierii mi'loacelor valutare provenite din tranzactii economice e(terne% - Iotarirea 7ancii /ationale cu privire la aprobarea )nstructiunii privind rapoartele anuale ce reflecta unele operatiuni ale bancilor in valuta /r. -6, din 19.10.,,% - Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova% - <egea Republicii Moldova /r. 1-9, din 18.0F.-00- pentru ratificarea *cordului privind crearea $omitetului Balutar )nterstatal% - Iotarirea /r. 1?9 a $onsiliului de *dministratie al 7ancii /ationale a Moldovei din 1, iunie -00? referitor la elaborarea de catre bancile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor% - )nstructiunea privind stabilirea, anuntarea si arhivarea ratei oficiale de schimb a leului moldovenesc, aprobata prin 4ecizia $onsiliului de administratie a 7ancii /ationale a Moldovei nr. ?,, din -?.1-.1,,,. $adrul institutional Cadrul institutional al politicii si pietei valutare il constituie: 1. 7anca /ationala a Republicii Moldova% -. 7ancile comerciale si sucursalele institutiilor financiar-bancare din strainatate care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Moldova% ?. $#B ($asele de schimb valutar) acreditate si licentiate de catre 7/M% 9. #erviciul Bamal. <uind in considerare importantele flu(uri de transferuri de bani de la cetatenii care lucreaza in strainatate, ceea ce eventual ar contribui la aprecierea valutei nationale, 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa promoveze o politica a cursului de schimb directionata spre nivelarea fluctuatiilor e(cesive a cursului de schimb fara a afecta serios obiectivul ei ma'or : stabilitatea preturilor. Proble!e e(istente E introducerea unor norme de interdictie si limitare a liberului schimb dintre leu si alte valute forte% E interdictii noi la introducerea valutei in casieriile intreprinderilor si in conturile bancare% E inasprirea si reglementarea regimului de monitorizare a tranzactiilor valutare in care se stipuleaza ca valuta nu poate ram.ne pe un termen mai mare de ? zile in contul curent% E prezenta unui regim de notificare a organelor represive, in special a procuraturii, asupra trecerii prin conturi a mi'loacelor valutare din e(terior% E aprecierea monedei nationale fata de valutele principale de referinta, fapt ce cauzeaza distorsiuni atit balantei de plati cit si e(portatorilor autohtoni% E practicarea de catre 7/M unui regim valutar diri'at si nu a unui curs de schimb bazat pe flotare libera.
Prioritati pe ter!en scurt:

- consolidarea rezervelor valutare la un nivel care ar permite acoperirea importurilor pe trei luni, prin; - asigurarea prin politica creditara ca activele evaluate in moneda nationala sa fie mai mari ca cele in valuta straina% - liberalizarea si consolidarea pietei valutare prin participarea tuturor bancilor ca dealeri si unificare cursurilor de schimb% - crearea conditiilor pentru trecerea la convertibilitatea deplina a monedei nationale. - reducerea riscurilor diminuarii competitivitatii e(terne si reducerii rezervelor valutare ale 7/M, prin;. - cresterea rezervelor valutare si prevenirea aprecierii e(cesive a leului (obiective interdependente)% - urmarirea unui proces gradual al dezinflatiei. <uind in considerare influenta puternica a factorilor economici e(terni asupra economiei moldovenesti, rata de schimb a monedei nationale trebuie sa aiba un rol important in politica

monetara si a cursului de schimb promovata de 7anca /ationala a Moldovei. 7/M trebuie sa mentina in continuare regimul flotant al ratei de schimb si sa stabileasca cursul official de schimb al leului moldovenesc in dolari in baza ratelor de schimb ce prevaleaza pe piata fore(. 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa aiba dreptul sa intervina pe piata de schimb valutar pentru a e(clude aprecierea e(clusiva a valutei nationale si sa reduca fluctuatiile e(cessive a ratei de schimb. )nstrumentele politicii de schimb trebuie sa includa; cumparari directe a valutei straine, operatiile de schimb valutar, transactiile forJard. in acest sens, politica monetara si a cursului de schimb a 7ancii /ationale a Moldovei trebuie sa tinda spre un echilibru intre emisia de bani si stabilitatea relativa a monedei nationale, care sa nu afecteze obiectivul ma'or al 7/M. romovind politica cursului de schimb, 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa aiba ca obiectiv mentinerea rezervelor de valuta straina la un nivel acceptabil pentru a acoperi necesitatile de import pe trei luni si sa aloce alte mi'loace in valuta straina pentru instrumentele de investitii conform criteriilor de lichiditate si securitate.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- acumularea substantiala de rezerve valutare, ceea ce va contribui atit la reducerea riscului specific de tara cit si la imbunatatirea ratingului de credit al Moldovei% - limitarea de catre 7anca /ationala a interventiilor directe pe piata valutara, sporirea, pina la un nivel acceptabil, a fle(ibilitatii ratei de schimb% - asigurarea stabilitatii preturilor interne prin cresterea eficacitatii politicii monetare% - legarea monedei nationale de euro si, paralel cu aceasta, semnarea unui acord de liber schimb cu &E% - adoptarea de catre 7/M a unui proces secvential de liberalizare a contului de capital% - implementarea de catre 7anca /ationala a Moldovei a legislatiei ce i-ar permite sa actioneze in anticiparea atacurilor speculative. olitica cursului de schimb a 7ancii /ationale a Moldovei pe termen mediu trebuie sa mentina in continuare regimul flotant al ratei de schimb si sa stabileasca cursul official de schimb al leului moldovenesc in dolari in baza ratelor de schimb ce prevaleaza pe piata fore(. in cazul unei cresteri semnificative a ponderii Euro in circulatia totala a pietei fore(, 7anca /ationala trebuie sa modifice metodologia actuala pentru a stabili rata oficiala de schimb a leului moldovenesc in Euro. in consecinta, 7anca /ationala prevede sa treaca de la cotatiile ratei oficiale de schimb a leului moldovenesc in Euro bazate pe cursul de reverinta a dolarului, asa cum este cotat el pe piata internationala, la cursul de schimb al leului moldovenesc in baza cotatiilor bancilor comerciale pe pietele intra- si interbancare din Republica Moldova. 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa aiba dreptul sa intervina pe piata de schimb valutar pentru a e(clude fluctuatiile e(cessive a cursului de schimb fara a afecta negative stabilitatea preturilor (inflatia in ansamblu). 7anca /ationala a Moldovei trebuie sa promoveze in continuare politica cursului de schimb directionata spre consolidarea rezervelor in valuta straina.

Refor!a agriculturii
I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $$B p &3" II Prevederi din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p $4&-&#&" III Prevederi din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederi din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $$B p &3" /e*voltarea rurala si regionala

(-- ) romovarea dezvoltarii regionale echilibrate% reducerea diferentelor economice si sociale intre diferite regiuni din tara - )mplementarea masurilor privind dezvoltarea regionala si rurala, lu.nd drept baza abordarea

prevazuta in #$ER# si utiliz.nd o abordare integrata, bazata pe rezultatele activitatii anterioare a donatorilor in tara, precum si cele mai bune practici ale &E. - Elaborarea planului si luarea de masuri specifice in vederea promovarii cresterii intreprinderilor Mici si Mi'locii ()MM) in regiuni si in spatiul rural (vezi si capitolul )MM).
Aspecte sanitare si fitosanitare

(?0) erfectionarea sistemului de inofensivitate alimentara pentru consumatorii din Moldova si facilitarea comertului prin reformarea si modernizarea sectoarelor sanitar si fitosanitar - )mplementarea completa a cerintelor *cordului "M$ privind *plicarea Masurilor #anitare si 3itosanitare (# #) si a *cordului "M$ privind 7arierele +ehnice in calea $omertului (+7+) - *derarea la "rganizatia Europeana si Mediteraneana pentru rotectia lantelor si activizarea participarii in cadrul "ficiului )nternational de Epizootie (")E), $onventiei )nternationale pentru rotectia lantelor si $ode( *limentarius - Evaluarea serviciului de control sanitar si fitosanitar, in special la frontiera de stat, in vederea compararii corespunderii cu cerintele &E si internationale - Elaborarea unei liste de masuri in baza raspunsului $omisiei Europene privind comertul cu produse animaliere in vederea armonizarii graduale cu principiile comunitare de igiena in prelucrarea alimentelor, insotind-o cu o schema de limite temporale a transpunerii legislatiei comunitare si cu un plan financiar. )nitierea armonizarii legislatiei cu cerintele comunitare in domeniul igienei si prelucrarii alimentelor. - Ma'orarea gradului de convergenta a legislatiei nationale referitoare la produsele alimentare cu principiile comunitare privind inofensivitatea produselor (Regulamentul 1F8Q-00-QE$) si cu cerintele generale de marcare ale produselor alimentare (4irectiva -000Q1?QE$)% si eliminarea graduala a sistemului de aprobare inaintea plasarii pe piata pentru produsele alimentare. - <ansarea sistemului de identificare si trasabilitate a animalelor (in special pentru bovine) - indeplinirea cerintelor comunitare privind sanatatea animalelor si industria de prelucrare a produselor de origine animaliera (1=hidul general pentru autoritatile tarilor terte cu referire la procedurile necesare de a fi urmate in cazul e(portului de animale vii si a produselor animaliere in &niunea Europeana2, 4= #*/$"Q3B" octombrie -00?) - )dentificarea si desemnarea laboratoarelor nationale de referinta in sectoarele sanitar si fitosanitar, atentia deosebita fiind acordata asigurarii cu echipament necesar si metodelor adecvate de analiza (reziduuri de pesticide Q substante contaminante) precum si acreditarea acestora.
II Prevederi din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p $4&-&#&" A@RICU,=URA SI /ED2+,=AREA RURA,A

Anali*a situatiei -6?. $aracterul dominant al agriculturii in economia Moldovei se datoreaza climei moderate si solurilor fertile. $ernoziomurile, care sint cele mai fertile din lume, ocupa 80S din suprafata tarii. rintre produsele cele mai importante se numara; fructele, legumele, tutunul, strugurii, griul de toamna, porumbul, floarea-soarelui si produsele animaliere. " asemenea varietate de produse se datoreaza solurilor fertile si resurselor bogate de munca. -69. 3actorii mentionati, precum si declinul din industria nealimentara au avut drept rezultat faptul ca ponderea agriculturii, impreuna cu industria prelucratoare de materie prima agricola, constituie circa ??S din )7 si 6>S din volumul total al e(porturilor. /eavind capacitati de producere a ingrasamintelor minerale, a pesticidelor, a adaosurilor minerale si vitaminoase pentru nutreturi, a preparatelor de uz veterinar si a carburantilor, Moldova depinde de importurile la aceste marfuri. *stfel, din motive obiective, economia moldoveneasca este una deschisa. 4atorita rolului important pe care-l 'oaca comertul in economia agricola, cresterea mai rapida a preturilor la marfurile importate fata de cele e(portate a impus a'ustari ma'ore in domeniu. -6>. *gricultura Moldovei a suferit un declin al productiei si productivitatii. $onform statisticii oficiale, productia agricola a scazut cu circa ?>S in prima 'umatate a anilor ,0 si cu -0S - in a doua 'umatate, constituind actualmente mai putin de >0S din nivelul anilor 1,8, - 1,,1.

-66. 4eclinul a fost cauzat indeosebi de scaderea productivitatii, deoarece suprafata totala a terenurilor agricole s-a schimbat neesential. Roada la hectar, in functie de cultura, este in prezent, cu -0-60S mai 'oasa decit in anii 1,8, - 1,,1. 4e asemenea, a scazut si productivitatea muncii. $onform datelor statistice oficiale, pe parcursul ultimilor ani, valoarea adaugata bruta pe un lucrator in agricultura a constituit circa 900 dolari #&*. -6F. )n ultimul deceniu s-a schimbat, de asemenea, si structura productiei agricole. )n comparatie cu situatia de la inceputul anilor ,0, in ultimul timp au crescut suprafetele ocupate de culturile a caror producere necesita un minimum de resurse, cu piete garantate de desfacere (griu, porumb, floareasoarelui), iar suprafetele ocupate de culturile intensive (tutun, legume) au scazut. -68. )ndustria prelucratoare s-a adaptat mai bine la schimbarile care au avut loc. )n functie de starea tehnica si economica a intreprinderilor agroindustriale, in ultimii ani intre ele s-a produs o diferentiere. *ceasta se refera, in special, la intreprinderile create in perioada economiei planificate. *pro(imativ o treime dintre acestea au fost restructurate cu succes : ele fiind in stare sa-si modernizeze echipamentul, managementul, precum si sistemul de aprovizionare cu materie prima. )nsa cea mai mare parte a intreprinderilor continua sa se afle intr-o profunda criza financiara. &nele poseda un potential substantial de dezvoltare, cu conditia dispunerii si de mi'loace financiare suficiente pentru modernizarea echipamentului. entru ma'oritatea acestor unitati economice este de importanta primordiala implementarea noilor tehnologii, a metodelor performante de management si mar5eting. -6,. rocesul de privatizare a terenurilor agricole a decurs in doua etape; prima : asa-numita mica privatizare, care a condus la o crestere substantiala a suprafetelor atribuite familiilor rurale (de la 180 mii ha in 1,,0 pina la ?00 mii ha in 1,,-), si a doua : marea privatizare, care s-a e(tins asupra terenurilor agricole cultivate de fostele intreprinderi colective. )n timpul celei de a doua etape, populatiei rurale, prin oferirea de titluri de proprietate, i-au fost transmise in proprietate privata cote de teren agricol. $oncomitent, au fost atribuite, si in natura, cote de teren pentru persoanele particulare sau familiile care au parasit gospodariile colective. -F0. *ctualmente, privatizarea si reorganizarea fostelor intreprinderi colective mari, practic, a luat sfirsit, continua sa evolueze noile intreprinderi bazate pe proprietatea privata. &nitatile agricole recent fondate reprezinta un tablou contrastant; 'umatate din suprafete sint cultivate de intreprinderi medii si mari, deseori apartinind unui numar mic de proprietari care consolideaza terenurile micilor proprietari prin contracte de arenda de diferit tip, iar a doua 'umatate din suprafete se afla in proprietatea micilor fermieri independenti. -F1. rocesul de privatizare s-a soldat cu o structura e(trem de fragmentata a proprietatii funciare. roblemele initiale privind privatizarea terenurilor au fost solutionate si noile intreprinderi agricole bazate pe proprietatea privata corespund conditiilor economiei de piata. "r, consolidarea proprietatilor private si a structurilor 'uridice de organizare va necesita timp si politici publice adecvate. -F-. +ranzitia la economia de piata in agricultura a dus la reducerea multor locuri de munca. 4eocamdata nu e(ista date statistice e(acte privind migratia rurala, dar se estimeaza ca in unele sate circa 90S din populatia activa a plecat peste hotare sau in localitatile urbane. -F?. )n trecut, produsele agroalimentare, traditional, dominau e(porturile moldovenesti. #i in prezent Moldova este un e(portator net de produse agroalimentare preponderent in tarile $#), dar contributia acestora in volumul de e(porturi inregistreaza un usor declin. #ectorul agroalimentar asigura intotdeauna o balanta pozitiva de proportii in comertul e(terior (circa -00:900 milioane de dolari americani), dar, pe parcursul ultimilor ani, aceasta contributie s-a redus simtitor. #e observa o crestere a importurilor de produse agroalimentare, care provoaca probleme serioase pe piata interna de produse autohtone. )n acelasi timp, importurile de materii prime au contribuit la cresterea e(porturilor de produse prelucrate. -F9. <ipsa resurselor financiare reprezinta una din principalele probleme pentru ma'oritatea intreprinderilor agricole. *ceasta se refera si la intreprinderile de prelucrare a produselor agricole, care tind spre modernizare si restructurare. $reditele acordate sectorului agricol din Moldova provin,

in mare parte, din doua surse de creditare rurala; bancile comerciale si institutiile financiare nebancare. " a treia sursa reprezinta agentiile donatoare straine. -F>. artea cea mai mare a imprumuturilorQcreditelor bancare este oferita intreprinderilor de prelucrare a produselor agricole si furnizorilor de materii prime. $reditele oferite sectorului individual provin, in cea mai mare parte, urale (R)# ) a fost initiat de catre 7anca Mondiala la sfirsitul anului -000. )n cadrul mecanismului R)# au fost promovate doua tipuri de linii de creditare a intreprinderilor agricole si a fermierilor individuali prin intermediul bancilor comerciale si prin $orporatia de 3inantare Rurala, prin asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor (*E)$). -F6. *gentiile donatoare straine 'oaca un rol deosebit de important in dezvoltarea economiei nationale. &n numar mare de finantatori internationali si de organizatii donatoare, cum ar fi &#*)4, +*$)#, #)4*, 43)4, 3undatia #oros, organizatii din 6aponia, olonia si "landa, si-au sporit recent eforturile in a spri'ini activitatile agricole, inclusiv prin investitii, granturi, imprumuturi cu rata redusa a dobinzii si garantii bancare, prin asistenta tehnica. -FF. +inind cont de obiectivul integrarii europene in procesul de dezvoltare durabila a localitatilor rurale la nivel regional si local, se vor lua in considerare metodele &E de acordare a asistentei pentru dezvoltarea rurala, preconizate in Recomandarea nr. 1-,6Q1,,6 a *dunarii arlamentare a $onsiliului Europei cu privire la $arta Europeana a #patiului Rural. )n acest conte(t, in scopul valorificarii intregului potential din spatiul rural si, in primul rind, in scopul folosirii eficiente a resurselor umane si naturale din agricultura, care este si va ramine si in urmatorii ani principala sfera de activitate, se vor desfasura si activitati neagricole, care in prezent sint slab dezvoltate. -F8. $omparativ cu alte tari, programele de asistenta a agriculturii in Republica Moldova sint destul de modeste. #tatul spri'ina agricultura pe doua cai; i) prin subventii banesti din buget% ii) prin suport nemonetar. -F,. )n ultimii ani, subventiile bugetare pentru agricultura n-au depasit ?S din totalul cheltuielilor bugetare ale statului. artea cea mai mare a acestor cheltuieli revine 3ondului de subventionare si stimulare a creditarii agentilor economici din agricultura. Restul mi'loacelor sint orientate spre finantarea partiala a unor activitati de productie, a &nitatii pentru implementarea proiectelor agricole, a institutiilor de cercetari stiintifice si de invatamint, a structurilor de stat. -80. artea principala a suportului nemonetar al agriculturii, acordat agentilor economici de catre stat sub forma de reduceriQscutiri de ta(e, este menita sa elimine consecintele calamitatilor naturale. -81. Moldova, in calitatea sa de membru al "M$, are obligatia sa limiteze volumul subventiilor. #ubventionarea e(porturilor este interzisa. Reglementarile privind olitica autohtona sint stabilite conform conceptiei privind Masurile globale de spri'in (M=#). "bligatiile Moldovei privind subventiile prevad reducerea acestora pina la nivelul de -0S in -009. <uind in considerare faptul ca Moldova utilizeaza actualmente doar 8S din spri'inul autohton permis, rata M=# nu va afecta in viitorul apropiat sectorul agrar. -8-. $ontributiile agriculturii la bugetul de stat sint mai mici decit ponderea ei in )7. $omponentele principale ale sistemului fiscal e(istent sint; impozitul funciar, impozitul pe venit, +B* si accizele, contributiile in bugetul asigurarilor sociale de stat. roducatorii si proprietarii agricoli sint impusi si cu alte impozite si ta(e, precum ta(a pentru apa, impozitul pe imobil, tarifele vamale etc. -8?. Moldova a semnat 1F acorduri bilaterale de comert liber; 10 acorduri cu tarile membre ale $#) (cu e(ceptia +ad'i5istanului) si F acorduri cu tarile beneficiare ale actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est. +oate aceste acorduri presupun conferirea unor preferinte in relatiile comerciale bilaterale. )ncepind cu anul 1,F1, $omunitatea Europeana acorda preferinte comerciale tarilor in curs de dezvoltare, facilitind accesul acestora pe pietele &E prin reduceri de ta(e vamale. Moldova beneficiaza de #istemul =eneralizat de referinte acordat de &E din anul 1,,?. *ditional, Moldova beneficiaza de sistemele generalizate de preferinte acordate de #&*, 6aponia si Elvetia. -89. olitica tarifara a Moldovei privind importurile este liberalizata. Moldova, similar celorlalte tari membre ale "M$, in procesul de aderare la aceasta organizatie, a negociat si a convenit asupra

plafoanelor ma(ime admisibile ale ta(elor vamale la import. *ceste ta(e sint aplicate, in baza principiului clauzei natiunii celei mai favorizate, fata de toate tarile lumii. Mai mult ca atit, Moldova este in drept sa utilizeze unele instrumente de aparare comerciala (masuri antidumping, compensatorii si de salvgardare, licentierea tranzactiilor comerciale, subventii etc.). )n procesul de aderare la "M$, Moldova si-a asumat anga'amentele de a nu utiliza contigente tarifare, preturi minime la determinarea valorii in vama, masuri tarifare si netarifare ne'ustificate de prevederile acordurilor "M$ sau cele in favoarea intreprinderilor de stat etc. -8>. Moldova, de rind cu alte tari in tranzitie, si-a asumat anga'amente privind accesul pe piata. *stfel, tara contribuie la fortificarea sistemului comercial multilateral. )n acelasi timp, Republica Moldova are posibilitati relativ reduse de prote'are a producatorului autohton. /ivelul tarifelor vamale este mai mic cu ?0->0S decit in tarile limitrofe.
+biective

-86. $resterea bunastarii populatiei rurale implica; i) continuarea proceselor de reformare a comple(ului agroindustrial. #e urmareste crearea intreprinderilor agricole de dimensiuni optime, a capacitatilor avansate de productie si a sistemelor de cone(iuni intre diferite componente ale sferei agroindustriale necesare pentru asigurarea cresterii productivitatii si competitivitatii produselor agricole pe plan international, realizindu-se astfel o trecere de la obiective privind sporirea cantitatii la cele privind ridicarea nivelului calitatii si a ponderei valorii adaugate brute% ii) crearea unui cadru comercial si institutional durabil, fondat pe principiile economiei de piata. *ccentul principal, in acest sens, va fi pus pe implementarea standardelor internationale de calitate, pe eficienta si sortimentul produselor, pe dezvoltarea intregului spectru de servicii necesare sa acopere intregul drum de la producator pina la cumparator% iii) dezvoltarea activitatilor neagricole in spatiul rural, in cadrul strategiilor de dezvoltare rurala si regionala% iv) asigurarea suportului tehnic si financiar din partea donatorilor internationali prin intermediul unor structuri eficiente care vor asigura interactiunea tuturor participantilor la proces.
Strategia pe ter!en lung

-8F. Moldova va mentine in continuare stabilitatea macroeconomica ca baza pentru relansarea agriculturii si reducerea saraciei. $adrul 'uridic normativ nu este prea favorabil dezvoltarii agriculturii, a economiei in ansamblu. Reglementarile e(cesive, inconsecventele diverselor politici si ale implementarii acestora au cauzat e(tinderea economiei tenebre, crearea obstacolelor in calea aparitiei si dezvoltarii noilor intreprinderi, inrautatirea climatului investitional. $onform stipularilor din compartimentul G4ezvoltarea sectorului privat2, cadrul 'uridic normativ va fi substantial imbunatatit, ceea ce va stimula procesele investitionale, dezvoltarea comertului si cresterea economica. -88. )n perspectiva pe termen lung, =uvernul va promova cresterea economica durabila in sectorul agricol prin sporirea competitivitatii si incura'area initiativelor private. =uvernul reconfirma anga'amentul sau de a implementa politici agricole si de a acorda spri'in structurilor agricole in scopul dezvoltarii unei economii rurale de piata viabile. Moldova va promova in urmatorii ani politici agricole liberale, in conformitate cu Memorandumul de intelegere asupra sectorului agricol, semnat cu 7anca Mondiala in decembrie -001. =uvernul considera ca, prin transformarile din domeniile drepturilor de proprietate si ale pietelor, a fost creat fundamentul necesar pentru dezvoltarea agriculturii private. )n perspectiva de termen mediu, eforturile vor fi focalizate spre; (i) consolidarea drepturilor de proprietate funciara% (ii) dezvoltarea pietelor funciare% (iii) acordarea de servicii necesare sustinerii intreprinderilor agricole in perioada de postprivatizare prin crearea statiunilor tehnologice de masini din sectorul privat. -8,. entru realizarea obiectivelor mentionate, =uvernul; (i) va asigura transparenta procesului de fondare a intreprinderilor agricole si determinarea dimensiunilor acestora pe baza principiilor de piata% (ii) va asigura ca tranzactiile funciare sa se desfasoare liber, fara amestec administrativ din partea =uvernului, al autoritatilor locale sau al proprietarilor de terenuri limitrofe% (iii) va mentine capacitatile institutionale si tehnologice ale oficiilor cadastrale, inclusiv prin asigurarea acestora cu

personal si manageri instruiti% (iv) va continua atragerea asistentei din partea donatorilor in prestarea de servicii 'uridice, inclusiv prin promovarea unor campanii informationale privind drepturile proprietarilor funciari, solutionarea litigiilor si a problemelor legate de tranzactiile funciare% (v) va desfasura campanii informationale destinate fermierilor privind modalitatile alternative de arendare a terenurilor, schimburile de terenuri, procedurile aferente acestor tranzactii; tipurile de contracte, termenele si clauzele standard ale contractelor de arenda etc. -,0. $onsolidarea terenurilor va fi efectuata prin dezvoltarea in continuare a pietei funciare agricole. )n urmatorii 10 ani vor fi promovate politici orientate spre crearea si dezvoltarea unor intreprinderi agricole viabile din punct de vedere economic. *cest scop va fi atins prin ameliorarea functionarii pietei funciare si prin promovarea relatiilor de arenda. 4at fiind faptul ca nu e(ista o singura marime optima a unitatilor agricole, dimensiunile adecvate ale acestora depind de intensitatea utilizarii resurselor si de nivelul preturilor de piata la pamint, capital, brate de munca, mi'loace de productie si produse agricole. 4imensiunile mici si medii de productie sint adecvate pentru culturile intensive si valoroase. entru culturile e(tensive, cultivate mecanizat, sint recomandabile unitatile agricole de dimensiuni mari. Este important, in acest sens, ca, la alegerea dimensiunilor si formei 'uridice de organizare ale acestora, producatorii agricoli sa ia in considerare obiectivele, resursele, oportunitatile si alte circumstante specifice pentru fiecare caz. Este recunoscut faptul ca eficienta unitatilor agricole nu depinde numai de dimensiunile acestora. " importanta mult mai mare il au gradul de calificare a persoanelor care asigura functionarea lor, posibilitatile de care dispun si impedimentele cu care se confrunta. -,1. *ccentul va fi pus pe furnizarea, catre proprietarii de terenuri agricole, a informatiilor privind drepturile lor de proprietate, formele alternative de organizare si valorificare in productie a resurselor disponibile, veniturile si formele de anga'are a fortei de munca. )n calitate de optiuni pentru forma 'uridica de organizare sint propuse gospodariile taranesti (de fermieri), societatile pe actiuni, cooperativele agricole de productie, societatile cu raspundere limitata si diferite tipuri ale relatiilor de arenda. $a parti integrante ale politicii generale de creare a unui sector agricol viabil si competitiv vor servi rationamentele de protectie a mediului, de conservare a unor zone de interes stiintific si recreational. -,-. Moldova dispune de resurse limitate pentru subventionarea sectorului agricol. )n acest sens, utilizarea eficienta a resurselor bugetare limitate este esentiala. 4e aceea, este foarte importanta selectarea minutioasa a directiilor de alocare a subventiilor din punctul de vedere al contributiei lor in atingerea cu ma(ima eficienta a obiectivelor =uvernului privind cresterea economica si reducerea saraciei. &n alt criteriu de selectare este incura'area restructurarii activitatilor la etapa de postprivatizare, intr-un mod nepreferential, care nu va distorsiona functionarea pietelor comerciale. -,?. =uvernul, in scopul atenuarii saraciei va acorda spri'in atit gospodariilor taranesti, cit si intreprinderilor agricole comerciale, prin subventionarea acestora. #ubventiile, permise in limitele prevazute de asa-numita 7o(a verde, negociata in procesul de aderare la "M$, pot fi utilizate pentru servicii de e(tensiune, consultanta, mar5eting si promotionale, pentru mentinerea si dezvoltarea infrastructurii, pentru asigurarea securitatii alimentare. -,9. *vindu-se in vedere obiectivele de crestere economica si reducere a saraciei prevazute in #$ER#, elaborarea si implementarea politicilor de subventionare reprezinta un domeniu comple(. )n acest scop va fi utilizata e(perienta mondiala si asistenta tehnica internationala. -,>. roiectul de )nvestitii si #ervicii Rurale are un rol important in ameliorarea situatiei financiare in spatiul rural. #e preconizeaza ca proiectul va fi e(tins pentru o a doua faza. 4upa o evaluare obiectiva a activitatilor curente din cadrul R)# , va fi e(aminata oportunitatea continuarii creditarii pe directii traditionale, dar si cu includerea unor directii noi, cum ar fi; i) diminuarea riscurilor% ii) comertul agricol% iii) irigarea% iv) dezvoltarea infrastructurii. -,6. #istemul fiscal actual este bazat, in special, pe impozitarea indirecta (+B*, accize), care nu reflecta nivelul veniturilor si rentabilitatea intreprinderilor agricole si a gospodariilor de fermier. )n perspectiva pe termen lung, sistemul fiscal va fi inlocuit cu unul mai progresiv, accentuindu-se rolul

impozitelor directe. -,F. #tatele membre ale $#), in special Rusia si &craina, continua sa ramina partenerii comerciali principali ai Moldovei, in pofida diminuarii ponderii acestora in volumul total al e(porturilor si, indeosebi, al importurilor. erspectivele Moldovei in ceea ce priveste patrunderea pe pietele europene necesita o evaluare realista, cu luarea in considerare a doua circumstante; (i) procesul de integrare europeana la etapa actuala si la etapele viitoare% (ii) barierele tehnice ce cresc rapid in calea comertului cu produse alimentare. )nmultirea barierelor este conditionata de amplificarea restrictiilor in domenii precum controalele fitosanitare, protectia mediului si a cerintelor legate de aplicarea asa-numitelor bune practici agricole. )n legatura cu procesele de aderare, piata europeana, din punctul de vedre al furnizorilor e(terni, se imparte in trei zone; i) cele mai mari tari vest-europene (Marea 7ritanie, 3ranta, =ermania), care au introdus noile standarde de calitate si de securitate pentru produsele alimentare. atrunderea pe pietele acestor tari in prezent este foarte dificila% ii) restul tarilor din &E, care aplica cu ritmuri mai lente standardele tehnice. *ctualmente pietele acestor tari sint mai accesibile pentru noii furnizori, dar nu este e(clus ca si ele sa inceapa introducerea rapida a noilor standarde in anii imediat urmatori% iii) tarile in curs de aderare, care, probabil, nu vor aplica noile standarde in viitorul apropiat. )nsa aceste tari ar putea lesne impune standardele respective concurentilor e(terni ca bariere netarifare in calea comertului. -,8. #copul politicii de dezvoltare a comertului consta in acordarea asistentei la reorientarea comple(ului agroindustrial spre noile oportunitati ale pietei. Bor fi valorificate toate caile de comercializare a produselor agricole, atit cele interne, cit si cele e(terne. 3iecare din ele are diferite potentiale de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. =uvernul va continua negocierile bilaterale cu organele oficiale ale partenerilor comerciali straini, responsabile de inspectiile si certificarile sanitare in scopul armonizarii standardelor moldovenesti cu cele de pe principalele piete de desfacere. -,,. E(portul produselor neprelucrate prezinta un potential considerabil atit pentru pietele traditionale, cit si pentru cele noi. E(aminarea tendintelor internationale in domeniul produselor alimentare prelucrate impune o orientare spre mecanismele de acces pe pietele noi. *cest fapt este deosebit de important, deoarece Moldova nu poate conta numai pe pietele traditionale. )nsa accesul pe noi piete depinde preponderent de implementarea sistemului integral de management al calitatii si nu de investitii ma'ore in mar5eting. $rearea retelei de mar5eting al produselor de calitate asigurata implica incheierea de contracte intre intreprinderile de prelucrare si producatorii de materie prima in vederea furnizarii unor volume de produse specificate, folosind mi'loace de productie si tehnologii speciale. *stfel de modele integrate Wproducator:consumatorW vor necesita atragerea si implicarea partenerilor comerciali internationali prin implementarea #trategiei de dezvoltare a sectorului privat. ?00. Ridicarea nivelului de competitivitate a agriculturii pe plan international si reorientarea pietei vor avea consecinte neprevazute pentru multi lucratori agricoli. $ompetenta lor profesionala, precum si virsta nu vor mai corespunde cerintelor intreprinderilor agricole si agroindustriale cu un grad inalt de specializare. )n acelasi timp, rationalizarea procesului de producere agroalimentara va crea noi locuri de munca si noi oportunitati pentru intreprinderile comerciale si de prestare a serviciilor. #e vor impune si initiative legate de necesitatea protectiei celor afectati de procesele de a'ustare, precum si cele legate de protectia mediului. ?01. )n consecinta, strategia de dezvoltare a agriculturii si a mediului rural va include urmatoarele elementele; viii) dezvoltarea sectorului privat, in special al intreprinderilor mici si mi'locii% ii) abordarea regionala a proceselor de dezvoltare% iii) dezvoltarea serviciilor sociale si a infrastructurii% iv) dezvoltarea resurselor umane% v) concentrarea asupra solutionarii altor probleme ce tin de saracie si marginalizare sociala% vi) pastrarea mostenirii culturale in spatiul rural si protectia mediului% vii) protectia sociala, inclusiv asigurarea cu pensii.

Masurile pentru realizarea acestor obiective sint prezentate in sectiunile corespunzatoare ale #$ER#, inclusiv educatia, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, infrastructura si dezvoltarea regionala. #tudiul cu privire la strategia de dezvoltare rurala va fi propus pentru obtinerea asistentei internationale. #trategia de dezvoltare rurala va include diferite elemente care necesita a fi combinate pentru a transforma mediul social si economic din zonele rurale. ?0-. Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare va fi restructurat prin schimbarea rolului acestuia : de la cel e(ecutiv la cel de facilitare si reglementare minima. " atentie deosebita se va acorda fortificarii rolului ministerului in cauza in calitatea acestuia de autoritate publica centrala responsabila de elaborarea politicilor argumentate si monitorizarea implementarii lor. 3unctiile regulatorii vor fi limitate la asigurarea securitatii alimentare, controlului veterinar si fitosanitar prevazut de conventiile internationale. entru ameliorarea standardelor de calitate in agricultura, vor fi incura'ate modele implementate in cadrul sectorului privat. entru elaborarea planului strategic de perspectiva privind restructurarea administratiei publice din sectorul agricol, atit la nivelul autoritatilor centrale, cit si al celor locale, va fi necesara asistenta tehnica din partea donatorilor internationali. ?0?. =uvernul va promova rationalizarea, coordonarea si cooperarea intre diferite proiecte si organizatii ce ofera asistenta in dezvoltarea agriculturii. )n acest conte(t, accentul se va pune pe dezvoltarea structurilor e(istente, si nu pe crearea unor noi organizatii. ?09. )n ceea ce priveste rezervele de stat de cereale, acestea in trecut au avut uneori un rol cu impact negativ asupra pietelor. Menirea principala a rezervelor este de a fi folosite doar in cazuri e(ceptionale. )n acest sens, =uvernul si-a asumat anga'amentele; (i) sa limiteze rezervele ma(ime de stat pina la un nivel echivalent cu consumul de cereale de catre populatie in timp de o luna si 'umatate% (ii) sa mentina cantitatea de griu pastrat in rezerve, pornind de la situatia fiscala din tara% (iii) sa adere la principiile de operare a rezervelor de produse agricole, principii prevazute in #crisoarea cu privire la politica de dezvoltare, adresata 7ancii Mondiale. ?0>. Realizarea unora dintre masurile propuse, inclusiv a celor ce tin de subventionare, necesita asistenta tehnica din partea donatorilor. racticile de implementare a proiectelor internationale trebuie schimbate in vederea asigurarii compatibilitatii acestora cu cele ce tin de asistenta acordata tarilor in proces de aderare la &E.
Actiunile prioritare pentru anii $33'8$334

?06. rogramele adresate populatiei rurale sarace vor fi elaborate in comun cu "/=-urile si institutiile internationale. $adrul general pentru dezvoltarea rurala presupune necesitatea investitiilor si cheltuielilor menite sa inlature discrepantele formate in asigurarea spatiului rural cu infrastructura economica si sociala, cu servicii de ocrotire a sanatatii, de educatie etc. Ba fi acordata o atentie deosebita colaborarii dintre sectorul privat si cel public in activitatile de prestare a serviciilor informationale si de consultanta pentru micii fermieri. Bor fi intensificate activitatile de instruire si pregatire profesionala, finantarea intreprinderilor mici si a microintreprinderilor efectuindu-se prin intermediul "/=-urilor. ?0F. )n perspectiva pe termen mediu, asigurarea populatiei rurale si a diferitelor segmente ale ei cu servicii informationale si de consultanta va constitui o prioritate. " atentie deosebita va fi acordata spri'inului financiar si consolidarii capacitatilor de productie la lansarea activitatii intreprinderilor specializate in fitotehnie, zootehnie, prelucrarea materiei prime agricole si a celei nonagricole. *cest spri'in va fi acordat sub forma de informatii si consultanta privind selectarea celor mai de perspectiva forme organizationale de producere, de management, privind aspectele 'uridice ale activitatii, privind accesul la piete si fezabilitatea tehnica si comerciala a proiectelor. 4e asemenea, va fi acordat spri'in in contactele cu institutiile financiare in scopul obtinerii de resurse financiare necesare dezvoltarii *ceste activitati vor fi delegate organizatiilor locale pe baza contractuala, inclusiv "/=urilor care au competenta si e(perienta necesara in domeniu. *ctiunile vor fi in cone(iune cu initiativele de promovare a spri'inului acordat intreprinderilor mici si mi'locii. ?08. $onsolidarea terenurilor se va produce in baza unui studiu special, efectuat cu asistenta tehnica internationala. )n cadrul acestui studiu vor fi analizate dinamica proceselor de consolidare a terenurilor in anii precedenti, eficienta functionarii pietei funciare, a operatiunilor de vinzare si

arenda, sistemul cadastral si de inregistrare, optiunile organizationale disponibile pentru proprietarii funciari si producatorii agricoli, necesitatile informationale si de consultanta ale acestora privind sporirea veniturilor, posibilitatile de ocupare a fortei de munca si beneficiile sociale care pot fi obtinute gratie resurselor disponibile. #tudiul va cuprinde, de asemenea, un anumit numar de cazuri relevante din e(perienta internationala. )n baza studiului vor fi elaborate recomandari privind actiunile concrete, pe termen mediu si lung, in domeniul consolidarii terenurilor. ?0,. Bor fi create organizatii de fermieri si intreprinzatori agricoli pentru a asigura un acces mai larg la informatii, piete si oportunitati de productie. $rearea si dezvoltarea unor asemenea organizatii prezinta solutii posibile atit pentru problemele consolidarii terenurilor, cit si pentru asocierea in activitatile de procurare a mi'loacelor de productie si comercializare pe piata a productiei agricole. "rganizatiile de acest gen vor asigura scaderea preturilor la procurarea mi'loacelor de productie si reducerea costurilor la efectuarea tranzactiilor. )n acest scop va fi practicata crearea grupurilor de producatori, a asociatiilor si cooperativelor pentru procurarea mi'loacelor de productie, a companiilor de distribuire, care incheie acorduri de procurari angro. ?10. )n intreprinderile comerciale si cele de prelucrare a materiei prime agricole va fi promovata planificarea strategica. Bor fi incura'ate fuziunile si restructurarile necesare pentru crearea unor Gmase critice2 de productie capabile de a concura pe pietele internationale, prin a'ustarea profilului intreprinderilor noi la cerintele pietei. ?11. romovarea e(porturilor va fi efectuata prin "rganizatia de romovare a E(portului din Moldova (" EM), precum si prin cofinantarea directa a intreprinderilor, cind acestea vor investi in e(tinderea prezentei lor pe pietele din regiunile si segmentele prioritare. romovarea investitiilor interne si e(terne in agricultura Moldovei va fi efectuata in baza propunerilor specificate in compartimentul privind dezvoltarea sectorului privat. ?1-. )n scopul realizarii unei dezvoltari durabile a spatiului rural in conformitate cu cerintele &E, se va acorda asistenta tehnica si financiara pentru elaborarea programelor de dezvoltare a comunitatilor rurale (in baza principiului participativ), se va efectua un studiu privind oportunitatile de creare a *gentiei /ationale de 4ezvoltare Rurala si a 3ondului /ational de 4ezvoltare Rurala, se va intensifica acordarea de asistenta si se vor crea motivatii, inclusiv fiscale, pentru dezvoltarea activitatilor neagricole si neeconomice ale populatiei rurale. 4e asemenea, in baza unui studiu, va fi elaborat si implementat mecanismul de transfer al industriilor, comertului si serviciilor spre localitatile rurale, inclusiv prin cooperarea intreprinderilor rurale cu intreprinderile urbane si cu cele din strainatate. ?1?. #tudiile cu privire la restructurarea Ministerului *griculturii si )ndustriei *limentare, politicile de subventionare in agricultura in conte(tul cresterii economice si reducerii saraciei si elaborarea strategiei de dezvoltare rurala vor fi efectuate in modul descris in subcompartimentul G#trategia pe termen lung2. *ceste trei studii, precum si cel privind consolidarea terenurilor vor identifica elementele-cheie ale ameliorarii cadrului general de elaborare a politicii de dezvoltare si de reformare a agriculturii si a transformarilor in zonele rurale.

III Prevederi din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Refor!a in agricultura

&nul din principalele regrese la care s-a a'uns in agricultura este faptul ca agricultura si-a pierdut cu desav.rsire caracterul sau industrial. $rearea sistemului de Gcote2 in agricultura Moldovei a redus semnificativ posibilitatile de dezvoltare a unei industrii agricole intensive bazate pe metode stiintifice moderne. Proble!e e(istente: - productivitatea si calitatea scazuta a productiei% - lipsa sigurantei alimentare% - dificultati in respectarea cerintelor de sanatate animala, si de mediu necesare pentru aderarea la

&niunea Europeana% - infrastructura rurala inadecvata% - fragmentarea e(cesiva a terenurilor agricole, - lipsa resurselor financiare% - lipsa investitiilor in biznesul agricol% - absenta cunostintelor moderne corespunzatoare in domeniul tehnic, managerial si de mar5eting.
Prioritati pe ter!en scurt si !ediu:

- consolidarea pe cai economice a terenurilor agricole, pentru constituirea e(ploatatiilor agricole industriale eficiente% - dezvoltarea infrastructurii rurale% - atragerea investitiilor in sectorul agricol% - cresterea productivitatii si a calitatii in domeniul agricol% - cresterea veniturilor producatorilor agricoli, - sustinerea productiei agricole autohtone% - dezvoltarea durabila a zonei rurale% - subventii indirecte pentru irigatii, desecari% - protectia solului impotriva eroziunii. # # Cadrul legislativ al refor!ei agricole <egislatia nationala in domediu include urmatoarele acte; - <egea privind gospodariile taranesti, /r.1?>?-A)B din 0?.11.-00?% - #trategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (p.na in anul -00>), legea /r.191> din 1,.1-.-001% - <egea restructurarii intreprinderilor agricole in procesul de privatizare, legea /r.?,--A)B din 1? mai 1,,,% - "rientarile strategice de dezvoltare social economica a Republicii Moldova p.na in anul -00>, Iotar.rea =uvernului /r. 110F din 06.11.1,,8% - 4ispozitie cu privire la reforma agrara si dezvoltarea social-economica a satului, /r.>> din 06.0?.1,,F% - <egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, /r.89>-A)) din 0?.01.1,,-% - $u privire la 4epartamentul de #tat pentru reforma *grara, Iotar.rea =uvernului /r.6-9, din 1-.11.1,,1% - $onceptia reformei agrare si a dezvoltarii social-economice a satului, legea /r.>10a din 1,.0-.1,,1.
# $ Constructie institutionala pentru politicile agricole sectoriale

Cadrul legislativ: - $odul fiscal. <egea Republicii Moldova din -6.0F.-001% - $odul vamal al Republicii Moldova. <egea din -0.06.-000% - <egea pentru modificarea si completarea <egii cu privire la tariful vamal din -F.10.-000% - <egea cu privire la reglementarea de stat a activitatii comerciale e(terne din -6.08.-000% - <egea privind barierele tehnice in calea comertului din 10.0?.-000% - <egea privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare din 18.0-.-000% - <egea privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate din -6.0?.1,,, cu completarea si modificarea din -9.06.1,,, si 0F.0F.-000% - <egea cu privire la certificare din -8.10.1,,,% - <egea cu privire la tariful vamal din -0.11.1,,F% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova din 1?.08.1,,F rivind perfectionarea mecanismului de reglementare a comertului e(terior si modificarile din --.01.1,,8, ?0.06.1,,8 si -1.08.-000% - <egea cu privire la v.nzarea marfurilor din 0?.06.1,,9% - <egea privind protectia consumatorului din ->.0>.1,,?% - *cordul de arteneriat si $ooperare intre Republica Moldova si &niunea Europeana% - *corduri bilaterale privind colaborarea comercial-economica (cu -6 tari)% - *corduri de comert liber (cu 11 tari).

Cadrul institutional )nstitutia principala in domeniu este Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare (M*)*). in vederea apropierii agriculturii Republicii Moldova de standardele oliticii *gricole $omune, obiectivul principal al guvernului trebuie sa fie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a M*)*. &n aspect important al constructiei institutionale in Republica Moldova consta in e(istenta si functionarea pietelor agricole. ietele agricole 'oaca un rol important in stimularea dezvoltarii sectorului agricol, oferind agricultorilor posibilitatea de a desface productia. 4ar in Republica Moldova e(ista o discrepanta semnificativa intre posibilitatile de productie si posibilitatile de desfacere a acestei productii. *cest lucru este determinat in parte si de dimensiunile pietei interne, precum si de capacitatea de cumparare 'oasa a populatiei, importurile de productie agricola. Eliminarea riscurilor a'ustarii la standardele europene este posibila prin corelarea eforturilor fermierilor cu institutiile administratiei de stat. in acest conte(t, din partea fermierilor, solutia poate fi gruparea producatorilor in forme asociative stabile. Este necesara crearea in fiecare ramura a agriculturii, a unui cadru institutional pentru reprezentarea intereselor producatorilor din ramura respectiva. entru Republica Moldova este important de a mari volumul e(porturilor pentru diminuarea dependentei de importuri. Este importanta reducerea importurilor de productie agricola similara cu cea produsa in Moldova, acest lucru submin.nd producatorul autohton. &E acorda anumite facilitati tarilor in curs de dezvoltare, cu scopul inlesnirii accesului marfurilor din aceste tari pe piata europeana. #istemul =eneralizat de referinte (#= ) a fost acordat Moldovei in 1,,?Q,9, ultima versiune a acestuia fiind propusa pentru implementare din ianuarie -001 p.na in decembrie -009. rin urmare este necesara crearea institutiilor responsabile de lucrul in cadrul #istemului =eneralizat de referinte oferit de &E. Proble!e e(istente <a inceputul lunii mai -009 printr-o hotar.re a =uvernului a fost schimbata structura si activitatile Ministerului *griculturii. * fost redus p.na la trei numarul departamentelor din minister. +ransformarea data marcheaza trecerea ministerului de la principiul ramural (sectorial) de organizare la cel functional. impreuna cu implementarea principiului functional de organizare au fost scoase in evidenta functiile de control a ministerului, in defavoarea celor de prognoza strategica, monitorizare, etc. $onform e(pertilor sapte din cele douazeci de directii ale Ministerului *griculturii, se vor ocupa de probleme administrative si de control, si doar o singura directie se va ocupa de chestiunile ce tin de politica agrara. rincipalele nea'unsuri ale noii structuri constau in faptul ca unele din elementele sale dubleaza domeniile de activitate ale altor ministere (de e(.; a ministerului finantelor, ministerului ecologiei, etc.). * fost eliminata directia pentru politica agricola dezvoltarea antreprenoriatului si a gospodariilor taranesti, nu este clar cine se va ocupa de monitorizare, prognozare si planificare strategica, in cadrul ministerului.
Prioritati pe ter!en scurt:

- crearea conditiilor pentru procurarea in conditii avanta'oase a materialului semincier, ingrasaminte, pesticide, etc.% - reducerea cheltuielilor de transport prin aprovizionarea cu cantitati mari de combustibil a asociatiilor producatorilor% - cumpararea prin asociere, a echipamentelor agricole moderne% - procesarea productiei agricole in vederea comercializarii in cadrul unor centre unice a asociatiilor respective% - corelarea ofertei de productie agricola a asociatiilor de producatori cu cererea efectiva de pe piata% - imbunatatirea structurii proprietatii agricole prin promovarea stimulentelor economice pentru cresterea e(ploatatiilor agricole% - dezvoltarea infrastructurii din mediul rural% - dezvoltarea unor sisteme de colectare, depozitare si distributie a productiei agricole. - crearea unui sistem national de administrare si control cadastral - crearea unor structuri administrative organizate sub forma de 7irouri sau #ervicii pe produse sau grupe de produse, corespunzatoare organizatiilor comune de piata.

- infiintarea unei structuri institutionale in cadrul Ministerului *griculturii si )ndustriei *limentare necesara coordonarii politicilor de apropiere de *$.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- cresterea capacitatii de e(pertiza, inclusiv economice, a e(pertilor la nivelul central si teritorial de a elabora si implementa politici agricole de piata% - infiintarea unei *gentii pentru olitici *gro-alimentare si 4ezvoltare Rurala% - instruirea personalului. - perfectionarea politicii de creditare in agricultura% - perfectionarea formelor e(istente de organizare a productiei prin promovarea cooperarii si integrarii acestora. - elaborarea si perfectionarea cadrului legislativ in vederea cooperarii in domeniul agrar% - crearea cadrului institutional pentru promovarea e(porturilor productiei agricole moldovenesti in cadrului #= % - informarea agricultorilor in privinta oportunitatilor de e(port pe pietele europene% - dezvoltarea burselor specializate de marfuri, a societatilor de asigurari in agricultura, fonduri de garantare a creditelor rurale, facilitarea intrarii pe piata a noilor operatori autohtoni, e(tinderea pietei serviciilor rurale - formarea infrastructurii fizice si informationale necesare functionarii pietelor% aparitia de noi instrumente financiare care sa opereze in piete% - elaborarea mecanismelor, instrumentelor si institutiilor de interventie pe piete.
# $ # Sectorul viti-vinicol

#ectorul viti-vinicol este considerat strategic pentru economia nationala a Republicii Moldova. in anii 1,80-1,8> Republica Moldova a inregistrat un nivel inalt de dezvoltare a sectorului viti-vinicol. insa, in perioada 1,86--001, s-a inregistrat un regres continuu; s-a diminuat de cca -,0 ori suprafata terenurilor cultivate cu vita de vie si de -,? ori recolta globala de struguri. erioada de revitalizare a sectorului viti-vinicol este considerat anul -00-. <a moment patrimoniul viti-vinicol al tarii constituie circa 198 mii ha plantatii viticole, inclusiv cca ?, mii ha - in gospodariile au(iliare ale populatiei. )n prezent cca ,6,> la suta din suprafata totala de 10,,0 mii ha vii de productie-marfa se afla in sectorul privat. onderea soiurilor tehnice este de 8> la suta, iar restul reprezinta soiuri de struguri pentru masa. 4in suprafata totala a viilor cca ,0,0S sunt ocupate cu soiuri europene specia Bitis vinifera, ,,? S - cu soiuri de specia Bitis labrusca si 0,FS - cu soiuri de portaltoi. *naliza starii biologice a plantatiilor denota faptul ca -6,1 la suta din vii trebuie sa fie defrisate p.na in anul -010, iar >F,?S din vii : p.na in anul -0-0. *stfel, p.na la finele anului -0-0 urmeaza a fi defrisate cca ,0,0 mii ha si tot aceasta suprafata replantata tot vii moderne. *cest obiectiv este stipulat in rogramul de revitalizare si dezvoltare a viticulturii si vinificatiei in anii -00---0-0. Biile noi se infiinteaza numai cu material saditor viticol liber de boli virotice si cancer bacterian. in industria vinicola activeaza 18> agenti economici. in Republica Moldova se cultiva, preponderent, soiuri de origine franceza; albe : $hardonnaH% #auvignon blanc% +raminer% grupa Muscat% Riesling de Rihn% *ligote% rosii : $abernet #auvignon% Merlot% grupa inot% Malbec% =ammaH 3reau. Multe intreprinderi vinicole dispun de capacitati mari de productie si sunt dotate cu utila'e moderne pentru prelucrarea strugurilor, fermentarea mustului, tratarea si imbutelierea vinului si vase din ino(, precum si butoaie din ste'ar pentru maturarea vinului. &nitatile vinicole moldovenesti produc un vast sortiment de productie vinicola, clasificarea careia corespunde cerintelor ")B. )ndustria vinicola a Republicii Moldova produce anual cca ?00 mln. sticle de vin, din care cca 10 la suta se comercializeaza pe piata autohtona. Republica Moldova are un sistem bine organizat de comercializare a productiei vinicole pe pietele de desfacere a peste ?0 de tari, inclusiv pietele &E, #tatelor &nite, $hina, 6aponia, 3ederatia Rusa, &craina, 7elarus, Cazahstan, tarile baltice etc. <a momentul actual pe piata &E se realizeaza >-F S din volumul produs in tara. in acelas timp se intreprind eforturi de a comercializa vinurile moldovenesti pe alte pieti e(terne. in anul -009 e(portul productiei vinicole a constituit -F8 mln. dolari &#*, ponderea caruia in volumul total al e(portului de marfuri este de cca -8 la suta.
Cadrul legislativ:

- <egea viei si vinului nr.l?l-Al)), din - iunie 1,,9 (cu modificarile din 6.0?.1,,6 0,.0F.1,,,,-6.0F.-000,09.0F.-00-,01.01.-00?)% - <egea cu privire la privatizarea intreprinderilor din industria tutunului si industria vinificatiei din 1, octombrie -000% - $odul privind activitatea practica a vinificatorului, Iotarirea =uvernului nr. -- din 10.01.-00-% - rogramul de restabilire si dezvoltare a viticulturii si vinificatiei in anii -00---0-0, Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 1?1? din F octombrie -00-% - Regulamentul de producere a vinurilor si altor produse vinicole cu denumire de origine, Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. F60 din 10 noiembrie 1,,>% - Iotarirea arlamentului Republicii Moldova din -1 martie -00- privind aderarea Republicii Moldova la "rganizatia )nternationala a Biei si Binului% - Regulamentul tehnic privind producerea, testarea, certificarea si comercializarea materialului de inmultire si saditor viticol in Republica Moldova. "rdinul nr.1 din 10ianuarie -00> a 4epartamentului *groindustrial GMoldova-Bin2. Cadrul institutional <a nivel national, organul de stat al administrarii sectorului viti-vinicol este *gentia *groindustriala WMoldova-BinW de pe linga =uvernul Republicii Moldova. <a nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, activitatea de diri'are de catre stat, in limitele stabilite pentru *gentia *groindustriala WMoldova-BinW, este realizata de directiile teritoriale pentru agricultura si alimentare. $oordonarea activitatii economice a sectorului viti-vinicol este efectuata si prin intermediul *sociatiei epinieristilor Biticoli din Republica Moldova, &niunea "enologilor din Republica Moldova, &niunea e(portatorilor de vinuri din Republica Moldova, altor organizatii nonguvernamentale, create pe principii benevole, precum si de agentii economici din sectorul dat. Proble!e e(istente 1. #unt necesare masuri economico-organizatorice si legislative, orientate spre modernizarea intreprinderilor vinicole, in particular din vinificatia primara, stimularea fabricarii productiei vinicole de calitate inalta si competitive pe pietele e(terna si interna. -. <ipsa unei delimitari stricte a zonelor si regiunilor viti-vinicole, precum si a unui organ de coordonare a denumirilor geografice si cele cu origine controlata. ?. )nsuficienta resurselor financiare pentru asigurarea programelor de stat ce tin de incuragarea si promovarea e(portului productiei vinicole, inclusiv si pentru diversificarea pietilor de desfacere. 9. Riscurile ecologice ce tin de lipsa unui program stabil privind valorificarea deseurilor, din ramura vinicola, provenite de la prelucrarea strugurilor si obtinerea vinurilor. >. 4ivinurile moldovenesti se produc in cantitati insuficiente, pe pietele interna si e(terna se inregistreaza un deficit al acestora. 6. Binurile de origine (B4" si B4"$) se produc in cantitati mici, ram.ne problematica ma'orarea preturilor de comercializare a vinurilor moldovenesti, evolutia calitatii acestora este un deziderat al pietii. F. arcelarea e(cesiva a terenurilor agricole face foarte dificila infiintarea plantatiilor viticole in suprafete optime de --> : ->0 ha. 8. $osturile inalte de infiintare a plantatiilor viticole noi (cca 1- mii dolari #&*Qha), precum si politicile investitionale si creditare neatractive fr.neaza replantarea viilor e(istente slab productive. ,. ractic lipsesc plantatiile viticole de productie-marfa cu soiuri de struguri pentru masa fapt ce duce la inregistrarea unui mare deficit al strugurilor pentru masa de origine moldoveneasca pe pietele interna si e(terna. 10. epinieriile viticole autohtone dispun de un potential tehnic insuficiente si in consecinte nu se asigura necesitatile interne in material saditor viticol de categorie biologica G$ertificat2, precum si de soiuri si clone noi performante. 11. Ma'orarea volumelor de fabricare a produselor vinicole necesita in sectorul viti-vinicol un potential uman de o inalta pregatire profesionala.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea actelor legislative si normative si armonizarea lor la cerintele &E privind activitatea de productie, precum si economico-financiara in sectorul viti-vinicol% - elaborarea si aprobarea facilitatilor fiscale si subventionarilor la infiintarea plantatiilor viticole noi% - elaborarea si aprobarea programului de cultivare a soiurilor de struguri de masa% - elaborarea si aprobarea programului de dezvoltare a pepinieritului viticol autohton% - implementarea in practica a programelor de producere a divinului, vinurilor cu denumire de origine, speciale precum si a planului de ameliorare a calitatii vinurilor% - restabilirea si dezvoltarea renumitelor microzone viti-vinicole din Republica Moldova care au traditii seculare si sunt cunoscute in diferite tari% - crearea in or. $hisinau a unui $entru international specializat in domeniul viticulturii si vinificatiei G"rasul Binului2% - formarea 3ondului /ational pentru promovarea vinurilor moldovenesti pe piata mondiala% - elaborarea unui program de perfectionare a specialistilor din ramura viti-vinicola a Republicii Moldova in diferite centre de performanta in conte(tul programului de colaborare Republica Moldova : &niunea Europeana% - consolidarea activitatii )nstitutului /ational pentru Biticultura si Binificatie si a institutiilor de invatam.nt de profil in domeniul pregatirii specialistilor dotati si muncitorilor calificati%
Prioritati pe ter!en !ediu:

-crearea bazei legislative in Republica Moldova in scopul stimularii investitiilor financiare straine si autohtone de lunga durata in dezvoltarea sectorului viti-vinicol% - elaborarea cadastrului viticol al tarii% - revizuirea si ameliorarea sortimentului vitei de vie cultivat in tara% - implementarea programelor turistice aprobate anterior inclusiv G4rumul vinului2% - implementarea la intreprinderile vinicole a sistemelor internationale )#" seria ,000 versiunea -000% - dezvoltarea si promovarea producerii vinurilor de calitate superioara in baza utilizarii soiurilor de struguri autohtone din R. Moldova.
# $ $ Cadastrul agricol

Cadrul legislativ: - <egea RM pentru modificarea si completarea <egii cadastrului bunurilor imobile nr.1>9?-A))) din -> februarie 1,,8% /r.,F-AB din 01.09.-009 - <egea cu privire la arenda in agricultura /r. 1,8-AB din 1>.0>.-00?% - Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1.01.1,,8% - <egea cadastrului bunurilor imobile /r.1>9?-A))) din ->.0-.1,,8 cu modificarile din 0,.06.-000, 01.09.-009% - <egea privind pretul normativ al pam.ntului /r.?0--A))) din 0-.1-.,9% - <egea privind reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare, cadastrul funciar de stat si monitoringul funciar, /r.1-9F-A)) din --.1-.,- (cu modificarile din -8.0,.-000). Cadrul institutional )nstitutiile responsabile pentru gestionarea activitatilor de cadastru national sunt; - *gentia de #tat Relatii 3unciare si $adastru% - "ficiul )nformational $entral W$adastruW% - oficiile cadastrale teritoriale% - Ministerul *griculturii si *limentatiei responsabil de administrarea cadastrului agricol si monitoringul terenurilor agricole. *gentia de #tat Relatii 3unciare si $adastru asigura promovarea unei politici unice in domeniul crearii si tinerii cadastrului, dezvoltarii retelei geodezice pe intreg teritoriul tarii, organizeaza si controleaza activitatea oficiilor cadastrale teritoriale si a altor institutii subordonate, coordoneaza la nivel inter-departamental, activitatile legate de crearea si tinerea cadastrului., e(ercita alte atributii privind tinerea cadastrului, inclusiv anga'amentele internationale ale Republicii Moldova in acest

domeniu, s.a. "ficiul )nformational $entral W$adastruW proiecteaza si dezvolta sistemul informational al cadastrului, acumuleaza, sistematizeaza si pastreaza informatia cadastrala, stabileste schema miscarii flu(ului de informatii cadastrale si modul de prelucrare a acestora, asigura securitatea pastrarii si a transmiterii datelor, administreaza baza de date centrala, tine Registrul de stat al unitatilor administrativ-teritoriale, etc. "ficiul cadastral teritorial elaboreaza si actualizeaza planul cadastral al teritoriului, intocmeste dosarul cadastral al fiecarui bun imobil si alte documente necesare tinerii cadastrului, efectueaza inregistrarea drepturilor asupra bunului imobil, asigura pastrarea in integritate a registrelor cadastrale si arhivarea lor etc. Proble!e e(istente $onform statisticilor oficiale, in Moldova circa 61F mii de persoane si-au dat in arenda cotele de pam.nt ce se aflau in proprietatea lor. 4upa unele estimari circa F0 : 80 procente din totalul cotelor de pam.nt aflate in proprietate au fost date in arenda persoanelor fizice sau 'uridice. roblemele cele mai acute cu care se confrunta in prezent proprietarii de pam.nt sunt; riscurile legate de fraudele in relatiile dintre arendas si arendator, platile mici pentru arenda terenurilor agricole, lipsa mi'loacelor tehnice, financiare si de alta natura necesare pentru prelucrarea individuala a pam.ntului. *ceasta situatie are mai multe cauze. Este binecunoscut faptul ca circa 90S din proprietarii de pam.nt sunt pensionari. 4e cele mai dese ori acestia nu sunt in stare sa-si prelucreze pam.ntul, sau nu dispun de mi'loacele tehnice necesare, din care cauza ei isi dau in arenda loturile asa-numitilor lideri de asociatii taranesti. *ltfel zis, oferta de terenuri este mult mai mare dec.t cererea, ceea ce si determina intr-o anumita masura nivelul platii pentru arenda pam.ntului. e de alta parte plata pentru arenda pam.ntului este determinata de bonitatea, relieful si suprafata terenului in cauza, etc. precum si de nivelul minim al platii pentru arenda prevazut in G<egea cu privire la arenda in agricultura2. &n alt element ce influenteaza preturile arendei terenurilor agricole, este rentabilitatea 'oasa a agriculturii, ce nu permite obtinerea unor venituri mai mari si prin urmare nici efectuarea unor plati mai inalte pentru arenda. " problema importanta in acest domeniu o constituie slaba informare a agricultorilor in ceea ce priveste relatiile de arenda in agricultura. 4in aceasta cauza si se inregistreaza frecventele cazuri de utilizare frauduloasa a terenurilor cu destinatie agricola. /oua lege cu privire la arenda, (/r. 1,8-AB din 1>.0>.-00?) prevede noi norme ale relatiilor dintre arendas, arendator si stat, fiind mai adecvata conditiilor reale de piata si a specificul arendei in agricultura. $onform prevederilor noii legi, pentru plata de arenda se fi(eaza plafonul minim de -S din pretul normativ al terenului arendat iar durata contractului de arenda este stabilita la ma(imum ?0 de ani. <egea data are unele prevederi conforme cu normele europene si anume; este recunoscut dreptul arendasului de a avea prioritate la prelungirea contractului de arenda sau cumpararea terenului arendat.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea sistemul national unificat de inregistrare a bunurilor imobile% - finalizarea procesului de privatizare a terenurilor pentru a se facilita dezvoltarea petei imobiliare% - implementarea noului sistem de evaluare in masa a bunurilor imobile in scopul impozitarii% - crearea cadrului institutional pentru un sistem national de administrare si control cadastral% - elaborarea unei strategii in domeniul cadastrului, concentrata in particular pe imbunatatirea serviciilor si a standardelor de performanta% - crearea unei piete functionale a terenurilor% - crearea unei baze de date electronice a e(ploatatiilor agricole cuprinz.nd toate gospodariile individuale, asociatiile de fermieri, cooperative, etc.% - determinarea suprafetelor din punct de vedere calitativ si cantitativ pe proprietari, categorii si subcategorii de folosinta agricola, ca urmare a punerii in aplicare a <egii cu privire la arenda in agricultura% - contabilizarea informatiei intr-o baza de date unica, cuprinz.nd toate tipurile de proprietati agricole, si furnizarea datelor rezultate din cadastrul agricol persoanelor interesate% - dotarea si instruirea personalului in domeniu.

Prioritati pe ter!en !ediu:

- continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie de evolutia e(ploatatiilor% - finalizarea elaborarii proiectelor de acte normative in domeniul inregistrarii bunurilor imobile in scopul spri'inirii pietei imobiliare% - finalizarea procesului de atribuire in proprietate a terenurilor% - reorganizarea sistemului institutiilor cadastrale si crearea institutiei specializate de cadastru% - crearea sistemului informational al cadastrului si conectarea la el a utilizatorilor% - continuarea activitatilor privind stabilirea unui registru cadastral si imbunatatirea functionarii pietei funciare% - informatizarea publicului larg si instruirea cadrelor din domeniul cadastrului.
# $ & Statistica agricola

Cadrul legislativ: - <egea cu privire la statistica, /r.91--A)) din 18.1-.,0 (cu modificarile din 09.08.1,,-, din --.06.1,,>, si din -8.06.-001)% - <egea cu privire la rogramul de #tat de trecere a Republicii Moldova la sistemul statistic mondial de contabilitate si statistica, /r. F10 din -?.0,.1,,9% - $onceptia de reformare a sistemului statistic national in anii 1,0,, : -00-, <egea /r. ?0> din 19.09.1,,,. Cadrul institutional - 4epartamentul #tatistica si #ociologie% - 4epartamentul +ehnologii )nformationale% - $onsiliul $oordonator pentru #tatistica% - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare. Proble!e e(istente <egislatia Republicii Moldova prevede modalitatea de functionare a sistemului unic de statistica, reglementeaza culegerea, sistematizarea, analiza, publicarea, pastrarea datelor statistice precum si tipurile observarilor statistice si institutiile responsabile. <egislatia prevede de asemenea efectuarea cercetarilor statistice in conformitate cu metodologia internationala din acest domeniu. entru conformarea cu standardele Europene se cere efectuarea unui recensam.nt agricol pentru luarea la evidenta a efectivelor de productie aflate in proprietatea agentilor economici din domeniul dat. Rezultatele obtinute din acest recensam.nt vor prezenta un suport pentru definitivarea politicii agricole nationale in conformitate cu standardele *$. Este necesara organizarea colectarii periodice a datelor din sectorul agrar cu privire la; preturile marfurilor agricole de pe pietele de desfacere (angro si cu amanuntul), imput-uri si productia finita. in acest scop se cere constituirea unei retele de anchetatori statistici la nivel national, ce sa faca parte din Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare. $olectarea informatiei statistice trebuie sa fie efectuata in urmatoarele directii; utilizarea pam.ntului, statistica productiei vegetale, statistica animalelor, industria alimentara, statistica pescuitului, statistica viticulturii, statistica pomiculturii.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea metodologiei si practicii statistice din RM prin introducerea normelor si standardelor E&R"#+*+ in principalele anchete statistice agricole% - organizarea inregistrarii si pasaportizarii efectivelor de animale din intreprinderile agricole, gospodariile taranesti, etc.% - instruirea personalului.

Prioritati pe ter!en !ediu:

- alinierea la metodele si practicile statistice ale &E% - promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului% - organizarea recensam.ntului agricol% - crearea unei retele pentru colectarea datelor referitoare la veniturile si operatiunile comerciale ale e(ploatatiilor agricole - organizarea unui sistem informational de preturi in agricultura.
# $ ' Sectorul sanitar veterinar

Cadrul legislativ: - <egea cu privire la modul de formare si utilizare a mi'loacelor speciale ale institutiilor veterinare de stat din Republica Moldova, din -6.0?.-009% - <egea cu privire la aprobarea /ormei sanitare veterinare privind conditiile sanitare veterinare de organizare si functionare a unitatilor farmaceutice veterinare, /r. 18 din 0>.0-.-009% - <egea despre aprobarea *cordului privind aplicarea normelor, regulilor si cerintelor tehnice, medicale, farmaceutice, sanitare, veterinare si fitosanitare fata de marfurile importate din tarilemembre ale $omunitatii #tatelor )ndependente, /r. 199> din 11.11.-00-% - <egea privind aprobarea statutului veterinar al Republicii Moldova, /r. ?F8 din --.06.1,,?% - <egea cu privire la imbunatatirea asistentei veterinare in sectorul zootehnic, /r.F,9 din --.1-.1,,?. - <egea privind activitatea veterinara, /r. 1>?8-A)) din -?.06.1,,? (cu modificarile din -9.0F.-00?)% Cadrul institutional: - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare% - 4irectia pentru Medicina Beterinara cu )nspectoratul Beterinar de #tat% - $entrul Republican de 4iagnosticare Beterinara% - #erviciul Beterinar de #tat pentru 3rontiera si +ransport% - #tatiile raionale si orasenesti pentru combaterea bolilor animalelor% - <aboratoarele veterinare si laboratoarele de e(pertiza sanitaro-veterinara% - $linicile veterinare de sector. Proble!e e(istente &na din principalele probleme din acest sector consta in caracterul depasit al legislatiei, si dispersarea reglementarilor acestui domeniu in diferite acte normative, documente etc. <egislatia Republicii Moldova in domeniul sanitar veterinar este divizata in acte legislative adoptate oficial de institutiile de stat ale RM, si acte legislative ramase din vremea &R##. *cestea din urma sunt in ma'oritate, ele nefiind oficial ratificate nu au putere 'uridica. e l.nga legislatia veterinara mai sunt si alte documente adoptate de alte institutii, si care se refera la combaterea bolilor, cerintele fata de materiile prime utilizate, productia finita etc. #ituatia data creeaza piedici considerabile agentilor economici c.t si institutiilor de control, prin e(istenta unor diferite documente ce dubleaza sau contrazic prevederile altor documente. <egislatia Moldovei prevede conditiile eleva'ului animalelor, a prelucrarii acestora in produse alimentare, precum si necesitatea protectiei tuturor tipurilor de animale ce se gasesc pe teritoriul tarii. in legea privind activitatea veterinara, se reglementeaza de asemenea organizarea serviciilor veterinare si zootehnice, cerintele fata de acreditarea fermelor si intreprinderilor, certificarea productiei, regulile de comercializare, a e(portului si importului. <egislatia RM prevede de asemenea reguli sanitar-veterinare pentru fermele de pasari, gospodariile piscicole, etc.; cu privire la conditiile de transportarea terestra sau aeriana, cerintele fata de proiectarea si constructia fermelor, instructii privind inspectia veterinara, regulile efectuarii dezinfectiilor, etc. 3ata de comertul (at.t intern c.t si e(tern) cu animale vii, e(ista un sir de reguli, care tin in primul r.nd de starea sanatatii acestora; lipsa oricaror boli si infectii ce ar putea duce la rasp.ndirea bolilor periculoase inclusiv si pentru om. )mportul in Moldova a animalelor sau produselor animaliere, est posibil doar insotite de certificat veterinar ce include date despre sanatatea animalelor, tara de

origine, dovezi despre lipsa anumitor tipuri de boli, etc. )nspectia veterinara vamala preleva un set de probe pentru efectuarea certificarii ulterioare. $ertificatele ce permit importul de animale vii sperma si embrioni sunt emise de catre #erviciul Beterinar de #tat. $entrul de Medicina reventiva elibereaza certificatele licente sanitare si permise de import.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si asigurarea implementarii legislatiei veterinare privind bolile transmisibile, nutritia animalelor, si testarea bolilor la animale% - elaborarea legislatiei despre normele sanitar-veterinare privind prelucrarea deseurilor animaliere cu risc mediu si inalt% - organizarea unui sistem national de identificare si inregistrare a animalelor (pentru trasabilitatea animalelor si a produselor animaliere)% - testarea sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor in c.teva raioane-pilot% - crearea unui sistem de monitorizare a produselor de origine animaliera% - perfectionarea tehnicilor de depistare, diagnosticare si eradicare a bolilor% - instruirea specialistilor din administratia centrala si locala.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- crearea unei institutii de stat pentru probleme de bio-securitate% - implementarea la scara nationala a sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor% - organizarea activitatilor de identificare si inregistrare a animalelor% - supravegherea clinica, anatomopatologica si prin e(amene de laborator a animalelor luate la evidenta% - organizarea achizitiilor de animale performante pentru imbunatatirea fondului genetic% - crearea unei retele de laboratoare locale, dotata cu mi'loace de comunicare, transport si control pentru oferirea serviciilor veterinare% - crearea unei retele de laboratoare specializate in diagnosticul encefalopatiilor spongiforme transmisibile% - crearea centrelor raionale sau regionale de diagnostic veterinar; laboratoare de referinta pentru diagnosticul bolilor transmisibile la animale% - instruirea personalului laboratoarelor% - crearea si dotarea centrelor de prelucrare a deseurilor animaliere cu echipamente pentru procesul de prelucrare a deseurilor% - implementarea unui sistem de masuri de inspectie la frontiera, pentru controalele veterinare ale animalelor vii si produselor animaliere care intra din tari terte% - proiectarea si construirea punctelor de inspectie la frontiera functionale% - instruirea si specializarea personalului din punctele de inspectie la frontiera.
# $ ) Sectorul fitosanitar

Cadrul legislativ - $onventia )nternetionala pentru rotectia lantelor nr. ,-6-A)B din 1? aprilie -000% - <egea cu privire la produsele de uz fitosanitar si fertilizanti, /r. 11, din --.0F.-000% - /ormele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar in obiectele mediului incon'urator, din -1.08.-00?% - *cordul privind aplicarea normelor, regulilor si cerintelor tehnice medicale, farmaceutice, sanitare veterinare si fitosanitare fata de marfurile importate in tarile-membre ale $omunitatii #tatelor )ndependente (11.11.-00-)% - <egea cu privire la carantina fitosanitara, nr. >06-A))) din --.06.1,,>, (cu modificarile din -6.0F.-000)% - Iotarirea =uvernului RM nr. 6,F din 10 octombrie 1,,> G$u privire la constituirea #erviciului de #tat de $arantina 3itosanitara2% - Regulamentul cu privire la importul, comercializarea si utilizarea preparatelor de uz fitosanitar (-,.06.-000). rotectia agriculturii Republicii Moldova impotriva introducerii si rasp.ndirii plantelor si organismelor

daunatoare se bazeaza preponderent pe <egea Republicii Moldova cu privire la carantina fitosanitara (nr. >06-A))) din --.06.1,,>) cu modificarile acesteia (<egea nr. 116>-A)B din -6.0F.-000). *ceasta lege fi(eaza un cadru 'uridic protectionist, iar respectarea articolelor, at.t din partea institutiilor de stat c.t si din partea agentilor economici, asigura protectia adecvata impotriva introducerii din e(terior a daunatorilor. <egislatia Republicii Moldova prevede aplicarea carantinei asupra materialelor si obiectelor care, pot contribui la rasp.ndirea daunatorilor, agentilor patogeni sau buruienilor. #copul carantinei este de a preintimpina introducerea pe teritoriul RM din alte state a organismelor daunatoare. $arantina fitosanitara prevede anumite masuri 'uridice menite sa asigure protectia plantelor, produselor din plante, ambala'ului si a mi'loacelor de transport, impotriva introducerii si diseminarii organismelor daunatoare. rin introducerea regimului de carantina se solutioneaza problemele ce tin de depistarea, localizarea si lichidarea organismelor daunatoare. <egislatia prevede ca masuri profilactice e(ercitarea controlului de stat privind respectarea regulilor si normelor fitosanitare, stabilite la producerea, achizitionarea, transportarea, pastrarea, prelucrarea, comercializarea si folosirea plantelor si produselor din plante, controlul de carantina fitosanitara si e(pertiza de laborator a productiei si materialelor importate si e(portate supuse carantinei, investigarea de control a terenurilor agricole si altor terenuri, spatiilor de pastrare si prelucrare a productiei, precum si efectuarea dezinfectarii productiei supuse carantinei fitosanitare. Cadrul institutional )nstitutia responsabila pentru controlul fitosanitar este #erviciul de #tat de $arantina 3itosanitara (##$3). *cesta este subordonat =uvernului si include in componenta sa )nspectoratul rincipal de #tat pentru $arantina 3itosanitara, si respectiv structuri teritoriale si de nivel republican subordonate, precum sunt <aboratorul central stiintifico-diagnostic de carantina, identificare si e(pertize de arbitra' si intreprinderea centrala de producere pentru dezinfectarea productiei, obiectelor si materialelor supuse carantinei. ##$3 elaboreaza si aproba regulamentele, instructiunile si nomenclatorul organismelor daunatoare% elaboreaza indicatii metodice de depistare si combatere a acestor organisme, organizeaza si e(ercita aplicarea practica a masurilor de combatere, elibereaza certificate fitosanitare si permise de carantina pentru importul de seminte, material saditor, alte materiale si obiecte supuse carantinei. in cazul depistarii organismelor daunatoare, propunerea ##$3, =uvernul sau autoritatile administratiei publice locale, iau decizii privind instituirea zonelor de carantina. 4in momentul instituirii, zona de carantina intra in regimul special de actiuni urgente indreptate spre localizarea si lichidarea acestor organisme. Masurile intreprinse in zonele de carantina sunt; limitarile de intrare si iesire a mi'loacelor de transport, interzicerea intrarii si iesirii productiei supuse carantinei, efectuarea lucrarilor de dezinfectie etc. in asemenea cazuri este de asemenea interzis importul si tranzitul prin teritoriul republicii a semintelor, plantelor sau produselor din plante, afectate de organisme daunatoare indicate in nomenclatorul respectiv, masinilor agricole etc. Proble!ele e(istente )n linii generale metodele si mecanismele de reglementare fitosanitara din Republica Moldova sunt asemanatoare cu cele aplicate in &E, insa e(ista si multe diferente. Reglementarile fitosanitare ale &niunii Europene vizavi de masurile fitosanitare cu caracter profilactic, care anticipeaza situatiile de criza, sunt mult mai detaliate. 4in aceste considerente, este necesara revizuirea cadrului 'uridic, in vederea detalierii acestora in actele normative. in consecinta, la cerinta &E urmeaza a fi modernizata capacitatea tehnica si logistica a ##$3, instruirea personalului implicat in activitatile de carantina fitosanitara, precum si a agentiilor economici ce activeaza in acest domeniu. #trategia data are mai multe deficiente, at.t din punct de vedere al securitatii biologice a republicii c.t si din punct de vedere al costurilor% or este mul mai costisitor de desfasurat actiuni de decontaminare si respectare a regimului de carantina dec.t de anticipat crizele prin monitorizarea situatiei din acest domeniu. 4in aceste considerente este necesara revizuirea cadrului legislativ, in vederea implementarii actiunilor de respectare a puritatii zonelor agricole prin depistarea anticipata a daunatorilor din aceste zone. +recerea la un astfel de regim profilactic necesita modernizarea capacitatilor tehnice si logistice ale ##$3, instruirea personalului implicat in activitatile profilactice, precum si a agentilor economici ce activeaza in acest domeniu. &n alt domeniu important din sectorul fitosanitar tine de produsele folosite la protectia plantelor. in Republica Moldova se observa o scadere a folosirii substantelor chimice pentru protectia plantelor.

#ituatia data se datoreaza in principal lipsei mi'loacelor financiare, precum si calitatii 'oase a substantelor ce sunt importate in tara noastra. &n alt aspect al acestei probleme tine de utilizarea substantelor neadecvate in protectia plantelor. *cest lucru pune in pericol securitatea biologica a Republicii Moldova, din care cauza este absolut necesara implementarea unor masuri stricte de gestionare si control a substantelor chimice importate. 4in punct de vedere legislativ se cere adoptarea unui cod de cerinte fata de importatorii si producatorii de substante chimice e protectie a plantelor, care sa prevada; componenta acestora, conditiile de pastrare, ambalarea si etichetarea corespunzatoare, conditiile de transportare, combaterea productiei chimice falsificate, etc. " problema acuta pentru agricultura Republicii Moldova consta in reglementarea reziduurilor de pesticide. <egislatia Republicii Moldova nu prevede o lista a preparatelor interzise pentru utilizare in agricultura. <ipsesc de asemenea si prevederile ce tin de controlul productiei agricole in privinta prezentei substantelor interzise. 4upa cum a fost mentionat mai sus e(ista pericolul folosirii in agricultura a unor substante necorespunzatoare pentru tratamentul plantelor. *cest lucru trebuie prevenit prin implementarea masurilor de rigoare, si anume; elaborarea cadrului legislativ privind reziduurile de pesticide in mediul natural (apa, sol), in productia agricola, precum si in productia finita. in acest conte(t se cere organizarea institutiilor responsabile de controlul si combaterea reziduurilor de pesticide, organizarea laboratoarelor dotate respectiv, si instruirea personalului pentru desfasurarea activitatilor de control asupra reziduurilor to(ice, impunerea obligativitatii efectuarii controlului to(icologic al productiei agricole. &n alt aspect problematic in acest domeniu este legat de reducerea drastica a diversitatii de culturi, fapt ce limiteaza posibilitatile de rotatie a culturilor, cu consecinte asupra atacului de boli si daunatori, imburuienarii si fertilitatii solului, si afecteaza rentabilitatea si stabilitatea economica a intreprinderilor agricole. #e cere aplicarea unor politici indreptate spre diversificarea culturilor, pun.nd la dispozitia fermierilor tehnologii si sam.nta din genotipuri mai performante, care sa sporeasca atractivitatea culturilor negli'ate in prezent.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea legislatiei in vederea apropierii de normele europene privind controlul fitosanitar si controlul reziduurilor de pesticide% - perfectionarea si implementarea cadrului legislativ cu privire la reglementarea circulatiei pe piata a plantelor si produselor din plante% - implementarea practicilor profilactice in pastrarea puritatii fitosanitare in Republica Moldova% - organizarea procesului de instruire a inspectorilor fitosanitari vamali si teritoriali% - stabilirea legaturilor de cooperare stiintifica cu specialistii din domeniu ai tarilor europene.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- dotarea tehnica si financiara a ##$3 in vederea modernizarii tehnice a acestui serviciu% - crearea laboratoarelor pentru determinarea reziduurilor de pesticide% - optimizarea numarului inspectoratelor de carantina fitosanitara la punctele vamale - perfectionarea metodelor si echipamentelor de diagnostic% - dotarea laboratoarelor de inspectie fitosanitara a marfurilor, cu echipamente corespunzatoare cerintelor &niunii Europene% - instruirea personalului laboratoarelor fitosanitare in metodele de diagnostic practicate in &E% - e(tinderea retelei de laboratoare% - dotarea laboratoarelor de control al calitatii pesticidelor, laboratoarelor de prognoza si avertizare.
# $ 4 Sectorul se!inte si !aterial saditor

Cadrul legislativ <egislatia Republicii Moldova fi(eaza normele generale economice si cele organizationale a producerii, comercializarii si folosirii semintelor si materialului saditor. #unt reglementate si relatiile 'uridice dintre institutiile statale, producatorii si consumatorii de seminte. <egislatia de reglementare a pietei semintelor si materialului saditor este slab dezvoltata, deoarece nu cuprinde toate

subramurile acestui sector. E(ceptie fac doar subramurile vitei de vie si a nucului, unde e(ista legi speciale. 4omeniul semintelor si materialului saditor este reglementat de urmatoarele legi; - <egea despre seminte (nr. 1-F8-)) din -8.1-.1,,,)% - <egea privind protectia soiurilor de plante (nr. ,1> din 11.0F.1,,6)% - <egea cu privire la carantina fitosanitara (nr. >0>-A))) din --.06.1,,>)% - <egea viei si vinului (nr. 1?1-A))) din -.06.1,,9)% - <egea nucului (nr. 6>8-A)B din -, octombrie 1,,,). Cadrul institutional #arcinile statului in domeniul dat constau in elaborarea programelor de dezvoltare si a normelor tehnice, acordarea licentelor, gestionarea rezervelor de seminte, controlul semincer, etc. in conformitate cu legislatia din domeniu, principalele institutii responsabile de reglementarea, controlul si certificarea calitatii semintelor, promovarea politicii din sectorul semincier sunt; - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare% - $onsiliul /ational al Republicii Moldova pentru #oiurile de lante% - $omisia de #tat pentru incercarea #oiurilor de lante% - )nspectoratul de #tat pentru #eminte%

Proble!e e(istente )n Republica Moldova e(ista un potential destul de inalt de productie si reproductie a semintelor si materialului saditor. E(ista de asemenea si capacitati suficiente de asigurare a producatorilor agricoli, cu cele mai solicitate soiuri de plante. in conformitate cu legislatia in vigoare, pe teritoriul Republicii Moldova sunt destinate producerii, comercializarii si intrebuintarii semintele de superelita, semintele de elita si cele certificate. Materialul semincier ce nu corespunde cerintelor de calitate ale standardelor in vigoare face parte din categoria semintelor neconditionate. 4in lipsa mi'loacelor financiare insa, agentii economici din agricultura nu-si permit cheltuieli suplimentare pentru procurarea semintelor calitative. *cest lucru a dat nastere unei caracteristici specifice a agriculturii moldovenesti din ultimii ani, ce consta in folosirea preponderenta a materialului semincier neconditionat, fapt ce influenteaza intr-o mare masura nivelul scazut al productiei agricole. si mai critica este situatia plantatiilor multianuale. " alta problema consta in sistemul de clasificare a semintelor si materialului saditor practicat in Republica Moldova, care este diferit de cel aprobat in &niunea Europeana.
Prioritati pe ter!en scurt:

- intarirea capacitatii institutionale si administrative in domeniul controlului calitatii semintelor si materialului saditor% - dezvoltarea cadrului institutional responsabil de inspectia procesului de productie prelucrare, conditionare a materialului semincier% - dezvoltarea cadrului institutional de inspectie a proceselor de v.nzare cumparare a semintelor%
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea cadrului legislativ ce tine de clasificarea semintelor si materialului saditor, pentru apropierea de standardele europene%
# $ 9 Aiote.nologii si organis!e genetic !odificate

Cadrul legislativ

- /ormele #anitare privind etichetarea nutritionala, etichetarea produselor alimentare cu destinatie dietetica speciala, etichetarea produselor genetic modificate sau provenite din organisme genetic modificate, Iotar.rea /r. 01-09 din ?1.0>.-009% - Regulamentul privind autorizarea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic, legea /r.11>? din ->.0,.-00?% - <egea cu privire la instituirea $onsiliului pentru coordonarea activitatii de realizare a $onceptiei nationale a agriculturii ecologice, fabricarii si comercializarii produselor alimentare ecologice si genetic nemodificate, /r. 6,F din 1-.06.-00?% - $onceptia nationala a agriculturii ecologice, fabricarii si comercializarii produselor alimentare ecologice si genetic nemodificate, legea /r. 86? din -1.08.-000. Cadrul institutional: - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare% - Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale% - $entrul de Resurse =enetice Begetale din Moldova% Proble!e e(istente )n Republica Moldova cercetarile in domeniul biotehnologiei si ingineriei genetice sunt intr-o faza incipienta de dezvoltare. #unt elaborate metodologii planuri privind utilizarea unor procedee biotehnologice in agricultura. #e constata o tendinta de trecere treptata de la aplicarea chimicalelor in protectia plantelor la folosirea preparatelor si procedeelor biologice, a metodelor de crioconservare a gametilor animalelor de prasila s.a. E(ista c.teva institutii detinatoare de colectii genetice ale Republicii Moldova. 4intre acestea sunt; )nstitutul de $ercetari stiintifice pentru orumb si #org al *sociatiei W orumbeniW dispune de o colectie de 10,1 specii, 1 8?0 linii (autopolenizatoare) si 10?? surse genetice de porumb. )nstitutul de $ercetari stiintifice pentru $ulturile de $.mp al *sociatiei 1#electiaW detine cca 6>000 soiuri si forme de gr.u, mazare, soia, 1-? hibrizi de floarea-soarelui si 1?00 hibrizi de sfecla de zahar etc. )nstitutul de $ercetari stiintifice, #electie si +ehnologii pentru omicultura 1$odru2 dispune de material genetic de nuc, cais si gutui, soiuri de mar, piersic, prun etc. )nstitutul /ational al Biei si Binului pastreaza banca genetica, constituita din -800 soiuri si forme de struguri din intreaga lume. )nstitutul de Microbiologie al *cademiei de stiinte intretine o colectie de microorganisme, care cuprinde cca >00 tulpini de alge, bacterii, fungi, dro'dii, actinomicete si microalge. " importanta deosebita in acest domeniu au activitatile de asigurare a responsabilitatii si transparentei in utilizarea organismelor modificate genetic ("M=). Este necesara elaborarea legislatiei privind asigurarea securitatii biologice a tarii vis-a-vis de "M=, aplicarea si transferul de organisme transgenice conform cerintelor $onventiei cu privire la 4iversitatea 7iologica si ale protocoalelor respective. +rebuie semnat protocolul acestei $onventii, care prevede reglementarea importului si a e(portului de organisme obtinute pe cale transgenica.
Prioritati pe ter!en scurt:

- informarea agentilor economici din agricultura despre avanta'ele utilizarii materialului semincier de calitate inalta% - accesibilitatea materialului semincier performant pentru agricultori; subventionarea din partea statului a productiei de material semincier pentru reducerea pretului final al acestuia% - subventii directe la pretul semintelor certificate% - implementarea unui sistem performant de control de calitate si fitosanitar a importurilor si e(porturilor de seminte si material saditor% - recalificarea si perfectionarea personalului institutiilor de control in domeniul semincier% - introducerea inspectiei oficiale in c.mp, inspectiei la toate etapele procesarii, sigilarea si etichetarea materialului semincier, prelevarea probelor si e(aminarea oficiala.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- intarirea capacitatii administrative prin autofinantare si conlucrare cu sistemele asociative ale agentilor economici din domeniul respectiv% - implementarea practica a prevederilor legislatiei adaptate la standardele *$%

- crearea unei retele nationale de informatizare in sectorul dat% - perfectionarea legislatiei ce tine de clasificarea semintelor si materialului saditor in vederea apropierii de standardele impuse de *$% - crearea unei retele administrative nationale pentru controlul calitatii semintelor si materialului saditor% - *doptarea legislatiei conforme cu normele europene privind forma, marimea, culoarea si informatiile etichetelor oficiale% - perfectionarea practicilor de aplicare a reglementarilor europene si monitorizarea permanenta a legislatiei si practicii europene in acest domeniu% - elaborarea regulamentului pentru testarea si inregistrarea semintelor de plante agricole, conform prevederilor din schemele "$4E si a regulilor $E% - organizarea testelor in parcele de post-control.
# $ 0 Pro!ovarea de*voltarii sectorului agricol si a *onelor rurale

4ezvoltarea rurala constituie cel de-al doilea pilon al oliticii *gricole $omune a &E, pentru care sunt prevazute sume destul de importante din buget. /ecesitatea implementarii politicilor de dezvoltare rurala a reiesit din doua considerente. in primul r.nd trebuie mentionata ponderea e(trem de mare a suprafetelor agricole; 80S din totalul suprafetei &E. in al doilea r.nd este necesitatea realizarii obiectivului de coeziune economica si sociala al &E, realizarea caruia este imposibila fara sustinerea dezvoltarii zonelor rurale. Regulamentul $onsiliului nr.1->FQ1F mai 1,,,, prevede urmatoarele obiective pentru politica de dezvoltare rurala; - *meliorarea e(ploatatiilor agricole% - =arantarea sigurantei si calitatii produselor agricole - *sigurarea unor venituri stabile si echitabile pentru populatia din domeniul agrar% - rotectia mediului ambiant% - 4ezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, - $ombaterea fenomenului de depopulare a zonelor agricole si a intari economia si mediul social al zonelor rurale - imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale. 4in aceste obiective unele sunt valabile si pentru Republica Moldova. Este vorba in special de necesitatea asigurarii sigurantei produselor alimentare, imbunatatirea conditiilor de practicare a biznesului agricol, imbunatatirea conditiilor de trai a populatiei de la sate, asigurarea unor venituri decente populatiei din acest domeniu. rincipiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala sunt; - principiul multifunctionalitatii agriculturii (agricultura nu este privita doar ca un furnizor de materie prima agricola)% - principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in sensul diversificarii activitatilor, crearii de surse suplimentare de venit si ocupare, si pastrarii patrimoniului rural% - principiul fle(ibilitatii financiare in spri'inirea dezvoltarii rurale, in sensul descentralizarii deciziilor, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali% - principiul transparentei in elaborarea programelor de dezvoltare rurala , bazat pe simplificarea legislatiei. Cadrul legislativ: - #trategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (p.na in anul -00>), legea /r.191> din 1,.1-.-001% - "rientarile strategice de dezvoltare social economica a Republicii Moldova p.na in anul -00>, Iotar.rea =uvernului /r. 110F din 06.11.1,,8% - 4ispozitie cu privire la reforma agrara si dezvoltarea social-economica a statului, /r.>> din 06.0?.1,,F% - $onceptia reformei agrare si a dezvoltarii social-economice a satului, legea /r.>10a din 1,.0-.1,,1. Cadrul institutional: - =uvernul Republicii Moldova% - Ministerul *griculturii si )ndustriei *limentare%

- Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale% - Ministerul +ransporturilor si $omunicatiilor% Proble!e e(istente Este evident ca realizarea unor obiective similare cu cele pe care si le propune &E, nu sunt pe masura posibilitatilor Republicii Moldova datorita costurilor inalte necesare. in Republica Moldova situatia satului este intr-o stare deplorabila, activitatile economice in spatiul rural sunt subdezvoltate, etc. )nfrastructura rurala este foarte redusa si prezinta mari discrepante de la un sat la altul. in ma'oritatea satelor se observa urmatoarele caracteristici; - lipsa drumurilor locale sau gradul inalt de degradare a acestora. *bsenta drumurilor calitateve impiedica accesul direct la reteaua rutiera, la e(ploatatiile agricole, pietele agroalimentare, ingreuneaza libera circulatie a persoanelor% - acoperirea slaba a retelelor centralizate de alimentare cu apa potabila% - lipsa retelelor de canalizare si a sistemelor de purificare a apelor% *ctivitatile economice in mediul rural sunt sub-dezvoltate. E(ista putine intreprinderi in mediul rural care se ocupa de activitati ce nu tin de agricultura. rincipalele domenii de activitate ale acestora sunt comertul cu amanuntul, productia artizanala (prelucrarea lemnului, tesutul, olaritul) etc. *lte activitati partial legate de agricultura sunt; apicultura, piscicultura, pastoritul, etc. *ceste activitati insa nu sunt desfasurate la scara larga av.nd mai mult un caracter de subzistenta. )mpulsionarea activitatii economice la sate va avea drept rezultat cresterea puterii economice si sociale a satelor, dezvoltarea institutionala si a comportamentului participativ al populatiei rurale. $a efecte paralele ale acestor activitati vor fi si dezvoltarea infrastructurii rurale, dezvoltarea programelor de finantare rurala, dezvoltarea pietelor agroalimentare, etc.
Prioritati pe ter!en scurt:

- adoptarea legislatiei cu privire la dezvoltarea rurala% - crearea sistemului de coordonare si administrare a dezvoltarii rurale, la nivel national si local% - identificarea regiunilor strategice de dezvoltare si spri'in, cuprinz.nd c.teva unitati administrativteritoriale e(istente (cu e(ceptia or. $hisinau)% - pregatirea si instruirea personalului din administratia publica (in domeniul tehnic si de analiza economica, monitorizare si evaluare pentru personalul de la nivelul administratiei locale)% - continuarea procesului de consolidare a terenurilor prin mi'loace economice% - crearea unei retele de informare si consultanta pentru facilitarea accesului fermierilor la informatii, piete, mi'loace si oportunitati de producere% - instruirea fermierilor in privinta planificarii strategice si comerciale la intreprinderile agricole% - diversificarea economiei rurale% - incheierea de acorduri cu organizatii internationale pentru oferirea de spri'in institutional fermierilor; asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala% - oferirea de granturi, si credite rurale pentru activitati legate de imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agro-turismul si industriile rurale% furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive, etc.% - organizarea de cursuri pentru fermieri pentru informarea cu privire la activitati alternative de afaceri in mediul rural; cresterea ciupercilor, a strutilor, etc.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- armonizarea legislatiei e(istente in domeniu cu cea din &E% - implementarea programelor pentru constructia drumurilor locale noi si modernizarea drumurilor e(istente% - reabilitarea si constructia sistemelor de aprovizionare centralizata cu apa potabila% - constructia sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apei% - constituirea grupurilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si piscicole% - organizarea stagiilor de pregatire pentru e(perti, in colaborare "/= de consultanta agricola pentru promovarea agriculturii ecologice% - constituirea, organizarea si sustinerea fermelor specializate in agricultura ecologica% - imbunatatirea calitatii productiei agricole si a produselor alimentare%

# $ 5 Sectorul piscicol

Cadrul legislativ: - <egea cu privire la lanul de actiuni comple(e in vederea eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice, resurselor minerale si a fiondului forestier, legea /r. ,,1, din 1-.08.-00?% - $onceptia politicii nationale in domeniul resurselor de apa, legea /r. ?-> din 18.0F.-00?% - rivind cuantumul platii pentru persoanele 'uridice si fizice care practica pescuitul in bazinele piscicole naturale, din -F.1-.-00- (cu ultimele modificari din 0>.0?.-00?)% - Regulament cu privire la eliberarea autorizatiilor de pescuit, din 16.11.1,,,% - rivind pescuitul sportiv si de amatori, dob.ndirea altor organisme acvatice in bazinele din Republica Moldova, din 1F.0F.1,,F% - Regulament cu privire la eliberarea autorizatiilor de pescuit, /r.> din -F.0?.1,,6. - Regulamentul cu privire la protectia resurselor piscicole, <egea regnului animal /r.9?,-A))) din -F.09.,> (*ne(a -)% - <egea regnului animal /r.9?,-A))) din -F.09.,>% - $odul apelor al Republicii Moldova, legea /r. 1>?- din --.06.1,,?. Cadrul institutional: - #erviciul iscicol al )nspectoratului Ecologic de #tat - Ministerul Ecologiei% - $onsiliul ihtiologic. Proble!e e(istente )n Republica Moldova piscicultura este o activitate subdezvoltata, cu un caracter neindustrial. 4in considerente economice dar si din cauza poluarii si a activitatii umane, industria piscicola a degradat in ultimul deceniu, scaz.nd considerabil volumul productiei. roductivitatea pestelui in bazinele acvatice pe parcursul anilor s-a micsorat simtitor. +otodata, datorita dimensiunilor bazinelor piscicole, posibilitatile de productie piscicola a acestora sunt reduse, baz.ndu-se in mare parte pe productivitatea naturala a acestora. #uprafata totala a bazinelor acvatice a Republicii Moldova este de peste 1 mln m? (ceea ce reprezinta circa -,8S din suprafata totala a tarii). rincipalele bazine piscicole din Republica Moldova sunt; lacul de bara' 4ubasari, r.ul /istru, lacul de bara' $ostesti-#t.nca, lacul $uciurgan, lacul Manta. in ecosistemele acvatice vietuiesc 89 specii si subspecii de pesti, dintre care F9 in /istru si >? specii in rut. Este necesara adoptarea legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, pentru crearea cadrului legislativ de baza pentru restructurarea sectorului pisciculturii si promovarea unor actiuni de constructie institutionala, in acest sector. 4upa adoptarea legii privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, trebuie de organizata institutia responsabila de administrarea fondului piscicol care sa aiba ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public si privat al statului. *ceasta va fi in subordinea Ministerului *griculturii si a )ndustriei *limentare si va administra fondul piscicol si piscicultura din Republica Moldova. *tributiile principale ale institutiei date trebuie sa cuprinda; stimularea dezvoltarii sectorului piscicol, deschiderea de ferme piscicole, incheierea de contracte pentru obtinerea autorizatiilor de pescuit, desfasurarea popularilor cu specii valoroase de pesti, etc. +rebuie elaborata legislatia privind organizarea unui institutii responsabile de pescuit si inspectii in piscicultura. *ceasta institutie trebuie sa aiba reprezentante la nivel central c.t si teritorial. in atributiile acestei organizatii trebuie sa intre inspectia pescuitului in lacuri, iazuri si r.uri, precum si activitatile de acvacultura. +rebuie de asemenea stabilit cadrul legislativ privind modalitatile de prevenire si combatere a pescuitului ilegal. " importanta deosebita in dezvoltarea sectorului dat trebuie sa o aiba pietele de peste. 4in acest considerent este necesar elaborarea cadrului legislativ ce ar prevedea modul de organizare si functionare a acestora. <egislatia data trebuie sa specifice si rolul producatorilor, si a organizatiilor de producatori in organizarea pietelor de peste si dimensionarea productiei lor in dependenta de cererea e(istenta. &n accent deosebit trebuie pus pe stimularea activitatilor ce tin de prelucrarea

productiei piscicole in productie finita, orientata spre satisfacerea necesitatilor pietei interne precum si pentru e(port.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si adoptarea legislatiei privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura% - elaborarea regulamentului de organizare si functionare si crearea organizatiei pentru administrarea fondului piscicol% - elaborarea legislatiei privind organizarea si functionarea institutiei responsabile de pescuit si inspectii in piscicultura - stimularea prin mi'loace economice a deschiderii de noi intreprinderi piscicole% - desfasurarea activitatilor de populare cu specii valoroase de pesti% - organizarea cursurilor pentru instruirea antreprenorilor din mediul rural in domeniul managementului si mar5etingului in piscicultura.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- oferirea creditelor preferentiale intreprinderilor piscicole pentru procurarea echipamentului necesar (instalatii frigorifice, mi'loace de transport, etc.) - elaborarea politicii nationale de dezvoltare a sectorului pisciculturii% - dezvoltarea sistemului de inspectie, supraveghere si control al respectarii reglementarilor privind piscicultura% - elaborarea cadrului legislativ in privinta organizarii si functionarii pietei de peste la nivel national% - implementarea standardelor de igiena, calitate si a normelor de comercializare a pestelui% monitorizarea preturilor de v.nzare% - dotarea cu echipamente moderne a institutiilor responsabile de inspectia piscicola si controlul calitatii.
# $ #3 Sectorul forestier

Cadrul legislativ: - <egea cu privire la lanul de actiuni comple(e in vederea eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice, resurselor minerale si a fondului forestier, legea /r. ,,1, din 1-.08.-00?% - rogramul de stat de regenerare si impadurire a terenului fondului forestier pe anii -00?--0-0, legea nr. F?F din 1F.06.-00?% - <egea cu privire la implementarea #trategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national, legea /r.F?, din 1F.06.-00?% - rogramul de stat de regenerare si impadurire a terenurilor fondului forestier pe anii -00?--0-0, Iotar.rea =uvernului Republicii Moldova, /r.F?F din 1F.06.-00?% - #trategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, Iotar.rea parlamentului Republicii Moldova, nr.?>0-AB din 1-.0F.-001% - <egea cu privire la evidenta de stat a sectorului forestier, legea /r. 100F din ?0.10.1,,F% - Iotar.rea despre aprobarea regulamentului provizoriu cu privire la arenda terenurilor de v.natoare pentru necesitatile gospodariei cinegetice in Republica Moldova si listei terenurilor de v.natoare atribuite intreprinderilor silvice de stat ale asociatiei de stat pentru silvicultura WMoldsilvaW, /r. F6, din1?.08.1,,F% - $odul silvic, legea /r. 88F din -1.06.,6% - Iotar.rea privind aprobarea regulamentului asociatiei de stat pentru silvicultura WMoldsilvaW, /r. 18? din 1>.0?.1,,>. Cadrul institutional - *gentia de stat pentru silvicultura WMoldsilvaW - =uvernul Republicii Moldova% - *utoritatile ublice <ocale

Proble!e e(istente Republica Moldova nu dispune de resurse forestiere importante pentru industria de prelucrare a lemnului si o mare parte de materie prima industriala se importa. adurile Republicii Moldova au, in e(clusivitate, functii de protectie a mediului incon'urator (clasa )) si se impart in urmatoarele categorii functionale; paduri de protectie a apelor, a terenurilor si solului contra factorilor climatici si industriali daunatori% paduri cu functii de recreatie% paduri de interes stiintific si de conservare a genofondului semnificativ. #uprafata totala a 3ondului 3orestier /ational (33/) reprezinta ?,9,9 mii ha, inclusiv ?->,9 mii ha terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. impadurirea teritoriului Republicii Moldova constituie doar ,,6S. =radul de impadurire a teritoriului tarii este diferit de la o zona la alta; la nord - F,-S% centru -1?,>S% sud - 6,FS. adurile fondului forestier sunt gestionate de organele silvice de stat (in proportie de 8FS), de organele autoadministrarii publice locale si de unitati agricole (1?S). B.rsta padurilor este de 90 de ani, consistenta - 0,F? si clasa de productie - -,?. in prezent padurile au o productivitate medie. Bolumul total de masa lemnoasa a fondului forestier constituie ?>,19mln. m? (8,1 m?Qlocuitor). $ele mai productive sunt arboreturile de plop (?10 m?QhaQan)% mai putin productive - de salc.m (1?- m?QhaQan). 4in flora spontana a Republicii Moldova intens se folosesc -F-?0 specii de plante lemnoase (surse de lemn,). Ma'oritatea lemnului colectat provine din lucrari de ingri'ire - conducere a arboreturilor, taieri de regenerare, conservare si reconstructie ecologica. in ultimii ani volumul masei lemnoase colectate anual in padurile Republicii Moldova este de circa 0,?F mln m?, din care 8FS revine lemnului de foc pentru populatie. &n pericol deosebit pentru integritatea fondului forestier ar republicii il prezinta taierile ilicite a padurilor. entru a asigura administrarea eficienta a fondului forestier si pentru evitarea distrugerii fondului forestier este necesara elaborarea si implementarea legislatiei cu privire la pastrarea si dezvoltarea padurilor, cu privire la organizarea si functionarea controlului aplicarii legii date at.t la nivel national c.t si local. #e cere de elaborat o strategie nationala pentru de impadurire si combatere a degradarii padurilor. entru implementarea eficienta a acestor acte legislative trebuie infiintate inspectorate silvice teritoriale pentru controlul respectarii regimului silvic in fondul forestier. +oate aceste acte legislative trebuie sa fie in concordanta deplina cu normele comunitare, si sa ia in considerare asa elemente strategice precum gestionarea durabila a padurilor, conservarea biodiversitatii, prevenirea si combaterea desertificarii, alunecarilor de teren, etc. in acelasi conte(t se cer luate masuri legislative si organizatorice in vederea protectiei padurilor republicii impotriva poluarii atmosferice, a incendiilor, etc. entru realizarea acestui lucru este necesara elaborarea unui sistem de monitorizare a padurilor si evolutiei acestora.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si implementarea legii despre pastrarea si dezvoltarea padurilor% - elaborarea cadrului legislativ cu privire la monitorizarea forestiera% - elaborarea strategiei nationale de impadurire si combatere a degradarii fondului forestier% - desfasurarea unor campanii informationale pentru informarea publicului in privinta protectiei padurilor% - instruirea specialistilor din silvicultura in domeniul managementului durabil al padurilor% - desfasurarea activitatilor de reimpadurire a padurilor defrisate si a terenurilor degradate.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- organizarea controlului silvic la nivel national c.t si local% - infiintarea inspectoratelor silvice teritoriale% - organizarea activitatilor de monitorizare a fondului forestier.

Intreprinderi !ici si !i%locii I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p '&"

II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p 04-5$" III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p '&"
Politica industriala

(9?) <ansarea unui dialog privind politica industriala in vederea imbunatatirii cadrului administrativ si regulatoriu pentru societati, promovarii cooperarii industriale si consolidarii impactului restructurizarii industriale, si dezvoltarea cadrului legislativ si administrativ pentru promovarea )MM-urilor, in concordanta cu art. >-, 6, Ui F0 al * $ - $rearea cadrului legislativ si a infrastructurii adecvate pentru promovarea )MM-uri, conform art.F0 (-) al * $. - *doptarea si implementarea $artei Europene a intreprinderilor mici si participarea la ciclul de monitorizare din -009 (inclusiv coordonarea participarii la reuniuni, elaborarea raportului anual national si organizarea unei reuniuni anuale bilaterale cu participarea factorilor de decizie ai $omisiei Europene si RM) - regNtirea companiilor pentru deschiderea graduala a unor elemente ale pietei interne pentru agentii economici din Moldova, accentul fiind pus pe informare si instruire. $rearea $entrului European de )nformare si $orespondenta (E)$$) este preconizata. - )n conformitate cu articolele >- si 6, ale * $ promovarea dialogului privind politica industriala si asocierea Moldovei la initiativele &E pentru a stimula competitivitatea, inclusiv in sectorul turismului (de. e(. schimbul de informatii, participarea in retele, studii si training).

II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p 04-5$"

SUS=I<EREA SI /ED2+,=AREA I<=REPRI</ERI,+R MICI SI MI>,+CII

86. )MM au o importanta vitala pentru antrenarea populatiei in activitatea economica, crearea noilor locuri de munca, saturarea pietei cu marfuri si servicii, cultivarea spiritului de intreprinzator, dezvoltarea regionala si reducerea saraciei. 8F. +ransformarile cardinale in economie (privatizarea intreprinderilor de stat, restructurarea multor intreprinderi mari, reformarea agriculturii, acordarea dreptului de desfasurare a activitatii de intreprinzator) au situat )MM pe una dintre primele pozitii in economia tarii. )MM incadreaza -,S din numarul salariatilor si detin circa ?0S din cifra de afaceri pe tara. )ntreprinderile mici si microintreprinderile se caracterizeaza printr-un grad sporit de eficienta economica. 4in numarul total al intreprinderilor care au obtinut beneficiu, 8>S sint intreprinderi mici, dintre care 60S microintreprinderi. 88. *cest sector s-a consolidat indeosebi in domeniul comertului, fiind accesibil investitiilor mici de capital si atractiv din punctul de vedere al vitezei de rotatie a capitalului. *stfel, in -00? intreprinderile mici de comert au acoperit 9> S din volumul total al vinzarilor din tara, detinind cota de ,6 S din numarul total de unitati comerciale. )n industria prelucratoare, ponderea intreprinderilor mici in valoarea productiei realizate a constituit 16S, insumind 8FS din numarul total al intreprinderilor cu activitate industriala si -1S din numarul de salariati. 8,. )MM sint constrinse de dificultatile tranzitiei, dar si de alti factori, precum; i) incoerenta politicilor si lipsa unei strategii a statului in domeniul )MM% ii) bariere administrative impovaratoare (inregistrarea, autorizarea, acordarea licentei, controalele

numeroase insotite de aplicarea amenzilor, reglementarea ineficienta a relatiilor de leasingQarenda etc.)% iii) presiunea fiscala e(cesiva si sistemul complicat si costisitor de rapoarte, inclusiv in contabilitate% iv) accesul dificil la surse financiare si lipsa unor mecanisme eficiente de sustinere din partea statului la etapa initierii afacerilor% v) posibilitati reduse de asigurare a imprumuturilor cu ga' si ratele inalte ale dobinzii la bancile comerciale, lipsa fondurilor de garantare a creditelor% vi) lipsa infrastructurii de asistenta informational-consultativa si de dezvoltare a potentialului activitatii de intreprinzator, in special la nivel regional% vii) calificarea insuficienta a personalului si nivelul redus de pregatire si de cultura a spiritului intreprinzator al managerilor din intreprinderile mici. ,0. "biectivele de baza ale politicii de dezvoltare si sustinere a )MM sint; (i) ma'orarea aportului )MM la cresterea economica% (ii) consolidarea rolului )MM in solutionarea problemelor privind ocuparea fortei de munca, reducerea soma'ului si a saraciei. ,1. )ntrucit intreprinderile mici si mi'locii se caracterizeaza printr-o vulnerabilitate sporita fata de barierele ce afecteaza mediul de afaceri, =uvernul va asigura acestora posibilitatea de a beneficia in mod prioritar de reforma cadrului regulatoriu, ce preconizeaza simplificarea procedurilor de obtinere a avizelor, autorizatiilor, certificatelor si licentelor de functionare, precum si implementarea principiului ghiseului unic la efectuarea acestor proceduri in institutiile publice respective. +otodata, se vor promova mecanismele de colaborare si coordonare a actiunilor institutiilor publice in promovarea politicilor de dezvoltare a sectorului )MM, precum si mecanismele de sustinere si cooperare cu organizatiile ce reprezinta interesele )MM la nivel national si local. ,-. *ctiunile principale de sustinere si dezvoltare a )MM, preconizate de Ministerul Economiei pe termen mediu, vor fi directionate spre; i) revizuirea si perfectionarea cadrului legislativ si institutional ce tine de activitatea )MM si transformarea acestuia in unul stimulativ pentru crearea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mi'locii% promovarea conceptiei dezvoltarii )MM, elaborate in baza celor mai bune practici internationale% ii) facilitarea accesului )MM la finantarea prin actiuni specifice, cum ar fi; dezvoltarea organizatiilor de microfinantare pentru ma'orarea ofertei de microcredite cu o rata accesibila a dobinzii% asigurarea folosirii eficiente a resurselor financiare alocate dinQprin bugetul de stat, inclusiv a suportului financiar din partea institutiilor financiare internationale si a altor donatori. entru facilitarea accesului intreprinderilor la finantare pe termen lung, se vor crea conditii necesare pentru dezvoltarea fondurilor de capital de risc% iii) imbunatatirea accesului )MM la serviciile de informare si consultanta, dezvoltarea initiativei de intreprinzator si promovarea schimbului de e(perienta, inclusiv prin crearea unei retele nationale de centre informational-consultative, business-incubatoare, cu participarea activa a autoritatilor publice locale si atragerea asistentei tehnice% iv) pregatirea personalului calificat pentru )MM si promovarea culturii de afaceri prin punerea accentului pe instruirea economica a tinerilor.(#$ER#)
III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Intreprinderile !ici si !i%locii

Micul business are un rol important in asigurarea stabilitatii dezvoltarii economice, cresterii mobilitatii si adaptabilitatii economiei nationale la conditiile schimbatoare de ordin intern si e(tern, de asemenea reprezinta un factor de diversificare a economiei. rezenta unui sector bine dezvoltat a micului business in cadrul economiei este deosebit de actual in conditiile reformarii structurale a economiei si cresterea soma'ului structural, ce insoteste acest proces. Rezultatele ultimilor patru ani au fost promitatoare in ceea ce priveste tendinta dezvoltarii micului business. $onform datelor Ministerului Economiei si 4epartamentului #tatistica si #ociologie la data de 1 octombrie -009 in republica activau -6 ,,1 de agenti ai micului business, ceea ce constituie ,S din numarul total al intreprinderilor, cu o crestere de ?- S fata de anul -001. in rezultatul activitatii agentilor micului busness pe perioada de 10 luni a anului -009 rezultatul finanaciar acumulativ al sectorului a consituit 980 mln. lei, comparativ cu rezultatul financiar negativ cu cumulativ in valoare de : 9>1 mln. lei in anul -001, ceea ce atesta o tendinta pozitiva. in total la intreprinderile micului business au fost anga'ati 1F0 1>9 omeni sau -,,F S din numarul

total de anga'ati pe economie si ele au asigurat -6,9> S din circuitul anual al economiei nationale. 4in punct de vedere teritorial, indicatorii principali aferenti intreprinderilor micului business atesta la moment pastrarea concentratiei activitatii lor economice in municipiile $hisinau si 7alti, iar datele privind numarul mediu al anga'atilor atesta pastrarea unui grad inalt a concentratiei in domeniul industriei materialelor de constructie, in constructie si comert. in municipiul $hisinau este concentrata activitatea a 6F S din agentii micului business si anga'ati >F S din lucratori, care produc F-S din volumul total de vinzari. # # Cadrul legislativ Republica Moldova are a anumita istorie ca stat independent, inclusiv si in domeniul reglementarii activitatii economice. $adrul 'uridic in domeniul economiei in general, si al activitatii de intreprinzator in special, trebuie sa fie in stricta conformitate cu $onstitutia Republicii Moldova. $adrul legislativ in Republica Moldova in include; - $onstitutia Republicii Moldova% - $odul civil al Republicii Moldova din 6 iunie -00-% - <egea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi din ? ianuarie 1,,-% - <egea Republicii Moldova privind cooperativele de productie din -> aprilie -00-% - <egea Republicii Moldova privind cooperativele de intreprinzator din 1- aprilie -001% - <egea Republicii Moldova cooperatiei de consum din -8 septembrie -000% - <egea Republicii Moldova cu privire la grupurile financiar-industriale din 19 decembrie -000% - <egea Republicii Moldova cu privire la patenta de intreprinzator din 1> iulie 1,,8% - <egea Republicii Moldova cu privire la societatile pe actiuni din - aprilie 1,,F% - <egea Republicii Moldova cu privire la intreprinderea de stat din 16 iunie 1,,9% - <egea Republicii Moldova cu privire la sustinerea si protectia micului business din -0 mai 1,,9% - <egea Republicii Moldova cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator din 18 martie -009% - $odul fiscal din 16 iunie -000% - <egea Republicii Moldova cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor din > octombrie -000. - alte acte normative in domeniul bancar, evidentei financiare, insolvabilitatii, etc. $odul civil al Republicii Moldova reglementeaza in general formele de organizare 'uridica a activitatii persoanelor fizice si 'uridice, inclusiv in domeniul activitatii de intreprinzator (denumite activitati cu scop lucrativ sau comerciale). $odul civil utilizeaza termenul de Gactivitate de intreprinzator a persoanei fizice2(art. -6) si mentioneaza persoanele 'uridice, care pot fi cu scop lucrativ (comercial : inclusiv fondatorii (membrii ) au drept de creanta in privinta lor) si cu scop nelucrativ (necomercial inclusiv fondatorii(membrii ) nu au drepturi de creanta in privinta lor) - art. >>. /otiunea activitatii de intreprinzator este prevazuta in <egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, care mentioneaza ca Gantreprenoriatul este activitatea de fabricare a productiei, e(ecutare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri. Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat nu este considerata antreprenoriat2. <egislatia fiscala defineste putin altfel notiunea respectiva, evident, urmarind scopuri e(clusiv de fiscalitate, activitatea de intreprinzator fiind considerata orice activitate conform legislatiei, cu e(ceptia muncii efectuate in baza contractului (acordului) de munca, desfasurata de catre o persoana, avind drept scop obtinerea venitului, sau, in urma desfasurarii careia, indiferent de scopul activitatii, se obtine venit. intreprinderea individuala este intreprinderea care apartine cetateanului, cu drept de proprietate privata, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comuna. in agricultura e(ista un singur tip de intreprindere individuala : gospodaria taraneasca (de fermier) (art. 19 al 1 din <egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi). atenta de intreprinzator poate fi obtinuta de orice cetatean al Republicii Moldova cu capacitate de e(ercitiu, orice cetatean strain sau apatrid, care locuieste permanent in Republica Moldova si are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator, care a declarat despre intentia sa de procura patenta si corespunde cerintelor de calificare necesare genului de activitate (sint prevazute circa >? de activitati ce permit obtinerea patentei de intreprinzator din sfera comertului cu amanuntul si producerea de marfuri, e(ecutarea de lucrari) : art. -, ? si ane(a la <egea cu privire la patenta de intreprinzator din 1> iulie 1,,8. ersoanele 'uridice pot e(ercita activitatea de intreprinzator sub forma de societati comerciale,

cooperative, intreprinderi de stat si intreprinderi municipale. in <egea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi este prevazuta inca asa forma a activitatii de intreprinzator a persoanei 'uridice cum ar fi intreprinderea de arenda, fondate de membrii colectivelor intreprinderilor de stat (municipale). in scopul coordonarii activitatii, reprezentarii si apararii intereselor comune, persoanele 'uridice pot crea uniuni care sint persoane 'uridice cu scop nelucrativ (organizatii necomerciale). #ocietatile comerciale. #ocietatile comerciale pot constituite sub forma de societate in nume colectiv, societate in comandita, societate cu raspundere limitata si societate pe actiuni. 4iferitele forme de societati comerciale difera dupa modul de constituire a societatii, modul de formare a capitalului social, raporturile dintre fondatori (membri), modul de administrare a societatii, responsabilitatea fondatorilor (membrilor), etc. $ooperativele. $ooperativele sint o alta forma a activitatii de intreprinzator a persoanelor 'uridice si ele pot fi; cooperative de intreprinzator, cooperative de productie, cooperative de consum. 4eosebirea dintre ele consta in genul si specificul activitatii precum si cerintele fata de membri (cum ar fi ca cooperativa de productie si cooperativa de consum este infiintata doar de persoane fizice). #pre deosebire de societatile comerciale cooperativa are un capital social variabil, adica presupune asocierea si retragerea libera a persoanei din cooperativa. intreprinderile de sta si intreprinderile municipale. intreprinderile de stat se fondeaza si se doteaza de catre =uvern sau de alte autoritati administrative investite de =uvern (art. 1F, alin. (1) din $odul civil si <egea cu privire la intreprinderea de stat din 16 iunie 1,,9). intreprinderile municipale se fondeaza si se doteaza de catre autoritatile administratiei publice locale (art. 1F, alin. (-) din $odul civil si Regulamentul : model al intreprinderii municipale aprobat prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. ?8F din 6 iunie 1,,9). =rupele financiar : industriale. 4esi aceasta forma organizatorica nu este aplicabila micului business, dar el poate participa la activitatea acestor grupe. $onform $odului civil uniunile de persoane 'uridice au statut de organizatii necomerciale, iar daca se preconizeaza ca acestea sa practice activitate de intreprinzator, ele se reorganizeaza in societati comerciale sau cooperative. <egea cu privire la grupele financiar-industriale din 19 decembrie -000 prevede e(ceptie de la aceasta regula si anume ca grupa financiar : industriala reprezinta un ansamblu de persoane 'uridice, care si-au asociat, in intregime sau partial, activele materiale si nemateriale si functioneaza ca subiecti cu drepturi egale ai activitatii de intreprinzator in scopul realizarii proiectelor si programelor de investitie, orientate spre sporirea gradului de competitivitate a productiei locale si e(tinderea petii de desfacere a marfurilor si serviciilor, de asemenea grupele financiar : industriale pot fi si transnationale si interstatale. 4upa cum a fost mentionat anterior, legislatia Republicii Moldova se refera doar la intreprinderile micului business (adica microintreprinderi si intreprinderi mici) si nu cuprinde categoria intreprinderilor mi'locii. <egea cu privire la sustinerea si protectia micului business din -0 mai 1,,9 defineste micul business ca activitatea de intreprinzator, desfasurata de microintreprinderi si intreprinderi mici, care mai sint denumiti agenti ai micului business (art. 1 alin. (1)). Microintreprinderi se considera intreprinderea al carei numar mediu anual de salariati nu depaseste , persoane, iar suma anuala a vinzarilor nete este de pina la ? milioane lei (art. 1 alin. (?)), iar intreprinderi mici se considera intreprinderile al carei numar mediu anual de salariati este cuprins intre 10 si >0 de persoane inclusiv, iar suma anuala a vinzarilor nete este de pina la 10 milioane lei (art. 1 alin. (9)). $odul fiscal defineste, de asemenea, agentii micului business, dar intr-o maniera mai ingusta, deoarece comparativ cu prevederile <egii cu privire la sustinerea si protectia micului business, nu cuprinde segmentul de agenti ai micului business care au un numar mediu anual de salariati intre -0 si >0 de persoane inclusiv, iar suma anuala a vinzarilor nete este intre ? milioane si 10 milioane lei. *rt. > din <egea privire la sustinerea si protectia micului business prevede sustinere statala, inclusiv inlesniri fiscale, pentru toti agentii micului business, adica fara discriminare. $u atit mai mult ca art. 1-6 din $onstitutia Republicii Moldova obliga statul sa creeze un cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie. $ele mentionate urmeaza a fi oglindite intr-o maniera deplina si comple(a in celelalte acte legislative si normative. # $ Cadrul institutional )ntru stabilirea unor co-raporturi optimale intre reglementarea de stat si piata, asigurarea schimbarii calitative a cresterii economice inregistrate in ultimii ani, a fost lansata reforma sistemului reglementarii de stat a activitatii antreprenoriale (oficializata prin I=RM nr. 191 din 1F februarie -009) directionata spre minimizarea gradului de dependenta a intreprinderilor de reglementarea administrativa a activitatii antreprenoriale, cit si a cheltuielilor suportate de intreprinderi (financiare si de timp) in procesul lansarii si desfasurarii activitatii economice.

4irectiile de reformare a sistemului de reglementare; E erfectionarea activitatii organelor de control, reorientarea functiilor de sanctionare spre acordarea a'utorului si motivatiei indeplinirii corecte a prevederilor legislatiei *stfel, la -6 iulie -009, intru perfectionarea in continuarea a sistemului de control de stat specializat a fost aprobata Iotarirea =uvernului nr. 86-, care prevede divizarea functiilor organelor de control de functiile organismelor de evaluare a conformitatii, comasarea mai multor organe de control in citeva organe de control specializat si efectuarea de catre acestea a unor controale comple(e, limitarea numarului de controale efectuate anual la un agent economic de unul si acelasi organ de control, planificarea si efectuarea controalelor numai dupa ce se obtin informatii prealabile de posibile incalcari ale prevederilor legislatiei si actelor normative de catre agentul economic respectiv sau la solicitarea acestuia, limitarea accesului la agentul economic a organismelor de evaluare a conformitatii (acces numai in caz de solicitare a serviciilor acestora de catre agentul economic sau de organul de control respectiv). in acelasi timp, hotarirea prevede achitarea din contul bugetului de stat a tuturor cheltuielilor legate de efectuarea controalelor (inclusiv achitarea platilor pentru serviciile de evaluare a conformitatii efectuate in cadrul controalelor) initiate de organele de control sau alte organe abilitate. E Micsorarea cuantumului si numarului serviciilor publice prestate cu plata subiectilor pietei, cu anularea in perspectiva a acestei practici e parcursul anului -009 au fost revizuite nomenclatoarele si tarifele la serviciile cu plata, prestate de catre autoritatile publice, intru diminuarea acestora. *stfel nomenclatoarele serviciilor cu plata, oferite de structurile guvernamentale, au fost micsorate cu circa 16S (ca numar total), concomitent fiind reduse preturile acestora. $onsideram ca reducerea numarului serviciilor cu plata si micsorarea cuantumului tarifelor va imbunatati climatul antreprenorial si va contribui la lichidarea barierelor administrative. E "ptimizarea sistemului de autorizatii la etapa initierii activitatii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice pentru deservirea in comple( a inceperii activitatii de catre subiectii pietei E #implificarea darilor de seama financiare si statistice <a fel, in conte(tul reformei a fost adoptata <egea privind optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator nr. 9-9-AB din 16 decembrie -009 care constituie baza legala de aplicare a principiului si mecanismului ghilotinei. <a moment este in plina desfasurare procesul de e(aminare a cadrului normativ sub-legislativ cu efecte regulatorii asupra agentilor economici in scopul eliminarii si evitarii reglementarilor care nu corespund legislatiei si care nu sunt orientate spre economia de piata, precum si pentru asigurarea stabilitatii si calitatii reglementarii activitatii de intreprinzator intru evitarea barierelor in mediul de afaceri. in scopul simplificarii procedurii de inregistrare a fost introdus sistemul Gghiseului unic2, care incorporeaza toate serviciile aferente procedurii de inregistrare, lucru care a permis simplificarea procedurii date, a redus timpul de inregistrare si costurile aferente. *cest proces a fost lansat prin introducerea codului )4/". *stfel, intreprinderile care se inregistreaza la $amera inregistrarii de #tat obtin /umarul &nic de #tat pentru )dentificare, care devine automat codul fiscal al acestuia si este pastrat in registrul electronic al agentilor economici. )nstitutiile fiscale si statistice folosesc informatia din registru pentru a elibera coduri fiscale si statistice, ceea ce simplifica procedura de inregistrare care prevede numai o singura depunere a documentelor necesare de catre antreprenor la $amera de inregistrare. in prezent, pentru a inregistra o companie este necesar de ma(im 10 zile, iar la solicitare : ? zile. $amera de inregistrare de #tat a conectat toate oficiile teritoriale si regionale intr-o retea unica care functioneaza in regim Gon-line2 care a permis optimizarea si urgentarea procesului de inregistrare si post-inregistrare. entru inregistrarea intreprinderilor intreprinzatorii achita o ta(a care difera de la o forma 'uridica de organizare a antreprenoriatului la alta si este de la ->0 lei pina la >>0 lei. $a urmare a adoptarii <egii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala va fi posibil de a minimiza circuitul documentelor pe suport de hirtie si trece treptat la evidenta electronica a inregistrarii intreprinderilor. rocedura de inregistrare se afla in proces de perfectionare continua obiectivul final fiind inregistrarea electronica in regim on-line. *ditional simplificarii procesului de inregistrare a intreprinderilor, a fost optimizat procesul de licentiere. *stfel, prin <egea nr. -19-AB din -9 iunie -009 pentru modificarea si completarea <egii nr. 9>1-AB din ?0 iulie -001 privind licentierea unor genuri de activitate s-a anulat obligativitatea

autentificarii notariale a documentelor necesare obtinerii licentei, agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. lus la aceasta, prioritatile actului legislativ nominalizat constau in; - e(cluderea, la momentul obtinerii licentei, a obligatiei de prezentare a certificatului de la organele fiscale despre lipsa datoriilor fata de 7uget% - reducerea listei genurilor supuse licentierii cu , genuri, in prezent se licentiaza doar 9F% - lista documentelor suplimentare ce se ane(eaza la cererea de eliberare a licentei s-a micsorat de doua ori si prevede in prezent in medie a cite ? documente pentru fiecare gen de activitate. 4in numarul de acte care se prezinta la $amera ma'oritatea se intocmesc de insusi agentul economic (lista specialistilor in domeniu, copiile diplomelor, descrierea bazei tehnico-materiale, regulamentul de desfasurare a activitatii licentiate), adica nu necesita adresare in alte instante si achitarea a careva ta(e. in unele cazuri, cind legislatia prevede aprobarea de catre minister a unor acte (regulamente, etc.), $amera receptioneaza aceste acte, trimitindu-le anterior la ministere sau departamente pentru aprobare. *stfel, agentul economic nu este purtat prin instante, implementinduse principiul Gghiseului unic2 si fiind pus accentul pe conlucrarea constructiva a organelor publice centrale de specialitate. in acelasi conte(t, merita de accentuat faptul ca $amera de <icentiere nu dispune de cont e(trabugetar si nu percepe nici o ta(a pentru serviciile prestate (consultatii, e(aminarea prealabila a documentelor, eliberarea e(traselor din acte legislative si normative etc.) ta(ele pentru eliberarea licentelor fiind achitate in e(clusivitate in 7uget. )n conformitate cu obiectivele politicii e(terne, directionate spre integrarea europeana, in anul -009 Republica Moldova a aderat la $arta Europeana pentru intreprinderile Mici : cadru politic care permite tarilor devotate obiectivelor de asigurare a dezvoltarii micului business, sa urmareasca sistematic, sa evalueze si sa compare progresul atins in realizarea principiilor politice de suport a iMM stipulate in $arta. )n scopul sporirii accesului micului business si al populatiei la resurse financiare a fost adoptata <egea cu privire la "rganizatiile de Microfinantare (/r. -80-AB din -- iulie -009). *ceasta lege este orientata spre reglementarea relatiilor 'uridice, economice si organizationale ce stau la baza crearii si activitatii institutiilor de microfinantare in Republica Moldova si reprezinta un moment pozitiv pentru crearea conditiilor, orientate la intensificarea activitatii investitionale, cointeresarea institutiilor financiare de a sustine micul business si de a implementa programe comune cu organizatiile donatoare. *liniindu-se initiativei "/& privind proclamarea anului -00> drept *n )nternational al Microcreditului, =uvernul Republicii Moldova a aprobat lanul de masuri privind pregatirea si marcarea acestuia (Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.F-? din 1? iunie -00?), care prevede realizarea unui sir de actiuni concrete menite sa contribuire la cresterea gradului de cunoastere si constientizare a rolului microfinantarii in solutionarea problemelor social-economice. +otodata, in conformitate cu punctul -.1 al lanului nominalizat, Ministerul Economiei, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, a elaborat rogramul national de mediatizare a obiectivelor *nului )nternational al Microcreditului : -00>2 (Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.1106 din 08 octombrie -009), scopul de baza al acestuia constituind largirea accesului populatiei la informatie cu privire la microfinantare. tinind cont de prevederile rogramului in cauza, in prezent pe teritoriul intregii tari se desfasoara mese rotunde privind sistemul actual de microfinantare in Republica Moldova si avanta'ele acestuia fiind, concomitent, distribuit ghidul informativ G"portunitatile de finantare a antreprenoriatului in Republica Moldova2, editat recent de catre Ministerul Economiei cu spri'inul financiar al roiectului &niunii Europene G4ezvoltarea intreprinderilor Mici si Mi'locii in Moldova2. )ntru diminuarea poverii fiscale suportata de intreprinderile mici si stimularea iesirii agentilor micului business din economia tenebra, a fost modificat si perfectionat articolul 9, al $odului 3iscal privind scutirea agentilor micului business de plata impozitului pe venit (<egea nr. 18>-AB din 10 iunie -009). $onform noilor prevederi scutirea se ofera doar in baza cererii depuse de solicitant la )nspectoratul 3iscal rincipal de #tat, in asa mod procedura birocratica de incheiere a acordurilor intre cele doua parti fiind totalmente simplificata. in corespundere cu redactia noua a articolului, agentii micului business cu un numar de anga'ati de pina la 1, lucratori si cifra de afaceri ? mil. lei beneficiaza de scutirea integrala de la plata impozitului pe venit pe parcursul a ? ani si in marime de ?>S pentru urmatorii - ani, cu conditia ca agentul economic nu are restante la platile pentru buget si activeaza in profit, fiind e(cluse conditiile de

reinvestire a sumei scutirii si ma'orare a locurilor de munca. intru mediatizarea, familiarizarea si elucidarea mecanismului de beneficiere si aplicare a prevederilor art. 9,, Ministerul Economiei a elaborat un ghid informativ-e(plicativ care a fost publicat si in prezent este distribuit agentilor economici. +otodata, ghidul a fost plasat pe site-ul PE7 a =uvernului (JJJ.moldova.md). <a etapa contemporana o guvernare eficienta presupune consultarea partilor interesate anterior aprobarii unor politici sau adoptarii unor modificari legislative cu un impact ma'or. in acest conte(t, consolidarea parteneriatului public-privat si a capacitatilor structurilor de reprezentare a intereselor, in special a intreprinderilor mici si mi'locii (iMM), este importanta pentru elaborarea si implementarea programelor de sustinere a acestora. Reiesind din cele mentionate, precum si tinind cont de tendintele =uvernului de a avea un partener de dialog competent si permant, in toamna anului -009 Ministerul Economiei a lansat mediului de afaceri ideea instituirii unei *liante, care ar promova in viitor interesele iMM. 4rept urmare, in noiembrie -009, zece (10) asociatii de business din cele 90 care reprezinta interesele iMM si-au e(primat intentia de ase asocia, creind *lianta *sociatiilor de 7usiness pentru 4ezvoltarea iMM - o asociere fara personalitate 'uridica, constituita pe principiile liberului consimtamint, autonomiei, egalitatii in drepturi si a transparentei. )n scopul consolidarii capacitatilor organului nou creat, studierii practicii internationale de reprezentare a sectorului iMM, insusirii noilor conceptii si instrumente de lobbH a intereselor membrilor si de influenta asupra formarii climatului de afaceri, Ministerul Economiei, cu spri'inul financiar al proiectului &niunii Europene G4ezvoltarea intreprinderilor Mici si Mi'locii in Republica Moldova2 a organizat pentru reprezentantii *liantei o vizita de stagiere la 7udapesta (&ngaria). )n prezent, politica =uvernului este orientata spre consolidarea capacitatilor structurilor de reprezentare a intereselor sectorului privat (asociatii profesionale si sectoriale, sindicatele, patronatele) de a actiona ca un forum de dezbatere a politicilor in domeniul activitatii antreprenoriale si consolidare a capacitatilor acestuia.
# & Suportul activitatii inovationale

&ltimii 10-1- ani au devenit pentru stiinta Moldovei o perioada de depasire a crizei, in rezultatul careia s-a manifestat lipsa necesitatii in lucrari stiintifice si nivelul 'os a activitatii inovationale a intreprinderilor autohtone. $odul Republicii Moldovei cu privire la stiinta si inovatii (<egea nr. ->,-AB din 1> iulie -009) reglementeaza raporturile 'uridice privind elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul stiintei si inovatiilor, privind activitatea in domeniul cercetarilor stiintifice, inovatiile si transmiterea de tehnologii, informatia stiintifico - tehnologica pentru crearea infrastructurii comple(e ce asigura implementarea rezultatelor activitatii stiintifice in circuitul economic. Masurile si mecanismele prevazute in $od inclusiv trebuie sa contribuie la crearea si intarirea infrastructurii de sustinere a activitatii inovationale prin crearea centrelor de engineering, activitatii de intreprinzator vencer, incubatoarelor de afaceri, parcurilor tehnice, centrelor inovational-tehnologice, oficiilor de transmitere a tehnologiilor. $entrele si incubatoarele presteaza servicii de consultanta in urmatoarele domenii; elaborarea business- planurilor, analiza starii financiare a intreprinderilor, obtinerea creditelor, aplicarea legislatiei fiscale, activitatea in baza patentei de intreprinzator, dezvoltarea turismului rural. insa, in asa raioane cum ar fi 7riceni, 4onduseni, =lodeni, Rezina nu e(ista nici cetre consultative, nici informationale.
# ' Prioritatile perioadei !edii si de perspectiva

"biectivul principal este de a ma(imiza contributia sectorului iMM pe termen lung asupra cresterii economice durabile si reducerii saraciei. )ntru realizarea obiectivului principal, precum si a obiectivelor specifice, =uvernul Republicii Moldova a identificat urmatoarele prioritati; 1. $rearea cadrului legislativ, de reglementare, institutional si fiscal intru spri'inirea dezvoltarii iMM =uvernul Republicii Moldova este constient de faptul ca toate intreprinderile si iMM in special necesita <egi si Regulamente clare si transparente, care sunt administrate consistent si eficient pentru a facilita activitatile de afaceri ale acestora. <egile si regulamentele privind comertul trebuie sa acorde cadrul de reguli comune conform carora tranzactiile de afaceri pot avea loc deschis si

liber respectind interesele intreprinderilor, clientilor si a societatii in general. #copul legii si regulamentului este de a facilita si nu de a controla. =uvernul in continuare accepta faptul ca contrar schimbarilor semnificative care au fost introduse in ultimii trei ani, povara de reglementare asupra intreprinderilor este totusi prea costisitoare si creeaza bariere inutile in comert, investitii, inovarea de afaceri si eficienta economica. =uvernul a adoptat principiile "$4E si de 7una =uvernare si a plasat reforma in reglementare in topul agendei sale pentru sectorul iMM. Reforme semnificative au fost introduse in ultimii ani. $onform Masurii 1, aceste reforme vor fi continuate si largite; principiile "4$E vor fi aplicate sistematic la toate legile si regulamentele aferente iMM, $odul 3iscal si $ivil, regulamentele privind serviciile de inspectii, inregistrarea si inchiderea intreprinderilor. in caz de necesitate, amendamente ulterioare vor fi introduse pentru a armoniza legile si regulamentele nationale cu standardele internationale. aralel eforturilor mai mari intru modernizarea sistemului 'udiciar, =uvernul va introduce proceduri simplificate pentru inaintarea cazurilor comerciale in instantele de 'udecata si emiterea sentintelor.=uvernul la fel va consolida capacitatea institutionala si a resurselor umane a principalelor Ministere si *gentii de a defini, implementa si monitoriza politica iMM conform principiilor stipulate in $arta Europeana pentru intreprinderile Mici. Barietatea si calitatea informatiei si serviciilor de consultanta acordate iMM de catre organele publice va fi largita si perfectionata.
$ I!bunatatirea accesului iMM la finante

=uvernul Republicii Moldova considera accesul iMM la finante ca o prioritate si s-a anga'at sa faciliteze si promoveze mai multe investitii private si sa incura'eze o participare mai mare a institutiilor financiare in satisfacerea cerintele de finantare a sectorului iMM. 4esi cea mai mare parte a finantarilor in iMM sunt din investitiile personale, spri'inul financiar al rudelor sau credite bancare, =uvernul poate imbunatati accesul la finante, asigurind un cadru legislativ, de reglementare si institutional complet functional, eliminind elementele ineficiente de pe piata sau orientind creditele finantate de stat si garantiile de credit spre sectoarele cu un potential de crestere. rioritate ar fi transformarea infrastructurii financiare pentru iMM din Moldova in conformitate cu cele mai bune standarde internationale prin intermediul urmatoarelor actiuni; E perfectionarea cadrului legislativ, de reglementare si institutional pentru introducerea noilor instrumente financiare% E imbunatatirea accesului iMM la finante
& I!bunatatirea antreprenoriatului

)n prezent este pe larg cunoscut faptul ca iMM constituie o forta ma'ora pentru cresterea economica si sunt generatorii principali ai noilor locuri de munca. 4iversificarea si largirea continua a #ectorului iMM este privita corect ca un semnal al economiei sanatoase. 4e aceea o componenta cheie a oricarei politici privind iMM trebuie sa incura'eze crearea noilor intreprinderi, sa spri'ine talentul de antreprenoriat si de management si sa promoveze antreprenoriatul ca o optiune valabila de cariera. in conformitate cu $arta Europeana pentru intreprinderile Mici, =uvernul este constient de faptul ca trebuie sa creeze un mediu de spri'in pentru antreprenoriat si a plasat sarcina de incura'are si imbunatatire a antreprenoriatului in centrul rogramului de #tat. $onform Masurii ?, =uvernul va urma trei initiative; (a) )nstruirea pentru antreprenoriat =uvernul va continua sa promoveze antreprenoriatul prin sistemul general de instruire si sistemul vocational educational. Revizuiri ulterioare vor fi introduse in programul de studiu al scolilor, colegiilor si universitatilor pentru a oferi studentilor oportunitati mai mari de a studia practicile contemporane de afaceri. #istemul actual de acordare a a re-instruirilor in antreprenoriat pentru someri va fi largita. (b) imbunatatirea serviciilor de spri'in acordate iMM =uvernul va acorda spri'in dezvoltarii ulterioare a retelei $entrelor de *sistenta in *faceri si va cauta asistenta donatorilor pentru a asigura faptul ca antreprenorii au acces la volumul ma(im posibil de informatie si servicii de consultanta, precum si disponibilitatea serviciilor specializate, cum ar fi mar5eting, managementul financiar, promovarea e(porturilor, transferul de tehnologii sau probleme ce tin de calitate.
' I!bunatatirea Co!petitivitatii iMM

4e aceea =uvernul s-a anga'at sa introduca *ctiuni destinate asigurarii faptului ca produsele si

serviciile din Moldova sunt apte sa concureze cu succes pe piata mondiala. &nele din Masurile descrise in rogramul de #tat vor contribui mult la imbunatatirea competitivitatii iMM, spre e(emplu prin legi si regulamente mai bune, accesul imbunatatit la finante, capacitatile consolidate de management al intreprinderilor si acordarea serviciilor de consultanta antreprenorilor. +otusi, este necesar mult mai mult. entru a ridica competitivitatea iMM va fi nevoie de actiuni orientate initial la trei arii cheie; (a) incura'area si realizarea unei culturi de inovatie, care va cauta constant imbunatatirea in eficienta, mar5eting, calitate si noi produse, procese si servicii% (b) $onsolidarea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatii (c) 3acilitarea accesului pe pietele internationale >. Ridicarea nivelului consultatiilor si a dialogului, in special dintre =uvern si sectorul privat rincipiile de Gbuna guvernare2 cer ca cei ce vor fi afectati de schimbarile propuse in politica si legislatie sa fie consultati inainte de introducerea acestora. " abordare de parteneriat si dialog continuu dintre =uvern si sectorul privat ofera o siguranta mai mare ca vor fi adoptate masurile corecte si ele pot fi implementate cu succes. 4e aceea stabilirea mecanismelor efective pentru consultanta, cooperare si coordonare dintre =uvern si structurile care reprezinta interesele iMM este o componenta cheie a rogramului de #tat.

Statistica si controlul financiar I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM:p '#-'$" II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM:p '#-'$"

Statistica

(91) *doptarea metodelor statistice integral compatibile cu standardele europene in domeniile statistice relevante si consolidarea capacitNOilor institutionale ale 4epartamentului #tatisticN si #ociologie a Republicii Moldova (4##RM) - *sigurarea efectuarii recensamantului populatiei in conformitate cu calendarul stabilit, si urmand recomandarile EurostatQ&/-E$E -000 privind recensamantul% - Elaborarea unei strategii pe termen scurt si lung in vederea armonizarii cu standardele &E in domeniile statistice relevante, inclusiv statistica comertului e(tern si clasificatoarele statistice% - *sigurarea compatibilitatii legislatiei in domeniul statisticii oficiale cu principiile fundamentale ale "/&% $ontrolul financiar si aspectele aferente (9-) *dministrarea rationala si controlul finantelor publice - romovarea dezvoltarii capacitatilor administrative adecvate in scopul prevenirii si combaterii eficiente a fraudelor si altor infractiuni ce afecteaza fondurile nationale si internationale, inclusiv crearea unor structuri functionale cooperante, incluzind toate entitatile relevante la nivel national. - *sigurarea cooperarii eficiente cu institutiile si autoritNtile comunitare relevante in cazul verificarilor in teren si inspectiilor cu referinta la managementul si controlul fondurilor &E - erfectionarea administrarii finantelor publice si asigurarea transparentei prin modernizarea #istemului de $onturi $urente e(istent, efectuarea unui audit adecvat al veniturilor si cheltuielilor bugetare in conformitate cu sugestiile #tudiului 7ancii Mondiale privind managementul economic public. E(tinderea #istemului de $onturi prin includerea in bugetul public national al bugetului asigurarilor sociale, fondurilor de asigurare medicala obligatorie, resurselor speciale, fondurilor e(tra-bugetare. $rearea si implementarea unui sistem informational integrat pentru managementul finantelor publice.

Controlul ;inanciar Public Intern

- 4ezvoltarea unei strategii si a unui document de reglementare pentru sistemul de control financiar intern (contabilitatea manageriala si auditul intern) - #tabilirea unui cadru legislativ pentru controlul financiar public intern - *rmonizarea graduala cu metodologiile si standardele acceptate la nivel international (3ederatia )nternational a $ontabililor ()3*$), )nstitutul de *udit )ntern ())*), "rganizatia )nternationala a )nstitutiilor #upreme de *udit )/+"#*)), precum si cu cele mai bune practici &E privind controlul si auditul veniturilor, cheltuielilor, patrimoniului si responsabilitatilor publice. *uditul E(tern - *sigurarea crearii si functionarii adecvate a unei )nstitutii #upreme de *udit independente in conformitate cu standardele internationale si ale &E privind cele mai bune practici ale auditului e(tern (standardele )/+"#*) : "rganizatia )nternationala a )nstitutiilor #upreme de *udit)

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

# Statistica

$onstituind un element indispensabil al sistemului informational al unei societati democratice, statistica oficiala ocupa un loc important in asigurarea autoritatilor publice centrale si locale, agentilor economici, institutiilor stiintifice, publicului larg cu informatie privind situatia si tendintele de dezvoltare economica, sociala si demografica a tarii. romovarea reformelor economice si sociale, procesele de democratizare a societatii dupa proclamarea independentei Republicii Moldova au generat sporirea cererii utilizatorilor interni si e(terni in informatie statistica diversa, adaptata la noile conditii social-economice ale tarii si conforma cerintelor internationale, in special ale &E. # # Cadrul legislativ $adrul legislativ care reglementeaza activitatea statistica in Republica Moldova include; - <egea cu privire la statistica oficiala nr. 91--AB din , decembrie -009% - <egea cu privire la 7anca /ationala a Moldovei din -1 iulie 1,,>% - $odul Bamal al Republicii Moldova din -0 iulie -000% - <egea turismului din 11 februarie -000% - <egea +elecomunicatiilor din F iulie 1,,>% - <egea cu privire la =uvern nr. -?-AB) din 19 aprilie -00>% - <egea G$u privire la registre2 nr.1?-0-A))) din -> septembrie 1,,F% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldovca cu privire la Registrul de stat al unitatilor de drept nr. -Fdin 6 martie -00-. 7azele noului sistem statistic national au fost puse prin realizarea unui sir de actiuni comple(e, in conformitate cu rogramul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate si statistica, prevazut pentru anii 1,,9-1,,F si $onceptia de reformare a sistemului statistic national in anii 1,,,--00-. )n <egea nr. ?,8-AB din -.1-.-009 (p.8.9 G4ezvoltarea statisticii2) sunt determinate prioritatile dezvoltarii sistemului statistic national intru asigurarea societatii cu date relevante si fiabile privind situatia social-economica a tarii, acestea servind un instrument important intru monitorizarea si evaluarea #$ER#.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea cadrului legal si normativ-'uridic al activitatii statistic, care presupune a'ustarea cadrului normativ-'uridic la <egea nr. 91--AB din ,.A)).-009 privind statistica oficiala si promovarea respectarii de facto a prevederilor legislatiei privind statistica oficiala atit de 7iroul /ational de

#tatistica, cit si alti parteneri si utilizatori ai informatiei statistice% - efectuarea cu suportul e(pertilor &E a evaluarii globale a statisticii nationale in vederea determinarii gradului de corespundere standardelor &E% - studierea e(igentilor &E si practicii avansate ale tarilor &E in domemiul statisticii% - identificarea e(igentelor &E, relevante pentru Republica Moldova.
Prioritati pe ter!en !ediu:

# $ Cadrul institutional )n Republica Moldova cu statistica oficiala se ocupa 7iroul /ational de #tatistica (7/#), ca autoritate administrativa creata pe linga =uvern pentru conducerea si coordonarea activitatii in domeniul statisticii, 7anca /ationala a Moldovei,alte autoritati administrative centrale. )n cadrul 7iroului /ational de #tatistica activeaza colegiul instituit prin Iotarire de =uvern. Iotaririle colegiului privind chestiunile e(aminate devin e(ecutorii din data adoptarii acestora sau emiterii ordinului directorului general al 7iroului /ational de #tatistica intru indeplinirea acestora. #tructura organizatorica si administrativa a 7/# cuprinde; aparatul central, directia generala tehnologii informationale, care activeaza pe linga 7/#, organele teritoriale pentru statistica, Editura de imprimate G#tatistica2 si $entrul de roiectari +ehnologice G)nformstat2, ultimele doua fiind intreprinderi cu autonomie financiara, care activeaza ca intreprinderi de stat. *mbele intreprinderi acorda in baza de contract servicii contra plata atit 7/#, cit si altor agenti economici. entru dezvoltarea si promovarea statisticii oficiale, pe linga =uvern activeaza $onsiliul pentru statistica, organ consultativ in domeniul statisticii. $omponenta $onsiliului pentru statistica este stabilita prin lege, fiind constituit din reprezentanti ai organului central de statistica, *cademiei de #tiinte a Moldovei, 7ancii /ationale a Moldovei, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, invatamintului superior de specialitate, sindicatelor, mi'loacelor de informare in masa, organizatiilor de patrona', business-ului. <a baza activitatii 7iroului /ational de #tatistica sta rogramul lucrarilor statistice, care anual se aproba de =uvern, fiind coordonat cu institutiile interesate. rogramul nominalizat pune in evidenta cercetarile, lucrarile si publicatiile statistice privind evolutia economico-sociala a Republicii Moldova pe domenii statistice si raspunde cerintelor de mentinere si dezvoltare a sistemului statisticii oficiale. Proble!e e(istente: - posibilitatile limitate de perfectionare a cadrelor, in special in vederea studierii standardelor internationale din toate domeniile statisticii, cunoasterea slaba a e(igentilor &E in domeniul statisticii si a practicii avansate a altor tari% - lipsa capacitatilor institutionale de cercetare-dezvoltare in domeniul statisticii, in timp ce elaborarea sistemelor de indicatori, metodologiilor de calcul a acestora, metodelor de cercetare statistica necesita o activitate stiintifica intensa% - sarcina inalta care revine in medie unui specialist al organului statisticii de stat (in conditiile reducerii permanente a efectivului limita si cresterii solicitarilor de informatii statistice suplimentare din partea autoritatilor publice centrale si locale)% - utilizatorii de informatii statistice, in special autoritatile administratiei publice, inca n-au constientizat faptul ca intr-o societate cu economie de piata organele statistice nu pot furniza informatii la fel de detaliate si precise ca in cazul economiei planificate, unde numarul de agenti economici este foarte mic, iar activitatea lor - diri'ata de stat. )n pofida eforturilor 7iroul /ational de #tatistica intru stabilirea relatiilor mai bune cu utilizatorii, de a face mai transparente si mai bine intelese principiile fundamentale, metodologiile si metodele utilizate in statistica, nu este atins un grad suficient de credibilitate in informatia statistica. &tilizatorii confunda notiunile de Zstatistica[ si Zevidenta[, Zdate[ si Zstatistica oficiala[, ei nu au constientizat faptul ca, desi datele statistice oficiale reprezinta un bun public, obtinerea lor este costisitoare. $a rezultat, solicitarile si e(igentele fata de statistica sint foarte mari si nu pot fi realizate in mod integral si adecvat in conditiile e(istente (atit din cauza lipsei resurselor necesare, cit si a imposibilitatii efectuarii unor studii statistice e(haustive). )n plus, noile metode statistice, bazate pe cercetari selective, si datele obtinute in baza lor nu se bucura de increderea deplina a utilizatorilor. - lipsa accesului la unele baze de date administrative detinute de autoritatile administratiei publice centrale si locale si calitatea 'oasa a unora din ele% - imposibilitatea totalizarii datelor pe tara, intrucit informatiile referitoare la teritoriul din stinga

/istrului nu sint disponibile.

# & Statistica !acroecono!ica # & # Siste!ul Conturilor <ationale

)mplementarea in practica oficiala a statisticii moldovenesti a #istemului $onturilor /ationale, elaborat in baza metodologiei #istemului $onturilor /ationale a "rganizatiei /atiunilor &nite, versiunea 1,,? (#$/, "/&-1,,?) s-a produs in anul 1,,> cu calculele in retrospectiva a acestora incepind cu anul 1,,?. *nual, #istemul $onturilor /ationale se prezinta prin conturile de; bunuri si servicii, productie, e(ploatare, distribuire primara, secundara si utilizare a veniturilor, redistribuire a veniturilor in forma naturala, utilizare a venitului disponibil si disponibil a'ustat, capital si cel al restului lumii. $onturile se elaboreaza total pe economie, activitati economice si sectoare institutionale. $alcule produsului intern brut ( )7), celui mai important indicator macroeconomic al #istemului $onturilor /ationale, se elaboreaza trimestrial si anual prin doua metode; de resurse (total pe economie si activitati economice) si utilizari (spart pe cele sapte agregate). $alculele se efectueaza in preturi curente si comparabile, iar, incepind cu anul -00> - si in preturi constante cu aplicarea a'ustarilor sezoniere. Elaborarile se efectueaza in baza discreta. ornind de la resursele de informatie e(istente a fost elaborata metodologia de estimare a elementelor economiei neobservate (/"E), aliniata la standardele internationale si aplicata la conditiile republicii. )n conformitate cu metodologia data, se estimeaza elementele economiei legale si informale. 3aza finala de elaborare a #$/ se sintetizeaza in +abelul Resurse-utilizari (se elaboreaza in baza anuala), ce reflecta modul in care se utilizeaza resursele de bunuri si servicii ale economiei nationale, intercone(iunile sferelor de productie si consum, precum si intre genurile de activitati economice. *ceste tabele permit echilibrarea )7 prin cele trei metode de calcul; resurse, utilizari si venituri. )n conformitate cu cerintele #$/, se alcatuieste si balanta productiei, repartitiei si utilizarii produselor (lucrarilor, serviciilor), care asigura determinarea structurii actuale a economiei nationale, principalele proportii economice si intercone(iunile dintre activitatile desfasurate in economia nationala. &nica balanta a productiei, repartitiei si utilizarii produselor (lucrarilor, serviciilor) in economia nationala, elaborata in conformitate cu #$/ si nomenclatura detaliata a genurilor de activitate economica a fost elaborata in anul -001 pentru datele din 1,,8.

Proble!e e(istente; - lipsa de cunostinte privind metodologia de elaborare a #istemului $onturilor /ationale in conformitate cu metodologia #istemului European de $onturi-1,,> (E#*-1,,>) si a contului financiar, locului acestuia in #istemul $onturilor /ationale, precum si lipsa de deprindere in utilizarea in analiza statistica a indicatorilor contului financiar% - lipsa de cunostinte si deprindere in incadrarea sectoarelor institutionale in +abelul Economic de *nsamblu cu echilibrarea ulterioara a acestuia% - lipsa de cunostinte in elaborarea metodologiei consumului de capital fi( in conformitate cu cerentele #$/% - lipsa de deprindere in reconcilierea, in baza permanenta, a datelor trimestriale vizind produsul intern brut cu cele anuale cu aplicarea a'ustarilor sezoniere, precum si lipsa de deprindere in analiza rezultatelor obtinute.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si publicarea seriei dinamice (incepind cu anul 1,,>) vizind produsul intern brut trimestrial cu aplicarea a'ustarilor sezoniere% - reconcilierea, in baza permanenta, a datelor trimestriale vizind produsul intern brut cu cele anuale cu aplicarea a'ustarilor sezoniere.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea +abelului Economic de *nsamblu in scopul echilibrarii produsului intern brut pe sectoare institutionale si analizei flu(urilor valorice intersectoriale% - perfectionarea metodologiei si estimarilor economiei neobservate (sectoarele formal si informal), elaborarea modalitatii estimarii activitatii economice ilegale, fapt care va contribui la completivitatea calculelor produsului intern brut% - elaborarea contului financiar, care va conduce, in final, la implementarea completa a sistemului conturilor nationale% - elaborarea metodologiei consumului de capital fi( in conformitate cu cerintele #$/, fapt care va permite realizarea calculelor produsului intern net ( )/). - determinarea oportunitatii si posibilitatii trecerii de la elaborarea #istemului $onturilor /ationale in conformitate cu metodologia #$/, "/&-1,,? la elaborarea #istemului $onturilor /ationale in conformitate cu metodologia #istemului European de $onturi-1,,> (E#*-1,,>).
# & $ Statistica preturilor

)ndicele preturilor de consum () $) se calculeaza in baza cercetarii preturilor inregistrate la 1->0 de marfuri si servicii representative in unitatile de comert si prestari servicii de toate formele, in F>0 puncte de inregistrare amplasate in 8 orase ale republicii, cu utilizarea structurii cheltuielilor de consum, obtinute in cdrul cercetarii bugetelor gospodariilor casnice. )n calculul ) $ se iau in considerare elementele care fac parte din consumul populatiei(e(clusiv; autoconsumul de bunuri si servicii din productia proprie a gospodariei familiale,cheltuilile sub forma de impozite, ta(e, amenzi, dobinzi platite la credite, rate de asigurare si altele). )nregistrarea preturilor si a tarifelor se efectueaza de - ori pe luna la produsele alimentare (de 9ori la produsele alimentare sezoniere) si o data in luna la marfurile nealimentare si serviciile prestate populatiei. )ndicii preturilor de consum sunt calculati prin metoda <aspeHres. )n functie de modificarea structurii cheltuielilor de consum se modifica si ponderile grupelor de marfuri. entru calculul ) $--00> se folosesc ponderile de cheltuieli a gospodariilor casnice ale anului -009. #tatistica preturilor productiei industriale. *ctualmente la elaborarea indecelui preturilor productiei industriale () )) este utilizata versiunea - a $lasificatorului *ctivitatilor din Economia Moldovei, armonizat la analogul european /*$E rev. 1.1. *ceasta clasificare se utilizeaza pentru calcularea indicilor agregati la nivel de activitati. )nsa, pentru colectarea informatiei si calcularea indicilor individuali ai preturilor la nivel de produse inca se utilizeaza nomenclatorul de produse din sistemul vechi. $ercetarile se efectueaza cu periodicitate lunara la nivel de tara. )n cercetare participa --1 intreprinderi industriale cu activitati principale. #e colecteaza date de pret si se calculeaza indici individuali pentru 866 de produse-sortiment. &lterior, prin metoda agregarilor succesive folosind formula <aspeHres se calculeaza indici agregati pentru genuri de activitate in parte si indicele general pentru total industrie. #istemul de ponderi (valoarea vinzarilor) folosit pentru agregarea indicilor individuali este in baza datelor cercetarii statistice a productiei industriale (la nivel de produse) si datelor anchetei structurale anuale (la nivel de activitati economice) din anul de baza. *cest sistem se revizueste o data la > ani, la fel ca si nomenclatorul de intreprinderi si de produse incluse in cercetare. *ctualmente, functioneaza sistemul de ponderi, nomenclatorul de produse si catalogul intreprinderilor, stabilite in anul -000. Proble!e e(istente: - lipsa produselor program automatizate de introducere si prelucrare a datelor primare privind preturile si tarifele la marfuri si servicii prestate populatiei% - lipsa pachetului de programe de prelucrare a ) $ in conformitate cu standardele &E% - a'ustarea esantionului de marfuri si servicii conform clasificarii $")$" % - necesitatea implementarii nomenclatorului de produse si servicii industriale R"4M"<4, armonizat la standardul eurpoean R"4$"M% - necesitatea implementarii unor metode de actualizare a bazei de date pentru calculul ) ) (esantionul intreprinderilor, lista produselor, ponderile pentru agregari)% - necesitatea schimbarii anului de baza in calculul ) ).

Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea calculului ) $ in baza; a) a'ustarii nomenclatorului marfurilor si serviciilor conform clasificatorului $")$" % b) elaborarii .noilor produse program pentru calcularea ) $. - elaborarea indicelui preturilor de consum pe grupe de marfuri si servicii (cu e(cluderea produselor energetice etc.).
Prioritati pe ter!en !ediu:

- automatizarea calculului indicilor preturilor in baza utilizarii pachetului # ##% - elaborarea proiectului tehnic si a produsului program pentru colectarea datelor primare privind preturile din esantion% - elaborarea proiectului tehnic si a produsului program pentru calcului indicelor preturilor. - implementarea cercetarii preturilor in baza noului nomenclator de produse R"4M"<4, armonizat la standardul european R"4$"M% - perfectionarea metodologiei de calcul al ) ).
# & & Statistica industriei

e parcursul anilor 1,,6--00> in cercetarile statistice a activitatilor industriale au fost imlementate; E $lasificatorul *ctivitatilor in Economia Moldovei : versiunea 1, armonizata la analogul corespunzator al "/&, si versiunea -, armonizata la analogul european /*$E rev.1.1% E $lasificatorul #tatistic al roduselor si #erviciilor, armonizat la analogul european $ *. $ercetarile statistice in domeniul industriei sunt bazate pe principiul functional, adica in cercetari sunt cuprinse atit intreprinderile (persoane 'uridice) cu activitati principale, cit si unitatile industriale secundare a intreprinderilor cu activitati principale altele decit industriale, incluse in cercetare e(haustiv. *ctualmente anual in domeniul industriei (conform datelor anului -00?) au fost cercetate 9?F> unitati producatoare, din care cu activitati industriale principale - 186> (din ele; 6F9 intreprinderi mari, cuprinse in cercetare statistica si 186>- intreprinderi mici) si 18?6 unitati de productie au(iliare a intreprinderilor neindustriale. )n anul -00? a fost elaborat /omenclatorul de produse si servicii industriale R"4M"<4, armonizat la standardul european R"4$"M, care a fost implementat la intreprinderile industriale mari cuprinse in cercetare statistica lunara. )n anul -00> deruleaza procesul de implementare a nomenclatorului R"4M"<4 la intreprinderile ce prezinta rapoarte statistice anuale privind productia (inclusiv intreprinderile mici si cele cu activitati industriale secundare). <unar se cerceteaza 6>0 intreprinderi mari, fiind colectati indicatorii; valoarea productiei fabricate in preturi curente si in preturi comparabile, volumul de productie in unitati fizice, numarul personalului ocupat in activitate. +rimestrial pe cercul de intreprinderi cercetate lunar, suplimentar se colecteaza indicatorii; valoarea productiei vindute (in total pe intrerindere), valoarea stocurilor de produse finite (in total pe intreprindere), costul materiei prime a clientului, prelucrate. )ntreprinderile individuale cu activitati industriale principale (circa ?900 unitati) nu sunt cuprinse in cercetari statistice regulate. entru aceasta categorie de agenti economici se efectuaza estimarea valorii productiei fabricate reiesind din datele privind numarul intreprinderilor individuale, productia realizata de un lucrator in intreprinderile mici private si numarului mediu de membri ai intreprinderii individuale. Proble!e e(istente - lipsa unei asistente metodologice si practice speciale pentru calcularea indicelui productiei industriale () )) si altor indicatori armonizati la normele &E% - e(istenta unor probleme in implementarea noilor indicatori statistici, clasificari, noilor metode de calcul a indicatorilor, metode de colectare a datelor.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea conceptiei statisticii intreprinderii, in conformitate cu normele internationale si practica avansata a altor tari% - implementarea in volum integral a /omenclatorului de produse si servicii industriale R"4M"<4, armonizat le standardul european R"4$"M, atit in cercetarile lunare la intreprinderile mari (varianta succinta, agregata), cit si in cercetarile anuale, inclusiv la intreprinderile mici si au(iliare. rioritati pe termen mediu; - revizuirea sistemului cercetarilor statistice, inclusiv instrumentarului statistic in corespundere cu conceptia statisticii intreprinderilor% - implementarea indicatorilor armonizati in statistica industriei; indicele productiei industriale, indicele cifrei de afaceri, indicele comenzilor% - implementarea cercetarii selective a intreprinderilor industriale mici.
# & ' Statistica energeticii

)n ultimii ani au fost efectuate lucrari de reformare si armonizare la standardele europene a elaborarii 7alantei energetice; a fost revizuit sistemul de indicatori, nomenclatorul produselor energetice, metodologia de calcul a indicatorilor. robleme e(istente; - lipsa datelor fiabile privind consumul resurselor energetice de catre gospodariile casnice si sectorul individual din agricultura.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea publicatiei G7alanta energetica a Republicii Moldova2.

# & ) Statistica agriculturii

e parcursul realizarii reformei agrare in Republica Moldova au avut loc transformari radicale, care au generat infiintarea unui numar mare de producatori agricoli; in afara de 1,9 mii intreprinderi agricole mari si medii in agricultura activeaza circa ?00 mii gospodarii taranesti (de fermier), -F0 mii persoane care au primit in procesul de privatizare cota de teren agricol, dar inca n-au inregistrat gospodariile in modul stabilit. )n afara de aceasta, activitate agricola intensa pe loturile de pe linga casa desfasoara gospodariile populatiei, numarul carora constituie aproape un milion. Micilor producatori : (sectorului individual agricol) la momentul actual le revine -Q? din productia agricola globala, 1Q? revenind intreprinderilor agricole. )n conditiile formate concomitent cu cercetarile in baza e(haustiva a intreprinderilor agricole (mari si medii), incepind din a. -000 cu asistenta tehnica a 43)4, a fost implementat in practica statistica sistemul de cercetari selective a sectorului individual agricol, care cuprinde 9 cercetari in baza carora se studiaza; structura suprafetelor insamintate, recolta medie si recolta globala a culturilor agricole, productivitatea animalelor si pasarilor, vinzarea productiei agricole, veniturile si cheltuielile aferente activitatii agricole in sectorul individual (gospodariile populatiei si in gospodariile taranesti (de fermier). )n scopul obtinerii datelor pentru efectuarea calculelor indicatorilor macroeconomici pe agricultura , incepind cu a. -00- a fost implementata, cu asistenta 7ancii Mondiale, cercetarea selectiva vizind preturile la marfurile si serviciile procurate de catre intreprinderile agricole cu calcularea ulterioara a indicilor preturilor. $ercetarea data se efectueaza atit in intreprinderile agricole, cit si in organizatiilefurnizoare de marfuri si servicii. )ncepind cu a. -00- cu asistenta tehnica a 7ancii Mondiale se efectueaza calculele e(perimentale a $onturilor Economice pe *gricultura, in conformitate cu recomandarile &niunii Europene (E**-,F), in prezent se efectueaza calculele e(perementale a $onturilor Economice pe #ilvicultura (E*3-,F) pe a. -009. ina in prezent in Republica Moldova se efectuau recensaminte specializate in agricultura; a suprafetelor insamintate (ultimul a fost efectuat in anul 1,8>), animalelor (1,,-), plantatiilor multianuale (1,,9). *stfel, datele recensamintelor nominalizate de'a si-au pierdut actualitatea si este necesara efectuarea a noi recensaminte, insa din lipsa surselor financiare pe parcursul ultimilor 11

ani asemenea actiuni nu s-au efectuat. 3ormarea unui numar mare de producatori agricoli mici in urma schimbarilor radicale, care au avut loc in agricultura, a adus la necesitatea de a efectua in tara recensamintul general agricol (R=*), care pina in prezent nu a fost efectuat. /ecesitatea afectuarii R=* este specificata in #$ER# si rogramul /ational G#atul Moldovenesc2. Proble!e e(istente: - lipsa resurselor financiare pentru efectuarea recensamintului general agricol% - lipsa Registrului producatorilor agricoli mici% - balantelor produselor agricole nu-s perfectionate.
Prioritati pe ter!en scurt:

- implementarea in practica statistica a calculelor $onturilor Economice pe *gricultura, bazate pe normele europene (Manualul Eurostatului vizind $onturile Economice pe *gricultura si #ilvicultura E**Q E*3 -,F)% - trecerea de la calculele in e(presie natural-valorica a balantelor produselor agricole la elaborarea balantelor resurselor si utilizarea lor pe 1> produse agricole principale in conformitate cu schemele si cerintele metodologice ale Eurostatului.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- pregatirea catre efectuarea primului recensamint general agricol% - crearea Registrului producatorilor agricoli medii si mari la Registrul /ational al &nitatilor #tatistice% - implementarea in practica statistica a calculelor $onturilor Economice pe #ilvicultura, bazate pe normele europene (Manualul Eurostatului vizind $onturile Economice pe *gricultura si #ilvicultura E**Q E*3 -,F).
# & 4 Statistica !ediului

#istemul de indicatori statistici vizind starea mediului si actiunile de protectie a acestuia reflecta starea si utilizarea resurselor funciare, silvice, acvatice, aerului atmosferic, precum si rezultatele impactului activitatii economice si a altor activitati umane asupra mediului si resurselor naturale. 7aza informationala se creeaza in urma colectarii atit a rapoartelor statistice de catre organele statistice cit si a datelor furnizate de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor /aturale, *gentia pentru #ilvicultura GMoldsilva2, )nspectoratul Ecologic de #tat, #erviciul Iidrometeorologic de #tat, etc. Proble!ele e(istente; - nu este a'ustat la standardele &E sistemul de indicatori in domeniul statisticii mediului% - nu este aliniata metodologia la cerintele &E vizind determinarea calculelor de protectie a mediului.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea sistemului de indicatori statistici vizind statistica mediului in conformitate cu cerintele internationale, in special ale &E% - elaborarea metodologiei estimarii cheltuielilor pentru protectia mediului, corespunzatoare cerintelor internationale si efectuarea ulterioara a calculelor.
& 9 Statistica investitiilor in capital fi( si constructiilor

<a etapa actuala observarea statistica a investitiilor in capital fi( se realizeaza prin intermediul rapoartelor statistice, intocmite de persoanele 'uridice care realizeaza activitate investitionala indiferent de forma de proprietate, forma organizatorico-'uridica si numarul de persoane. 4atele privind investitiile in capital fi( se prezinta pe forme de proprietate, pe surse de finantare, pe principalele tipuri de activitati economice si sub aspect teritorial, cu divizare pe obiecte de menire productiva si neproductiva, structura de reproductie a investitiilor in capital fi(, constructia neterminata a obiectelor productive si neproductive etc.

"bservarea statistica a activitatii de constructie se realizeaza; - lunar prin intermediul observarii e(haustive asupra persoanelor 'uridice, activitatea principala a carora este efectuarea lucrarilor de constructie in baza contractelor de lucrari in antrepriza si care se atribuie, conform $lasificatorului *ctivitatilor din Economia Moldovei ($*EM) la genul de activitate G$onstructii2% - trimestrial prin intermediul cercetarii selective a 100 de organizatii de constructie, pentru inregistrarea preturilor in constructii. #tatistica investitiilor straine se bazeaza pe cercetarea statistica a intreprinderilor cu participarea capitalului strain (cca 1F00 intreprinderi) care prezinta informatie privind investitiile primite din strainatate si datele rapoartelor financiare (contabile), colectate trimestrial de catre 7/#. Proble!e e(istente; sistemul de indicatori privind activitatea investitionala a agentilor economici nu este racordat la conditiile economiei de piata si normele &E% lipsa deprinderilor practice de organizare a cercetarilor selective asupra activitatii agentilor economici mici (in special ai sectorului micului business). - lipseste informatia completa privind statistica investitiilor straine si anume; a) investitiile primite din strainatate de agentii economici (cu e(ceptia intreprinderilor mi(te si mi(te straine) sub forma de; credite, imprumuturi, leasing si alte investitii financiare% b) investitiile plasate in strainatate de agentii economici din republica.
Prioritati pe ter!en scurt:

- efectuarea cercetarii statistice-pilot privind investitiile in capital fi(, intru alinierea la e(igentele &E% - perfectionarea instrumentarului statistic conform rezultatelor cercetarii statistice-pilot% - elaborarea culegerii statistice privind activitatea de constructii in Republica Moldova% - perfectionarea statisticii investitiilor straine.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea metodelor de observare statistica a activitatii investitionale si de constructii a agentilor economici, pe baza combinarii metodelor e(haustive si selective de observare% - perfectionarea sistemului de indicatori ce caracterizeaza activitatea investitionala in corespundere cu cerintele #istemului $onturilor /ationale% - perfectionarea analizei comple(e a proceselor investitionale ce au loc%
# & 0 Statistica transporturilor- co!unicatiilor si turis!ului

#tatistica transporturilor se realizeaza pe baza unor cercetari statistice specifice pentru fiecare mod de transport : feroviar, rutier, fluvial si aerian si care au drept scop obtinerea informatiei privind caile si mi'loacele de transport, traficul de marfuri si de pasageri intern si international. #unt cercetate infraanual si anual intreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial si aerian, iar anual pentru statistica transportului rutier - si alte unitati cu alt gen de activitate de baza, decit transportul de marfuriQpasageri, dar care au mi'loace de transport auto inscrise in inventar sau inchiriate. osesorii autovehiculelor de marfuri - persoane fizice participa la cercetarea selectiva privind transportul rutier de marfuri, metoda utilizata de tarile &E conform Recomandarilor E&R"#+*+ (4irectiva 11F-Q,8QE$). E(tragerea esantionului unitatilor de transport pentru cercetarea in cauza se efectuieaza in baza datelor Registrului detinatorilor autovehiculelor (R4*), detinut de Ministerul 4ezvoltarii )nformationale. #tatistica comunicatiilor. #e colecteaza date din surse administrative vizind indicatorii cu privire la activitatea de posta, telefonie fi(a si mobila, telegrafie etc. )n domeniul statisticii tehnologiilor informationale anual, sunt cercetate persoanele 'uridice, care ofera atit date vizind numarul de computere, retele de computere, utilizatori )nternet etc., precum si date cu privire la cheltuieli, consumuri, prestari servicii in domeniul tehnologiilor informationale. #tatistica turismului. entru activitatea turistica prestata de titularii de licente de turism se realizeaza cercetarea statistica trimestriala, care ofera date referitoare la numarul de vizitatori care au beneficiat de serviciile acestora. )n vederea armonizarii cu cerintele &E au fost lansate cercetarile statistice privind structurile de

cazare turistica colective, sistemul de indicatori fiind in corespundere cu cerintele 4irectivei ,>Q>FQE$ (p.* si 7). )ntru armonizarea deplina a prevederilor 4irectivei ,>Q>FQE$, se impune realizarea unei anchete statistice privind cererea turistica a rezidentilor. Proble!e e(istente; - armonizarea partiala la normele &E (4irectiva 11F-Q,8QE$), privind transportul rutier de marfuri% - necesitatea imbunatatirii calitatii Registrului 4etinatorilor &nitatilor *uto% - probleme in determinarea modului de evidenta a pasagerilor transportati cu microbuzele particulare antrenate in trafic urban% - a'ustarea la standardele &E a sistemului de indicatori din transportul feroviar, fluvial si aerian% - cercetarile statistice in vigoare nu corespund pe deplin standardelor &E. - lipsa datelor privind persoanele, care au acces la )nternet la domiciliu% - lipsesc datele complete despre flu(ul turistilor in Republica Moldova% - lipseste un studiu de evaluare a pietei turistice, care sa reflecte cererea turistica a rezidentilor.
Prioritati pe ter!en scurt

- efectuarea cercetarii statistice pilot privind transportul de pasageri in trafic urban cu microbuzele de folosinta generala.
Prioritati pe ter!en !ediu

- armonizarea completa cu prevederile 4irectivei 11F-Q,8QE$% - determinarea modalitatii de realizare a cercetarii statistice pilot in gospodarii privind cererea turistica (prevederile 4irectivei ,>Q>FQE$).
# & 5 Statistica co!ertului cu a!anuntul

)ntru perfectionarea statisticii comertului cu amanuntul in corespundere cu cerintele $onturilor /ationale si #tandardele Europene, a fost revizuit sistemul de indicatori si notiunile metodologice e(istente. )nformatia statistica privind volumele de vinzari cu amanuntul in sectoerul organizat (care detine circa 60S din volumul total de vinzari) se colecteaza lunar in baza rapoartelor statistice si in corespundere cu $lasificatorului *ctivitatilor din Economia Moldovei ($*EM). 4atele statistice privind structura pe marfuri a vinzarilor si stocurilor in reteaua de comert cu amanuntul se colecteaza de doua ori pe an (semestrial, anual) in baza rapoartelor statistice si in conformitate cu $lasificatorul roduselor (7unurilor si #erviciilor) al Republicii Moldova ($# M), aliniat la analogul european $ *. Rapoartele statistice se colecteaza de la toti agentii economici, care au activitate de comert cu amanuntul prin intermediul organelor teritoriale de statistica. Bolumul vinzarilor cu amanuntul in sectorul neorganizat se calculeaza trimestrial, in baza estimarilor, fiind utilizate datele cercetarii bugetelor gospodariilor casnice. $alculul indicelui volumului fizic de vinzari se efectuieaza in baza utilizarii indicilor preturilor de consum. Proble!e e(istente: - necesitatea armonizarii sistemului de indicatori si cercetarilor statistice in corespundere cu normele &E% - necesitatea perfectionarii produselor program pentru prelucrarea datelor statistice in domeniul comertului cu amanuntul.
Prioritati pe ter!en scurt:

- actualizarea normelor metodologice ale statisticii comertului e(terior de marfuri in corespundere cu modificarile parvenite in metodologia "/&% - studierea e(perientei tarilor dezvoltate in domeniul efectuarii cercetarilor privind e(portul si importul de servicii.

Prioritati pe ter!en !ediu:

- a'ustarea calcului indicelui volumului de vinzari cu amanuntul la numarul de zile lucratoare si influienta sezoniera% - perfectionarea cercetarilor statistice in domeniul comertului cu amanuntul.
# & #3 Statistica co!ertului e(terior de !arfuri

4atele statistice privind comertul e(terior sint colectate, verificate, prelucrate de catre #erviciul Bamal in conformitate cu articolul ?-1 al $odului Bamal al Republicii Moldova si sint prezentate 7iroului /ational de #tatistica pentru completare, definitivare si publicare in conformitate cu articolele ,,10,11,1, si -1 ale <egii Republicii Moldova G$u privire la statistica oficiala2. 4in anul 1,,> a fost efectuata trecerea integrala la statistica vamala, care permite de a cuprinde ma'oritatea agentilor economici, precum si de a urmari, in baza #istemului *rmonizat de 4escriere si $odificare a Marfurilor, circa 10000 pozitii de marfuri. #tatistica comertului e(terior se realizeaza in conformitate cu me\to\dologia utilizata pe plan international (metodologia "/&), iar marfurile e(portate si im\por\tate se clasifica dupa /omenclatorul Marfurilor. +eri\to\riul luat in consideratie in statistica comertului e(terior al Republicii Moldova se refera la teri\to\riul economic al tarii (raioanele din partea dreapta a /istrului), care nu coincide cu supra\fa\ta geografica a tarii (e(clusiv raioanele din partea stinga a /istrului). 4e comun acord cu #erviciul Bamal s-a lucrat asupra formarii unui mecanism eficient de colectare, control, prelucrare si publicare a datelor statistice pe comertul e(terior de marfuri. * fost creata o baza de date utila care permite sinteza profunda a datelor pe comertul e(terior de marfuri. )n baza acestor date lunar se elaboreaza informatii privind e(porturile, importurile, balanta comerciala pe ansamblu, pe tari, grupe de tari, e(porturile, importurile pe grupe de marfuri si grupe de tari, e(porturile si importurile de marfuri divizate pe grupe de tari si tari atit pentru perioada de raport cit si perioadele corespunzatoare din anii precedenti. #e utilizeaza metode moderne de prezentare a informatiei; plasarea informatiei pe pagina Peb a 7/# si utilizarea postei electronice pentru e(pedierea datelor, drept rezultat informatia a'unge la utilizator in termeni mult mai restrinsi si format adecvat noilor cerinte de prelucrare a datelor. entru studierea nivelului si dinamicii comertului e(terior de marfuri trimestrial se calculeaza indicii volumului fizic si indicii valorii unitare la marfurile e(portate si importate. $alcularea indicilor valorii unitare si indicilor volumului fizic se efectueaza in baza datelor obtinute din declaratiile vamale atit total e(porturi (importuri), cit si separat pe fiecare marfa, grup de marfuri, in conformitate cu /omenclatorul marfurilor. )n marfurile alese pentru calcul (marfuri reprezentative) se includ toate marfurile omogene cu informatii disponibile asupra cantitatii si costului si prezente atit in perioada de raport, cit si in perioada de baza.
# & ## Statistica co!ertului e(terior de servicii

#tatistica comertului e(terior de servicii este o ramura relativ noua in statistica republicii, crearea si implementarea acestei statistici a inceput in anul 1,,9. *stfel a fost creat un sistem de cercetari statistice a comertului e(terior de servicii bazat pe rapoartele statistice, colectate de la agentii economici, care presteaza (beneficiaza) servicii de e(port (import). )nformatia statistica privind comertul e(terior de servicii se colecteaza (trimestrial si anual ) in baza rapoartelor statistice si in conformitate cu $lasificatorul #erviciilor, utilizat in domeniul activitatii economice e(terne. )nformatia privind e(portul si importul de servicii este acumulata de catre 4irectiile teritoriale de statistica. )n baza acestor rapoarte se elaboreaza informatii generalizatoare (trimestriale, anuale) privind volumul e(portului si importului de servicii din (in) republica, care servesc drept baza pentru intocmirea 7alantei de lati si construirea $onturilor /ationale ale republicii. *ceasta informatie este prezentata pe ansamblu si in divizare pe tari-partenere, tipuri de servicii, totodata in ea este oglindita si repartizarea e(porturilor si importurilor de servicii pe Gtara-servicii2. Proble!e e(istente: - statistica comertului e(terior de servicii nu este in corespundere cu Recomandarile privind comertul e(terior de servicii ale "/&, $omisiei Europene, "M$, 3M), "E$4.

Prioritati pe ter!en !ediu:

- actualizarea normelor metodologice ale statisticii comertului e(terior de servicii in corespundere cu modificarile parvenite in metodologia "/&% - perfectionarea cercetarilor privind comertul e(terior de servicii.
# & #$ Statistica finantelor

)n cadrul statisticii institutiilor financiare se cerceteaza; - activitatea bancilor comerciale (16 banci comerciale) : se colecteaza informatie privind depunerile mi'loacelor banesti ale persoanelor 'uridice si fizice si creditarea acestora, raportul financiar al bancilor comerciale% - companiile de asigurare (>0 de companii)- se colecteaza informatie privind structura incasarilor primelor de asigurare si plata despagubirilor. 4atele privind veniturile si cheltuielile bugetului public national se obtin trimestrial de la Ministerul 3inantelor. Proble!e e(istente: - lipseste informatia privind activitatea de creditare (inclusiv creditarea prin leasing) de catre alti agenti economici, cu e(ceptia bancilor comerciale.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- implementarea cercetarii activitatii de creditare, cu e(ceptia bancilor comerciale% - implementarea cercetarii activitatii de leasing a agentilor economici% - perfectionarea statisticii pietei valorilor mobiliare% - perfectionarea metodologiei de elaborare si calcului balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei.
# & #& Statistica de!ografica

#tatistica demografica se bazeaza pe doua surse; pe datele recensamintelor populatiei care se desfasoara, de regula, o data in zece ani, si pe statistica curenta a miscarii naturale si migratorii ale populatiei pe parcursul anilor intercenzitari. #onda'e - model sociale sau demografice inca nu au fost realizate. rocesul producerii statisticii populatiei este destul de comple(, deoarece prelucrarea multitudinii datele primare nu se limiteaza numai la totalizarea lor, dar include si un numar mare de calcule demografice, bazate pe date absolute sau relative. #tatistica demografica are la baza 9 formulare de evidenta primara statistica a proceselor demografice (buletine pentru nastere, decese, casatorii si divorturi) si informatia vizind miscarea migratorie, primita de la Ministerul 4ezvoltarii )nformationale si 7iroul /ational Migratiune. )n perioada >-1- octombrie -009 pe teritoriul Republicii Moldova a fost efectuat Recensamintul populatiei, primul recensamint national independent. Recensamintul a fost efectuat in conformitate cu Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.-?0 din , martie -009 si a cuprins toate localitatile tarii, cu e(ceptia raioanelor de Est ale republicii (in aceste raioane s-a efectuat in perioada 11-18 noiembrie -009). Recensamintul populatiei a cuprins toti cetatenii Republicii Moldova cu domiciliul in tara (indiferent daca la momentul de referinta se aflau in tara sau erau plecati temporar in strainatate), precum si persoanele cu cetatenie straina sau fara cetatenie, care au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. Recensamintul a fost efectuat cu sustinerea financiara a donatorilor internationali si monitorizat de catre $onsiliul Europei. =rupul de E(perti de /ivel )nalt va continua sa monitorizeze etapele de prelucrare a datelor, pina la publicarea finala a rezultatelor. relucrarile automatizate a datelor urmeaza a fi finalizate catre sfirsitul anului -00>. Proble!e e(istente: - principala baza de date nu a fost modernizata inca din 1,8,. 4in cauza inzestrarii slabe cu tehnica performanta si programe moderne, fle(ibile in acest domeniu toate calculele demografice sunt

e(ecutate manual, iar prognozele demografice pina in prezent nu au fost efectuate de catre 7/#% - necesitatea concordantei datelor, privind miscarea migratorie obtinute din diferite surse% - informatia continuta in Registrul de #tat al opulatiei detinut de Ministerul 4ezvoltarii )nformationale este incompleta, deoarece in afara evidentei ramin persoanele carora nu li s-a atribuit codul )4/ si copiii in virsta de ? - 16 ani% - neconcordanta regulilor ce determina crearea si tinerea Registrului cu metodele cercetarilor statistice, lipsa unei tratari metodologice unice% - dificultati in determinarea proportiilor reale a migratiei e(terne de munca, deoarece cea mai mare parte a migratiei e(terne de munca ramine in afara evidentei statistice.
Prioritati pe ter!en scurt: Prioritati pe ter!en !ediu:

- prelucrarea materialelor recensamintului populatiei din -009 pentru introducerea automatizata a informatiei si obtinerea totalurilor recensamintului populatiei% - crearea bazei de date republicane privind totalurile recensamintului populatiei, administrarea si diseminarea informatiei respective% - perfectionarea sistemelor de colectare a datelor, prelucrarea si analiza datelor statisticii demografice, in special, a celor ce se refera la calcularea indicatorilor prioritari, asa ca structura pe virste si se(e a populatiei, speranta de viata la nastere, ratele natalitatii si mortalitatii si prognozarea demografica% - efectuarea unui sonda'-pilot avind drept subiect flu(urile migratorii , cauzele migratiei internationale% - informatii cu privire la caracteristicile cantitative si calitative a miscarii migratorii% - studierea metodologiei de efectuare a prognozelor demografice si elaborarea pronosticului numarului populatiei.
# & #' Statistica fortei de !unca

#istemul statistic al fortei de munca este constituit din surse statistice si administrative. #ursele statistice constau din *ncheta asupra populatiei economic active : *ncheta 3ortei de Munca (*3M), si rapoartele statistice asupra unitatilor economice si sociale. *cestea asigura colectarea si prelucrarea informatiilor care acopera domeniile de baza ale statisticii muncii si care permit structurarea unui sistem de indicatori utilizati pentru caracterizarea diferitelor aspecte ale pietii fortei de munca. *ncheta asupra fortei de munca in gospodarii se utilizeaza pentru evaluarea populatiei active, ocuparii si soma'ului. *3M se realizeaza in conformitate cu recomandarile 7iroului )nternational al Muncii (7)M), cu periodicitate trimestriala si cu colectare continua, pe un esantion reprezentativ la nivel de tara. )ncepind cu a. -009 in cadrul cercetarii de baza *3M sunt obtinute date privind ocuparea populatiei in economia informala (metodologia a fost aprobata in cadrul rogramului +acis, in comun cu e(perti Eurostat si 7)M). )n tr.)) -00> a fost lansata ancheta complementara G+inerii pe iata Muncii2, ca modul atasat la *3M. #istemul de rapoarte statistice in intreprinderi este acoperitor pentru toate ramurile si sectoare de activitate, si permite abordarea intr-o conceptie completa a problematicii de baza a statisticii salariilor si statisticilor cone(e. #istemul cuprinde rapoarte curente, pentru a raspunde necesitatilor de informare pe termen scurt si rapoarte anuale, care furnizeaza informatii mai detaliate cu tematica diversa din domeniu. Rapoartele statistice privind salariile (salariile pe ocupatii si pe ramuri de activitate, locurile de munca nou create sau privind costul fortei de munca etc.), furnizeaza informatii necesare pentru evaluarea incidentei politicilor de ocupare si de combatere a soma'ului. #ursele administrative sint folosite in statistica fortei de munca pentru completarea sistemului cu informatii esentiale asupra unui fenomen specific cum este soma'ul inregistrat. )ndicatorii statistici construiti pe baza informatiilor obtinute din *3M si din fisierele administrative se utilizeaza pentru caracterizarea evolutiilor pe termen scurt, devenind pilonii de baza pentru elaborarea politicilor de ocupare si combatere a soma'ului. Proble!e e(istente:

- lipsa reprezentativitatii datelor *3M la nivelul zonelor geografice% - necesitatea perfectionarii sistemului de indicatori, in special privind structura salariilor si a costului fortei de munca.
Prioritati pe ter!en scurt

- lansarea cercetarii-pilot prin sonda' privind G)ndicii trimestriali ai costului fortei de munca2 in conformitate cu Regulamentul $onsiliului si arlamentului European nr. 9>0Q-00?% - imbunatatirea continutului chestionarelor *3M, care ar permite obtinerea incepind cu anul -006 a datelor calitative referitoare la ocuparea incompleta din punctul de vedere al timpului lucrat, volumul ocuparii incomplete, ocuparea neadecvata din punctul de vedere al calificarii, ocuparea atipica, venitul obtinut din munca etc% - studierea posibilitatii lansarii cercetarii de proba asupra intreprinderilor privind cererea de forta de munca, analogic cercetarii lansate in statele &niunii Europene.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- construirea unui esantion GMaster2 de gospodarii casnice cu utilizarea unei retele comune de anchetatori pentru *3M si $7=$, si, posibil, pentru alte cercetari statistice% - armonizarea in continuare a *3M la Regulamentul $onsiliului nr. >FFQ,8 privind organizarea cercetarii fortei de munca% - lansarea modulelor ad-hoc (anchete complementare) la *3M cu tematica diversa; ocuparea persoanelor cu probleme de sanatate, utilizarea bugetului de timp, durata si tipologia programului de lucru etc. - lansarea anchetelor asupra intreprinderilor privind formarea profesionala continua in conformitate cu 4ecizia $onsiliului nr. 1,,,Q?8-QE$ of -6Q09Q,,% structura salariilor in conformitate cu Regulamentul $onsiliului si arlamentului European nr. 1F-6Q1,,, din -F iulie 1,,,.
# & #) Statistica nivelului de trai

)ncepind cu anul 1,,F cu asistenta tehnica a e(pertilor 7ancii Mondiale a fost lansata $ercetarea bugetelor gospodariilor casnice cu un esantion de circa 8 mii gospodarii anual. $ercetarea cuprinde indicatorii ce caracterizeaza marimea si structura gospodariilor, sursele de formare a veniturilor si destinatia cheltuielilor, consumul gospodariilor pe principalele grupe de produse alimentare, nealimentare si servicii etc. rincipalele rezultate sunt prezentate trimestrial si anual sub forma de buletinul statistic privind veniturile, cheltuielile diferentierea social-economica a populatiei. e parcursul ultimilor ani a fost revizuit si imbunatatit instrumentarul sonda'ului in ceea ce priveste estimarea corelatiei dintre potentialul agricol si nivelul de trai al populatiei, accesul populatiei la serviciile de asistenta sociala etc. 7aza de date depersonificata poate fi accesata de catre utilizatori pe pagina Jeb a 7iroului /ational de #tatistica. )ncepind cu anul -001 in conformitate cu Regulamentul si )nstructiunea privind calcularea minimului de e(istenta in Republica Moldova aprobat prin Iotarire de =uvern, 7/# trimestrial efectueaza calculul marimii minimului de e(istenta. )n scopul analizei mai ample a situatiei in domeniul sanatatii si accesul populatiei la serviciile medicale, cu suportul 7ancii Mondiale in *prilie -00> in cadrul $ercetarii 7ugetelor =ospodariilor $asnice a fost lansat #tudiul selectiv cu privire la starea sanatatii populatiei (actualmente rezultatele sunt la etapa de procesare si prelucrare ). Proble!e e(istente: - necesitatea implementarii unui esantion nou% - necesitatea asigurarii cu noi produse program privind prelucrarea datelor% - organizarea trainingurilor cu personalul antrenat in cercetare% - lipsa de cunastinte pentru efectuarea unei analize mai ample a indicatorilor nivelului de trai% - necesitatea efectuarii unor studii tematice pentru o evaluare multiaspectuala a nivelului de trai.
Prioritati pe ter!en scurt:

- ameliorarea calitatii si perfectionarea metodologiei de efectuare a $ercetarii 7ugetelor =ospodariilor $asnice ($7=$) in vederea estimarii nivelului saraciei% - efectuarea lucrarilor de pregatire pentru crearea unei retele unice de anchetatori GMaster2 pentru $7=$ si *ncheta 3ortei de Munca, in special, perfectionarea instrumentarului $7=$ si trainingul personalului implicat in $7=$.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea instrumentarului si metodologiei efectuarii $7=$ in baza esantionului GMaster2, in vederea estimarii multiaspectuale a nivelului de trai al populatiei% - studierea si perfectionarea metodologiei de calculare a indicatorilor saraciei (incidenta, profunzimea, severitatea saraciei etc.) cu asistenta tehnica a e(pertilor straini si alocarea resurselor umane suplimentare% - utilizarea unui esantion nou, construit in baza Recensamintului populatiei, ce va permite de a e(tinde numarul gospodariilor cuprinse in $7=$ si, prin consecinta, de a imbunatati considerabil calitatea datelor statistice obtinute in cadrul cercetarii in cauza% - studierea si implementarea in practica a metodologiei de efectuare a studiilor selective tematice privind diferite aspecte ale nivelului de trai.
# & #4 Statistica invata!intului- stiintei si culturii

*ctivitatea principala desfasurata in acest domeniu a fost orientata spre realizarea de cercetari statistice care cuprinde toate institutiile de invatamint. )nformatia generalizatoare se obtine cu a'utorul rapoartelor statistice colectate la inceputul anului scolar pentru fiecare nivel de instruire conform <egii invatamintului. )n cadrul proiectului de asistenta tehnica din partea &niunii Europene (+*$)#) incepind cu anul de studii -009Q0> au fost introduse in practica formularele revizuite cu privire la activitatea scolilor de zi, gimnaziilor, liceelor, institutiilor de invatamint secundar profesional, ceea ce va permite obtinerea informatiei generalizatoare necesare atit pentru analiza situatiei in republica, cit si pentru calcularea indicatorilor relativi in conte(tul comparabilitatii internationale. )ntru dezvoltarea sistemului clasificarilor statistice si asigurarea comparabilitatii internationale in cadrul proiectului +*$)# au inceput lucrarile de elaborare a proiectului $lasificarii /ationale a Educatiei, aliniat la )#$E4, care va servi drept baza metodologica pentru calcularea indicatorilor #$ER#, "biectivelor de 4ezvoltare ale Mileniului etc. )n comun cu Ministerul Economiei si $onsiliul #uprem pentru #tiinta si 4ezvoltare +ehnologica au fost perfectionati indicatorii vizind realizarea lucrarilor de cercetare-dezvoltare conform metodologiei pentru cercetarea activitatii tehnico-stiintifice si recomandarilor "E$4. )n comun cu Ministerul $ulturii au fost perfectionati indicatorii statistici vizind activitatea bibliotecilor conform recomandarilor &/E#$" (#tandardizarea )nternationala in domeniul statisticii bibliotecilor). Proble!e e(istente: - lipsa $lasificarii /ationale a Educatiei (dupa niveluri si specialitati) racordate la cerintele &/E#$"% - lipsa metodologiei de calculare a indicatorilor privind cadrele didactice, procesele de finantare si prestare a serviciilor educationale, etc.
Prioritati pe ter!en scurt: Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si implementarea $lasificarii /ationale a Educatiei, alineate la clasificarea &/E#$", )#$E4% - adaptarea permanenta a instrumentarului statistic national pentru asigurarea datelor solicitate prin chestionarele &/E#$"-"E$4-E&R"#+*+% - alinierea statisticii invatamintului, stiintei si culturii la standardele internationale prin construirea indicatorilor armonizati% - imbunatatirea relatiilor cu utilizatorii informatiei in domeniu, perfectionarea publicatiilor statistice si diseminarii.
# & #9 Statistica de drept

)n comun cu Ministerul 6ustitiei au inceput lucrarile de perfectionare a sistemului de evidenta a cauzelor penale, civile si administrative e(aminate de instantiile 'udecatoresti. Proble!e e(istente: - necesitatea perfectionarii surselor administrative (Registrul de stat al asociatiilor obstesti) si a modului de actualizare a datelor (la inregistrare, reinregistrare si evidenta a activitatii organizatiilor si asociatiilor obstesti)% - lipsa informatiei generalizatoare privind numarul condamnatilor difinitiv din cauza mecanizmului insuficient a prelucrarii informatiei primare.
Prioritati pe ter!en scurt: Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea sistemului de indicatori si datelor statistice privind cauzele civile si administrative e(aminate de instantele 'udecatoresti% - perfectionarea, de comun acord cu Ministerul *facerilor )nterne, a sistemului de indicatori statistici privind infractiunile, cauzele penale si persoanele care au savirsit infractiuni.
# ' Clasificari statistice

)n vederea asigurarii functionarii sistemului statistic national, comparabil la nivel international a fost creat sistemul de clasificari statistice constituit din; E $lasificatorul *ctivitatilor din Economia Moldovei ($*EM) (versiunea 1), elaborat in corespundere cu $lasificatorului )nternational #tandard al tuturor *ctivitatilor Economice al "/& ()#)$, redactia a ?-a) a fost implementat in anul 1,,6% E $*EM (versiunea a --a), armonizat cu $lasificatorul european al activitatilor economice (/*$E, redactia 1) a fost pusa in aplicare in a. -001. )n corespundere cu noua redactie a clasificatorului european /*$E (reviziunea 1.1) a fost actualizat si $*EM (versiunea ? ), pus in aplicare in a. -00>% E $lasificatorul #tatistic al roduselor (7unurilor si #erviciilor) al Republicii Moldova ($# M), elaborat in anul 1,,, cu aliniere la $lasificarea statistica a produselor pe genuri de activitati in $omunitatea Economica Europeana ($ *, 1,,?). $# M a fost implementat in anul -00-. )n prezent conform Regulamentului $omisiei Europene nr. -09Q-00- de modificare a Regulamentului $onsiliului $omunitatii Economice Europene nr. ?6,6Q,? privind $lasificarea produselor asociate activitatilor din $omunitatea Economica Europeana ($ *, -00-) a fost pregatit proiectul modificarilor la $lasificatorul #tatistic al roduselor (7unurilor si #erviciilor) al Republicii Moldova ($# M). entru cercetarea produselor si serviciilor industriale a fost elaborat /omenclatorul national de produse si servicii industriale ( R"4M"<4), aliniat la R"4$"M al &E pus in aplicare din anul -009. $lasificatorul formelor de proprietate al Republicii Moldova ($3 ), implementat in anul 1,,>, reprezinta un sistem de grupare logica si coerenta a obiectelor dreptului de proprietate. $lasificatorul formelor organizatorico-'uridice ale agentilor economici din Republica Moldova ($3"6), creat si implementat in anul 1,,>. )n conformitate cu modificarile in baza legislativa in anul -000 au fost introduse modificari in $3"6 (editia 1,,>) si a fost implementat in anul -001 $3"6 (editia a --a). $3"6 (editia -001) a fost revizuit in anul -009 in conformitate cu modificarile in baza legislativa, care au avut loc in 1$odul civil al Republicii Moldova2 (legea nr. 110F-AB din 06.06.-00-) si alte acte legislative si pus in aplicare in 01.01.-00>. $lasificatorul unitatilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova ($&*+M). rima versiune a clasificatorului a fost pusa in aplicare in anul 1,,>. * doua versiune a $&*+M modificata conform legislatiei privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova a fost pusa in aplicare in anul 1,,,. Bersiunea curenta (editia -00?) a $&*+M a fost revizuita in baza modificarilor in legislatia Republicii Moldova si a fost pusa in aplicare din 0?.0,.-00?. $lasificatorul "cupatiilor din Republica Moldova ($"RM), elaborat in corespundere cu clasificarea internationala #tandart al "cupatiilor ()#$" 88) a fost implementat in anul 1,,8. /omenclatorul Marfurilor al Republicii Moldova a fost revizuit in conformitate cu #istemul armonizat de codificare si descriere a marfurilor -00- (I#). /omenclatorul dat se aplica in Moldova in scopul reglementarii tarifare si netarifare de a activitatii economice e(terne, precum si in statistica

comertului e(terior de marfuri. $lasificarea cheltuielilor de consum ale gospodariilor populatiei se efectuieaza in corespundere cu analogul European $")$" . Proble!e e(istente: - greutati in utilizarea clasificatoarelor internationale, care consta in trecerea dificila a statisticilor de ramura la utilizarea $lasificatorului #tatistic al roduselor (7unurilor si #erviciilor) : $# M din cauza gruparilor agregate si lipsa e(perientei in implementarea $# M, in special in domeniul serviciilor% - necesitatea actualizarii $lasificatorul "cupatiilor din Republica Moldova.
Prioritati pe ter!en scurt:

- implementarea in practica statistica si recodificarea bazelor de date conform noii versiuni a $*EM cu modificarile efectuate conform /*$E, reviziunea 1.1.% - elaborarea si aprobarea modificarilor in $# M in conformitate cu modificarile la $ *, -00-% - implementarea comple(ului automatizat de gestiune a $lasificatoarelor statistice.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- implementarea $lasificatorului #tatistic al roduselor (7unurilor si #erviciilor) al Republicii Moldova ($# M) cu introducerea modificarilor conform $ *, -00-, in special in domeniul serviciilor% - pregatirea catre revizia sistemului national de clasificari ($*EM, $# M, R"4M"<4) conform reviziei -00F a sistemului european de clasificari.
# ) Registrul <ational al Unitatilor Statistice (RE<US"

$rearea in procesul de tranzitie la economia de piata a unui numar mare de agenti economici, preponderent cu proprietatea privata, e(tinderea activitatii sectorului neorganizat in economie au impus necesitatea reformarii sistemului observarilor statistice, bazate pe implementarea cercetarilor prin sonda', in conformitate cu practica mondiala. )n acest scop au fost puse bazele crearii Registrului /ational al &nitatilor #tatistice (RE/&#), care trebuie sa devina instrumentul de baza pentru organizarea cercetarilor statistice in domeniul economic. *ctualmente, in registru sunt cuprinse intreprinderile cu drept de persoana 'uridica, active din punct de vedere economic, in numar de peste -9,6 mii unitati, ceea ce constituie --S din numarul total al agentilor economici inregistrati in Moldova. 3iecare subiect din RE/&# se caracterizeaza prin date de identificare si date de stratificare. #ursele de actualizare a RE/&#-ului; 1. #ursele administrative 1.1. Registrul &nitatilor de 4rept detinut de 4epartamentul +ehnologii )nformationale 1.-. Registrul 3iscal si datele privind 4eclaratia pe venit, detinute de )nspectoratul 3iscal rincipal de #tat ()3 #) 1.?. Rapoartele financiare (contabile) anuale, colectate si prelucrate de 7/# -. *ncheta structurala anuala a intreprinderilor, implementata in practica statistica in anul 1,,F cu asistenta metodologica din partea )nstitutului /ational de #tatistica din 3ranta ()/#EE), care constituie instrumentul principal pentru cercetarea statistica a activitatii intreprinderilor si cuprinde anual , mii de intreprinderi. #uplimentar, in baza datelor )3 # a fost creat fisierul intreprinderilor individuale (total 16,, mii intreprinderi). Proble!e e(istente: : lipsa RE/&#-ului functional care sa asigure transformarea acestuia in nucleul sistemului cercetarilor statistice% - necesitatea asigurarii unei compatibilitati bune a RE/&#-ului cu sursele administrative de date care participa la tinerea RE/&#-ului% : in RE/&# nu sunt incluse unitatile locale si unitatile locale cu activitate.

Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea proiectului tehnic G#istemul informatic de gestionare a 7usiness Registrului : compartimentul registrul administrative% - punerea bazelor elaborarii conceptului de creare a Registrului &nitatilor #tatistice conform cerintelor &E% - identificarea modalitatii obtinerii informatiei privind unitatile locale si unitatile locale cu activitate pentru includerea in RE/&#.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- implementarea comple(ului automatizat de gestiune a 7usiness Registrului #tatistic (partea de date administrative)% - elaborarea conceptului de creare a Registrului &nitatilor #tatistice si implementarea lui pe etape.
# 4 Sectorul te.nologiilor infor!ationale (=I"

)n prezent 7/# a a'uns la nivelul minim de satisfacere tehnologica care este caracterizat printr-un procent de acoperire cu echipamente de ,0 la suta in oficiul central si de 60S -80S in subdiviziunile teritoriale, oficiul central si fiecare subdiviziune teritoriala dispune de retea de calculatoare la care sunt conectate F6S din calculatoarele disponibile, iar toate retelele locale sunt conectate prin intermediul 4ail-up cu reteaua oficiului central. #istemul de colectare si procesare automata a datelor este descentralizat formind cite un proces tehnologic aparte pentru fiecare lucrare statistica (stovepipe sHstem). *stfel actual, in scopul asigurarii procesarii automatizate a datelor statistice sunt utilizate peste 1>0 de comple(e program. +otodata, din cauza lipsei standardizarii si modularizarii proceselor de colectare, prelucrare stocare si diseminare a informatiei statistice multe lucrari se dubleaza la diferite nivele. Proble!e e(istente: - nivelul redus de dezvoltare a tehnologiilor informationale si a soft-urilor, doar in -F la suta din cercetarile statistice prelucrarea datelor e bazata pe utilizarea comple(elor automatizate% - numarul insuficient de personal +) pentru intretinerea si dezvoltarea sectorului. roblema se datoreaza in general atractivitatii reduse a locurilor de munca oferite din cauza motivarii financiare 'oase. #uplimentar aceasta problema se agraveaza din cauza lipse de fonduri pentru instruirea personalului% - nivelul redus de finantare a sectorului in special in domeniul proiectarii si achizitionarii produselor program% - lipsa unei standardizari si modularizari a proceselor tehnologice de colectare, procesare, stocare si difuzare a informatiei statistice. *bordarea actuala genereaza un numar mare de dublari a functiilor la diferite nivele (oficii teritoriale, #=+) si directiile metodologice ale 7/#).
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea comple(ului automatizat de gestiune a 7usiness Registrului #tatistic (partea de date administrative)% - trecerea la sisteme cu interfata unica pentru automatizarea si standardizare procesului de colectare a datelor% - plasarea pe pagina Peb a 7/# a formularelor statistice% - stabilirea principiilor de schimb date si incheierea acordurilor cu principalii detinatori de surse administrative Ministerul 4ezvoltarii )nformationale, $/*#, )3 #.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea conceptului si standardelor de descriere a indicatorilor statistici : GMetadate statistice2 in scopul formalizarii si unificarii notiunilor si metodelor de calcul a indicatorilor statistici% - elaborarea modulului Peb de statistica on-line si asigurarea accesului operativ la informatia statistica in corespondere cu principiile de securitate a datelor statistice% - redesignul structurii organizatorice a proceselor tehnologice de colectare, prelucrare, stocare si

desiminare a datelor statistice prin modularizarea si standardizarea functiilor e(ecutate de participantii la proces.
$ Controlul financiar $ # Controlul financiar preventiv si auditul intern

Controlul financiar si aspectele aferente *uditul )ntern in Moldova in prezent este o versiune a controlului financiar e(-post traditional centralizat. )n ceea ce priveste asigurarea unei gestionari adecvate si eficiente a utilizarii resurselor publice, performanta acestor aran'amente este slaba. /u se acorda o atentie adecvata crearii unui cadru de control intern puternic, care consta din mediul de control, evaluarea riscurilor, activitatile de control, informarea si comunicarea, monitorizarea eficientei sistemului de control. *uditul intern curent, numit traditional 1revizie si control financiar2 in Moldova, nu corespunde #tandardelor )nternationale ale racticii rofesioniste a *uditului )ntern ()# )*). Ministerul 3inantelor favorizeaza tranzitia de la metoda curenta de control centralizat la un audit intern modern in sectorul public care va avea ca scop estimarea calitatii mecanismelor de control intern. 4epartamentul $ontrol 3inanciar si Revizie pe linga Ministerul 3inantelor va conduce aceasta transformare intr-o functie de audit intern care sa corespunda cerintelor )# )*. )mplementarea standardelor )# )* va a'uta Moldova sa treaca la cerintele &E in domeniul auditului intern. )mplementarea auditului intern in sectorul public va intensifica rolul Ministerului 3inantelor, ministerelor de ramura si autoritatilor administrative centrale. )n timp ce Ministerul 3inantelor isi asuma rolul de elaborator al cadrului strategic de resurse, ministerele si autoritatile administrative centrale isi vor asigura responsabilitatea pentru luarea deciziilor strategice in cadrul sectoarelor. *ceste tendinte vor necesita schimbari corespunzatoare in sistemele de control intern. Metoda veche de control centralizat nu mai este adecvata pentru ca ministerele si autoritatile administrative centrale sa-si asume responsabilitati de luare a deciziilor si sa recunoasca consecintele acestora. Respectiv, accentul va treace de la efectuarea verificarilor de corespundere spre evaluarea calitatii controlului intern in unitatile e(ecutoare de buget. Cadrul legislativ: - $onstitutia Republicii Moldova% - <egea privind sistemul bugetar si procesul bugetar nr.89F-A))) din -9 mai 1,,6. - <egea bugetului de stat. - <egea privind finantele publice locale nr.?,F-AB din 16 octombrie -00?. - <egea privind administratia publica locala nr.1-?-AB din 18 martie -00?. - <egea contabilitatii nr.9-6-A))) din 9 aprilie 1,,>. Cadrul institutional #tructurile abilitate sa asigure implementarea controlului financiar preventiv si auditului intern; - =uvernul% - Ministerul Economiei si $omertului% - Ministerul 3inantelor% - Ministerul 6ustitiei% - alte ministere si autoritati administrative centrale si locale. Proble!e e(istente $onceptul de audit al fondurilor publice este relativ nou pentru sistemul bugetar. )n conformitate cu legislatia in vigoare, organele responsabile de aceasta sfera efectueaza mai mult controlul folosirii fondurilor publice decit auditul. )ntelegerea scopurilor auditului si diferentierea intre auditul intern si e(tern sint la o etapa initiala de dezvoltare, intimpinind o serie de probleme, printre principalele evidentiindu-se urmatoarele; - cadrul legislativ si normativ neadecvat : nu e(ista o lege cu privire la auditul in sectorul public si nici o supraveghere centrala a standardelor interne de audit% - e(istenta mai multor organe de control fara delimitarea clara a functiilor si responsabilitatilor,

precum si fara o conlucrare si coordonare adecvata intre ele% - lipsa serviciilor de audit intern in teritoriu pentru intreg sectorul public. +oate acestea sint insotite de instruirea insuficienta a personalului in domeniu si necunoasterea practicii auditului intern in sectorul public in alte tari.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea conceptiei, strategiei si a unui document de reglementare pentru sistemul de audit intern in sectorul public% - stabilirea unui cadru legislativ pentru auditul intern in sectorul public% - armonizarea graduala cu metodologiile si standardele acceptate la nivel international, ()nstitutul de *udit )ntern, "rganizatia )nternationala a )nstitutiilor #upreme de *udit), precum si cu cele mai bune practici ale &E privind controlul si auditul veniturilor, cheltuielilor, patrimoniului si responsabilitatilor publice.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- promovarea dezvoltarii capacitatilor administrative adecvate in scopul prevenirii si combaterii eficiente a fraudelor si altor infractiuni ce afecteaza fondurile nationale si internationale, inclusiv crearea unor structuri functionale cooperante, incluzind toate institutiile publice relevante la nivel national% - asigurarea cooperarii eficiente cu institutiile si autoritatile comunitare relevante in cazul verificarilor in teren si inspectiilor cu referinta la managementul si auditul fondurilor acordate de &E% - e(tinderea sistemului de audit intern la ministere si autoritatile administrative centrale si locale.

Circulatia bunurilor si persoanleor IPrevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $'-$)" II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $'-$)" $ ' # Circulatia !arfurilor Relatii co!erciale

- )ndeplinirea in totalitate a anga'amentelor asumate de Moldova in cadrul titlului ))) al * $ si indeplinirea tuturor obligatiilor legate de statutul de membru al "rganizatiei Mondiale a $omertului ("M$). - )mplementarea cu succes a obligatiilor fata de "M$ (inclusiv a *cordului +R) s), precum si a obligatiilor din cadrul * $. - Eliminarea graduala a licentelor care nu sunt in conformitate cu obligatiile Moldovei fata de "M$ si in cadrul * $ si managementul lor transparent. - 4epunerea eforturilor pentru sporirea transparentei in aplicarea masurilor regulatorii. (->) romovarea capacitatilor de e(port ale Moldovei si diversificarea e(portului marfurilor - romovarea =rupurilor sectoriale de producatori pentru actiuni comune in promovarea e(porturilor pe pietele e(terne, astfel precum este prevazut in programul "rganizatie de promovare a e(portului din Moldova (ME ") - *sigurarea controlului eficient al originii marfurilor pentru a putea beneficia completamente de #istemului =eneralizat de referinte. - erfectionarea cadrului institutional si a procedurilor de control ale originii marfurilor prin consolidarea serviciului vamal si revizuirea divizarii competentelor acestuia in eliberarea si controlul certificatelor de origine

preferentiale si nepreferentiale cu cele ale $amerei de $omer si )ndustrie, in vederea crearii unei baze solide pentru un eventual regim preferential de comert asimetric.

II Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # Circulatia bunurilor # # Politica in do!eniul va!al

rocesul cresterii nivelului economic al tarii este influentat si de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamala trebuie sa se caracterizeze prin integritate, transparenta si profesionalism.
# # # /ocu!entele si operatiunile va!ale

Cadrul legislativ )n prezent cadrul legal al activitatii vamale este constituit dintr-un sir de acte normative dintre care cele mai principale sunt; - $odul Bamal al Republicii Moldova din -0.0F.-000% - $odul 3iscal al Republicii Moldova din -9.09.1,,F% - <egea cu privire la tariful vamal, nr.1?80-A))) din -0.11.1,,F% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.-0F din -6.0-.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea /omenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, nr.>9 din -6.01.-009% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activitatii serviciilor in punctele de trecere si control la frontiera, nr. 10>- din 08.11.1,,,% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii platilor si automatizarea sistemului de evidenta la efectuarea controlului in punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 0,.08.-000% - /ormele privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale in detaliu, aprobate prin "rdinul 4irectorului =eneral al 4epartamentului $ontrolului Bamal nr.11 din 1-.01.1,,,. <egislatia vamala a Republicii Moldova, in general, preia prevederile din legislatia &niunii Europene, insa e(ista necesitatea e(cluderii contradictiilor, simplificarii, unificarii si perfectionarii acesteia. )n prezent operatiunile vamale sint foarte complicate si efectuarea acestora dureaza foarte mult. 4e aceea se impune necesitatea armonizarii legislatiei vamale cu standardele si regulile &niunii Europene. Cadrul institutional Marfurile si mi'loacele de transport care trec frontiera vamala, sau ale caror regim vamal se modifica, sint supuse operatiunilor vamale, si anume; - vamuirea% - perfectarea declaratiilor vamale% - controlul marfurilor si mi'loacelor de transport% - controlul corporal% - controlul evidentei contabile% - perceperea drepturilor de import si de e(port% - alte actiuni efectuate in domeniul vamal de catre organul vamal. Bamuirea este procedeul de plasare a marfurilor si mi'loacelor de transport intru-un anumit regim vamal si incheierea acestui regim, in conformitate cu prevederile legislatiei. Bamuirea se efectueaza de organele vamale interne si cele de frontiera, in locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal in care se gaseste e(peditorul sau destinatarul marfurilor. ina la efectuarea vamuirii, agentul economic trebuie sa efectueze operatiuni prealabile pentru a accelera traficul de marfuri. *ceste operatiuni prevad; inregistrarea agentului economic ca subiect al activitatii

economice e(terne, obtinerea certificatelor si licentelor necesare desfasurarii activitatii acestuia, instiintarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea marfurilor in depozitele provizorii, prelevarea probelor si mostrelor marfurilor. )n scopul vamuirii, organul vamal este in drept sa preleve probe si mostre de marfuri, supunindu-le cercetarii (e(pertizei). )n dependenta de pozitia tarifara a marfii se incaseaza si drepturile de import si de e(port corespunzatoare unei anumite pozitiei tarifare. $onform /omenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.>9 din -6.01.-009, fiecare marfa are o anumita pozitie tarifara. /omenclatorul marfurilor se aplica pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementarii tarifare si netarifare a activitatii economice e(terne, imbunatatirii evidentei statistice si a schimbului de informatie statistica referitoare la circulatia marfurilor pe plan intern si e(tern. entru a simplifica determinarea pozitiei tarifare a marfii si pentru a asigura compatibilitatea legislatiei nationale cu cea a &niunii Europene apare necesitatea aderarii Republicii Moldova la $onventia )nternationala privind #istemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor, adoptata la 7ru(elles la 19 iunie 1,8?. <a aceasta conventie au aderat circa 190 de tari, iar criteriul de clasificare a marfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea marfurilor. " alta modalitate de eliminare a posibilitatii de determinare incorecta a pozitiei tarifare a marfii este crearea de laboratoare vamale pentru e(pertiza si e(aminarea marfurilor. E(istenta laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de marfuri, la optimizarea controlului vamal si la asigurarea eficientei activitatii vamale. )mplementarea acestor masuri ar contribui si la determinarea corecta a originii marfii. "riginea marfii este importanta in cadrul aplicarii masurilor tarifare, deoarece marfurile ce se importa din tarile cu care Republica Moldova are incheiat acord privind crearea zonei de comert liber (statele-membre ale $#) si Rominia) si care sint insotite de certificate de origine, sint scutite de la achitarea ta(ei vamale (marimea acesteia variind intre 0S-1>S din valoarea in vama a marfii). $onform $odului Bamal vamuirea incepe in momentul in care colaboratorul vamal se declara disponibil sa perfecteze actele vamale asupra marfurilor si mi'loacelor de transport, respectind procedura efectuarii operatiunilor prealabile. +ermenul de verificare a declaratiei vamale, a documentelor, controlul marfurilor si mi'loacelor de transport este de 10 zile din momentul primirii declaratiei, a documentelor si informatiilor necesare controlului vamal, iar in cazul animalelor vii si marfurilor usor alterabile : in cel mult ? zile. )n cadrul efectuarii operatiunilor vamale marfurile sint supuse declararii prin intocmirea declaratiei vamale, care este actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute de legislatia vamala, vointa de a plasa marfurile intr-un regim vamal determinat. 4eclaratia vamala, de regula, se depune in termen de F- de ore din momentul trecerii frontierei vamale. 4eclaratia vamala in detaliu este actul 'uridic prin care declarantul; a) solicita un regim vamal pentru marfa prezentata (import, e(port, ree(port, reimport, etc.)% b) se anga'eaza sa-si indeplineasca obligatiile ce ii revin prin regimul vamal declarat% c) furnizeaza informatiile necesare pentru luarea masurilor si aplicarea dispozitiilor pentru realizarea obligatiilor fiscale, a controlului comertului e(terior si al statisticii. /ormele privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale (aprobate prin "rdinul 4irectorului =eneral al 4epartamentului $ontrolului Bamal nr.11 din 1-.01.1,,, si intrate in vigoare la data de 11.0?.1,,,) stabilesc in mod detaliat forma si continutul acesteia. *ceste norme au intrat in vigoare pina la aprobarea noului $od Bamal, de aceea, in prezent din cauza introducerii noilor prevederi vamale si din cauza utilizarii noului cod de identificare al intreprinderilor (codul )4/"), 4epartamentul Bamal a elaborat noile norme cu privire la declaratia vamala in detaliu, care vor intra in vigoare la momentul publicarii acestora in Monitorul "ficial al Republicii Moldova. <a vamuirea marfurilor provenite din tranzactiile economice e(terne, organele vamale accepta spre perfectare declaratiile vamale, cu conditia prezentarii de catre agentii economici a unui sir de documente. <ista documentelor necesare a fi prezentate organului vamal este aprobata prin "rdinul 4epartamentului Bamal nr.-F6-" din -9.10.-00- (Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.16--16> din 06.1-.-00-). 4intre aceste documente mentionam doar cele mai principale; a) contractul in baza caruia au fost livrate marfurile% b) documentele de transport (actele oficiale ce insotesc incarcatura si contin informatia despre conditiile si caracterul deplasarii, precum si trasaturile caracteristice de baza ale marfurilor transportate); - la transportarea cu transportul aerian - scrisoarea de trasura (fraht), prevazuta de $onventia privind unificarea unor reguli referitor la transporturile internationale aeriene, Barsovia, 1-.10.-,% - la deplasarea cu transportul auto; - scrisoarea de trasura internationala, prevazuta de $onventia internationala cu privire la contractul

de transport al incarcaturilor pe calea auto, 6eneva, 1-.0>.>6% - carnetul +)R, prevazut de $onventia internationala cu privire la transportul international de incarcaturi sub acoperirea $arnetului +)R, =eneva, 19.11.F>% - la deplasarea cu transportul feroviar - scrisoarea de trasura, prevazuta de *cordul international privind transportul international de marfuri pe calea ferata, intrat in vigoare la 01.11.>1% - la deplasarea marfurilor cu mi'loacele de transport naval - conosamentul prevazut de $onventia "/& cu privire la transportul maritim al incarcaturilor, Iamburg, 1,F8% c) documentele comerciale (acte oficiale ce contin informatia despre costul marfurilor deplasate (specificarea lor). )n calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi comerciale, pro-formele acestora, precum si alte documente folosite in comertul e(terior)% d) licente% e) autorizatii% f) certificate de conformitate% g) certificate de origine. erfectarea declaratiei vamale in detaliu consta din 9 etape; 1) intocmirea, -) acceptarea, ?) inregistrarea si 9) validarea. arcurgerea acestor etape, care sint foarte comple(e si destul de anevoioase constituie o piedica in accelerarea si facilitarea traficului de marfuri. +otodata, $odul Bamal prevede ca, daca declarantul nu poate, din motive obiective, sa depuna o declaratie completa, organul vamal este in drept sa-i primeasca o declaratie temporara sau incompleta, daca ea contine date principale necesare vamuirii. 4e aceea, apare necesitatea elaborarii regulamentului cu privire la forma si modalitatea de utilizare a declaratiei temporare sau incomplete. " alta etapa a operatiunilor vamale consta in efectuarea controlului vamal. $ontrolul vamal consta in indeplinirea de catre organul vamal a operatiunilor de verificare a marfurilor, a e(istentei si autenticitatii documentelor% e(aminarea evidentelor financiar-contabile% controlul mi'loacelor de transport% controlul baga'elor si al altor marfuri transportate% efectuarea de anchete si alte actiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementarilor vamale si altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala. $ontrolul vamal se efectueaza in zonele de control vamal create atit la frontiera, cit si in interiorul republicii. <a frontiera republicii in zona de control vamal isi e(ercita functiile organele vamale, trupele de graniceri, institutia bancara care este abilitata cu dreptul de a incasa drepturile de import si de e(port, precum si serviciile au(iliare de control (#erviciul veterinar, #erviciul fitosanitar, )nspectoratul transporturilor auto, )nspectoratul ecologic, )nspectoratul sanitar). )n scopul intensificarii controlului persoanelor fizice si 'uridice, mi'loacelor de transport si marfurilor, precum si pentru combaterea contrabandei si reducerii timpului de vamuire a marfurilor, #erviciul Bamal a implementat la - birouri vamale (#culeni si <euseni) #istemul )nformational *utomatizat 13rontiera2 - un sistem automatizat unic integrat de evidenta si control a persoanelor, mi'loacelor de transport si marfurilor, care trec frontiera de stat a Republicii Moldova. *cest sistem prevede totodata si utilizarea bonului unic de plata, care constituie un document centralizator al platilor, impozitelor incasate la frontiera de stat a Republicii Moldova. )n baza bonului unic de plata se percep drepturile de import si de e(port, platile si ta(ele obligatorii percepute de catre; )nspectoratul transportului auto% #erviciul veterinar% #erviciul fitosanitar% #erviciul sanitaro-epidemiologic% )nspectoratul Ecologic de #tat. rin intermediul 1bonului unic2 sistemul contribuie la simplificarea procedurilor la frontiera republicii, precum si la reducerea timpului necesar trecerii frontierei. )nsa din lipsa echipamentului tehnic si a mi'loacelor financiare #.).*.13rontiera2 inca nu poate fi implementat la toate organele vamale de frontiera. )n procesul efectuarii operatiunilor vamale, colaboratorii vamali perfecteaza o serie de documente vamale printre care; +B - -> - adeverinta pentru mi'locul de transport intrat in Moldova% +B - -6 - autorizatie pentru inregistrarea mi'loacelor de transport auto, temporar introduse in Moldova, in organele olitiei rutiere a M.*.). al Republicii Moldova% +B - -F - obligatiune cu privire la introducerea (scoaterea) provizorie in (din) Republica Moldova a mi'locului de transport auto% +B - -8 - certificat pentru legalizarea valutei straine, hirtiilor de valoare si altor obiecte pretioase introduse in Republica Moldova. *ceste documente sint acte de stricta evidenta, ele fiind enumerate in Iotarirea =uvernului Republicii Moldova 1$u privire la e(ecutarea 4ecretului resedintelui Republicii Moldova nr.906-)) din -?.1-.1,,F2 nr.-,9 din 1F.0?.1,,8. entru serviciile acordate de organele vamale se incaseaza ta(a pentru proceduri vamale. <egea Republicii Moldova 1$u privire la tariful vamal2 prevede marimea si tipul ta(ei pentru procedurile vamale. <a perceperea ta(ei pentru proceduri vamale se perfecteaza declaratia vamala 4B-1.

Proble!e e(istente )n prezent e(ercitarea atributiilor de serviciu si efectuarea controlului vamal eficient se efectueaza in conditii, cind organele vamale nu detin spatii suficiente pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor vamale. 4e aceea este necesara asigurarea organelor vamale cu baza tehnicomateriala pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor, ceea ce va contribui la acumularea veniturilor suplimentare in bugetul de stat si la accelerarea traficului de marfuri in comertul international. )n afara de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de e(pertiza care ar permite determinarea rapida si eficienta a calitatii marfii, precum si a codului tarifar al acesteia. /omenclatorul marfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte comple( si voluminos, iar la unele marfuri din cauza neclaritatii prevederilor este greu de determinat precis si corect pozitia tarifara a marfii. " alta problema o reprezinta termenul de verificare a declaratiei vamale destul de mare, mai ales daca se compara flu(urile de marfuri ale Moldovei si, de e(emplu, cele din tarile &niunii Europene. 4eseori se inregistreaza stationari indelungate a marfurilor si mi'loacelor de transport. *ceste stationari au loc atit la frontiera republicii, cit si in interiorul tarii (la terminalele vamale). )n acest sens, este necesara stabilirea timpului limita (sau timpului recomandat) la o unitate de transport pentru efectuarea operatiunilor vamale la frontiera republicii. &tilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea operatiunilor de vamuire si la facilitarea traficului de marfuri la frontiera Republicii Moldova.
Prioritati pe ter!en scurt:

- modificarea legislatiei nationale, in scopul e(cluderii din zona de control vamal la frontiera republicii a serviciilor au(iliare de control% - aprobarea noilor norme privind completarea, circulatia si folosirea formularelor declaratiei vamale in detaliu% - asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materiala pentru crearea depozitelor vamale provizorii si terminalelor% - elaborarea regulamentelor cu privire la forma si modalitatea de utilizare a declaratiei temporare sau incomplete% - elaborarea regulamentelor cu privire la modalitatea de utilizare si completare a documentelor vamale de stricta evidenta% - reducerea timpului efectuarii operatiunilor vamale la frontiera Republicii Moldova.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- armonizarea legislatiei vamale a Republicii Moldova cu legislatia vamala a &niunii Europene prin; - completarea si modificarea $odului Bamal in urmatoarele domenii; dispozitii generale (notiuni aplicate), regimuri vamale, declararea, depozitele provizorii, bro5erul vamal, transportatorul vamal, contraventiile vamale% - aderarea Republicii Moldova la $onventia internationala privind simplificarea si armonizarea regimurilor vamale de la CHoto din 18.0>.1,F?, in vederea simplificarii formalitatilor de vamuire, accelerarii traficului de marfuri si reducerii timpului de trecere a frontierei vamale% - aderarea Republicii Moldova la $onventia )nternationala privind #istemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor de la 7ru(elles din 19 iunie 1,8?% - elaborarea sistemului de diri'are a riscurilor si analiza riscurilor la efectuarea controalelor vamale% - asigurarea organelor vamale cu tehnologii informationale si mi'loace electronice de comunicatii pentru perfectionarea controlului% - implementarea sistemului informational automatizat 13rontiera2 la toate organele vamale de frontiera% - dotarea organelor vamale cu laboratoare vamale si cu echipament tehnico-material de control% - cooperarea cu organizatiile internationale in vederea beneficierii de asistenta tehnica, in scopul ameliorarii conditiilor la organele vamale de frontiera% - cooperarea cu organizatiile internationale in vederea beneficierii de asistenta metodologica si practica, in scopul armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu legislatia &niunii Europene% - instruirea colaboratorilor vamali in domeniul efectuarii operatiunilor vamale.

# # $ =ran*itul !arfurilor si al persoanelor

<uind in considerare asezarea geografica a Republicii Moldova, tranzitul marfurilor si al persoanelor trebuie sa reprezinte o modalitate de atragerea a interesului agentilor economici straini in Republica Moldova, precum si sa asigure un aport insemnat la incasarile la bugetul de stat. 4esi pe parcursul ultimilor ani s-a inregistrat o scadere considerabila a tranzitului prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, in anul -00? numarul declaratiilor vamale, completate in legatura cu plasarea marfurilor in regimul vamal de tranzit, a crescut putin comparativ cu anul -00-. Cadrul legislativ - $onventia vamala relativ la +ransportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor +.).R. de la =eneva din 19 noiembrie 1,F>, in vigoare pentru Republica Moldova de la ?0 martie 1,,?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.1086 din -> noiembrie 1,,F G entru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a $onventiei vamale relativ la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetului +)R ($onventia +)R din 1,F>)% - $onventia cu privire la $ontractul de transport international al marfurilor pe sosele ($.M.R.) de la =eneva din 1, mai 1,>6, in vigoare pentru Republica Moldova de la ?0 martie 1,,?% - $odul Bamal al Republicii Moldova nr.119,-A)B din -0 iulie -000 (Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.160-16-Q1-01 din -? decembrie -000)% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.-0F din -? februarie -00? G4espre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor vamale2% - <egea Republicii Moldova nr.1>6,-AB din -0 decembrie -00- G$u privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice2. )n general, legislatia vamala, care vizeaza direct sau indirect tranzitul marfurilor si al persoanelor, este a'ustata la legislatia comunitara. rincipalul act normativ care reglementeaza tranzitul marfurilor si al persoanelor este $odul Bamal al Republicii Moldova din -0 iulie -000. *ctul mentionat defineste notiunea regimului vamal G+R*/D)+2 si fi(eaza urmatoarele principii ale politicii comerciale internationale; eliberarea tranzitului marfurilor si al persoanelor de plata drepturilor de e(port si de import, facilitarea operatiunilor de tranzit si reducerea la minim a timpului necesar pentru efectuarea procedurilor si formalitatilor de control in punctele de trecerea a frontierei statale. )n baza $odului Bamal s-a stabilit un termen de tranzit confortabil de F- de ore, care permite fara probleme traversarea teritoriului statului nostru. entru marfurile transportate pe calea ferata, in legatura cu cazurile formarii garniturilor de tren, a fost stabilit un termen si mai mare - 168 ore. <a -0 martie -00? a intrat in vigoare Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.-0F din -? februarie -00? G4espre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor vamale2, care a fost adoptata si pentru o reglementare mai detaliata si amanuntita a #ectiunii a 6-a G+ranzitul2 a $odului Bamal. Ma'oritatea operatiunilor de tranzit efectuate pe teritoriul Republicii Moldova se efectueaza prin intermediul $arnetului +)R cu eliberarea de plata tuturor drepturilor de import. )n baza Iotaririlor =uvernului Republicii Moldova nr.-F- din 06 martie -00-, nr.809 din 1, iunie -00- si nr.9FF din -1 aprilie -00?, incepind cu 18 martie -00? pentru tranzitul marfurilor cu transportul auto intre punctele vamale de frontiera =iurgiulesti, #culeni, "taci, alanca a fost introdus sistemul automatizat de evidenta si control al traficului cu aplicarea gratuita a sigiliilor electronice si a cartelelor G#M*R+2. #igiliile electronice se aplica adaugator la cele care se utilizeaza la compartimentul marfar al vehicolului in conformitate cu practica stabilita la aplicarea sigiliilor vamale. <a tranzit cartela G#M*R+2 se aplica pe e(emplarul 9 al declaratiei marfare de tranzit in rubrica 4. &lterior, dupa modificarea legislatiei, sigiliile respective au inceput sa fie aplicate conform unei ta(e prevazute de <egea tarifului vamal nr.1?80-A))) din -0 noiembrie 1,,F. )n baza actelor normative mentionate ($odului Bamal al Republicii Moldova din -0 iulie -000 si Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.-0F din -? februarie -00?) au fost stabilite urmatoarele elemente de noutate in raport cu legislatia vamala anterioara ($odul Bamal al Republicii Moldova din 0, martie 1,,?); - regimului vamal G+R*/D)+2 a fost armonizat cu prevederile respective ale legislatiei &niunii Europene% - s-a stabilit e(pres eliberarea marfurilor plasate in regimul vamal G+R*/D)+2 de plata drepturilor de import si e(port si de aplicarea masurilor de politica economica% - a fost stabilit un termen rezonabil pentru efectuarea tranzitului pe teritoriul Republicii Moldova% - s-a stabilit e(pres lista documentelor necesare de a fi prezentate organelor vamale pentru acordarea regimului vamal G+R*/D)+2.

Cadrul institutional "data cu iesirea 4epartamentului Bamal in anul -001 din subordonarea Ministerului 3inantelor si cu intrarea in vigoare a $odului Bamal nr.119,-A)B din -0 iulie -000 si <egii nr.11>0-A)B din -0 iulie -000 cu privire la serviciul in organele vamale, s-a efectuat un pas esential in vederea crearii unui serviciu vamal modern si independent. )n prezent, administratia vamala a Republicii Moldova are in componenta sa 1> birouri vamale (10 birouri vamale de frontiera) si 66 posturi vamale (?0 de posturi vamale de frontiera). )nformatia referitoare la vamuirea marfurilor se stocheaza si se prelucreaza de catre colaboratorii $entrului )nformational #pecializat GB*M*2. )n anul -001 s-a inceput, in mod e(perimental, utilizarea de catre unele organe vamale a sigiliilor electronice cu tehnologia G#M*R+, iar in anul -00? tehnologia respectiva a fost introdusa la ma'oritatea posturilor vamale de frontiera. )n luna februarie -00- rim-ministrul Republicii Moldova a aprobat lanul #trategic de actiuni privind 4ezvoltarea 4epartamentului Bamal pe perioada -00---00>, implementarea caruia este sustinuta de catre 7anca Mondiala prin rogramul regional G3acilitarea comertului si transportului in Europa de sud-est2 (++3#E). entru atingerea acestor obiective, sub umbrela proiectului ++3#E este necesar de efectuat un sir intreg de actiuni ce tin de modernizarea sistemului vamal si de aplicare in activitatea lui a noilor tehnologii informationale. &na din componentele de baza ale proiectului nominalizate este aceea care se refera la controlul tranzitului. Proble!e e(istente &na din principalele probleme in tranzitul marfurilor si al persoanelor este aceea a controlului si supravegherii vamale asupra raioanelor de est ale tarii (+ransnistria). "rganele de stat nu pot efectua supravegherea operatiunilor de tranzit prin raioanele de est. #chimbul de informatii dintre organele constitutionale si autoritatile autoproclamate din raioanele de est este practic ine(istent. roblemele ma'ore, lsegate de tranzitul marfurilor si al persoanelor prin regiunea transnistreana, sunt urmatoarele; - regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie activitatea organelor vamale legitime si care impun transportatorilor formalitati suplimentare si achitarea unor ta(e si plati considerabile% - retinerile ne'ustificate si nemotivate ale unitatilor de transport% - lipsa schimbului de informatii cu privire la marfurile tranzitate intre organele constitutionale si autoritatile autoproclamate% - nerespectarea de catre autoritatile autoproclamate a conventiilor si tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. *lte probleme din domeniul tranzitului marfurilor si al persoanelor sunt; - lipsa acordurilor bilaterale intre administratiile vamale ale tarilor limitrofe referitor la schimbul operativ si detaliat de informatii cu privire la marfurile tranzitate% - slaba coordonare intre organele statale imputernicite cu functii de control si de supraveghere a tranzitului% - lipsa in cadrul organelor vamale a unui centru de e(pertiza a marfurilor% - imperfectiunea tehnologiei G#M*R+2 si costul ridicat al sigiliilor electronice respective% - lipsa unui sistem informational on-line care ar permite schimbul rapid si sigur intre organele vamale a informatiei cu privire la tranzit% - dezvoltarea insuficienta in punctele de trecere a frontierei de stat a infrastructurii necesare pentru efectuarea unui control rapid al marfurilor si persoanelor aflate in tranzit% - insuficienta mi'loacelor si utila'elor de control necesare pentru depistarea substantelor narcotice, to(ice, radioactive, etc.
Prioritati pe ter!en scurt:

- delimitarea si separarea, in baza unui act legislativ, a atributiilor si functiilor organelor care activeaza in punctele de trecere a frontierei de stat% - modificarea cadrului legal cu scopul sporirii atributiilor si raspunderii organelor vamale la efectuarea controalelor post-vamuire al tranzactiilor economice e(terne (audit economic)% - subordonarea subdiviziunilor organelor vamale care se ocupa cu combaterea contrabandei si incalcarilor vamale (sectiile supravegherea incalcarilor vamale din cadrul birourilor vamale) direct si

nemi'locit subdiviziunii respective a administratiei vamale centrale (4irectia urmarire penala si combaterea incalcarilor regulilor vamale din cadrul #erviciului Bamal)% - crearea unei structuri preventive si de aplicare a legislatiei, care va intari controlul si supravegherea vamala la frontiera si in interiorul tarii% - aderarea Republicii Moldova la $onventia privind admiterea temporara de la )stanbul din -6 iunie 1,,0% - constructia terminalelor vamale moderne la birourile vamale. $ostul minim al unui terminal vamal modern se estimeaza apro(imativ la 1? mln. lei% - crearea unui centru de analiza a riscurilor in cadrul #erviciului Bamal% - procurarea unor aparate si utila'e moderne pentru controlul marfurilor si al persoanelor, care sunt strict necesare la unele organe vamale de frontiera% - crearea unui serviciu chinologic in cadrul #erviciului Bamal% - finalizarea proiectului ++3#E.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- aderarea Republicii Moldova la $onventia privind la simplificarea si armonizarea regimurilor vamale de la CHoto din 18 mai 1,F?% - consolidarea centrului de analiza a riscurilor din cadrul 4epartamentului Bamal si implementarea tehnologiilor informationale moderne cu privirea la problema respectiva% - crearea unui centru modern de e(pertiza a marfurilor in cadrul serviciului vamal% - implementarea tehnologiilor informationale moderne la supravegherea marfurilor aflate in tranzit.
# # & Siste!ul anali*ei de risc si !anage!entul riscului

#istemului vamal al Republicii Moldova i s-a atribuit de la bun inceput o functie importanta : colectarea impozitelor intru suplinirea bugetului de stat, ceea ce necesita efectuarea controlului fizic si documentar integral al marfurilor si persoanelor participante in relatiile economice e(terne. )n ultimii ani comertul e(terior al Republicii Moldova a avut tendinta de crestere, ma'orindu-se in anul -00- de ?,8 ori comparativ cu anul 1,,>. *ceasta ar cere, pe de o parte sporirea personalului scriptic al sistemului vamal adecvat sporirii volumului comertului e(terior, iar pe de alta parte ma'orarea numarului controalelor fizice si documentare a marfurilor. 4ar sistemul vamal nu poate asigura cresterea personalului scriptic, pentru a mentine raportul cantitate marfa : personal la nivelul necesar, ceea ce a determinat administratia vamala de a crea un astfel de sistem de control ce ar permite efectuarea controlului selectiv al marfurilor si persoanelor fara a pre'udicia calitatea controlului efectuat. )n aceste conditii analiza flu(urilor de marfuri si a riscurilor aferente activitatii economice e(terne (cum ar fi neachitarea drepturilor de import, nedeclararea totala sau partiala a marfurilor, diminuarea valorii in vama) da posibilitate organelor vamale de asi concentra eforturile in controlul acelor categorii de marfuri si agenti economici ce pot face obiectul contraventiilor vamale. Cadrul legislativ &rmatoarele documente stau la baza reglementarii activitatiii vamale, si care au tangente cu analiza si managementul riscului; - $odul vamal al Republicii Moldova din -0 iulie -000% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.910 din 06.06.-001 G$u privire la aprobarea structurii, personalului scriptic si Regulamentului 4epartamentului Bamal2% - <egea Republicii Moldova 1$u privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice2 nr. 1>6,-AB din -0.1-.-00-% - Regulamentul si lista agentilor economici care beneficiaza de procedura simplificata de vamuire ("rdinul 4epartamentului vamal nr.108-" din 09 iunie -00?). $odul vamal al Republicii Moldova preluind principiile legislatiei vamale $omunitare (Regulamentul $onsiliului ($EE) nr.-,1?Q,- din 1- octombrie 1,,- de instituire a $odului Bamal $omunitar) a preluat doar in parte unele elemente aferente procesului de management a riscului si sistemului analizei riscului. Cadrul institutional )n prezent personalul de baza al sistemului vamal constituie 168> de persoane. #ursele ce furnizeaza informatii utilizate de catre sistemul vamal intru stabilirea riscurilor sunt;

1. #ectia statistica vamala. *naliza statisticii vamale permite organului vamal de a compara ma'orarea sau micsorarea; preturilor la unele categorii de marfuri intr-o anumita perioada, dinamica efectuarii importurilor unor anumite grupuri de marfuri intr-o anumita perioada, numarul agentilor economici ce efectueaza operatiuni de importQe(port etc. -. #ectia combaterea contrabandei. *naliza cazurilor de incalcare a regulilor vamale si a tipurilor de incalcari permite de a stabili sferele de risc; ne declararea in termen, grupurile de marfuri ce fac obiectul incalcarilor vamale, agentii economici antrenati etc. ?. #ectia audit economic. $a urmare a efectuarii controlului a agentilor economici ce se bucura de facilitati la plata drepturilor de importQe(port in carul regimurilor vamale suspensive (admitere temporara, perfectionare activa sau pasiva, transformare sub supraveghere vamala) se stabilesc metodele si mecanismele de incalcare a regulilor vamale. 9. #ectia #E$)QR)<". *ceasta subdiviziune structurala permite, prin intermediul schimbului de informatii cu administratiile vamale din alte tari, de a analiza cazurile de fraude vamale pe teritoriile altor tari si de a elabora mecanisme de contracarare a fraudelor vamale in fazele sale primare. >. 4e asemenea ca surse pot servi baza de date a "rganizatiei )nternationale a Bamilor, a organelor sau organizatiilor nationale sau internationale de profil. *naliza acestor informatii permit administratiei vamale de a stabili grupurile de marfuri sau agenti economici sau criteriile de stabilire a marfurilor sau agentilor economici cu un grad sporit de risc pentru a le acorda un tratament deosebit, si anume; 1. 4elimitarea primara a marfurilor in marfuri accizate si ne accizate. *ceasta a permis, prin stabilirea unui regim deosebit, minimizarea cazurilor de incalcare a regulilor vamale. rin regim deosebit se intelege; a) stabilirea punctelor de frontiera numai prin intermediul carora se permite importul de produse petroliere% b) introducerea normei 'uridice care permite de a vamui marfurile accizate numai la frontiera. -. Efectuarea controlului selectiv al marfurilor. 4upa cum s-a mai mentionat, 4epartamentul vamal a aprobat Regulamentul si lista agentilor economici care beneficiaza de procedura simplificata de vamuire. $riterii pentru selectarea agentilor economici servesc urmatorii factori; - lipsa contraventiilor vamale% - lipsa datoriilor la capitolul drepturilor de importQe(port% - lipsa fraudelor fiscale si economice% - garantarea achitarii drepturilor de importQe(port. *plicarea procesului de control selectiv a permis administratiei vamale de a concentra eforturile asupra acelor agenti economici care prezinta un grad sporit de risc. ?. *chitarea prealabila a drepturilor de import si de e(port. &n alt mecanism chemat sa previna fraudele vamale ce tin de ne achitarea drepturilor vamale de importQe(port este achitarea prealabila a drepturilor de import si de e(port (al.1 art.1-9 al $odului vamal). erceperea dreptului de import si de e(port in prealabil a permis administratiei vamale de a micsora considerabil cazurile de neachitare a drepturilor de import si de e(port. 9. =ruparea marfurilor dupa regimul vamal aplicat, de import sau e(port. Reiesind din faptul ca la e(port, marfurile se impoziteaza cu cota de 0 S si deci nu putem vorbi despre eschivarea de la plata drepturilor de e(port, gruparea dupa regimul ales permite concentrarea resurselor umane la efectuarea controlului mai riguros a marfurilor importate. >. "riginea marfurilor. *cesta este un alt criteriu, care poate fi utilizat, avind in vedere ca marfurile de provenienta straina, carora in virtutea acordurilor bi- sau multilaterale li se aplica un regim facilitat (impozitat cu cota de 0 S la ta(a vamala sau +B*), sunt supuse de obicei unui control documentar si fizic mai strict decit marfurile care nu se bucura de facilitati. $riteriile descrise anterior nu constituie o lista e(haustiva, dar in conditiile de lipsa a unui sistem de administrare a riscului definitivat si bine conturat, acestea din urma permit sistemului vamal al Republicii Moldova de a optimiza controlul fizic si documentar al marfurilor. *naliza si managementul riscurilor sunt aplicabile si traficului de persoane. *stfel, ca criterii de stabilire a riscului in partea ce tine de importul marfurilor de catre persoanele fizice legislatia vamala (<egea Republicii Moldova 1$u privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice2) prevede; 1. $ategoria marfii; modul de consum, practica de utilizare. -. $antitatea marfii; articole omogene de aceeasi denumire, de aceeasi marime, model, culoare etc. ?. $ircumstantele legate de calatorie; scopul calatoriei, durata ei, tara in care s-a aflat si tara in care pleaca persoana. Proble!e e(istente

$u toate ca sistemul vamal dispune de anumite mecanisme de analiza a riscurilor si anumite criterii de stabilire a acestora, totusi nu putem vorbi despre e(istenta unui sistem bine configurat si un management efecient al riscurilor. *ceasta constatare este bazata pe aceea ca lipseste o subdiviziune structurala specializata in domeniu, sau un comitet de profil care ar coordona procesul de administrare a riscului la nivel de sistem vamal, nu e(ista o schema logica de analiza si administrare a riscului. 4e asemenea, se simte lipsa e(perientei in domeniu, nu e(ista programatura ce ar permite automatizarea procesului de administrare, si chiar lipseste literatura metodica in domeniu.
Prioritati pe ter!en scurt:

- analiza sistemelor $omunitare de depistare si administrare a riscului si a softului aplicabil sistemului de analiza a riscului% - organizarea seminarelor cu participarea specialistilor din cadrul administratiilor vamale $omunitare% - elaborarea unor recomandari privind perfectionarea mecanismului de identificare si administrare a riscului.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- infiintarea unei diviziuni structurale sau a unui comitet de coordonare in domeniul administrarii riscului% - elaborarea normelor 'uridice de procedura, ce ar stabili criteriile de stabilire a riscurilor, procedura de administrare a riscurilor, competenta subdiviziunilor structurale in administrarea riscului. - implementarea softului necesar simplificarii procesului de administrare a riscului (*#R$&4*).
# # ' Cooperarea cu vecinii- proiecte siEsau acorduri bilaterale de control co!un

romovarea unei politici de buna vecinatate este unul din principiile de baza al integrarii in societatea europeana. )n acest sens, Republica Moldova depune eforturi considerabile in vederea stabilirii unei cooperari strinse cu tarile vecine in diferite domenii, inclusiv vamal. $ooperarea vamala intre Republica Moldova si Rominia $adrul legislativ e(istent are doua dimensiuni; E aspectul bilateral, reglementat prin *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul Rominiei privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor in domeniul vamal, semnat la 7ucuresti la -9 aprilie -000% E aspectul regional, privind cooperarea in domeniul criminalitatii transfrontaliere, care se refera la activitatea vamala, reglementat prin *cordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la 7ucuresti la -6 mai 1,,, (*cordul #E$)). Republica Moldova si Rominia au reprezentanti, inclusiv ai autoritatilor vamale in cadrul $entrului Regional #E$) pentru $ombaterea )nfractionalitatii +ransfrontaliere din 7ucuresti ($entrul #E$)). *cordul bilateral ofera serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza urmatoarele activitati de cooperare; E acordarea asistentei administrative reciproce pentru asigurarea aplicarii corecte a legislatiei vamale, in special prin prevenirea, depistarea si investigarea infractiunilor si contraventiilor vamale% E spri'inul reciproc in sens de preventie si detectare de posibile cazuri a incalcarilor legislatiei vamale (ce se pot dezvolta in cazuri de investigatie vamala) prin punerea la dispozitie a informatiei privind diverse probleme vamale, continind date de interes pentru cealalta parte. e linga problematica asistentei reciproce, e(ista prevederi care traseaza un cadru 'uridic pentru o viitoare cooperare in cea ce priveste simplificarea procedurilor vamale. *ceste prevederi stabilesc urmatoarele activitati in sensul unei colaborari fructuoase, in special in probleme de frontiera; E obligatia autoritatilor vamale de a se consulta in vederea simplificarii controlului vamal al marfurilor, calatorilor si mi'loacelor de transport% E posibilitatea de a adopta masuri de simplificare a formalitatilor vamale la frontiera in scopul desfasurarii operative si eficiente a acestora% E posibilitatea organizarii activitatii de efectuare a controlului in comun, cu participarea tuturor autoritatilor si institutiilor care isi desfasoara activitatea in punctele de frontiera.

*cordul #E$) are drept obiectiv intarirea capacitatii de actiune impotriva infractionalitatii transfrontaliere din Europa de #ud-Est, in conformitate cu standardele europene si alte reglementari internationale. #e urmaresc, in special, urmatoarele scopuri; E eliminarea obstacolelor ce stau in fata unei cooperari internationale eficiente% E intensificarea cooperarii la nivel operational in domeniul vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date, tinind cont de regulile de confidentialitate si de protectie a acestora% E facilitarea investigarii actiunilor ilicite din domeniul vamal, prin care se comit evaziuni fiscale considerabile si se alimenteaza economia tenebra% E asistenta tehnica, schimb de e(perienta, pregatirea in comun a specialistilor% E apro(imarea legislatiei nationale la standardele internationale si cele ale &niunii Europene etc. Este necesar de mentionat ca, desi cadrul 'uridic bilateral si multilateral de cooperare vamala permite si incura'eaza realizarea unei platforme comune de actiune, aplicarea in practica nu se efectueaza la nivelul convenit, iar deseori nu se efectueaza de fel. *ceasta se motiveaza prin faptul ca e(ista impedimente ce tin de diferente intre cadrul legislativ din cele doua state la nivel de competente, compatibilitate organizationala etc. <uind in considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova si Rominiei : integrarea in structurile &niunii Europene : putem identifica alte directii de colaborare vamala, in conformitate cu cerintele europene, cum ar fi; E intensificarea controlului la frontiera de stat, precum si accelerarea si simplificarea trecerii frontierei, in special prin instituirea controlului comun% E compatibilizarea sistemelor informationale vamale utilizate de catre ambele state si organizarea schimbului periodic de informatie referitoare la comertul e(terior. Realizarea actiunilor in cauza ar impulsiona cooperarea vamala a tarilor vecine, indiferent de gradul de avansare a uneia sau alteia in procesul de integrare europeana. Ele vor pastra caracterul lor operational si vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele doua administratii vamale si la momentul aderarii cu drepturi depline la &niunea Europeana a Rominiei. )n acest conte(t, posibilitati enorme ofera rogramul investitional regional G3acilitarea comertului si transportului in Europa de #ud-Est2 (++3#E), scopurile principale ale caruia sunt reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontiera si a timpului de efectuare a platilor, eliminarea treptata a fenomenelor coruptioniste legate de comertul si transportul international, sporirea eficacitatii controlului la frontiera si intensificarea actiunilor de combatere a incalcarilor legislatiei vamale. <a baza acestui rogram au fost puse urmatoarele componente; (i) asistenta tehnica pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat% (ii) elaborarea tehnologiilor informationale si a echipamentului pentru aplicarea acestora in activitatea vamala% (iii) optimizarea tehnologiilor de control vamal% (iv) crearea unei retele si a unei pagini Jeb in vederea mediatizarii tuturor regulilor si procedurilor aplicate de catre serviciile cu atributii la frontiera, (v) instruirea si reciclarea colaboratorilor vamali. Este evident ca Republica Moldova si Rominia trebuie sa valorifice cu eficienta ma(ima rogramul regional ++3#E. )n concluzie, eforturile de dezvoltare a unei cooperari intre autoritatile vamale la frontiera, care sa corespunda principiilor moderne ale activitatii vamale si care sa asigure securizarea frontierei de stat moldo-romine si facilitarea trecerii frontierei, trebuie sa fi bazate pe urmatoarele.
Prioritati pe ter!en scurt:

- simplificarea, accelerarea si corelarea controlului la frontiera prin infiintarea controlului comun% - incheierea si implementarea *cordului intre Republica Moldova si Rominia privind controlul comun al trecerii frontierei, propus de catre partea romina, care contine, practic, toate elementele necesare in vederea efectuarii unui control eficient la trecerea frontierei de stat in conformitate cu principiile si standardele europene% - organizarea schimbului periodic de informatie referitoare la comertul e(terior prin incheierea si implementarea rotocolului intre 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si 4irectia =enerala a Bamilor din Rominia cu privire la cooperare in domeniul schimbului de informatie referitoare la comertul e(terior.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- imbunatatirea cooperarii la frontiera intre toate autoritatile nationale cu atributii la frontiera, consolidarea contactelor prin intermediul organizarii unor reuniuni, seminare, actiuni comune etc.%

- dotarea punctelor de trecere la frontiera cu echipamentul necesar si instruirea personalului acestora, in scopul asigurarii efectuarii controlului comun in conditii cuvenite% - crearea cu asistenta &niunii Europene a unei retele speciale prote'ate pentru a evita accesul partilor terte la informatia ce va fi transmisa intre serviciile vamale ale ambelor state.
Cooperarea va!ala intre Republica Moldova si Ucraina

Republica Moldova si &craina au declarat ca integrarea europeana este unul din scopurile lor strategice. $ooperarea vamala si transfrontaliera este unul din domeniile in care o transformare efectiva este absolut necesara si ar fi perceputa si sustinuta de catre &niunea Europeana. $adrul legislativ e(istent, in comparatie cu cel privind cooperarea vamala moldo-romina, este mai larg, insa acest fapt nu face relatiile moldo-ucrainene in domeniul vamal mai putin problematice. $hestiunile vamale sunt reglementate prin urmatoarele tratate internationale; - *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si $abinetul de Ministri al &crainei cu privire la a'utorul reciproc si colaborarea in domeniul vamal de la Ciev din 18 august 1,,,, care permite serviciilor vamale ale tarilor vecine sa acorde asistenta reciproca in vederea prevenirii, investigatiei si combaterii incalcarilor legislatiei vamale% - *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineana si simplificarea formalitatilor la trecerea frontierei de catre cetatenii care locuiesc in raioanele de frontiera, semnat la $hisinau la 11 martie 1,,F, care specifica punctele de trecere la frontiera, statutul acestora, trecerea simplificata a frontierei etc.% - *cordul intre =uvernul Republicii Moldova si =uvernul &crainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineane, semnat la $hisinau la 11 martie 1,,F, care prevede instituirea controlului in comun in F puncte de trecere a frontierei prin semnarea rotocoalelor separate intre organele graniceresti si vamale ale ambelor parti% - alte documente incheiate la nivel interdepartamenal (*cordul cu privire la cooperare in domeniul combaterii contrabandei si incalcarilor regulilor vamale, semnat la $hisinau la -0 martie 1,,?, Memorandumul cu privire la procedura de acordare a a'utorului reciproc, semnat la Ciev la 10 iulie -001 etc.). 7aza 'uridica a cooperarii vamale moldo-ucrainene nu este suficienta, deoarece practic nu este reglementata problema securizarii frontierei de stat pe segmentul transnistrean al acesteia, care este de o importanta ma'ora pentru Republica Moldova, in vederea asigurarii functionarii teritoriului vamal unic al statului nostru, in conformitate cu cerintele &niunii Europene. e parcursul ultimilor ani problema securizarii frontierei, in special prin infiintarea controlului comun a fost abordata in repetate rinduri, atit pe plan bilateral, in cadrul dialogului politic moldo-ucrainean si a mecanismelor de cooperare e(istente, cit si in cadrul organismelor internationale, precum sunt &E, "#$E, "M$. *cordind o atentie deosebita implementarii in deplina masura a *cordului privind organizarea controlului in comun din 1,,F, partea moldoveneasca a insistat in permanenta asupra consolidarii bazei 'uridice referitoare la instituirea controlului comun in punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele F puncte de trecere prevazute pentru organizarea controlului in comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei : GCuciurgan- ervomaisc2). )n acest scop, autoritatilor ucrainene i-a fost propusa semnarea unui rotocol aditional la *cordul din 1,,F sau incheierea unui acord nou. $u regret, pina in prezent obiectivele propuse n-au fost atinse, deoarece partea ucraineana insista asupra e(ecutarii in primul rind a *cordului din 1,,F si apoi asupra e(tinderii cadrului legislativ (semnarea unui rotocol aditional) in cea ce priveste infiintarea controlului comun pe segmentul transnistrean. artea moldoveneasca, la rindul sau, insista asupra efectuarii acestor actiuni in paralel. " mica e(ceptie ce tine de securizarea frontierei o constituie 1 rotocolul intre 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si #erviciul Bamal de #tat al &crainei cu privire la recunoasterea reciproca a documentelor de trasura, comerciale si vamale si asigurarilor vamale2, semnat la Ciev la 1> mai -00?, prin care autoritatile ucrainene s-au anga'at sa respecte in e(clusivitate noile rechizite vamale moldovenesti, introduse in circulatie inca la 1 septembrie -001 in legatura cu aderarea Republicii Moldova la "M$. &n pas concret, insa insuficient, intru implementarea *cordului din 1,,F a fost semnarea recenta a protocoalelor intre 4epartamentul +rupelor de =raniceri al Republicii Moldova, 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si *dministratia #erviciului =raniceresc de #tat al &crainei, #erviciul Bamal de #tat al &crainei cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere rutiere G$rivaMamaliga2, GMedve'ia-Delionaia2, G<arga-Celmenti2, G7riceni-Rossosani2 si G=iurgiulesti-Reni2

($hisinau, 1- ianuarie -009). roiectele rotocoalelor pentru punctele de trecere GCuciurganervomaisc2 si G alanca-Maia5i-&dobnoe2 inca urmeaza a fi negociate, semnate si implementate. roblemele ce e(ista in calea instituirii controlului comun in cele > puncte de trecere la nordul si sudul republicii sunt; (i) lipsa infrastructurii punctelor de trecere% (ii) necesitatea instruirii personalului acestora. roblemele in cauza au fost abordate in cadrul celei de-a doua runda de consultari trilaterale Moldova-&craina-&E privind problematica transfrontaliera, ce a avut loc la 7ru(elles la 16 ianuarie -009, pentru solutionarea carora este necesar circa F mln. 600 mii euro. e linga problematica controlului in comun, in conte(tul securizarii frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, situatia poate fi imbunatatita prin organizarea schimbului periodic de informatie privind comertul e(terior, controlul valorii in vama a marfurilor etc. )ndiferent de aspectele reglementarii 'uridice, colaborarea la frontiera moldo-ucraineana este periclitata considerabil de actiunile administratiei tiraspolene separatiste. *stfel, aceasta blocheaza efectuarea controlului comun moldo-ucrainean in orice forma, pentru a pastra regiunea transnistreana a Moldovei necontrolata. E(istenta acestei regiuni necontrolate de catre autoritatile moldovene favorizeaza dezvoltarea contrabandei, consolidarea gruparilor criminale organizate. )n conditiile in care obstructionismul manifestat de regimul tiraspolean este de natura sa compromita securitatea frontierei de stat moldo-ucrainene, contind pe interesul ucrainean de a-si organiza frontiera comuna cu Republica Moldova, este necesara o coordonare strinsa a eforturilor noastre si spri'inul ucrainean in acest sens. Este evident ca pe sectorul transnistrean al frontierei un rol, de'a de ordin politic, important ar trebui sa-i revina &crainei.
Prioritati pe ter!en scurt:

- negocierea, semnarea si implementarea rotocoalelor cu privire la organizarea controlului in comun in punctele de trecere G alanca-Maia5i-&dobnoe2 si G ervomaisc-Cuciurgan2, prevazute de *cordul din 1,,F. <a acest capitol este necesar de obtinut spri'inul &niunii Europene% - semnarea si implementarea rotocolului cu privire la coordonarea formei si rechizitelor informatiei, ce se transmite intre 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si #erviciul Bamal de #tat al &crainei% - semnarea si implementarea rotocolului intre 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si #erviciul Bamal de #tat al &crainei cu privire la schimbul scrisorilor de insotire% - semnarea si implementarea rotocolului intre 4epartamentul Bamal al Republicii Moldova si #erviciul Bamal de #tat al &crainei cu privire la cooperare in domeniul controlului valorii in vama a marfurilor, ce se deplaseaza peste frontiera vamala a Republicii Moldova si &crainei.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- instituirea controlului comun in punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei prin semnarea si implementarea *cordului intre Republica Moldova si &craina privind controlul comun al trecerii frontierei de stat (unui rotocol aditional la *cordul din 1,,F)% - organizarea, pentru inceput, a controlului comun doar in > puncte de trecere internationale a frontierei pe sectorul transnistrean, prin care trec principalele flu(uri comerciale. - e(tinderea ulterioara a efectelor *cordului in cauza asupra celorlalte F puncte de trecere interstatale pe acelasi sector, solicitarea in acest sens a sustinerii in cadrul &E, "#$E si "M$% - adresarea catre &niunea Europeana in scopul obtinerii asistentei financiare si tehnico-materiale pentru crearea infrastructurii punctelor de trecere si instruirea personalului acestora, ceea ce este absolut necesar in scopul asigurarii realizarii controlului comun in conditii favorabile% - crearea prin intermediul asistentei &niunii Europene a unei retele speciale prote'ate pentru a evita accesul partilor terte la informatia ce va fi transmisa intre administratiile vamale
# $ Politica co!erciala

<iberalizarea comertului, atit intern cit si e(terior, in Republica Moldova trebuie sa aiba in vedere nu numai din perspectiva de aderare la &E, ci si alti importanti factori de pe piata mondiala. 4eschiderea fata de partenerii potentiali furnizori (dar si beneficiari) la e(port nu este posibila daca nu se vor reduce ta(ele vamale de baza si ne vom margini doar la aran'amente bilaterale.

Republica Moldova a aderat si la Memorandumul de 3acilitare si <iberalizare a $omertului in Europa de #ud-est, activitatile in cadrul caruia sunt finantate de 7anca Mondiala. 4e asemenea, Republica Moldova primeste la momentul actual asistenta din partea &niunii Europene si a #&* in elaborarea regulilor proprii de origine, armonizate cu cele europene. Este cunoscut si faptul ca Moldova pentru moment are $lauza /atiunii $elei Mai 3avorizate, dar pe o baza temporara care trebuie reinnoita in fiecare an. Republica Moldova are semnate *corduri de <iber #chimb cu Rominia, &craina si cu tarile-membre ale actului de #tabilitate pentru Europa de #ud-Est, si anume cu *lbania, 7osnia si Iertegovina, 7ulgaria, $roatia, Macedonia, #erbia si Muntenegru. )nca in 1,,? &E a acordat Moldovei posibilitatea de a e(porta productia sa conform tarifelor vamale privilegiate prin asa numitul #istem =eneralizat de referinte (=# ), facilitind astfel accesul privilegiat al e(portatorilor moldoveni pe piata statelor &E. )n acelasi timp guvernul a initiat la 'umatatea lunii decembrie -009 negocieri cu &niunea Europeana privind semnarea unui *cord de comert asimetric, care presupune simplificarea comertului e(tern si accesul mai liber a producatorilor moldoveni pe piata europeana. $hisinaul spera sa obtina de la &niunea Europeana o ta(a vamala la nivelul WzeroW pentru e(porturile moldovenesti, iar importurile din Republica Moldova sa fie ta(ate conform legislatiei in vigoare. *utoritatile locale au apreciat ca in prezent, piata &E este destul de 1inchisa2 pentru marfurile moldovenesti, iar accesul producatorilor din Moldova in tarile &E este 1dur2 Cadrul legislativ: - <egea Republicii Moldova cu privire la 7anca /ationala a Moldovei /r. >98-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova, <egea )nstitutiilor 3inanciare /r. >>0-A))) din -1.0F.,>% - <egea Republicii Moldova cu privire la protectia concurentei /r. 110?-A)B din ?0.06.-000% - <egea $ontabilitatii /r. 9-6-A))) din 09.09.,>% - <egea cooperatiei de consum /r. 1->--A)B din -8.0,.-000% - <egea Republicii Moldova /r. 116? din -9.09.,F cu privire la $odul fiscal% - $odul civil, <egea Republicii Moldova /r. 110F-AB din 6.06.-00-% - <egea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal /r. 1?80-A))) din -0.11.,F% - <egea Republicii Moldova /r.119,-A)B din -0.0F.-000 cu privire la $odul vamal% - <egea Republicii Moldova cu privire la comertul interior /r.F9,-A))) din -?.0-.,6. $adrul institutional #tructurile abilitate sa asigure liberalizarea preturilor si comertului; - =uvernul% - Ministerul Economiei% - Ministerul 3inantelor% - 7anca /ationala a Moldovei% - 4epartamentul de #tatistica si #ociologie% - 4epartamentul $omertului% - 4epartamentul Bamal% - 4epartamentul #tandardizare si Metrologie% - $amera de $omert si )ndustrie% Proble!e e(istente <iberalizarea comertului nu s-a facut prin reducerea restrictiilor administrative si stabilirea unor ta(e de import rezonabile, care urmau sa fie reduse dupa o perioada de timp stabilita pentru fiecare sector in parte, ci prin crearea unor bariere artificiale in calea e(portatorilor prin introducerea unor ta(e suplimentare la e(port. rioritati pe termen scurt; - eliminarea barierelor la intrarea capitalurilor straine datorita infrastructurii de afaceri inadecvata% - implementarea unei politici de concurenta transparenta si efectiva poate fi un factor important in cresterea atractivitatii unei economii pentru investitiile straine si in ma(imizarea beneficiilor acestor investitii% - o proportie mai mare a pietelor locale dominate de bunuri tip 1non-tradable2%

- sa se promoveze interesele consumatorului si bunastarea sociala in general si sa contina urmatoarele elemente; reguli de comert international (tratamentul natiunii celei mai favorizate, nediscriminarea, tratamentul national, reciprocitatea, transparenta si asigurarea unui proces normal de evaluare, tratamentul special si diferential), reguli de concurenta (interzicerea abuzului de pozitie dominanta si controlul concentrarilor)% - imbunatatirea structurii e(porturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata% - cresterea competitivitatii produselor moldovenesti prin dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirii calitatii produselor etc.
Prioritati pe ter!en !ediu

*ccentuarea masurilor de politica comerciala spre cele menite sa amelioreze competitivitatea si sa faciliteze accesul produselor moldovenesti pe piata e(terna, chiar daca acestea reclama (in virtutea principiului reciprocitatii, aplicat pe scara larga in domeniul negocierilor comerciale internationale) o si mai pronuntata reducere a protectiei la frontiera. )n acest scop trebuie sa se urmareasca; - asigurarea stabilitatii si regimului de e(port si import% - abordarea negocierilor comerciale cu &E pentru ameliorarea accesului reciproc pe piata in conditii real comparabile - al produselor agricole% - diminuarea treptata, pina la eliminare, a masurilor cu efect echivalent restrictiilor netarifare la import% - refacerea si consolidarea prezentei produselor moldovenesti pe pietele traditionale, altele cele din Europa% - trebuie sa se urmareasca facilitarea contactelor agentilor economici din Moldova cu partenerii din statele &niunii Europene si alte tari. Reducerea deficitului balantei comerciale se va baza, preponderent, pe ma'orarea e(portului de marfuri si servicii, aplicindu-se instrumente de stimulare prin; - implementarea #trategiei de promovare a e(portului pentru anii -001--00>, scopul careia consta in implementarea masurilor economice, 'uridice si organizatorice intru stimularea e(portului de bunuri si servicii din tara, ridicarea nivelului de calitate al marfurilor, instruirea businessului national pentru a face fata concurentei internationale% - optimizarea ta(elor vamale la importul de produse agricole direct competitive cu cele din Republica Moldova, aducindu-le la nivelul celor negociate in procesul de aderare la "M$. )n cadrul procesului de integrare europeana pe termen mediu sint avute in vedere urmatoarele actiuni in domeniul politicii comerciale; - adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala a &niunii Europene% - continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Moldova si &niunea Europeana% - inventarierea cadrului 'uridic al relatiilor comerciale pe care &E le are cu tarile terte si efectuarea adaptarilor necesare in legislatia moldoveneasca pentru a asigura concordanta cu acTuis-ul comunitar pina la inceperea negocierilor de aderare% - accelerarea ritmului de preluare a legislatiei &E in domenii precum credite la e(port, produse cu dubla utilizare, instrumente de aparare comerciala etc.% - sustinerea mediului de afaceri pentru asimilarea unui comportament adecvat si in concordanta cu regulile concurentiale e(istente in &E.
# & Standarde si evaluarea confor!itatii

#tandardizarea, metrologia si evaluarea conformitatii sunt domenii interdependente ce tin de asigurarea conformitatii produselor, care la rindul sau prezinta momentul cheie pentru protectia consumatorilor, protectia mediului, inlaturarea obstacolelor in calea comertului e(terior si asigurarea circulatiei libere a produselor si serviciilor. #tandardizarea, prin standarde si alte documente normative, stabileste reguli, prescriptii si caracteristici comune pentru produse si procese. $orespunzator, standardele specifica numai

caracteristicile sau prescriptiile tehnice, carora trebuie sa corespunda produsul, pentru a fi conform standardelor date. entru ca standardizarea sa-si atinga obiectivele mentionate anterior este necesar, in primul rind, ca standardele pentru produse si procese sa fie voluntare din punct de vedere a posibilitatii producatorului sa-si aleaga standardul pentru produs si, in al-doilea rind, sa fie armonizate cu standardele internationale si regionale. 4in punct de vedere a evaluarii conformitatii metrologia trebuie sa asigure corectitudinea, uniformitatea si e(actitatea masurarilor caracteristicilor stabilite in standarde si alte documente normative. entru ca rezultatele masurarilor sa fie recunoscute pretutindeni se cere ca in tara sa se implementeze un sistem armonizat de masurare, cu trasabilitate la #istemul international de unitati (#)). Evaluarea conformitatii include activitatile de acreditare a organismelor de certificare si laboratoarelor de incercari, incercari de laborator a produselor si asigurarea conformitatii care la rindul sau include certificarea, inspectia sau declaratia de conformitate a produsului. )n rezultatul acestor activitati o terta parte competenta si impartiala certifica sau un furnizor declara pe propria raspundere ca un produs sau serviciu este conform unei reglementari tehnice, unui standard sau alt document normativ.
# & # Standardi*area

Cadrul legislativ: - <egea cu privire la standardizare, nr. >,0 :A))) din --.0,.,>% - <egea privind barierile tehnice in calea comertului, nr. 866 : A)B din 10.0?.-000% - acte normative, emise in corespundere cu legile nominalizate. *ceste legi acopera necesitatile actuale din domeniu, insa pentru implementarea strategici europene este necesar ca <egea cu privire la standardizare sa fie actualizata si aliniata la cerintele &E. Cadrul institutional 4omeniul standardizarii este gestionat de catre 4epartamentul #tandardizare si Metrologie, organ public central din cadrul =uvernului Republicii Moldova. olitica statutului in domeniul standardizarii se realizeaza prin sistemul national de standardizare care include; a) organismul national de standardizare % b) -> de comitete tehnice de standardizare% c) subdiviziunile de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentelor economici. "rganismul national de standardizare administreaza si coordoneaza activitatea de standardizare coopereaza cu ministerele, departamentele, asociatiile obstesti, comitetele tehnice de standardizare si agentii economici, participa la activitatea de standardizare internationala si regionala. $omitetele tehnice de standardizare sunt organisme create in diverse domenii de activitate, cu acordul "rganismului /ational de #tandardizare, de catre intreprinderi, organizatii si alte persoane 'uridice interesate pentru efectuarea activitatii de standardizare nationala, internationala si regionala. #ubdiviziunile de standardizare a ministerelor, departamentelor si a agentilor economici se formeaza in scopul solutionarii sarcinilor acestor referitor la calitatea si competitivitatea produselor. $a forma sistemul national de standardizare asigura necesitatile din domeniul standardizarii, insa ca continut : sunt necesare eforturi sustinute pentru activizarea comitetelor tehnice si dotarea subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici cu cadre calificate, tehnica de birou si documente normative. Proble!ele e(istente: - lipsa bazei legislative si normative de standardizare, armonizate cu cerintele &E% - activitate necorespunzatoare a comitetelor tehnice si a subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea, aprobarea si implementarea legii standardizarii in redactie noua, armonizate cu cerintele &E% - crearea mecanismului, pregatirea specialistilor pentru implementarea directivelor si standardelor europene% - obtinerea titlului de membru asociat sau membru cu drepturi depline al $E), $E/, $E/E<E$% - activizarea comitetelor tehnice si dotarea subdiviziunilor de standardizare a ministerelor, departamentelor si agentilor economici cu cadre calificate, tehnica de birou si documente normative.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- preluarea si implementarea directivelor si standardelor europene% - crearea si gestionarea bazelor de date a standardelor internationale )#", $E) si europene $E/, $E/E<E$% - perfectionarea continue a specialistilor din domeniul standardizare.
# & $ Acreditarea si infrastructura asigurarii confor!itatii

*creditarea si infrastructura asigurarii conformitatii sunt parti componente ale evaluarii conformitatii. *creditarea reprezinta o recunoastere formala a competentei entitatilor din infrastructura asigurarii conformitatii efectuata de catre un organism de acreditare in baza ghidurilor si standardelor internationale )#", $E) sau regionale armonizate cu cele internationale, care stabilesc cerinte de competenta. )nfrastructura asigurarii conformitatii include; : organisme de certificare a personalului, a produselor si a sistemelor de management al calitatii si organisme de inspectie% : laboratoare de incercari si etalonari% : insusi producatorul, in caz ca el emite o declaratie de conformitate a unui produs pe propria raspundere. $adrul legislativ Evaluarea conformitatii in Republica Moldova se efectueaza in baza urmatoarelor acte; : <egea cu privire la standardizare nr. >,0 : A))) din --.0,.1,,>% : <egea metrologiei nr. 69F : A))) din 1F.11.1,,>% : <egea cu privire la evaluarea conformitatii produselor nr. 186 : AB din -9.09.-00?% : <egea privind protectia consumatorilor, nr. 10>-AB din 1? martie -00?% : standardele europene seria E/ 9>000% : standardul E/ )#"Q$E) 1F0-> 1$riterii generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari2% : ghidurile )#" si $E) s.a. $u toate ca suportul legal e(istent asigura necesitatile actuale din acest domeniu, ramine ca acest suport sa fie aliniat la cerintele europene si sa fie recunoscut de comunitatea europeana pentru a asigura circulatia libera a produselor si serviciilor locale pe pietele acestor tari. Cadrul institutional $adrul institutional al evaluarii conformitatii este indicat in fig. 1. $onsiliul de *creditare monitorizeaza si evalueaza eficienta activitatii in cadrul #istemului de *creditare. El este independent si impartial in luarea deciziilor si se constituie din reprezentanti ai ; : organelor publice centrale% : "rganismului /ational de #tandardizare% : "rganismului /ational de Metrologie% : "rganismului /ational de *sigurare a $onformitatii roduselor% : "rganismului de *creditare% : organismelor de evaluare a conformitatii% : asociatiilor de producatori si consumatori% : organizatiilor stiintifice si obstesti. "rganismul de *creditare este persoana 'uridica numita de =uvern si reprezinta o institutie nelucrativa cu stabilitate financiara si resurse necesare pentru functionare. "rganismul de *creditare;

: participa la elaborarea politicii in domeniul acreditarii% : propune spre aprobare $onsiliului de *creditare proceduri de lucru% : e(amineaza materialele si adopta decizia referitor la acreditare% : reprezinta tara in organismele internationale si participa la colaborarea regionala si internationala in domeniul acreditarii. $omisia de apel e(amineaza apelurile in conformitate cu Regulamentul aprobat de =uvern si prezinta $onsiliului de *creditare informatii privind e(aminarea apelurilor. $omisiile tehnice de ramura participa la evaluarea organismelor de asigurare a conformitatii si efectueaza e(pertize tehnice la solicitarea $onsiliului de acreditare. "rganismul /ational de *sigurare a $onformitatii roduselor elaboreaza si implementeaza politica de stat in domeniul asigurarii conformitatii produselor, stabileste principiile si regulile de asigurare a conformitatii, aproba regulamentele organismelor de asigurare a conformitatii, desemneaza organismele de asigurare conformitatii pentru domeniul reglementat s.a. "rganele administratiei publice centrale elaboreaza si aproba reglementari tehnice pentru produse, propun modificari ale /omenclatorului produselor supuse certificarii obligatorii, inainteaza propuneri privind desemnarea organismelor de asigurare a conformitatii s.a.

$adrul )nstitutional al evaluarii conformitatii in Republica Moldova

3ig. 1 "rganismele de asigurare a conformitatii (organisme de certificare, laboratoare de incercari si etalonari, producatori care declara conformitatea), utilizind procedurile elaborate in baza standardelor internationale si europene din domeniu, efectueaza lucrari de; : certificarea personalului, certificarea produselor si certificarea sistemelor de management al calitatii% : incercari de laborator si etalonari% : declaratie de conformitate% : inspectie. <a inceputul anului -009 in cadrul sistemului de evaluare a conformitatii activa un numar de organisme de asigurare a conformitatii acreditate in sistemul national, precum urmeaza; : organisme de certificare a personalului : 1 : organisme de certificare a produselor : -9 : organisme de certificare a serviciilor : ? : organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii : : organisme de inspectie : : laboratoare de incercari : 1>> : laboratoare de etalonari : ,. )n afara de organismele nominalizate, in domeniul evaluarii conformitatii activeaza si organisme neacreditate in #istemul /ational de *creditare care reprezinta filiale ale organismelor de certificare din strainatate; #=#, +&B, etc. $a forma, cadrul institutional si organizatoric este suficient pentru efectuarea lucrarilor din domeniul evaluarii conformitatii, insa in ceea ce priveste continutul acest cadru necesita modificari si a'ustari esentiale in; : simplificarea cadrului institutional si implementarea structurii clasice, conform careia sistemul de acreditare certifica competenta si inspecteaza organismele de evaluare a conformitatii, iar organele administratiei publice centrale de competenta, in caz de necesitate, desemneaza si supravegheaza aceste organisme% : eficientizarea activitatii #istemului de *creditare si in primul rind a $onsiliului de *creditare si a comisiilor tehnice de ramura. Proble!ele e(istente: a) legislatia, actele normative, cadrul institutional si organizatoric nu corespund integral celor din &E% b) asigurarea conformitatii este bazata pe procedura de certificare de catre o terta parte, atunci cind in &E in acest scop se utilizeaza preponderent declaratia furnizorului (producatorului) si supravegherea dura a pietei de catre stat. c) #istemul de *creditare nu este recunoscut la nivel regional si international, respectiv nu sunt recunoscute nici rezultatele lucrarilor efectuate de catre organismele de asigurare a conformitatii.
Prioritati pe ter!en scurt:

a) studierea cadrului legislativ, institutional si organizatoric din &E referitor la evaluarea conformitatii si elaborarea unui plan de masuri privind alinierea cadrului e(istent in Republica Moldova la cerintele europene% b) alinierea <egii cu privire la standardizare, <egii metrologiei, <egii cu privire la evaluarea conformitatii produselor si <egii privind protectia consumatorilor la cerintele europene% c) elaborarea si implementarea legii privind responsabilitatea producatorului pentru produsul fabricat in conformitate cu 4irectiva Europeana 8?Q?FQ$EE si transpunerea in legislatia nationala a 4irectivei Europene -001Q,>Q$EE privind securitatea generala a produselor si a 4eciziei ,?Q96>Q$EE privind evaluarea conformitatii si regulile de aplicare si utilizare a marcii $E% d) pregatirea bazei normative, materiale, metodologice si organizatorice pentru acreditarea organismelor de evaluare a conformitatii conform cerintelor &E% e) pregatirea platformei pentru aderarea la "rganizatia Europeana de *creditare (E*).
Prioritati pe ter!en !ediu:

a) preluarea si implementarea procedurilor de evaluare a conformitatii stipulate in directivele europene% b) acreditarea organismelor de asigurare a conformitatii conform cerintelor &E% c) aderarea la E*% d) semnarea acordurilor de recunoastere reciproca (MR*) si multilaterala (M<*) a rezultatelor lucrarilor din domeniul evaluarii conformitatii.
# & & Metrologia

4in punct de vedere al evaluarii conformitatii metrologia trebuie sa asigure trasabilitatea, corectitudinea, uniformitatea si e(actitatea masurarilor caracteristicilor materiei prime, produselor si mediului conform procedurilor stabilite de reglementarile tehnice, standardele si regulamentele in vigoare. Cadrul legislativ *ctivitatile din domeniul Metrologic sunt reglementate de <egea metrologiei nr. 69F : A))) din 1F.11.1,,> si un sir de acte normative, precum urmeaza; - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova referitor la *ctivitatea de Metrologie si #tandardizare, nr. ?6? din -6.10.,6% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova referitor la #istemul /ational de Etaloane, nr. 116, din -,.0,.0? - R+M /M< ?-09;-00? 1$ontoare de gaz. $onditii tehnice si metrologice generale2% - R+M /M< ?-0>;-00? 1$ontoare de gaz cu peretii deformabili2% - R+M /M< ,-0F;-00? 1*nalizoare pentru gaze de esapament2% - R+M /M< ,-0-;-009 1#pectrofotometre cu absorbtie atomica pentru masurarea poluantilor metalici in apa2% - R+M ?-01;-009 1Rezervoare cilindrice pentru produse alimentare. rocedura de verificare metrologica2 s.a. *cest cadru legal asigura necesitatile actuale ale economiei nationale, insa din punct de vedere al strategiei europene, el trebuie a'ustat la cerintele &E. Cadrul institutional olitica statului in domeniul metrologie este promovata de catre organul public central, 4epartamentul #tandardizare si Metrologie, care e(ecuta functia de "rganism /ational de Metrologie. 4epartamentul #tandardizare si Metrologie reprezinta Republica Moldova in organizatiile regionale si internationale de metrologie, colaboreaza cu organe de metrologie din alte state, decide referitor la aplicarea standardelor internationale si regionale. *ctivitatea de metrologie este efectuata de catre; : "rganismul /ational de Metrologie% : serviciile de metrologie ale ministerelor si departamentelor%

: serviciile de metrologie ale agentilor economici% : inspectoratul metrologic din cadrul 4epartamentului #tandardizare si Metrologie. "rganismul /ational de Metrologie reglementeaza activitatile de metrologie legala si generala in tara, stabileste cerinte obligatorii referitor la verificarea, etalonarea si atestarea metrologica a mi'loacelor de masurare. #erviciile de metrologie ale ministerelor, departamentelor si agentilor economici se creeaza pentru efectuarea lucrarilor de asigurare a uniformitatii si e(actitatii masurarilor in ramurile respective ale economiei. )nspectoratul metrologic din cadrul 4epartamentului #tandardizare si Metrologie asigura controlul si supravegherea metrologica de stat. #e cere de mentionat; cadrul institutional si organizatoric nu reflecta integral realitatea obiectiva din domeniul metrologie. /u sunt clar definite functiile si responsabilitatile 4epartamentului #tandardizare si Metrologie, "rganismului /ational de Metrologie, )nstitutului /ational de #tandardizare si Metrologie si a $entrelor de #tandardizare si Metrologie. <aboratoarele de verificari si etalonari au un statut ce nu corespunde cerintelor europene. Este insuficient dezvoltata baza de etaloane si mi'loacele de transmitere a unitatilor de masura. Este slab asigurata trasabilitatea etaloanelor la etaloanele unitatilor de masura #). /u este asigurata recunoasterea la nivel regional si international a rezultatelor lucrarilor de verificari si etalonari. Proble!e e(istente: : legislatia in vigoare, cadrul institutional si organizatoric nu corespund cerintelor actuale din domeniu si strategiei europene a Republicii Moldova% : rezultatele lucrarilor de verificari si etalonari nu sunt recunoscute la nivel european si international% : sistemul de etalonari este slab dezvoltat.
Prioritati pe ter!en scurt:

: elaborarea, aprobarea si implementarea <egii metrologiei in redactie noua cu transpunerea prevederilor legislatiei europene din domeniu% : aderarea la $onventia Metrului% : elaborarea unui plan de masuri pentru dezvoltarea #istemului de Etaloane% : pregatirea suportului organizatorico-metodologic si instrumental pentru alinierea laboratoarelor de verificari si etalonari la cerintele europene.
Prioritati pe ter!en !ediu:

: crearea #istemului de Etaloane al Republicii Moldova% : asigurarea trasabilitatii masurarilor si validarea procedurilor de etalonare prin intercomparari la nivel regional si international% : semnarea *cordului de recunoastere reciproca a etaloanelor nationale (MR*) din cadrul $omitetului &nit al "rganizatiilor Regionale de Metrologie )#R7 (6oint $omitee of Regional 7odies)% : aderarea la "rganizatia Europeana Eurolab.
# ' Protectia si sanatatea consu!atorilor

rotectia si sanatatea consumatorilor se asigura prin reglementari tehnice, acte normative, standarde si proceduri de evaluare a conformitatii produselor care prevad implementarea unui mecanism de control si supraveghere de stat pentru protectia vietii, sanatatii, ereditatii si securitatii consumatorilor.

Cadrul legislativ $adrul legal al protectiei si sanatatii consumatorilor include; : <egea privind protectia consumatorilor nr. 10> : AB din 1?.0?.-00?% : <egea cu privire la standardizare nr. >,0 : A))) din --.0,.1,,>% : <egea metrologiei nr. 69F : A))) din 1F.11.1,,>%

: <egea cu privire la evaluarea conformitatii produselor nr. 186 : AB din -9.09.-00?% : Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la intensificarea activitatii de prote'are a consumatorilor, nr. 1-,F din -F.0-.-001 s.a. $adrul legal stabileste cerinte pentru protectia si sanatatea consumatorilor la toate etapele ciclului de viata a produsului, inclusiv drepturile fundamentale ale consumatorilor, obligatiile producatorului si prestatorului de servicii, organele abilitate cu functii de protectie a consumatorilor s.a. <egislatia in vigoare din domeniul dat asigura partial protectia si sanatatea consumatorilor, in mare masura, din cauza ca ma'oritatea consumatorilor, fiind din categoria celor saraci, nu se includ activ in miscarea de prote'are a propriilor drepturi. *daugator se cer eforturi sustinute pentru alinierea cadrului legal la cerintele &niunii Europene. Cadrul institutional $onform legii privind protectia consumatorilor 1 rotectia drepturilor consumatorilor de catre stat se realizeaza prin elaborarea si promovarea la nivel de stat a politicii in domeniul protectiei drepturilor consumatorilor, elaborarea si aprobarea legilor si actelor normative in domeniu, prin organizarea si e(ercitarea controlului si supravegherii de stat asupra respectarii legislatiei in domeniu, precum si cerintelor prescrise sau declarate referitoare la produse, servicii2. $adrul institutional include; : 4epartamentul #tandardizare si Metrologie% : organe ale administratiei publice centrale abilitate cu functii de protectie a consumatorilor% : autoritatile administratiei publice locale cu atributii de protectie a consumatorilor% : asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor. 4epartamentul #tandardizare si Metrologie elaboreaza si promoveaza politica statului in domeniul protectiei drepturilor consumatorilor, coordoneaza activitatea organelor administratiei publice cu drepturi de protectie a consumatorilor, efectueaza controlul si supravegherea de stat in domeniul dat, aplica sanctiuni pentru produsul necorespunzator in baza reclamatiilor consumatorului, reprezinta Republica Moldova in organizatiile internationale pentru protectia consumatorului. "rganele administratiei publice abilitate cu functii de protectie a consumatorilor stabilesc cerinte de inofensivitate si de calitate a produselor intru protectia vietii, sanatatii, ereditatii si securitatii consumatorului. *utoritatile administratiei publice locale informeaza consumatorii si e(amineaza reclamatiile acestora referitor la transportul local, serviciile comunale, colaboreaza cu organele si autoritatile cu atributii de protectie a consumatorilor, informeaza autoritatile competente despre cazurile de constatare a produselor falsificate s.a. *sociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor inainteaza in instantele 'udecatoresti actiuni pentru protectia drepturilor consumatorilor si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de producerea si comercializarea produselor neconforme, sa informeze consumatorii despre calitatea produselor, sa inainteze autoritatilor administratiei publice propuneri pentru modificarea legislatiei in vigoare s.a. #e cere de mentionat ca din toate componentele cadrului institutional, la moment, numai 4epartamentul #tandardizare si Metrologie activeaza cu o viziune si un scop bine determinat in domeniul protectiei consumatorilor. )nsa si in activitatea acestui organ public central sunt necesare schimbari esentiale in ceea ce priveste planificarea si efectuarea controlului si supravegherii de stat, implicarea laboratoarelor de incercari in aceasta activitate, conlucrarea cu celelalte parti ale cadrului institutional si in primul rind cu asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor. Proble!ele e(istente: : cadrul legal nu este aliniat la cerintele &E% : cadrul institutional si organizatoric nu este bine a'ustat si echilibrat% : laboratoarele de referinta pentru incercari ale produselor nu corespund cerintelor supravegherii de stat% : impactul asociatiilor obstesti si al autoritatilor administratiei publice locale asupra procesului de protectie a consumatorilor este inadmisibil de mic. : informarea nesatisfacatoare a consumatorilor in ceea ce priveste prote'area drepturilor lor. Prioritati pe ter!en scurt: : alinierea legii privind protectia consumatorilor, <egii cu privire la standardizare, <egii metrologiei,

<egii cu privire la evaluarea conformitatii produselor, Iotaririi =uvernului Republicii Moldova cu privire la intensificarea activitatii de prote'are a consumatorilor si a altor acte normative la cerintele &E% : crearea asociatiilor obstesti pentru protectia consumatorilor in toate localitatile tarii% : organizarea conlucrarii efective a organelor, autoritatilor si asociatiilor din cadrul institutional al protectiei consumatorilor% : crearea unui mecanism eficient de informare a consumatorilor referitor la drepturile lor fundamentale. Prioritati pe ter!en !ediu: : transpunerea in legislatia nationala a 4irectivelor Europene 8>Q?F9QEE$ cu privire la responsabilitatea pentru produse defectuoase, -001Q,>QEE$ cu privire la inofensivitatea generala a produselor, 1,,,Q99Q$EE cu privire vinzarea bunurilor si garantiile pentru consumatori si ,?Q1?QEE$ privind utilizarea clauzelor abuzive in contracte. : crearea laboratoarelor de incercari pentru controlul si supravegherea de stat%
$ Circulatia persoanelor $ # /reptul de stabilire a persoanelor

Cadrul legislativ - <egea Republicii Moldova cu privire la migratiune /r.1>18-AB din 06.1-.-00- Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.1--Q- din 1>.01.-00?, defineste notiuni aferente circulatiei cetatenilor straini, cum ar fi notiunile de lucrator imigrant, lucrator detasat, adeverinta de imigrare, permis de sedere, permis de munca, cota de imigrare. 4easemenea <egea stipuleaza prevederi privind stabirea unei cote anuale de imigrare in marime de numai mare de 0,0> la suta din numarul populatiei, acordarea si incetarea statutuli de imigrant, drepturile si libertatile acestuia in Republica Moldova. $onform acestei <egi cetatenii straini si apatrizii care au intrat in Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul ei numai dupa obtinerea adeverintei de imigrant. *deverinta de imigrant se elibereaza cetateanului strain sau apatridului sosit in tara pe un termen de peste ,0 de zile. *deverinta de imigrant este de doua tipuri; adeverinta de imigrant cu termen fi(at si adeverinta de imigrant permanenta. *deverinta de imigrant serveste drept temei pentru eliberarea permisului de sedere. E *deverinta de imigrant cu termen fi(at se elibereaza; a) lucratorilor imigranti - pe un termen de pina la un an, cu posibilitatea prelungirii ei, la cererea titularului, pe noi termene a cite un an% b) fondatorului intreprinderii cu investitii straine de cel putin 100 de mii dolari #.&.*. si persoanelor cu functii de conducere din cadrul acestei intreprinderi (conducatorului si ad'unctilor sai), sositi pentru un anumit timp in Republica Moldova - pe termenul solicitat, care nu va fi mai mare de > ani, cu posibilitatea prelungirii adeverintei pe noi termene% c) imigrantilor inmatriculati in institutiile de invatamint din Republica Moldova - pentru intreaga perioada de studii% d) minorilor sositi in Republica Moldova la rude apropiate - pe un termen de pina la ? ani, cu conditia ca acestia dispun de consimtamintul parintilor autentificat de notar. *deverinta de imigrant permanenta se elibereaza; E )migrantilor care poseda specialitati deosebit de solicitate in tara, specialistilor de calificare inalta, invitati de =uvern la propunerea autoritatilor administratiei publice centrale. E )migrantilor sositi in Republica Moldova in cadrul imigratiei de familie - <egea Republicii Moldova cu privire la statutul 'uridic al cetatenilor straini si a apatrizilor in Republica Moldova /r.-F>-A))) din 10.11.,9 Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.-0Q-?9 din -,.1-.1,,9. 4in momentul eliberarii adeverintei de imigrant, cetateanul strain primeste, de asemenea, statutul de immigrant, iar <egea stupuleaza ca cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si indatoriri ca si cetatenii Republicii Moldova, cu unele e(ceptii stabilite de legislatie (nu pot fi desemnati in functii sau antrenati in activitati pentru care se cere cetatenia Republicii Moldova, nu beneficiaza de dreptul de a alege si de a fi ales in organele legislative, e(ecutive si in alte organe eligibile, si nici de a participa la sufragiu universal, nu pot fi membri de partide si de alte

organizatii social-politice). *tit aceasta lege cit si <egea cu privire la migratiune prevede drepturile si libertatile imigrantilor, inclusiv restrictii. - <egea Republicii Moldova privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte /r.-F?A))) din 0,.11.,9, Monitorul "ficial al R.Moldova nr., din 0,.0-.1,,> prevede eliberearea permiselor de sedere. $etatenilor straini care domiciliaza permanent pe teritoriul Republicii Moldova li se elibereaza permise de sedere. Balabilitatea permiselor de sedere este de pina la 10 ani, dar nu mai mare de valabilitatea pasaportului national al detinatorului. entru cetatenii straini si apatrizii ce domiciliaza temporar pe teritoriul Republicii Moldova, permisele de sedere se elibereaza pe termen de pina la un an, cu e(ceptia studentilor, carora li se elibereaza permis de sedere pentru durata prevazuta de contractul cu institutia de invatamint. " regula separata prevede ca fondatorilor companiilor cu investitii de cel putin ] 100.000, li se elibereaza permis de sedere pentru o perioada de pina la > ani. $ompetenta de prelungire a valabilitatii permisului de sedere apartine 4epartamentului Migratiune. 4irectives ,?Q10,QE$ and ,9Q80QE$ - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la facilitarea regimului calatoriilor in Republica Moldova pentru cetatenii unor state, /r. 19?1 din 9.1-.-00?, Monitorul "ficial al R.Moldova /r. -99-9F din 1-.1-.-00?, /u au nevoie de vize pentru a intra in si iesi din Republica Moldova; E titularii pasapoartelor "/& 1<aissez- asser2 eliberate de catre "/& si agentiile sale specializate% E titularii pasapoartelor diplomatice si de serviciu, cetateni ai urmatoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii Moldova; *lbania, 7ulgaria, $hina, $ipru, $roatia, Elvetia, )ran, #lovacia, #tatul )srael, +urcia, +ur5menistan, &ngaria, Bietnam% E personalul misiunilor permanente si reprezentantelor organismelor internationale, misiunilor diplomatice si consulare acreditate in Republica Molodva si membrii familiilor acestora, reprezentantii mass-media straini acreditati in RM si care detin legitimatii de acreditare eliberate de M*E pentru perioada a misiunii /u au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioada de sedere pina la ,0 de zile; E cetatenii urmatoarelor state; *rmenia, *zerbaid'an, 7elarus, =eorgia, Cazahstan, Cirgizstan, olonia, Rominia, Rusia, +ad'i5istan, &craina si &zbe5istan. E titularii pasapoartelor diplomatice, cetateni ai urmatoarelor state; statele membre ale &niunii Europene (*ustria, 7elgia, $ehia, $ipru, 4anemarca, Estonia, 3inlanda, 3ranta, =ermania, =recia, )rlanda, )talia, <etonia, <ituania, <u(emburg, Malta, Marea 7ritanie, "landa, ortugalia, #lovenia, #lovacia, #pania, #uedia, &ngaria), statele-candidate la aderarea la &niunea Europeana (7ulgaria, $roatia, +urcia), $anada, $onfederatia Elvetiana, 6aponia, #tatul )srael, /orvegia, si #&*. *u nevoie de vize; E titularii pasapoartelor de serviciu si ordinare (simple), cetatenii tarilor-membre si statelor-candidate ale &niunii Europene% *ceasta categorie de cetateni insa pot obtine vize de intrare-iesire inQdin Moldova cu un termen de sedere care nu depaseste ,0 zile fara a prezenta invitatii din partea persoanelor 'uridice sau fizice din tara; E cetatenii straini care nu sint indicati mai vor intra pe teritoriul Republicii Moldova in baza unei vize valabile, eliberate in baza unei invitatii din partea% )n cazul in care intre Republica Moldova si unul din statele nominalizate este in vigoare un tratat, care stabileste o alta modalitate de intrare in Moldova, vor fi aplicabile prevederile acestuia. - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova, despre aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova, /r.F96 din -1.06.-00?, Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.1?8-190Q8-9 din 08.0F.-00?, prevede proceduri de inmatriculare a cetatenilor straini la institutiile de invatamint, cit si proceduri privind eliberarea adeverintelor de imigrant si permiselor de sedere in Republica Moldova. - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la evidenta circulatiei turistilor in punctele de trecere a frontierei de stat /r.-1> din --.0-.-00- Monitorul "ficial al R.Moldova nr.-,-?1Q-86 din -8.0-.-00Proble!e e(istente $adrul general al vizelor trebuie sa fie e(aminat detaliat pentru a actualiza politica si practica de eliberare a vizelor si legile si regulamentele relevante, a remedia lacunele si elimina suprapunerile. &nele aspecte sunt aparent reglementate in mai multe locuri, pe cind alte subiecte necesita o dezvoltare si descriere mai detaliata. E(aminarea cadrului general al vizelor trebuie de asemenea sa includa si corespunderea cu acele legi si obligatii internationale avind originea in tratate, conventii, etc., la care Moldova este parte. )ntr-o astfel de e(aminare : sau reforma a cadrului de vize ar fi

firesc sa se initieze adresarea la setul de acte normative ale zonei #chengen. *r trebui sa se prevada instruirea in domeniul politicelor privind vizele, practicele si masurile de securitate pentru oficialitatile din trupele de graniceri, functionarii consulari si alte persoane oficiale relevante. <a instruire s-ar putea sa se treaca in revista sensul si scopul unei vize si sa se prezinte standardele internationale convenite pentru producerea lor, precum si practicele oportune de eliberare. 4e asemenea ar putea fi e(aminate cazurile in care nu se necesita eliberarea vizei, schimbul de date, diferite categorii de vize, pre-inspectia si controlul la intrare. "ficialitatile ar urma sa primeasca un compendiu al materialelor cu privire la regimul vizelor #chengen si alte politici internationale de vize. revederile cadrului legislativ in domeniul dat nu sunt compatibile cu normele ce se regasesc in legislatia in domeniu a statelor membre ale &niunii Europene. +otodata, legislatia nu este in deplin acord cu prevederile tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. #tatutul de imigrant se termina odata cu obtinerea cetateniei Republicii Moldova de catre persoana in cauza sau odata cu emigrarea pentru a se stabili cu traiul permanent in strainatate. <egea nu defineste notiunea de 1trai permanent2. )n conformitate cu <egea, cetateanul strain poate pierde dreptul la sedere in Moldova daca motivele pentru sedere nu mai e(ista. )nsa, persoana straina care se afla in Moldova in baza casatoriei, in caz de divort nu-si pierde dreptul la sedere in Moldova. *cest drept este pierdut si in cazul nerespectarii legislatiei. )nsa, nu e(ista claritate privind acele prevederi ale legislatiei, nerespectarea carora implica pierderea dreptului la sedere in Moldova. *ceste decizii sunt luate de 4epartamentul Migratiunii. )n <egea cu privire la Migratiune trebuie sa se fie stipulate mai e(act conditiile de pierdere a statutului de imigrant. ierderea dreptului de sedere (statutului de imigrant) este o schimbare radicala a statutului persoanei si din punct de vedere al legii si ordinii, regulile in acest domeniu trebuie sa fie cit se poate de clare, dar si proportionale cu incalcarea comisa. $ota de imigrare, prevazuta de <egea cu privire la migratiune are ca scop principal prote'area pietei interne a muncii. )n practica internationala acest scop se realizeaza prin reglementarea permiselor de munca. *cest lucru ar permite mai multa fle(ibilitate. 4easemenea acest fapt vine in contradictie cu anga'amentele Republicii Moldova in cadrul "rganizatiei Mondiale ale $omertului care nu prevad restrictii cantitative a prezentei persoanelor fizice (cetateni ai tarilor membre ai "M$ ) pe teritoriul Republicii Moldova in scopul prestarii tipurilor de servicii concesionate. Bezi Report of the Por5ing artH on the *ccession of the Republic of Moldova. art )) : #chedule of #pecific $ommitments on #ervices. (P+Q*$$QM"<Q?FQ*dd.-) age -. ) Iorizontal $ommitments. Mode 9., in vigoare prin <egea Republicii Moldova pentru aderarea Republicii Moldova la "rganizatia Mondiala a $omertului, /r.-18-AB din 01.06.-001, Monitorul "ficial al R.Moldova nr.>,-61 din 0F.06.-001.
Prioritati pe ter!en scurt:

- modificarea actelor normative si legislative in vigoare cu anga'amentele Republicii Moldova in cadrul "M$ privind circulatia persoanelor fizice in scopul comertului cu serviciilor% - <egea Republicii Moldova privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte trebuie adusa la zi si necesita e(aminare posibilitatea incorporarii ma'oritatii prevederilor acesteia in <egea cu privire la migratiune. Revizuirea prevederilor acestea in conformitate cu 4irectivele &E ,?Q10,QE$ and ,9Q80QE$.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- *linierea progresiva a legislatiei nationale la legislatia si practica &E in materie de regimul de vize, drept de circulatie a persoanelor si dreptul de sedere a cetatenilor straini pe teritoriul Republicii Moldova. - $ontinuarea alinierii la legislatia si practica &E in materie de stabilire a persoanelor, inclusiv revizuirea <egii cu privire la migratiune in conte(tul stipularii mai e(acte a conditiilor de pierdere a statutului de imigrant. -.-. 4reptul de a initia si dezvolta activitati economice cu anga'ati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi Cadrul legislativ: - <egea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi /r.89>-A)) din 0?.01.,-, Monitorul "ficial nr.- din -8.0-.1,,9, stupuleaza ca orice cetatean strain sau apatrid poate fi

antreprenor si desfasura activitate de fabricare a productiei, e(ecutare a lucrarilor si prestare a serviciilor, de ei insasi si de asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala. - <egea Republicii Moldova privind investitiile straine / ,,8-A)), 1 aprilie 1,,-, Monitorul "ficial / >F, 1? ianuarie -000 prevede ca posturile de conducere in organele administrative ale intreprinderii cu investitii straine pot fi detinute de cetateni straini, precum si de apatrizi. *ceiasi lege prevede ca cetatenii straini si apatrizii pot practica orice specialitati la intreprinderile cu investitii straine. *cesti cetateni straini beneficiaza de dreptul la vize de intrare si de resedinta potrivit necesitatilor activitatii lor in cadrul intreprinderii cu investitii straine, daca acest lucru nu contravine intereselor asigurarii securitatii nationale si ordinii publice a Republicii Moldova. - <egea Republicii Moldova cu privire la sustinerea si protectia micului business, /r.11--A))) din -0.0>.,9, Monitorul "ficial al R.Moldova nr.- din ->.08.1,,9, stipuleaza ca persoanele fizice si 'uridice straine sunt subiecti ai sustinerii si protectiei nestatale a micului business. - <egea Republicii Moldova cu privire la migratiune /r.1>18-AB din 06.1-.-00- Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.1--Q- din 1>.01.-00? prevede aprobarea unui numar limita de lucratori straini antrenati ulterior activitate de munca privind indeplinirea contractelor de prestare a serviciilor, incheiate intre autoritatile administratiei publice centrale si locale cu agentii economici din alte tari. )n cazul in care acesti lucratori desfasoara o activitate pe o perioada mai mare de ?0 zile, acestora li se elibereaza permise de munca. - *ceasta prevedere necesita evaluare a conformitatii cu lista anga'amentelor "M$ domeniul comertului cu servicii, *cordului "M$ privind comertul cu servicii (=*+#) in conte(tul limitarii accesului la piata serviciilor si respectarii tratamentului nediscriminatoriu. - <egea privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, nr.10--AB din 1?.0?.-00?, M" nr. F0-F-Q?1- din 1>.09.-009. - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor, /r.?? din --.01.-009, Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.1,--1Q160 din ?0.01.-009. /oul Regulament prevede procedura de solicitare, e(aminare a cererii si eliberare a invitatiei cetatenilor straini. rocedura prevede urmatoarele etape; i) e(aminarea cererii de catre 4epatamentul Migratiunii si coordonarea in scris cu organele de specialitate% ii) eliberarea invitatiei de catre 4epartamentul Migratiunii in termen de pina la ?0 zile de la momentul depunerii cererii. 4emersurile agentilor economici titulari ai licentelor pentru activitate de turism se e(amineaza in mod prioritar in termen de pina la 10 zile% iii) 4upa perfectarea si eliberarea invitatiei, datele despre persoana invitata si invitatia eliberata se transmit Ministerului *facerilor E(terne in scopul perfectarii vizei ulterioare. )n caz de refuz 4epartmentul Migratiunii este in drept sa nu indice temeiurile deciziei luate. /u cad sub incidenta acestei proceduri perfectarea vizelor pentru delegatiile si persoanele oficiale invitate de catre resedintele Republicii Moldoca, arlament, =uvern, organizatiile internationale, misiunile diplomatice si consulare straine, care se va efectua doar in baza solicitarilor prezentate Ministerului *facerilor E(terne. Proble!e e(istente )n urma analizei generale a actelor normative mentionate la acest capitol se pot enumera unele lacune si incalcari ale tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte (d.e rotocolul de aderare a Republicii Moldova la "M$, &E fiind actorul principal) cum ar fi; restrictii sau limitari privind accesul pe piata a prestatorilor de servicii (cote de imigrare, cote privind numarul persoanelor straine care pot fi anga'ate intr-un anumit tip de servicii). *ceste momente vin in contradictie cu anga'amentelor Republicii Moldova in cadrul "M$. &n studiu analitic in acest domeniu este necesar pentru a revizui legislatia in vigoare si evalua impactul acestora asupra dezvoltarii cresterii economice, ca urmare a impedicarii comertului cu servicii. $etatenii straini care doresc sa creeze o companie in Moldova urmeaza sa prezinte la 4epartamentului Migratiunii si altor institutii guvernamentale si o serie de documente care sa demonstreze ca compania este serioasa. 3ormalitatile de inregistrare a unei intreprinderi cu capital strain sau mi(t constituie ?00 &#4, tratament discriminatoriu fata de inregistrarea intreprindelor autohtone. 4oar fondatorii companiilor cu investitii de cel putin 100.000 &#4 primesc un statut special si permisul de sedere pentru > ani, ceilalti investitori si anga'atii straini ai acestora sunt supusi procedurile anevoioase de obtinere a documentelor de sedere in Republica Moldova. #unt vage prevederilor <egii privind investitiile straine despre faptul ca cetatenii straini beneficiaza de

dreptul la vize de intrare si de resedinta potrivit necesitatilor activitatii lor in cadrul intreprinderii cu investitii straine, daca acest lucru nu contravine intereselor asigurarii securitatii nationale si ordinii publice. *ceste reguli sunt imposibile de aplicat si contravin altor prevediri din legislatie mentionate mai sus. ersoana straina pe perioada de inmatriculare la studii i se elibereaza un certificate ce asigura sederea legala. 4aca studentul strain se casatoreste pe parcursul studiilor in Moldova, el Qea trebuie sa-si schimbe statutul. #tudentul strain nu poate sa primeasca permis de munca si deci, nu are voie sa lucreze pe parcursul aflarii sale in Moldova. Moldova a incheiat citeva acorduri bilaterale cu privire la schimbul cu studenti si profesori. rofesorii Qinvatatorii au nevoie de permis de munca pentru a lucra in Moldova, legislatia nu prevede facilitati pentru aceasta categorie de cetateni. rocedurile de procesare trebuie sa fie descrise detaliat, in asa fel incit sa ofere un instrument de baza pentru crearea unui sistem informational privind cererile depuse de cetatenii straini si procesarea lor. )n acest sens s-ar putea e(amina posibilitatea solicitarii certificatului de imigrant din afara tarii. )n multe tari e(ista o regula generala, ca cererea de solicitare a permisului de resedinta se depune inainte de intrarea in tara respectiva. rocedura trebuie sa fie simplificata atit pentru solicitanti, cit si pentru functionari.. )n cazul sederii in Moldova mai putin de ,0 de zile, persoana trebuie sa se inregistreze la 4epartamentul Migratiei in timp de ? zile de la intrarea in Moldova. 4aca persoana nu reuseste sa se inregistreaza conform cerintelor de mai sus, ele este supuse amenzii, care variaza de la ?60 la >90 lei (-8 : 91 &#4). #erviciul politiei de $ombatere a sederii si migratiei ilegale a strainilor adopta decizia de aplicare a amenzii, aceasta urmind sa fie aprobata de catre instanta de pina la ,0 zile, deoarece cetatenii de'a poseda viza care in sine constituie o inregistrare care se face la intrare si obtine dreptul de circulatie de teritoriul Republciii Moldova
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unui studiu de evaluare a conformitatii legislatiei nationale in vigoare cu <ista anga'amentelor Republicii Moldova fata de "M$ privind dreptul persoanelor straine de a initia si dezvolta activitati economice cu anga'ati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi% - revizuirea si concordarea legislatiei nationale in vederea eliminarilor suprapunerilor contradictorii din politicii migrationale si politicii de stimulare a investitilor straine% - elaborarea proiectelor privind elaborarea si implementarea unei metodologii corespunzatoare de analiza a procesului de anga'are a cetatenilor straini in activitati de munca pe teritoriul Republicii Moldova% - instruirea functionarilor administratiei publice centrale si locale, ale altor institutii guvernamentale sau asociatii profesionale responsabile de apro(imarea si negocierea tratatelor in domeniul de recunoastere reciproca a studiilor, inclusiv instruirea lor lingvistica si studii peste hotare (in continuu)% - revizuirea procedurilor care se aplica la eliberarea certificatelor de immigrant si a permiselor de munca in conte(tul facilitarii obtinerii si posibilitatii eficientizarii acestora

Prioritati pe ter!en !ediu:

- procedurile de procesare a adeverintei de immigrant si permisului de munca trebuie sa fie descrise detaliat, in asa fel incit sa ofere un instrument de baza pentru crearea unui sistem informational privind cererile depuse de cetatenii straini si procesarea lor. rocedura trebuie sa fie simplificata atit pentru solicitanti, cit si pentru functionari% - initierea alinierei legislatiei si implementarea in Moldova a directivelor europene privind recunoasterea calificarilor profesionale% - initierea armonizarii practicii Republicii Moldova la asa numitul #istem general de recunoastere a calificarilor profesionale% - instruirea functionarilor administratiei publice centrale si locale, ale altor institutii guvernamentale sau asociatii profesionale responsabile de apro(imarea si negocierea tratatelor in domeniul de recunoastere reciproca a studiilor, inclusiv instruirea lor lingvistica si studii peste hotare (in continuu)%

- initierea negocierilor privind incheirea acordurilor de recunoastere reciproca a documentelor de studii cu statele membre ale &E si statele candidate la &E (in continuu).
$ & Circulatia lucratorilor

Cadrul legislativ: - <egea Republicii Moldova cu privire la migratiune /r.1>18-AB din 06.1-.-00- Monitorul "ficial al Republicii Moldova nr.1--Q- din 1>.01.-00?, defineste notiuni aferente circulatiei cetatenilor straini, cum ar fi notiunile de lucrator imigrant, lucrator detasat, permis de munca. <egea prevede ca pentru desfasurarea activitatii de munca, lucratorul imigrantul este obligat sa obtina permis de munca. ermisul de munca este de doua tipuri; permis de munca cu termen fi(at (termen de un an, cu posibilitatea prelungirii) si permis de munca permanent (fondatorilor intreprinderii cu investitii straine de cel putin 100 de mii dolari #.&.*. si persoanelor cu functii de conducere din cadrul acestei intreprinderi). 4e aseamea, legea stipuleaza ca pentru desfasurarea activitatilor de munca in cadrul contractelor de prestare a serviciilor, incheiate intre autoritatile administratiei publice centrale si locale cu agentii economici din alte tari pot si detasati lucratori straini. )n cazul in care aceste persoane desfasoara activitate de munca pe o perioada mai mare de ?0 de zile - li se elibereaza permis de munca. 4etasarea lucratorilor de catre agentii economici din Republica Moldova pentru desfasurarea activitatii de munca peste hotare necesita autorizarea 4epartamentului Migratiune. - <egea turismului nr.F,8-A)B din 11 februarie -000 (Monitorul "ficial al Republicii Moldova, -000, nr.>9->6, art.?>F). <egea reglementeaza activitatea de turism, competenta autoritatilor publice relevante, drepturile si obligatiile agentiilor de turism, etc. <egea defineste atragerea turistilor drept prioritate in Republica Moldova cu scopul desvoltarii oportunitatilor de investitii. )n conformitate cu <egea, turismul este definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv este altul decit e(ercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. - $onventia privind discriminarea in domeniul ocuparii fortei de munca si e(ercitarii profesiei /r. 111 din ->.06.1,>8 (Ratificata prin Iotarirea arlalmentului nr. >,?-A))) din -6.0,.,>, publicata in editia oficiala G+ratate internationale2, 1,,,, volumul 10, pag.>?), in vigoare - <egea Republicii Moldova privind frontiera de stat a Republicii Moldova, /r.108-A))) din 1F.0>.,9, Monitorul "ficial al R.Moldova nr.1- din 0?.11.1,,9, prevede ca conducerea activitatii punctelor de trecere a frontierei de stat este e(ecutata de catre sefii punctelor de control ale trupelor de graniceri, in acelasi timp, Iotarirea =uvernului Republicii Moldova, cu privire la interactiunea serviciilor, reglementarea perceperii platilor si automatizarea sistemului de evidenta la efectuarea controlului in punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova /r.808 din 0,.08.-000, Monitorul "ficial al R.Moldova nr.10--10> din 1F.08.-000 : atribuie functia de coordonare a institutiilor cu functii de control la frontiera : 4epartamentului Bamal. Proble!e e(istente #etul intreg de legi trebuie e(aminat minutios pentru a armoniza legislatia, a suplini lacunele si a evita dublarea reglementarilor. <a momentul actual, aparent, unele aspecte sunt reglementate in mai multe acte, alte aspecte trebuie elaborate si descrise mai detaliat, iar in general e(ista prea multe legi care reglementeaza domeniul de stabilire a persoanelor, este foarte vag stipulate in legislatie dreptul de a initia si dezvolta activitati economice cu anga'ati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi, inclusiv aspectele legate de circulatia lucrarorilor. <egea turismului a generat ceva confuzie in activitatea si in relatiile cu 4epartamentul 4ezvoltarii +urismului, pe de o parte, 4epartamentul Migratiune, 4epartamentul +rupelor de =raniceri, 4epartamentul +ehnologiilor )nformationale si Ministerul *facerilor E(terne, pe de alta parte. $a atare, orice vizita de afaceri, cunostinta cu potentialul de investire, studii, cercetari de mar5eting pot fi considerate drept turism. *ceasta abordare nu corespunde unui sir de mecanisme din Moldova. de e(emplu, durata si procedura anevoiasa de solicitare si aprobare a invitatiilor pentru cetatenii straini. E(ista o necesitate stringenta pentru ca autoritatile de resort si factorii de decizie sa armonizeze politica de turism si cea migrationala. $adrul 'uridic general care reglementeaza circulatia persoanelor, inclusiv a lucratorilor trebuie sa fie e(aminat minutios si revazut. <egea cu privire la intrarea si iesirea din Moldova trebuie sa fie actualizata si in masura posibilitatii includerii acetor prevederi in <egea cu privire la migratiune.

rocedurile ce tin de intrare in tara trebuie sa fie aliniate si unificate pe cit este posibil acest lucru din considerent practic. /umarul serviciilor prestate la punctele de trecere a frontierei, posibil ar putea fi redus. 4aca dintr-un motiv sau altul serviciile ar trebui sa ramina, ar trebui sa e(iste o transparenta mai mare privind ta(ele platite de persoanele fizice pentru serviciile prestate care trec frontiera. 4elimitarea clara a functiilor de control intre institutiile de la frontiera. Cadrul institutional $adrul institutional si organizatoric descris se refera la circulatia persoanelor peste frontierele Republicii Moldova, inclusiv cuprinde procedurile de reglementare, monitorizare si control a urmatoareleor domenii; i) dreptul de stabilire a persoanelor, ii) dreptul de a initia si dezvolta activitati economice cu anga'ati proprii si de a infiinta si conduce intreprinderi, si iii) circulatia lucratorilor. 4omeniile mentionate fac parte din politica migrationala, reprezentind una din functiiile =uvernului Republicii Moldova, e(cercitate in prezent de mai multe organe ale autoritatii publice centrale, inclusiv representantii acestora in teritoriu. ina in prezent in reglementarea, monitorizarea si controlulul asupra circulatiei persoanelor in Republica Moldova au fost implicate Ministerul *facerilor E(terne, Ministerul *facerilor )nterne, Ministerul Muncii si rotectiei #ociale, 4epartamentul +ehnologii )nformationale, 4epartamentul +rupelor de =raniceri, indirect au fost implicate 4epartamentul Bamal si 4epartamentul +urismului. "data cu intrarea in vigoare in anul -00?, <egea Republicii Moldova cu privire la migratiune /r.1>18-AB din 06.1-.-00- (M" nr.1--Q- din 1>.01.-00?) prevede abilitarea cu functii de coordonare si reglementare a proceselor migrationale 4epartamentul Migratiune (in continuare - 4M). 1. 4epartamentul Migratiune este un organ al administratiei publice centrale si in colaborare cu alte organe de stat, cu sindicatele si cu organizatiile neguvernamentale este abilitat sa promoveze o politica de stat unica in domeniul migratiunii. 4epartamentul Migratiune este condus de un director general si un vicedirector general, numiti in functie de catre =uvernul Republicii Moldova. 4M are > directii; i) 4irectia principala imigrare si repatriere, ii) 4irectia principala migratie de munca si relatii e(terne, iii) 4irectia principala 'uridica si )nspectoratul de #tat, iv) 4irectia administrativ-financiara, logistica si informatii, si v) 4irectia =enerala Refugiati. 4easemenea, prin <ege se reglementeaza ca o serie de alte institutii sint obligate sa informeze intrun anumit termen 4epartamentul de Migratiune despre activitatile lor in domeniul migrational, si anume; a) Ministerul *facerilor E(terne - despre vizele de intrare eliberate% b) 4epartamentul +rupelor de =raniceri - despre cetatenii straini, apatrizii si cetatenii Republicii Moldova care au intrat si au iesit sau carora le-a fost interzisa intrarea sau iesirea din tara% c) 4epartamentul +ehnologii )nformationale - despre schimbarile survenite in starea familiala a imigrantului sau a refugiatului, despre inregistrarea agentilor economici cu participarea cetatenilor straini, precum si despre actele de identitate eliberate imigrantilor si refugiatilor sau anulate% d) autoritatea administratiei publice locale - despre plecarea inainte de termen a imigrantului de pe teritoriul administrat de ea% e) Ministerul *facerilor )nterne, Ministerul 6ustitiei, rocuratura enerala, #erviciul de )nformatie si #ecuritate - despre incalcarile omise de imigranti, de solicitantii de azil si de refugiati, precum si despre deciziile instantelor 'udecatoresti referitoare la decaderea acestora din drepturile lor parintesti% f) organele fiscale - despre cazurile de eludare a legislatiei fiscale de catre persoanele fizice si 'uridice ai caror conducatori sint cetateni straini% g) intreprinderea, institutia, organizatia cu orice forma 'uridica de organizare - despre desfacerea contractului individual de munca incheiat cu imigrantul sau despre incetarea relatiilor de munca cu imigrantul care a decedat, a fost declarat disparut fara veste ori a fost declarat decedat% h) institutiile de invatamint si de cercetari stiintifice, publice sau private - despre terminarea sau suspendarea studiilor ori a cercetarilor stiintifice, despre transferarea elevilor, studentilor, rezidentilor, doctoranzilor si postdoctoranzilor straini la alte institutii de invatamint, institutii, intreprinderi, organizatii sau despre e(matricularea acestora. rin Iotarirea =uvernului nr. ,F0 din F.08.-00? 4epartamentului Migratiune i-au fost transferate urmatoarele competentelor de la alte organe ale administratiei publice si anume; - Ministerul 6ustitiei - transferul unitatilor de personal ale 4irectiei principale pentru refugiati% - Ministerul *facerilor E(terne : transferul functiilor de eliberare a invitatiilor pentru cetatenii straini si

apatrizi, la solicitarea persoanelor 'uridice% - 4epartamentul +ehnologii )nformationale : transferul; i) functiilor de eliberare a invitatiilor pentru cetatenii straini si apatrizi, eliberate la solicitarea persoanelor fizice% ii) functiilor de prelungire a vizelor de intrare si eliberare a vizelor de iesire, prelungirea termenului de sedere, stabilirea cu traiul permanent sau temporar pentru cetatenii straini si apatrizi. 1. Ministerul *facerilor E(terne : are ca functie principala in acest domeniu eliberarea vizelor si legalizarea documentelor oficiale. *cestea se efectuiaza la sectiile consulare ale ambasadelor si representantelor Republicii Moldova peste hotare, cit si la cele 9 sectii consulare la punctele de frontiera (*eroport, <euseni, #culeni, $ahul). $apacitatile M*E sunt considerate corespunzator satisfacatoare pentru indeplinirea functiilor sale in domeniul acreditat. -. 4epartamentul +rupelor de =raniceri :are ca functie principala controlul documentelor de trecere peste frontiera a persoanelor si prezenta vizelor in cazurile de necesitate, inregistrarea acestora in bazele de date informationale. ?. Ministerul *facerilor )nterne : #erviciul pentru $ombaterea #ederii )legale si Migratiei $etatenilor #traini (M*)Q#$#M)) . #erviciul a fost creat in iulie -001 ca o unitate in cadrul Ministerului *facerilor )nterne. *tributiile de baza in domeniul analizate - este controlul sederii cetatenilor straini, fie permanent sau temporar si combaterea migratiei ilegale si neregulate. Proble!e e(istente +ransferul functiilor de la autoritatile nominalizate mai sus, cu e(ceptia celor legate de azil si refugiati de la Ministerul 6ustitiei, transferul restul functiilor de la celelalte institutii sunt in proces, cu toate acestea, preluarea comple(ului de atributii, necesita in primul rind elaborarea si instalarea unui nou sistem informational, elaborarea unor noi tipuri de documente, precum personal calificat in domeniile relevante. *ceasta reforma institutionala atrage dupa sine o serie de reforme cu aspecte de ordin financiar, organizational, e(perienta si resurse umane. 4urata de trecere a trecerea a frontierei, dublarea colectarii informatiei despre persoanele fisice (fie cetateni straini, fie cetateni ai Republicii Moldova ), de e(emplu atit 4epartamentul +rupelor de =raniceri, cit si 4epartamentul Bamal la punctele de trecere a frontierei (cu e(ceptia *eroportului) introduce informatiei specifice privind persoanele fizice ce trec frontiera republicii, vizele persoanelor straine, etc. +ransparenta procedurilor si cerintelor fata de documentatia privind autorizarea circulatiei persoanelor. *ccesul mai liber la formularele tipizate privind cererile pentru invitatii, invitatile, cererile pentru solicitare de viza, solicitare de adeverinta de imigrant, procedura de eliberare a permisului de sedere (documentele necesare de prezentat), a permisului de munca, domeniile restrictionate, locurile de munca care necesita cetatenia Republicii Moldova, etc. : toate aceste informatii trebuie sa fie plasate pe pagina internet a 4epartamenului Migratiune (integral sau cu referinte la organele responsabile). #erviciul granicerilor nu are posibilitate sa efectueze la toate punctele de trecere a frontierei controlul secundar al documentelor datorita lipsei utila'ului si instruirii. 4+= necesita un suport substantial pentru a putea face fata provocarilor create de flu(urile migrationale crescinde cu care se confrunta Moldova. 4in cauza lipsei unei baze de date informationale integrate M*)Q#$#M) intimpina greutati la identificarea persoanelor% organizarea biletelor de calatorie pentru cei care se afla ilegal si trebuie deportati. /u e(ista un centrul de detentie, cetatenii straini fara documente si cei pentru deportare sunt plasati in centre de triere si in centre de tip semi-inchis pentru vagabonzi. /u e(ista un fond de deportare. roblema responsabilitatii pentru cheltuielile de sedere si deportare a strainilor ramine a fi legitima. E(ista un sir de modalitati privind asigurarea unor garantii, fonduri, insa aceste aspecte trebuie descries intr-un mod detaliat si clar in legislatie. *ceasta problema necesita o analiza detaliata, iar optiunile si schemele propuse spre aplicare in Republica Moldova trebuie analizate cu mare.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea unei concordante intre politica migrationala si politica turismului, facilitarea trecerii persoanelor fizice care nu au obiecte sau marfuri de declarat% - crearea unui =rup de lucru pe linga "ficiului 3ortei de Munca, care va avea sarcina de analiza legislatia Republicii Moldova in domeniul liberei circulatii a lucratorilor in conte(tul implementarii

regulilor &E in acest domeniu% - revizuirea si concordarea legilor, inclus evaluarea conformitatii acestor legi cu obligatiile internationale care deriva din tratatele internationale la care Republica Moldova este parte% - apro(imarea cadrul 'uridic migrational cu cel al &niunii Europene% - de revizuit Iotarirea =uvernului nr. 19?1 din decembrie -00? privind regimul de vize in sensul liberalitatii% - coordonarea actiunilor 4epartamentul 4ezvoltarii +urismului cu 4epartamentul de Migratiune% - transferul competentelor de la alte ministere si departamente cit de curind posibil, pentru evitarea haosului si nesolutionarii problemelor curente in relatiile cu circulatia persoanelor% - crearea unui =rup de <ucru provizoriu privind monitorizarea procesului de consolidare si coordonare mai eficienta a eforturilor statului in circulatiei persoanelor% - de a organiza instruirea practica si e(punerea la practicele moderne de gestionare a frontierei pentru oficialitatile moldovene prin vizite de studiu la punctele de trecere a frontierei din zona #chengen% - plasarea tuturor cerintelor de procedura si documentare a circulatiei persoanelor pe paginile Jeb ale organelor administratiei publice centrale.
Prioritati pe ter!en !ediu

- elaborarea unui proiec de asistenta tehnica privind crearea capacitatilor de monitorizare a circulatiei lucrarorilor% - elaborarea unui nou proiect de legeQact normativ privind termenii si conditiile de eliberarea a permiselor de munca pentru cetatenii straini% - e(aminarea possibilitatilor de a incheia acorduri bilaterale privind schimbul de forta de munca cu statele membre &E si cele candidate% - asigurarea unui management eficient al frontierei este un domeniu prioritar, mai ales in conte(tul in care, la momentul aderarii Rominiei la &E, frontiera sud-est Moldovei va deveni frontiera vecina cu &E% - instituirea subdiviziunilor teritoriale ale 4M capabile sa solutioneze probleme curente legate de circulatia persoanelor (depunerea cererilor de imigrant, invitatii pentru cetatenii straini)% - evaluarea impactului reformei institutionale in domeniu si elaborarea unui lan de actiuni tranzitorii corespunzator adoptarii practicii europene, sustinut de un sir de programe intense de calificare si dotare a institutiilor cu echipament si resurse umane calificate% - crearea unei baze informationale adecvata pentru colectarea si schimbul de date atit la nivel national cit si la nivel international% - de a familiariza =rupurile tinta ale autoritatilor publice implicate cu $odul &E Q#chengen si alte documente internationale relevante, traducindu-le in limba romina si rusa%

Politici sociale
I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova (PAUEM: p $&- p 03" Politica sociala si de ocupare a fortei de !unca

(-?) $onsolidarea dialogului si a cooperarii in sectorul social. *sigurarea unei armonizNri a standardelor si a practicilor in domeniul social si a politicii de ocupare a fortei de munca din tara cu standardele si practicile &E - )mplicarea in dialog pe marginea politicii de ocupare a fortei de munca si a celei din sectorul social in vederea elaborarii unei analize si evaluari a situatiei curente si pentru identificarea problemelor cheie si a solutiilor posibile in cadrul acestor politici (dialogul social si civil, sanatatea si securitatea la locul de munca,

echitatea genurilor, dreptul muncii, politica de ocupare a fortei de munca, protectia sociala si includerea) miscandu-se gradual catre standardele &E in acest sector.
Sanatatea publica

(80) #porirea nivelului de securitate a sanatatii si sigurantei epidemiologice in Moldova in conformitate cu legislatia &E si in cooperare si cu spri'inul "M#. Ralierea sistemului informational al Moldovei la indicatorii sNnatatii aplicati in &E. )nformatii si cunostinte in domeniul sanatatii - "rganizarea colectarii informatiilor privind indicii sanatatii - #upravegherea maladiilor transmisibile si #ecuritatea #anatatii - Efectuarea schimbului de informatii si e(perienta tehnica in vederea facilitarii participarii in Reteaua &niunii Europene destinata revenirii si $ontrolului 7olilor )nfectioase - articiparea in retelele de supraveghere, in special cele de colectare a datelor si informatiilor privind #)4*, infectiile se(ual transmisibile, hepatita $ si 7. - Reforma sistemului de sanatate; - )mbunatatirea sistemului de asistenta medicala primara si a prevenirii bolilor, de tipul #)4*, in special in localitatile rurale si comunitatile nevoiase precum si in cadrul grupurilor social vulnerabile - Modernizarea serviciului de urgenta - *utonomia serviciilor medicale, in special in spitale - Monitorizarea implementarii asigurarilor medicale obligatorii. )mbunatatirea standardului de instruire in practica generala pentru personalul medical cu studii superioare si medii.
II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS: p #3$-#)4" +CR+=IREA SA<A=A=II Anali*a situatiei

10-. erioada de tranzitie a avut un impact nefavorabil asupra sanatatii populatiei si a sistemului de ocrotire a sanatatii. #ituatia creata impiedica realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe termen mediu : dezvoltarea resurselor umane. )n afara de aceasta, inegalitatea crescinda privind accesul la serviciile medicale conduce la deteriorarea sanatatii populatiei sarace si, concomitent, restringe posibilitatile acesteia de a participa la dezvoltarea economica si cresterea nivelului de trai. 10?. 4eteriorarea sanatatii este reflectata in dinamica indicatorilor miscarii naturale a populatiei. Rata mortalitatii a crescut de la ,,F decedati la 1000 de locuitori in 1,,0 pina la 11,6 in -00-, iar rata natalitatii s-a redus, respectiv, de la 1?,0 nascuti-vii la 1000 de locuitori pina la ,,,. Reducerea natalitatii se constata atit in mediul urban, cit si in cel rural. 109. $ele mai frecvente cauze ale mortii sint bolile aparatului cardiovascular, tumorile maligne, into(icatiile, traumele, bolile aparatelor digestiv si respiratoriu. Mortalitatea este inalta printre populatia de virsta apta de munca (-6,9 S din numarul total de decedati in -00-), in special printre barbati (?F,F S din numarul total de barbati decedati). *cesti indicatori reflecta nivelul scazut al sanatatii populatiei Republicii Moldova. 10>. )n domeniul ocrotirii sanatatii, Moldova se confrunta cu o problema dubla. #e inregistreaza boli tipice pentru tarile in curs de dezvoltare (infectioase si parazitare) si un nivel inalt de boli specifice pentru tarile dezvoltate (boli cardiovasculare, cancer). 106. )n ultimii ani, conform datelor oficiale, a fost inregistrata cresterea numarului de boli endocrine, de nutritie, ale metabolismului, ale singelui si organelor hematopoetice, ale aparatului circulator, precum si cresterea numarului de complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei. )n acelasi timp, nivelul general al morbiditatii s-a redus. )n 1,,> morbiditatea a constituit 1F?6,> mii de cazuri (900,0 de cazuri la 1000 de locuitori), in -00- : 1-F6,? de mii cazuri (?>-,? de cazuri la 1000 de locuitori). )n ultimul timp, numarul de vizite la institutiile medicale scade din cauza accesibilitatii reduse la serviciile medicale, precum si a migratiei masive peste hotare in cautarea unui loc de munca.

10F. )n Republica Moldova se constata diferente teritoriale considerabile la nivelul bolilor ce afecteaza populatia (hepatita cronica, ciroza ficatului, anemie etc.). *cest fapt este determinat de starea ecologica diferita in diverse regiuni ale tarii. 108. " problema serioasa reprezinta cresterea numarului de boli conditionate social : tuberculoza, I)BQ#)4*, dereglarile narcologice. )n 1,,> numarul bolnavilor de tuberculoza activa luati la evidenta pentru prima data a constituit >9,> la 100000 de locuitori, in -00-, respectiv : 8?,6. /umarul bolnavilor de #)4* a crescut de la 0,0> la 100000 de locuitori in 1,,> pina la 0,> in -00-, iar a celor infectati cu I)B : de la 0,- la 100000 de locuitori pina la 9,>. /umarul narcomanilor si to(icomanilor cu diagnostic stabilit pentru prima data a crescut de la F,1 la 100000 de locuitori in 1,,> pina la ??,, in -00-. )n "4M s-a pus sarcina de a stopa pina in -01> e(tinderea infectiei I)BQ#)4* si a altor boli grave. 4ata fiind incidenta sporita a acestor boli in Republica Moldova, va fi necesara intreprinderea de eforturi ma'ore pentru a le incetini proliferarea. 10,. rintre tendintele pozitive inregistrate in ultimul timp se remarca reducerea mortalitatii infantile. /umarul copiilor decedati in virsta de pina la 1 an s-a micsorat de la -1,- la 1000 de nou-nascuti in 1,,> pina la 19,F in -00-. * fost stabilizata situatia epidemiologica in ce priveste unele infectii precum difteria, poliomelita, hepatita virala 7 etc., datorita asistentei acordate de comunitatea internationala pentru achizitionarea vaccinurilor. 110. Reducerea finantarii publice in domeniul ocrotirii sanatatii a contribuit la e(tinderea serviciilor medicale contra plata ca urmare a introducerii sistemului oficial de plati in institutiile medico-sanitare de stat, a dezvoltarii sectorului privat al sanatatii, a platilor neoficiale. )n conformitate cu datele $7=$, doar 99,1S din populatia tarii are acces deplin la serviciile medicale, 90S - acces limitat, 1>,>S - nu are acces. E(ista o inegalitate considerabila in privinta accesului diferitelor categorii sociale la serviciile sistemului de ocrotire a sanatatii. 3amiliile sarace cheltuiesc pentru sanatate doar -,1S din venitul disponibil, cele e(trem de sarace - 1,8S. =ospodariile casnice cu un nivel de trai decent cheltuiesc in aceste scopuri 9,9S din bugetul lor. )n termeni banesti, cheltuielile pentru sanatate (la o persoana) ale gospodariilor casnice sarace sint de > ori mai mici decit ale celor nesarace. *cces financiar la serviciile medicale au doar -FS din cetatenii saraci. <ocuitorii din mediul rural, persoanele in etate si familiile numeroase au un acces mai redus la serviciile medicale decit in medie pe tara. 111. $onsecintele negative ale crizei economice din anii ,0 s-au manifestat nu doar prin accesul redus la serviciile medicale, ci si prin micsorarea finantarii bugetare a institutiilor medicale de stat. $heltuielile bugetare totale pentru domeniul ocrotirii sanatatii s-au redus de la 6,FS din )7 in 1,,6 pina la ?,6S in -00-. artea principala a resurselor bugetare a fost alocata pentru finantarea cheltuielilor curente ale institutiilor medico-sanitare, in consecinta, deteriorindu-se baza lor tehnica si materiala. )n acelasi timp, nivelul retribuirii muncii in domeniul ocrotirii sanatatii ramine a fi unul din cele mai scazute. )nsuficientele indelungate ale finantarii domeniului ocrotirii sanatatii au impiedicat imbunatatirea calitatii serviciilor medicale. )n scopul ameliorarii situatiei au fost intreprinse masuri de restructurare a sectorului conform $onceptiei de dezvoltare a sistemului de ocrotire a sanatatii a Republicii Moldova pentru anii 1,,F--00?, aprobata de =uvern. )n rezultat, au fost consolidate institutiile medicale, s-a redus numarul institutiilor, al paturilor de spital, precum si numarul personalului medical, accentul s-a deplasat pe asistenta medicala primara si pe asistenta medicala de urgenta. 11-. Moldova a obtinut rezultate pozitive in reformarea sistemului de ocrotire a sanatatii in directia diminuarii cheltuielilor pentru serviciile au(iliare si a modificarii structurii finantarii prin redistribuirea resurselor din sectorul spitalicesc in sectoarele asistentei medicale primare si de urgenta. 11?. )ncepind cu 1 ianuarie -009, =uvernul a purces la implementarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala la scara intregii tari. rogramul =uvernului, care se bazeaza pe <egea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, prevede ca intreaga populatie sa beneficieze de asistenta medicala in cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala. rin intermediul unui proiect-pilot, implementat in raionul Iincesti in perioada dintre 1 iulie si ?1 decembrie -00?, au fost testate actele normative, procedurile si instrumentele elaborate pentru a fi aplicate la nivel national. $ompania /ationala de *sigurari in Medicina ($/*M) a semnat contracte de acordare a asistentei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu institutiile medico-sanitare

publice din tara, in temeiul carora se va acorda pachetul unic de servicii medicale, in care intra servicii acordate la nivel de sector medical primar, asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca, asistenta medicala de ambulator si asistenta medicala in conditii de spital, medicamente pentru copiii in virsta de pina la > ani. 119. #erviciile la nivel de sector medical primar si serviciile de urgenta la etapa prespitaliceasca se acorda intregii populatii, indiferent de faptul daca persoana este asigurata sau nu. *cces la serviciile ambulatorii, la serviciile medicului de familie il au doar persoanele asigurate, cu e(ceptia cazurilor de urgenta. 3inantarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala se efectueaza din trei surse; (i) prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marime de 9S in cazul anga'atilor, care sint achitate in marime egala de anga'ati si patroni% (ii) contributii personale efectuate de persoanele ce practica activitate de intreprinzator, de alte persoane ce se asigura in mod individual% (iii) contributii din bugetul de stat pentru persoanele care, in baza legii, sint asigurate de =uvern... #e preconizeaza ca contributiile din contul bugetului vor acoperi circa F0S din cheltuielile prevazute. #e prevede ca administratiile publice locale sa sustina material institutiile medico-sanitare publice si sa participe la cofinantarea programelor nationale de sanatate.
+biective

11>. "biectivele principale ale dezvoltarii sectorului de ocrotire a sanatatii sint; i) sporirea accesului populatiei, in primul rind a celei sarace, la serviciile medicale de baza prin dezvoltarea sectorului medicinii primare% ii) imbunatatirea calitatii si standardelor medico-economice de asistenta medicala prin modernizarea protocoalelor clinice, a utila'ului din domeniul asistentei medicale primare, ridicarea nivelului de calificare a personalului, prelungirea procesului de acreditare a institutiilor medicale, implementarea mecanismului de monitorizare si evaluare% iii) ameliorarea masurilor de profila(ie si tratare a bolilor social conditionate% iv) sporirea eficientei utilizarii in domeniul ocrotirii sanatatii a resurselor financiare, umane si materiale prin rationalizarea continua a sectorului spitalicesc si implementarea sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru mentinerea stabilitatii financiare. )n conformitate cu "4M in domeniul ocrotirii sanatatii, catre anul -006 se preconizeaza ameliorarea unui sir de indicatori, in special; i) diminuarea mortalitatii copiilor in virsta de pina la > ani de la 18,- la 1000 de nascuti-vii in anul -00- pina la 1>,0 in anul -006 si a mortalitatii infantile, respectiv : de la 19,F la 1000 de nascuti-vii pina la 1-,1% ii) asigurarea imunizarii impotriva ru'eolei a copiilor in virsta de pina la - ani in proportie de ,8S% iii) reducerea mortalitatii materne de la -8,0 la 100000 de nasteri in anul -00- pina la -?,0 in anul -006 si asistarea tuturor nasterilor cu personal medical calificat% iv) micsorarea mortalitatii cauzate de tuberculoza aparatului respirator de la 1>,0 la 100000 de locuitori in anul -00- pina la 19,0 in anul -006% v) reducerea incidentei I)BQ#)4* de la 9,66 la 100000 locuitori in anul -00- pina la 9,00 in anul -006.
Strategia pe ter!en lung

116. 4ezvoltarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta una din cele mai importante cai de solutionare a problemelor mentionate, de ameliorare a situatiei in sfera ocrotirii sanatatii. *plicarea principiilor economiei de piata, dezvoltarea concurentei pe piata serviciilor medicale vor contribui la imbunatatirea calitatii acestor servicii, la ameliorarea managementului sanitar si utilizarea durabila a resurselor. *sigurarea de catre stat a unor categorii sociale va permite acestora accesul garantat la serviciile medicale. 11F. )n procesul de implementare a sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala va fi acordata o atentie deosebita mobilizarii resurselor financiare suficiente pentru e(tinderea accesului celor saraci la serviciile medicale. #e presupune ca trecerea la medicina asigurata va solutiona partial problema finantarii domeniului de ocrotire a sanatatii, va stimula imbunatatirea calitatii serviciilor medicale, va spori accesul la serviciile medicale al cetatenilor cu venituri mici. 118. )n practica, implementarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala implica

anumite riscuri. rintre acestea sint; necolectarea in cuantumul si termenele stabilite a contributiilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala% serviciile institutiilor medicale nu vor fi solicitate in permanenta la acelasi nivel, fapt ce poate provoca instabilitatea finantarii institutiilor% insuficientele managementului flu(urilor financiare si informationale% mentinerea accesibilitatii scazute a serviciilor pentru cei saraci, cauzata de plata obligatorie a serviciilor ce nu sint incluse in rogramul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala. 4e aceea, se prevede monitorizarea continua a procesului de implementare a sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala si a rezultatelor sale, a'ustarea si promovarea masurilor necesare pentru ameliorarea mecanismelor de implementare a sistemului.
Actiuni prioritare pentru $33'-$334

11,. entru dezvoltarea eficienta a sistemului de ocrotire a sanatatii este necesara efectuarea unui sir de masuri orientate spre ameliorarea conditiilor si rezultatelor activitatii acestui sistem, principalele fiind urmatoarele; i) perfectionarea cadrului 'uridic normativ ce reglementeaza relatiile dintre toti participantii la sistem, determinind drepturile si obligatiile acestora% ii) consolidarea capacitatilor institutionale de acumulare si transferare a mi'loacelor prin ameliorarea evidentei financiare, a managementului administrativ si prin implementarea tehnologiilor informationale% iii) asigurarea transparentei operatiunilor $/*M in scopul mentinerii credibilitatii printre contribuabili% iv) continuarea procesului de acreditare a institutiilor medico-sanitare% v) elaborarea si implementarea unui sistem informational medical integrat in sistemul public de sanatate% vi) elaborarea si implementarea sistemului de monitorizare si evaluare a rezultatelor% vii) implementarea mecanismelor de reglementare si control al flu(urilor financiare si al calitatii serviciilor prestate% viii) consolidarea capacitatilor personalului medical la nivel national si regional in vederea functionarii acestuia in noile conditii% i() consolidarea si fortificarea bazei tehnico-materiale a sistemului de sanatate, dotarea institutiilor medico-sanitare cu echipament si tehnologii medicale moderne. 1-0. )n cadrul reformarii sistemului de ocrotire a sanatatii va continua procesul de consolidare a institutiilor medico-sanitare, ceea ce va permite concentrarea resurselor pentru dezvoltarea centrelor medicale specializate in municipiul $hisinau, conform programului de restructurare a serviciilor spitalicesti. " deosebita atentie se va acorda ma'orarii semnificative a alocarilor pentru cercetare si pentru asigurare informationala. 1-1. &n rol ma'or in ameliorarea sanatatii populatiei trebuie sa-l 'oace programele nationale, finantate din bugetul de stat si orientate spre profila(ia si combaterea bolilor grave. rintre cele mai importante programe care vor fi revazute si perfectionate sint; i) rogramul national de imunizari pentru anii -001--00>% ii) rogramul national de control al tuberculozei pentru anii -001--00>% iii) rogramul de consolidare a bazei tehnico-materiale a #erviciului de singe% iv) rogramul national de profila(ie si combatere a diabetului zaharat GMold4iab2 pentru anii -00--00>% v) rogramul serviciilor perinatale de calitate% vi) rogramul national de combatere a hepatitelor virale% vii) rogramul national de profila(ie si combatere a infectiei I)BQ#)4* si a infectiilor se(ualtransmisibile pentru anii -001--00>% viii) rogramul national de profila(ie si combatere a cancerului% i() masurile de combatere a maladiilor psihice, a narcomaniei, to(icomaniei si alcoolismului. 1--. $iteva programe au ca obiectiv ameliorarea sanatatii mamelor si copiilor, si anume; i) programele de asistenta medicala a femeilor gravide si a copiilor bolnavi% ii) programele de asigurare a copiilor de virsta frageda si a gravidelor cu medicamente compensate in conditii de ambulator.
ASI@URAREA S+CIA,A

Anali*a situatiei 1-?. #istemul de asigurari sociale reprezinta principalul instrument de protectie sociala si este bazat pe contributii obligatorii. 4in contributiile acumulate se efectueaza urmatoarele prestatii catre persoanele asigurate; i) pensii pentru limita de virsta% ii) pensii de invaliditate% iii) pensii de urmas% iv) indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca% v) indemnizatii de soma'% vi) indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca% vii) indemnizatii de maternitate% viii) indemnizatii pentru cresterea copilului% i() indemnizatii pentru ingri'irea copilului bolnav% () a'utor de deces. 1-9. entru unele categorii de cetateni, in special pentru cei saraci, platile din sistemul de asigurari sociale obligatorii constituie principalele surse de venituri. 4e aceea, de eficienta acestui sistem va depinde, in mare masura, dinamica saraciei, nivelul, profunzimea si severitatea ei. 1->. &n impact substantial asupra dezvoltarii sistemului de asigurari sociale au avut un sir de factori conditionati de criza din anii ,0 si de reformarea economiei. #-au produs modificari esentiale la nivelul si in structura ocuparii populatiei, care au avut o influenta nefavorabila asupra formarii bugetului asigurarilor sociale de stat. Reducerea numarului de salariati din economie a provocat micsorarea numarului de persoane asigurate si a limitat cresterea volumului contributiilor de asigurari sociale. Ma'oritatea cetatenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare s-au pomenit in afara sistemului de asigurari sociale obligatorii, pentru ei e(istind doar posibilitatea asigurarii pe principii benevole. 1-6. )n acelasi timp, sistemul de pensii ramine in continuare fragmentat. E(istenta numeroaselor inlesniri la pensionare conduce la incalcarea principiului echitatii sociale. e linga aceasta s-a creat o situatie de criza in domeniul asigurarii cu pensii a lucratorilor din sectorul agricol care contribuie doar cu 19S la veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, dar beneficiaza de >-S din veniturile acestuia. Mi'loacele acumulate din plata contributiilor nu acopera nici a treia parte din cheltuielile necesare pentru acordarea prestatiilor. 1-F. ina in -00?, mentinerea cuantumului real al pensiilor urma sa fie realizata prin inde(area acestora cu cel putin >S anual. )nsa datoriile e(istente in acea perioada la plata pensiilor au condus la imposibilitatea implementarii acestui mecanism, pensiile fiind ma'orate doar prin intermediul recalcularii lor. )ncepind cu -00? a fost aplicata o modalitate noua de inde(are a pensiilor care se va efectua anual, tinindu-se cont nu numai de rata medie a inflatiei, cum era prevazut anterior de legislatie, ci si de cresterea salariului mediu pe tara. 1-8. )n sistemul de asigurari sociale s-au acumulat numeroase probleme care necesita o solutionare pe parcursul reformarii ulterioare a sistemului. roblemele-cheie sint urmatoarele; i) instabilitatea financiara a sistemului% ii) legislatia fragmentata si neuniforma in domeniul asigurarii cu pensii% iii) redistribuirea considerabila si, in multe cazuri, inechitabila a resurselor intre diverse categorii de persoane asigurate% iv) marimea relativ mica a pensiilor si indemnizatiilor.
+biective

1-,. "biectivele sint focalizate spre eliminarea deficientelor sistemului actual si includ; i) consolidarea stabilitatii financiare a sistemului de asigurari sociale% ii) asigurarea concordantei dintre riscuri asigurate, contributii si beneficii%

iii) perfectionarea metodologiei de calculare si revizuire a cuantumului platilor.

Strategia pe ter!en lung

1?0. rincipala cauza a stabilitatii financiare insuficiente a sistemului de asigurari sociale rezida in descresterea numarului anga'atilor in cimpul muncii si, respectiv, in declinul finantarii sistemului de asigurari sociale, in gradul scazut de cuprindere a cetatenilor in cadrul sistemului de asigurari sociale. e masura cresterii economice, a numarului celor ocupati si a veniturilor din activitatea de munca, impactul negativ al cauzelor mentionate mai sus se va diminua. $oncomitent, e(ista posibilitati de sporire a stabilitatii financiare a sistemului in perioada pe termen mediu prin; i) finalizarea procesului de evidenta individuala a persoanelor asigurate si a contributiilor corespunzatoare pentru asigurarea sociala, ceea ce va stimula cresterea numarului de asigurati% ii) definirea mai e(acta a riscurilor sociale impotriva carora se asigura fiecare categorie de cetateni, ceea ce va spori transparenta sistemului% iii) implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale obligatorii de stat, luind in considerare prognozele macroeconomice, demografice si bugetare, ceea ce va permite ameliorarea managementului mi'loacelor financiare% iv) eficientizarea administrarii sistemului de asigurari sociale prin computerizarea procedurilor evidentei individuale a persoanelor asigurate si ale evidentei beneficiarilor prestatiilor de asigurari sociale. entru realizarea acestei actiuni este necesara; i) elaborarea si implementarea sistemului informational computerizat de evidenta individuala a persoanelor asigurate si a beneficiarilor prestatiilor de asigurari sociale, de prezentare a darilor de seama in format electronic catre $asa /ationala de *sigurari #ociale si de deservire a contribuabililor si a beneficiarilor de prestatii de asigurari sociale prin intermediul site-ului JJJ.cnas.md% ii) elaborarea conceptiei, mecanismului si structurii sistemului informational computerizat de deservire a persoanelor asigurate, a autoritatilor administratiei publice cu informatii privind asigurarile sociale% iii) perfectionarea mecanismului de interactiune cu sistemele informationale de asigurari sociale ale agentilor economici, ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale% iv) popularizarea legislatiei in domeniul asigurarii sociale si educarea contribuabililor in spiritul achitarii benevole a obligatiilor de asigurari sociale. 1?1. )n domeniul asigurarii cu pensii, sarcinile principale vor fi urmatoarele; i) unificarea si armonizarea in continuare a cadrului legislativ privind sistemul de pensionare, precum si crearea unor conditii unice de pensionare pentru toate categoriile de pensionari% ii) reformarea sistemului de pensionare pentru persoanele care activeaza in sectorul agricol% iii) realizarea principiului dependentei dintre marimea pensiilor si a contributiilor pentru fiecare persoana asigurata% iv) cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin inde(are. 1?-. Eficientizarea sistemului de asigurari sociale va constitui o prioritate pentru perioada pe termen mediu. Ba fi necesara revizuirea procedurilor si a conditiilor de acordare a prestatiilor platite catre anumiti beneficiari, determinarea mai clara a legaturii dintre riscuri, conform carora se asigura persoana, si prestatiile care se platesc in cazul riscului asigurat. )ndemnizatia pentru cresterea copilului de la ? pina la 16 ani va fi acordata in continuare prin sistemul de asigurari sociale. )n perioada anilor urmatori va fi elaborat un nou mecanism de acordare a indemnizatiilor respective. 4at fiind faptul ca aceasta se acorda in functie de venitul realizat, pe viitor ea va fi comasata cu un nou tip de indemnizatie acordata familiilor cu copii prin intermediul sistemului de asistenta sociala.
Actiuni prioritare pentru $33' 8 $334

1??. *ctiunile prioritare vor fi indreptate spre realizarea obiectivelor strategiei. erfectionarea sistemului se va efectua, in primul rind, in baza analizei rezultatelor cercetarilor anterioare realizate in domeniu si a propunerilor respective privind reforma sistemului. *ceasta analiza va fi efectuata de catre Ministerul Muncii si rotectiei #ociale in anii -009 si -00>.

1?9. *lte actiuni prioritare vor tine de; i) implementarea in continuare a evidentei individuale a persoanelor asigurate si a sistemului informational computerizat de evidenta a contributiilor corespunzatoare pentru asigurarea sociala% ii) evaluarea mai e(acta a riscurilor sociale% iii) implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarii sociale de stat, luind in calcul prognozele macroeconomice, demografice si bugetare, ceea ce va permite imbunatatirea managementului mi'loacelor financiare% iv) reformarea sistemului de pensionare pentru cei ce activeaza in agricultura% v) perfectionarea metodelor de calculare a contributiilor% vi) cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale. 1?>. )n perioada pe termen mediu va fi prioritara sarcina ma'orarii cuantumului pensiilor si a prestatiilor platite din contul sistemului de asigurari sociale, deoarece se mentine o diferenta mare intre volumele acestor plati si salariul mediu lunar. )n acelasi timp, pentru a reduce diferenta considerabila dintre volumele pensiilor si ale salariilor, precum si pentru ma'orarea prestatiilor de asigurare sociala sint necesare resurse financiare bugetare suplimentare. #e prevede ca sporirea gradului de transparenta si eficientizarea sistemului de asigurari sociale in combinatie cu reformarea acestuia si continuarea cresterii economice vor contribui la sporirea stabilitatii financiare a sistemului si la cresterea resurselor sale.
ASIS=E<=A S+CIA,A

Anali*a situatiei 1?6. #istemul de asistenta sociala reprezinta un instrument important de redistribuire a rezultatelor dezvoltarii economice in favoarea paturilor defavorizate ale populatiei. Realizarea obiectivelor de reducere a saraciei si inegalitatii depinde direct de eficientizarea substantiala a acestui sistem. *sistenta sociala este o componenta a sistemului protectiei sociale si cuprinde un ansamblu de programe, masuri si servicii specializate, orientate spre protectia persoanelor, familiilor, grupurilor aflate in dificultate, care nu au posibilitatea de a-si asigura prin eforturi proprii accesul la o viata decenta din cauza unor circumstante de natura economica, socioculturala, biologica sau psihologica. 1?F. #istemul actual de asistenta sociala include doua forme, aplicabile separat sau in comun, de satisfacere a necesitatilor persoanelor care se gasesc in situatii de risc; prestatiile sociale si serviciile sociale. 1?8. $u toate ca in ultimii ani au avut loc schimbari considerabile in cadrul sistemului de asistenta sociala, atit la nivel de prestatii, cit si la nivel de servicii, sistemul in ansamblu ramine ineficient. roblema principala o constituie directionarea incorecta a resurselor. )n -00-, pe seama a -0S (Tuintila intiia) din populatia cea mai saraca au revenit numai 6,6S din suma totala a prestatiilor sociale (fara pensii), iar altor -0S (Tuintila a cincea) din numarul persoanelor celor mai instarite leau revenit 96,0S. *stfel, din sistemul sustinerii banesti este e(clusa o parte considerabila a populatiei sarace, spre care si trebuie reorientate resursele e(istente. 1?,. 4eficientele principale ale sistemului e(istent de asistenta sociala; i) prestatiile sociale sint acordate in baza principiului categorial (cu e(ceptia a doua tipuri de prestatii acordate in baza testarii veniturilor beneficiarilor; indemnizatiile lunare pentru copiii de la 1,> pina la 16 ani si a'utoarele banesti acordate de 3## )% ii) lipseste o baza metodologica fundamentata de stabilire a volumelor diferitelor prestatii, a conditiilor si ordinii modificarii cuantumului lor% iii) nu e(ista o evidenta unica a beneficiarilor de prestatii sociale si, in consecinta, unele persoane beneficiaza de prestatii in cadrul diferitelor programe, iar o parte a nevoiasilor nu beneficiaza de nici un fel de prestatii sociale% iv) lipseste sistemul de monitorizare si evaluare a rezultatelor realizarii programelor de prestatii sociale, a impactului lor asupra bunastarii beneficiarilor si dinamicii saraciei% v) lipseste un mecanism distinct de alocare si utilizare a resurselor bugetare pentru asistenta sociala. Resursele alocate din bugetul de stat sint directionate in bugetul asigurarilor sociale obligatorii si administrate in cadrul acestuia de catre $/*#% vi) cadrul 'uridic normativ al asistentei sociale banesti nu este coerent. 4iferite indemnizatii si

compensatii sint reglementate de numeroase legi si hotariri guvernamentale insuficient corelate intre ele. 190. )n unele cazuri, interventia este mult mai eficienta daca, pe linga prestatiile sociale, persoana poate beneficia si de un sir de servicii sociale. *cest lucru este deosebit de relevant in cazul persoanelor cu dizabilitati. #istemul serviciilor sociale este slab dezvoltat si continua a fi centralizat. *cest sistem este elaborat la nivel central si apoi e(pediat spre e(ecutare in teritoriu. Modalitatea in cauza nu permite evaluarea necesitatilor reale ale comunitatilor locale si a problemelor specifice ale acestora. 191. #erviciile sociale sint adresate doar unui numar mic de grupuri de persoane. #erviciile la domiciliu sint acordate doar persoanelor virstnice si celor cu dizabilitati, care locuiesc singure. *stfel de servicii nu se e(tind asupra altor grupuri, cum ar fi copiii si adultii cu dizabilitati, familiile care au nevoie de asistenta pentru a-si intretine membrii familiei. 19-. )n acelasi timp, nici serviciile e(istente nu acopera cererea pentru acestea. /umarul solicitantilor depaseste aproape de doua ori numarul beneficiarilor actuali. <ipsa resurselor financiare pentru mentinerea sistemului de asistenta sociala si pentru anga'area unor noi lucratori sociali este una dintre cauzele neacoperirii cererii. 19?. 3aptul ca in prezent formele de ingri'ire institutionala sint cele mai utilizate se e(plica si prin subdezvoltarea serviciilor sociale. #ub aspectul raportului dintre costul si calitatea lor, serviciile acordate nu prezinta cea mai eficienta forma de asistenta nici pentru copii, nici pentru persoanele adulte si virstnice.
+biective

199. "biectivele principale ale asistentei sociale sint urmatoarele; i) eficientizarea sistemului de prestatii sociale prin directionarea acestora catre cei mai saraci si focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate in situatii de risc% ii) dezvoltarea sistemului de servicii sociale prin diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta sociala si implicarea mai activa in acest proces a societatii civile% iii) dezvoltarea si implementarea unor programe specifice, cum ar fi protectia copiilor si familiei, protectia persoanelor cu dizabilitati.
Strategia pe ter!en lung

19>. )n scopul continuarii reformei sistemului de prestatii sociale vor fi inlaturate deficientele actuale ale procedurilor de finantare, organizare si administrare a acestui sistem. 196. Modificarea mecanismului de acordare a prestatiilor sociale urmeaza a fi efectuata prin realizarea urmatoarelor actiuni menite sa imbunatateasca adresabilitatea si sa sporeasca eficienta sistemului; i) monitorizarea efectelor programelor in scopul perfectionarii principiilor de acordare a prestatiilor sociale, rationalizarii tipurilor, formelor si duratelor de acordare% ii) introducerea prestatiilor sociale pentru saraci in corespundere cu obiectivele sistemului de asistenta sociala, ceea ce va necesita elaborarea si aprobarea criteriilor saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si a altor instrumente necesare% iii) formarea unui buget separat al asistentei sociale, stabilirea unor proceduri clare de formare, administrare si planificare a acestuia in cadrul planificarii cheltuielilor bugetare pe termen mediu% iv) elaborarea si implementarea unei 7aze unice de date ale beneficiarilor de asistenta sociala, in scopul utilizarii si directionarii mai eficiente a mi'loacelor catre cetatenii si familiile mai putin asigurate% v) revizuirea, consolidarea si perfectionarea cadrului 'uridic normativ ce reglementeaza acordarea asistentei sociale banesti% vi) eficientizarea coordonarii masurilor si actiunilor in domeniul asistentei sociale, intreprinse la nivel national si local de catre organizatiile neguvernamentale si de catre donatorii straini. 19F. 4ezvoltarea sistemului de servicii sociale se va efectua pe doua directii; i) diversificarea formelor si tipurilor de servicii sociale%

ii) imbunatatirea calitatii serviciilor prestate de catre institutiile sociale, dezvoltarea formelor alternative de protectie si implementarea standardelor minime de calitate pentru acestea. 198. )n scopul deinstitutionalizarii copiilor, a persoanelor cu dizabilitati si a celor de virsta inaintata vor fi dezvoltate serviciile sociale acordate in cadrul comunitatii, ceea ce va permite mentinerea grupurilor de persoane aflate in situatii de risc in familia sau comunitatea respectiva prin; i) (re)integrarea in comunitate cu spri'inul serviciilor sociale e(istente si cu asistenta lucratorilor sociali% ii) (re)integrarea in familiile proprii, familiile e(tinse sau plasarea la asistenti parentali (persoaneQfamilii care asigura, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul, ingri'irea si educarea necesare dezvoltarii armonioase a copiilor in vederea asigurarii (re)integrarii in familia sa proprie (biologica), instituirii tuteleiQcuratelei, plasamentului in case de copii de tip familial sau in vederea adoptiei). 19,. 4ezvoltarea noilor forme de servicii sociale necesita participarea activa a autoritatilor administratiei publice locale si a comunitatilor locale, imbunatatirea serviciilor sociale locale si incura'area initiativelor civile locale. rin urmare, este necesara e(tinderea spectrului de servicii sociale. )n procesul dezvoltarii si diversificarii sistemului de servicii sociale trebuie sa creasca semnificativ rolul autoritatilor publice locale si al societatii civile. +recerea de la elaborarea unor politici sociale universale centralizate la formele comunitare ar conduce la o crestere masiva a participarii societatii civile la viata sociala. )n perspectiva, solutionarea comunitara a problemelor sociale se va e(tinde considerabil.
Actiuni prioritare pentru $33'8$334

1>0. *ctiunile pe termen mediu vor corespunde prevederilor strategiei pe termen lung. 1>1. Monitorizarea implementarii programelor de asistenta sociala va avea loc in cadrul monitorizarii generale a implementarii #$ER#. 1>-. erfectionarea sistemului actual al prestatiilor sociale (in primul rind al compensatiilor nominative) se va produce prin implementarea treptata a principiului de evaluare a nivelului de trai al beneficiarilor. 1>?. rocesul de elaborare si stabilire a mecanismului de acordare a prestatiilor sociale pentru saracie va fi realizat treptat. entru -009 sint prevazute, de asemenea, elaborarea cadrului legislativ necesar, identificarea responsabilitatilor, precum si a aran'amentelor institutionale respective. #e va apela la asistenta tehnica e(terna pentru a elabora parametrii de referinta pentru specificarea criteriului saraciei, a modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si alte instrumente necesare. 1>9. )n anii -00> - -006, bugetul asistentei sociale va fi separat de bugetul asigurarilor sociale, va fi creat un mecanism eficient si implementate proceduri clare de planificare si gestionare a resurselor financiare ale sistemului de asistenta sociala pe termen mediu. 1>>. #e preconizeaza implementarea bazei de date unice a beneficiarilor de asistenta sociala. 1>6. )n anii -00>--006 va fi creata o retea primara de servicii sociale diversificate in baza <egii asistentei sociale si a #trategiei nationale privind protectia copilului si a familiei. Bor fi elaborate, aprobate si implementate standardele minime de calitate a serviciilor sociale pentru institutiile rezidentiale si centrele comunitare. )n -00>, in cadrul Ministerului Muncii si rotectiei #ociale va fi instituit un sistem de acreditare si monitorizare a serviciilor sociale si de evaluare a calitatii acestora.
III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova # P+,I=ICI,E S+CIA,E SI +CUPAREA ;+R=EI /E MU<CA

rotectia sociala a populatiei este elementul-cheie al reformelor sociale si directia principala a

politicii sociale de stat, trasata in rogramul de activitate a =uvernului pentru anii -001--00> GRenasterea Economiei :Renasterea tarii2.
# # ,egislatia !uncii

<egislatia muncii a Republicii Moldova a transpus in totalitate prevederile actelor normative internationale la care Republica Moldova este parte. rincipalul act normativ ce reglementeaza relatiile de munca intre anga'ator si salariat in Republica Moldova si prin care au fost transpuse prevederile actelor normative internationale la care Republica este parte il reprezinta $odul muncii, adoptat de arlament la -8 martie -00? (<egea nr.1>9-AB din -8 martie -00?). $odul mentionat contine 19 titluri, 6- capitole, ?,- articole si in mod detaliat reglementeaza relatiile de munca intre anga'ator si salariat.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si promovarea spre adoptare a actelor legislative si normative prevazute de lanul de actiuni privind implementarea $odului muncii, aprobat prin Iotarirea =uvernului nr.161> din ?1 decembrie -00? si indeosebi a proiectului de <ege privind organizarea si functionarea $omisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial si proiectului de <ege cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative% - elaborarea si promovarea spre adoptare a proiectului de <ege cu privire la modificarea si completarea $odului muncii.
Prioritati pe ter!en !ediu:

"biectivul principal pe termen mediu in domeniul legislatiei muncii il constituie perfectionarea incontinuu a legislatiei muncii in vigoare si continuarea armonizarii acesteia cu actele internationale la care Republica Moldova este parte.2
# $ /ialogul social

4ialogul social este o forma efectiva de formare si realizare a politicii social-economice a statului in baza coordonarii intereselor diferitor paturi si grupe sociale ale societatii prin intermediul negocierilor, evitind confruntarile si violenta. 4ialogul social in conditiile reformarii economiei contribuie la democratizarea relatiilor sociale si de munca, la dezvoltarea stabila a societatii din punct de vedere economic si social. Cadrul legislativ: - $odul Muncii% - <egea cu privire la =uvern% - <egea #indicatelor nr. 11-,-A)B din 0F.0F.-000% - <egea atronatelor nr. ,F6-A)B din 11 mai -000% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova nr. -06 din -8 septembrie 1,,- G$u privire la $omisia tripartita pentru reglementarea problemelor social-economice in Republica Moldova2% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova nr.1>- din -0 mai 1,,9 G$u privire la constituirea $omisiei republicane pentru negocieri colective2% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. FF- din -6 noiembrie 1,,- Regulamentului $omisiei tripartite pentru reglementarea problemelor social-economice in Republica Moldova% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr..>6F din 1 august 1,,9 cu privire la aprobarea Regulamentului $omisiei republicane pentru negocieri colective. - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. ?>6 din -6 aprilie 1,,, a $onceptiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social. $onceptia determina partile dialogului social si organele ce le reprezinta, stabileste sarcinile de baza si sarcinile dialogului social pe termen scurt. *stfel, sistemul dialogului social include urmatoarele niveluri; national : stabileste bazele reglementarii relatiilor social-economice si de munca in Republica Moldova%

ramural : stabileste bazele reglementarii relatiilor din sfera muncii si cea sociala intr-o anumita ramura a economiei nationale% teritorial : stabileste bazele reglementarii relatiilor din sfera muncii si cea sociala in unitatile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea% de unitate : stabileste obligatiile reciproc concrete dintre salariati si anga'ator in sfera muncii si cea sociala.
+rganele siste!ului dialogului social sunt:

la nivel national : $omisia nationala pentru consultari si negocieri colective% la nivel ramural : $omisiile ramurale pentru consultari si negocieri colective% la nivel teritorial : $omisiile teritoriale pentru consultari si negocieri colective% la nivel de unitate : $omisiile pentru dialog social Ganga'ator-salariati2.
Prioritati pe ter!en scurt:

- implementarea instrumentelor, structurilor si procesului de dialog social, pentru a contribui la realizarea cadrului legislativ avind ca scop crearea unui sistem eficient al relatiilor tripartite% - spri'inirea structurilor si procesului dialogului social, sporind capacitatea partenerilor sociali si a rolului constructiv la etapa actuala% - perfectionarea bazei 'uridice si organizatorice a sistemului de dialog social, prin adoptarea <egii privind functionarea $omisiilor tripartite pentru consultari si negocieri colective, <egii privind organizarea si functionarea $onsiliului Economic si #ocial, Iotaririi =uvernului G$u privire la *gentia pentru 4ialog #ocial si arteneriat2.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea si adoptarea $odului dialogului social.

# & +cuparea fortei de !unca

4ezvoltarea durabila a tarii este, in mare masura, determinata de resursele umane. in anii de tranzitie s-au inregistrat schimbari substantiale in procesul general de dezvoltare umana si intotdeauna benefice. in conditiile unei crize economice, o deosebita importanta o are utilizarea eficienta a resurselor umane, care in calitatea lor de furnizor al fortei de munca, determina reusita functionarii celorlalte elemente de productie. #ituatia creata pe piata fortei de munca din Republica Moldova se caracterizeaza prin amplificarea si aprofundarea dezechilibrului dintre cererea si oferta fortei de munca, e(odul masiv al populatiei, cresterea soma'ului, reducerea nivelului de trai. Evolutiile din structura economiei nationale au lasat o amprenta puternica asupra indicatorilor de performanta a pietei fortei de munca. rin urmare, nivelul soma'ului real pe parcursul anului -009 a inregistrat o valoare de 8,1S din populatia economic activa, continua sa se mentina disparitati intre rata soma'ului din mediul urban (11,,S) si cel rural (>,0S). rezenta soma'ului a determinat luarea de masuri legislative prin care sa se asigure protectia persoanelor ramase fara un loc de munca. *stfel, Ministerul Muncii si rotectiei #ociale in comun cu alte ministere, departamente si partenerii sociali au perfectat cadrul legislativ si institutional al pietei muncii, fiind elaborate si promovate un sir de acte normative care contribuie la imbunatatirea situatiei pe piata muncii. Cadrul legislativ )n -00? a intrat in vigoare <egea nr. 10--AB din 1?.0?.09, care reglementeaza masurile privind realizarea strategiilor si politicilor de mentinere a unui nivel inalt al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii, privind protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, prevenirea soma'ului si combaterea efectelor sociale ale acestuia. in afara de aceasta, au mai fost adoptate; - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 8?- din 19 iulie -00? 1$u privire la reorganizarea #erviciului de stat pentru utilizarea fortei de munca2% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.611 din 1> mai -00- privind aprobarea #trategiei

ocuparii fortei de munca pentru o perioada de pina in anul -008% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 86- din 19 iulie -00? pentru aprobarea procedurilor privind accesul la masurile de ocupare a fortei de munca% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.1080 din > septembrie -00? 14espre aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a formarii profesionale a somerilor2% - Iotarirea arlamentului nr.->?-AB din 1, iunie -00? 1$u privire la adoptarea $onceptiei privind orientarea, pregatirea si instruirea profesionala a resurselor umane2. *nual se elaboreaza si se aproba lanuri de actiuni de ocupare in baza #trategiei de ocupare a fortei de munca, elaborata tinindu-se cont de #trategia europeana de ocupare. <a elaborarea lor participa ministerele, departamentele, partenerii sociali. $a un element principal al #trategiei a fost activitatea de elaborare a rogramului national de ocupare a fortei de munca pe anii -00?--00>, aprobat de =uvernul Republicii Moldova prin Iotarirea nr.--9 din 1 martie -00?. "biectivul principal al rogramului prevede promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca, crearea locurilor noi de munca, prevenirea soma'ului in masa si asigurarea protectiei sociale a populatiei afectate de soma' etc. Cadrul institutional )n temeiul <egii nr. 10--AB din 1? martie -00? privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, #erviciul de stat pentru utilizarea fortei de munca a fost reorganizat in *gentia /ationala pentru "cuparea 3ortei de Munca pe linga Ministerul Muncii si rotectiei #ociale, iar oficiile fortei de munca au fost reorganizate in ?> agentii pentru ocuparea fortei de munca, cu un personal din -9? salariati. intru realizarea #trategiei ocuparii fortei de munca in Republica Moldova a fost elaborat lanul *ctiunilor privind "cuparea 3ortei de Munca pentru anul -00>, aprobat de Ministerul Muncii si rotectiei #ociale si Ministerul Economiei. Este creat cadrul institutional al pietei fortei de munca. *gentia publica de ocupare este administrata pe principii de tripartism. opulatia are acces la serviciile prestate de catre agentiile publice de ocupare a fortei de munca. #tatul promoveaza agentiile private de ocupare a fortei de munca si are ca sarcina sa reglementeze activitatea lor. *ceasta va contribui la crearea unui mediu de concurenta, care va conduce la imbunatatirea calitatii serviciilor prestate populatiei.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea si implementarea lanului anual de actiuni de ocupare a fortei de munca% - evaluarea politicilor implementate pe piata muncii.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- studierea ampla a legislatiei europene in domeniul pietei fortei de munca cu scopul armonizarii legislatiei nationale la standardele &niunii Europene% - dezvoltarea capacitatilor institutionale ale pietei fortei de munca% - promovarea masurilor active pe piata muncii% - promovarea coeziunii sociale ale persoanelor cu disabilitati.
# ' Coordonarea siste!elor de securitate sociala

Cadrul legislativ <a -8 septembrie -001 arlamentul Republicii Moldova a ratificat prin Iotarirea nr. 989-AB $arta #ociala Europeana, iar ratificarea acesteia si a'ustarea legislatiei nationale la prevederile ei constituie un nou si important pas in domeniul asigurarii unei protectii sociale decente a populatiei. Ratificarea integrala a $artei Europene a fost imposibila, tinind cont de anumite prevederi ale $artei, care in urma ratificarii ar fi creat consecinte nefaste generate de realitatea social economica in care se afla Republica Moldova. Reiesind din acest fapt, au fost ratificate numai anumite articole, inclusiv articolul 1- care stipuleaza dreptul la securitate sociala, ratificarea caruia va conduce la ameliorarea nivelului de trai al populatiei si promovarea bunastarii lor sociala. +otodata, ratificind art. 1- al $artei #ociale Europene Republica Moldova trebuie sa mentina regimul de securitate sociala la un nivel satisfacator, cel putin egal cu cel necesar pentru ratificarea $odului European de #ecuritate #ociala. *cest $od are o influenta considerabila asupra dezvoltarii

ulterioare a legislatiei nationale in materie sociala. )ar potrivit normelor $odului European de #ecuritate #ociala cuantumul prestatiilor acordat beneficiarilor este cu mult mai avanta'os decit cel acordat prin legislatia nationala. in cazurile in care intre acordurile (conventiile) privind asigurarile sociale la care Republica Moldova este parte si legile interne e(ista neconcordante prioritate au reglementarile (normele) internationale. 4in aceste considerente, in scopul armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu prevederile $artei #ociale Europene revizuite si pregatirii rapoartelor periodice nationale a fost creat de =uvern un grup de lucru. Proble!e e(istente *ctualmente sistemele de protectie sociala pentru cei in virsta, in special sistemele de pensii, se gasesc in dificultate in toata lumea indiferent de nivelul lor de dezvoltare economica, de pozitia lor geografica sau de sistemul politic. 3ara sa asigure o protectie suficienta virstnicilor, aceste sisteme de pensii costa din ce in ce mai mult si reclama contributii de asigurari sociale din ce in ce mai mari. in conditiile in care mortalitatea si rata nasterilor scad, asa cum se intimpla in prezent, sint din ce in ce mai putin contribuabili care trebuie sa plateasca pentru tot mai multi pensionari. *ctualmente, in componenta populatiei este evident procesul de crestere a cotei cetatenilor de virsta inaintata, ceea ce va conduce, in rezultat la diminuarea eficientei sistemului de protectie sociala.
Prioritati pe ter!en scurt:

- ratificarea $odului European de #ecuritate #ociala% - ratificarea $onventiei Europene pentru securitatea sociala si a *cordului complementar pentru aplicarea $onventiei europene de securitate sociala.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- armonizarea legislatiei Republicii Moldova la standardele europene din domeniu.

# ) Asigurari sociale

Cadrul legislativ rotectia sociala a populatiei constituie elementul-cheie in realizarea reformelor social-economice care se desfasoara astazi in tara. Birstnicii, fiind o categorie socialmente vulnerabila si defavorizata, sunt supusi permanent unor riscuri. in corespundere cu clasificarea "rganizatiei )nternationale a #anatatii la categoria de Gpersoane in etate2 se raporteaza populatia in virsta de la 60 ani si mai mult. ersoane in etate se considera persoanele care au atins virsta pensionara, dar acest criteriu nu poate fi universal. #istemul de protectie sociala include o gama larga de masuri de ordin social si economic. $onform $onstitutiei Republicii Moldova, statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, sa-i asigure protectia in caz de soma', boala, disabilitate, batrinete sau in alte cazuri, cind nu-si poate asigura e(istenta din cauza unor circumstante independente de vointa lui. ina in anii ,0 ai secolului trecut sistemul de protectie sociala nu avea o delimitare clara dintre domeniul de asigurari sociale si cel al asistentei sociale, fiind in esenta sa mai mult un sistem de asistenta sociala, in care toate prestatiile acordate persoanelor erau finantate din contul contributiilor intreprinderilor si din contul bugetului de stat. +ransformarile care au avut loc in societate pe parcursul ultimului deceniu au conditionat necesitatea obiectiva de a reforma sistemul de protectie sociala, facind o diferentiere stricta intre cele doua componente; sistemul de asigurari sociale si sistemul de asistenta sociala. #trategia reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova (Iotarirea arlamentului Republicii Moldova nr.191-A)B din -? septembrie 1,,8), <egea nr.98,-A)B din 8 iulie 1,,, privind sistemul public de asigurari sociale a pus bazele reformarii sistemului de asigurari sociale. e parcursul ultimilor ani au fost adoptate un sir de acte normative menite a implementa normele puse la baza sistemului nou de asigurari sociale. *stfel, - <egea Republicii Moldova privind pensiile de asigurari sociale de stat, nr. 1>6-A)B din 19.10.1,,8% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 89? din 10.0,.1,,, despre aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de calculare a pensiei% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 868 din --.0,.1,,, despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de plata a pensiei% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 91F din ?.0>.-000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare si confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei% - <egea Republicii Moldova asigurarii pentru accidente de munca sau boli profesionale, nr. F>6-A)B din -9.1-.1,,,% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 1101 din 1F.10.-001 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de stabilire a indemnizatiilor de invaliditate pentru accidente de munca sau boli profesionale, elaborat in vederea implementarii <egii asigurarii pentru accidente de munca sau boli profesionale% - <egea Republicii Moldova privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale, nr. -8,-AB din --.0F.-009, care prevede o noua modalitate de acordare a prestatiilor de asigurari sociale, conform noilor principii de asigurare% - <egea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat, prin care se realizeaza prevederile stipulate in legislatia de asigurari sociale. Cadrul institutional olitica in domeniul protectiei sociale, inclusiv al asigurarilor sociale, este promovata de catre Ministerul Muncii si rotectiei #ociale, iar realizarea acesteia se efectueaza de catre $asa /ationala de *sigurari #ociale si structurile sale teritoriale. #arcina principala a $asei /ationale o constituie administrarea sistemului public de asigurari sociale (colectarea si distribuirea mi'loacelor financiare acumulate ca rezultat al transferarii contributiilor de asigurari sociale de catre asigurati si patroni, precum si al transferarii mi'loacelor de la bugetul de stat). Masurile reformatorii promovate in ultimii ani de catre Ministerul Muncii si rotectiei #ociale au condus la o stabilizare a sistemului de asigurari sociale, creind premise favorabile pentru efectuarea unor ma'orari a pensiilor, inclusiv a pensiei minime. incepind cu anul -00? a fost pus in vigoare un nou mecanism de inde(are al pensiilor de asigurari sociale, inde(area fiind efectuata anual in dependenta de cresterea medie a salariului mediu pe tara si a ratei inflatiei. *stfel, pina in prezent toate pensiile de asigurari sociale au fost supuse inde(arii de ? ori; la 1 aprilie -00? : cu 1,,?S, 1 aprilie -009 : cu --,?S.si la 1 aprilie -00> : cu 18,-S. * fost stopata cresterea virstei de pensionare si a stagiului de cotizare la >F ani pentru femei si 6ani pentru barbati si la ?0 ani de stagiu pentru femei si barbati. entru a nu dezavanta'a alte categorii de persoane care se pensioneaza in baza <egii generale de pensionare si anume, persoanele care au activat in conditii nocive si grele (conform <istei nr. 1), precum si mamele cu > si mai multi copii, in anul -009 s-a procedat si la stoparea cresterii virstei de pensionare pentru persoanele in cauza. Proble!e e(istente *flindu-se in perioada de tranzitie la economia de piata, cind noile relatii in domeniul asigurarilor sociale se afla la etapa constituirii, Republica Moldova trebuie sa aleaga o atare politica si modalitate de consolidare a sistemului de asigurari sociale, care ar satisface noile conceptii de reformare a intregului sistem. #istemul de pensionare al tarii noastre este redistributiv (solidar), iar acoperirea cheltuielilor, legate de achitarea pensiilor, este asigurata de partea activa a populatiei : contribuabilii, numarul carora in ultima perioada se reduce destul de esential.
# Instabilitatea financiara a siste!ului

*plicarea unor masuri facilitare, cum ar fi; stoparea cresterii virstei de pensionare si stagiului de cotizare, precum si micsorarea acestora are ca efect reducerea numarului contribuabililor la bugetul asigurarilor sociale si, respectiv, ma'orarea numarului de beneficiari ai prestatiilor de asigurari. in acest conte(t, pe viitor s-ar putea observa o anumita destabilizare a intregului sistem.
$ Redistribuirea considerabila si- in !ulte ca*uri- inec.itabila a resurselor intre diverse categorii de persoane asigurate

*ctualmente, in sistemul de asigurari sociale al Moldovei se face abuz de principiul Gsolidaritatii2

caracteristic lui, in mare parte, datorita agricultorilor. Beniturile acestora fiind destul de mici si cu caracter sezonier nu le permit agricultorilor sa-si e(ecute pe deplin obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat. $ontributiile achitate de catre ei nu acopera nici a treia parte a cheltuielilor necesare platii prestatiilor acordate lor. insa marimea prestatiilor acordate agricultorilor nu difera cu mult de marimea prestatiilor acordate celorlalti contribuabili. entru a solutiona problema in cauza este necesara reformarea modalitatii de asigurare cu pensii pentru aceste categorii de persoane, aplicarea corecta a principiului 1asigurarii2. in prezent se afla in proces de promovare proiectul #trategiei privind asigurarea cu pensii a lucratorilor ce activeaza in sectorul agricol.
& ,ipsa de unifor!itate a legislatiei cu privire la asigurarea cu pensii

/u se respecta pe deplin principiul Gechitatii2 intre toti participantii sistemului de asigurari, unele categorii pensionindu-se conform unor conditii diferentiate de cele generale. 4upa nenumarate incercari esuate, in anii -00?--009 a fost implementata ) etapa de solutionare a problemei date. /ormele de pensionare pentru deputati, membrii =uvernului, functionarii publici, primarii si vamesii au fost incluse in <egea generala de pensii, iar conditiile de pensionare pentru acestia au fost apropiate cit de cit de cele generale de obtinere a dreptului la pensie. *ctualmente se cauta solutii si pentru unificarea normelor de pensionare pentru 'udecatori si procurori.
Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea cadrului legal in domeniul asigurarilor sociale% - implementarea in continuare a evidentei individuale a persoanelor asigurate si a contributiilor de asigurari sociale, pentru a crea un sistem 1bine asigurat2% - redistribuirea treptata a contributiei de asigurari sociale de stat intre participantii la sistemul public de asigurari, care va prevedea ma'orarea cu cite un procent a contributiei individuale si reducerea corespunzatoare a contributiei prevazute pentru patroni% - promovarea #trategiei de reformare a sistemului de asigurare cu pensii a persoanelor anga'ate in sectorul agricol% - cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin inde(are.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea cadrului legal in domeniul asigurarilor sociale% - implementarea evidentei individuale a persoanelor asigurate% - redistribuirea treptata a contributiei de asigurari sociale de stat intre participantii la sistemul public de asigurari, care va prevedea ma'orarea cu cite un procent a contributiei individuale si reducerea corespunzatoare a contributiei prevazute pentru patroni% - unificarea tarifelor contributiilor de asigurari sociale si aplicarea a doua tipuri de tarife (S egal din venit si cota fi(a a contributiilor)% - determinarea clara a riscurilor sociale. - implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat, luind in calcul prognozele macroeconomice, demografice si bugetare% - implementarea #trategiei de reformare a sistemului de asigurare cu pensii a persoanelor anga'ate in sectorul agricol% - perfectionarea metodologiei de calculare a pensiei reiesind din marimea contributiei% - perfectionarea metodologiei de calcularea a contributiilor in sensul unificarii tarifelor acestora - cresterea marimii prestatiilor de asigurari sociale prin inde(are.
# 4 Asistenta sociala

Cadrul legislativ $a urmare a delimitarii sistemului de asigurari sociale de cel de asistenta sociala pe seama statului a ramas sistemul de asistenta sociala care prote'eaza doar persoanele care au stricta necesitate de o anumita protectie, aflindu-se in situatii de risc. <a serviciile si prestatiile sistemului de asistenta sociala apeleaza, in primul rind, persoanele care, neavind posibilitatea (din diferite motive) de a plati

contributii la sistemul de asigurari, sint lipsiti de protectia acestuia. rimul pas in reformarea sistemului de referinta l-a constituit adoptarea #trategiei de reforma a sistemului de asistenta sociala (Iotarirea arlamentului Republicii Moldova nr.916-A)B din -8 mai 1,,,), care a formulat obiectivele principale si cele speciale in domeniu. in cadrul reformei, au fost adoptate mai multe acte normative printre care se enumara; - <egea nr. ,??-AB din 19.09.-000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie% - <egea 3ondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei nr. 8-F-A)B din 18 februarie -000% - <egea nr.1,0 - AB din 8 mai -00? G$u privire la veterani2% - <egea nr.81-AB din -8 februarie -00? G$u privire la cantinele de a'utor social2% - $onceptia /ationala privind protectia copilului si a familiei (Iotarirea =uvernului nr.>1 din -?.01.-00-), care a pus bazele reformarii sistemului de protectie a copilului si familiei% - #trategia /ationala privind protectia copilului si a familiei (Iotarirea =uvernului nr.F-F din 16.06.-00?), care are drept scop asigurarea accesului copilului si familiei la servicii de protectie sociala de calitate. in aceasta #trategie, pentru perioada -00?--008, se prevede crearea unui sistem unic de protectie a copilului si familiei; modernizarea cadrului legal, reformarea cadrului institutional, dezvoltarea serviciilor comunitare si a resurselor umane din sistem, eficientizarea mecanismului de finantare a sistemului. - lanul /ational de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii -009--008 (Iotarirea arlamentului nr.91>-AB din -9.10.-00?) care contine un compartiment aparte consacrat dezvoltarii serviciilor sociale adresate copiilor% - rogramul pilot G$opiii orfani2 (Iotarirea =uvernului nr.1?-1 din 0,.10.-00-)% - rogramul pilot G$opiii cu disabilitati2 (Iotarirea =uvernului nr.1F?0 din ?1.1-.-00-)% " semnificatie aparte capata adoptarea <egii asistentei sociale nr.>9F-AB din ->.1-.-00?, articolul F al careia prevede beneficiarii de asistenta sociala, printre care se enumara; copiii si tinerii ale caror sanatate, dezvoltare si integritate fizica, psihica sau morala sint pre'udiciate in mediul in care locuiesc, copiii cu disabilitati, familiile care nu isi indeplinesc in mod corespunzator obligatiile privind ingri'irea, intretinerea si educarea copiilor, etc. in prezent se lucreaza asupra definitivarii lanului /ational de *ctiuni de implementare a #trategiei /ationale privind protectia copilului si familiei. rin aceste documente se promoveaza crearea de noi servicii alternative de tip familial sau in comunitate, precum si dezvoltarea si imbunatatirea calitatii standardelor serviciilor sociale oferite copiilor. in prezent se lucreaza asupra elaborarii standardelor minime de calitate pentru diverse tipuri de servicii adresate copiilor aflati in dificultate. Cadrul institutional 4esi actiunile de asistenta sociala mai continua a fi dispersate intre diferite ministere, in articolul 1al <egii asistentei sociale se stipuleaza ca Ministerul Muncii si rotectiei #ociale este autoritatea din cadrul administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea de acordare a asistentei sociale, elaboreaza politica de asistenta sociala si strategia nationala de dezvoltare a acesteia, pregateste proiecte de acte normative, elaboreaza standardele de calitate pentru serviciile sociale, etc. in cadrul aparatului Ministerului Muncii si rotectiei #ociale au fost create structuri responsabile de elaborarea politicii de asistenta sociala; - politica de suport a persoanelor batrine in dificultate si celor cu disabilitati tine de competenta 4epartamentului politici in domeniul asistentei sociale, - politica de suport a familiilor cu copii si de promovare a oportunitatilor egale intre femei si barbati tine de competenta 4epartamentului oportunitati egale si politici familiale. in subordinea ministerului, la nivel national, a fost creat 4epartamentul asistenta sociala, responsabil de orientarea, coordonarea, monitorizarea cristalizarii noului sistem de servicii publice de asistenta sociala, inclusiv prin dezvoltarea sistemului informational in domeniu. <a nivel local functioneaza serviciul public descentralizat de asistenta sociala - #ectia asistenta sociala si protectia familiei, care are drept atributii identificarea problemelor specifice, stabilirea prioritatilor in sector si orientarea fle(ibila a resurselor e(istente spre realizarea acestor prioritati. "rganele teritoriale asistenta sociala si protectie a familiei, in comun cu autoritatile administratiei publice locale si in colaborare cu reprezentantii societatii civile, realizeaza politica de asistenta sociala si asigura aplicarea legislatiei la nivel teritorial. <a nivel comunitar in cadrul primariilor este prevazuta unitatea de asistent social (<egea asistentei

sociale nr.>9F-AB din ->.1-.-00?), care asigura medierea solicitantilor de asistenta sociala cu sectiile mentionate, institutiile si organizatiile prestatoare de servicii de asistenta sociala. Proble!e e(istente rintre problemele e(istente din domeniul asistentei sociale putem evidentia urmatoarele; - actiunile de asistenta sociala mai continua a fi dispersate intre diferite ministere, ceea ce genereaza politici sectoriale, suprapuneri in activitati si costuri suplimentare, - orientarea preponderent categoriala a prestatiilor de asistenta sociala ceea ce implica erori considerabile de includereQe(cludere a recipientelor, - lipsa unei sisteme informationale computerizate in domeniul asistentei sociale, - sistemul serviciilor sociale este slab dezvoltat si continua a fi centralizat, ceea ce nu permite evaluarea necesitatilor reale ale comunitatilor si a problemelor specifice ale acestora, - insuficienta cadrelor profesionale in institutiile de asistenta sociala, - subdezvoltarea serviciilor de ocrotire a copiilor si maturilor alternative institutionalizarii, - subdezvoltarea asistentei sociale personificate% - lipsa asistentilor sociali in primarii.
Prioritati pe ter!en scurt

4emararea procesului de elaborare si determinare a mecanismului de acordare a prestatiilor sociale pentru saracie, identificarea responsabilitatilor, precum si a aran'amentelor institutionale respective. #e va apela la asistenta e(terna pentru a elabora termenii de referinta pentru specificarea criteriului saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si alte instrumente necesare.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- inlaturarea deficientelor actuale ale procedurilor de finantare, organizarii si administrarii acestui sistem% - modificarea mecanismului de acordare a prestatiilor sociale urmeaza a fi efectuata prin realizarea urmatoarelor actiuni, menite sa imbunatateasca adresabilitatea si sa sporeasca eficienta sistemului; i) monitorizarea efectelor programelor in scopul perfectionarii principiilor de acordare a prestatiilor sociale, rationalizarii tipurilor, formelor si duratelor de acordare% ii) introducerea prestatiilor sociale pentru saraci, in corespundere cu obiectivele sistemului de asistenta sociala, ceea ce va necesita elaborarea si aprobarea criteriilor saraciei, modelului de evaluare a nivelului de bunastare a gospodariilor casnice si a altor instrumente necesare% iii) formarea unui buget separat al asistentei sociale, stabilirea unor proceduri clare de formare, administrare si planificare a acestuia in cadrul planificarii cheltuielilor bugetare pe termen mediu% iv) elaborarea si implementarea 7azei de date unice a beneficiarilor de asistenta sociala, in scopul utilizarii si adresarii mai eficiente a mi'loacelor pentru cetatenii si familiile mai putin asigurate% v) revizuirea, consolidarea si perfectionarea bazei normativ-'uridice ce reglementeaza acordarea asistentei sociale banesti% vi) eficientizarea coordonarii masurilor si actiunilor in domeniul asistentei sociale, intreprinse la nivel national si local de catre organizatiile neguvernamentale si de donatorii straini. - dezvoltarea sistemului de servicii sociale se va efectua in doua directii; i) diversificarea formelor si tipurilor de servicii sociale% ii) imbunatatirea calitatii serviciilor prestate de catre institutiile sociale si formelor alternative de protectie si a'ustarea acestora la standardele minime de calitate% - dezvoltarea serviciile sociale bazate pe comunitate, ceea ce va permite mentinerea grupurilor de persoane aflate in situatii de risc in familia sau comunitatea proprie, prin; i) (re)integrarea in comunitate cu spri'inul din partea serviciilor sociale e(istente si cu asistenta lucratorilor sociali% ii) (re)integrarea in familiile proprii, familiile e(tinse sau plasarea la asistenti parentali (persoane Q familii care asigura, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul, ingri'irea si educarea, necesare dezvoltarii armonioase a copiilor in vederea asigurarii (re)integrarii in familia sa proprie (biologica), instituirii tutelei Q curatelei, plasamentului in case de copii de tip familial sau in vederea adoptiei). - dezvoltarea noilor forme de servicii sociale necesita participarea activa a autoritatilor publice si comunitatilor locale, ameliorarea serviciilor sociale locale si incura'area initiativelor civile locale.

# 9 Persoanele in etate si persoane cu .andicap

$onform articolului >1, alineatul 1 al $onstitutiei Republicii Moldova G ersoanele cu handicap beneficiaza de protectie speciala din partea intregii societati. #tatul asigura pentru ele conditii normale de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala2. otrivit situatiei la 1 ianuarie -009, in Republica Moldova au fost inregistrati 1>6 mii persoane cu disabilitati. *nual, in tara, 8-, mii de persoane sunt incadrate in grad de disabilitate, ma'oritatea sunt persoane in virsta apte de munca. 4e asemenea, se observa o crestere anuala a numarului de copii cu disabilitati. #tructura sistemului de protectie sociala, in caz de incadrare in grad de disabilitate, este urmatoarea; E *sigurarea sociala : sistem de plati stabilite, bazat pe contributiile patronilor si anga'atilor, care prevede pensii lunare. E *sistenta sociala : sistem neconditionat de plata contributiilor, este bazat pe faptul pierderii capacitatii de munca si este finantat din mi'loacele 7ugetului de stat si se realizeaza prin acordarea lunara a alocatiilor sociale de stat sau pensiilor . Cadrul legislativ: - <egea Republicii Moldova privind protectia sociala a invalizilor nr.8-1-A)) din -9 decembrie 1,,1% - <egea Republicii Moldova nr. ,0,-A)) din ?0 ianuarie 1,,- G rivind protectia sociala a cetatenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la $ernobil2 - <egea Republicii Moldova nr. ,??-A)B din 19 aprilie -000 G$u privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie2% - <egea Republicii Moldova despre 3ondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei nr. 8-F-A)B din 18 februarie -000% - <egea Republicii Moldova nr. 1-1-AB din ? mai -001 G$u privire la protectia suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor2% - <egea Republicii Moldova nr.1,0 - AB din 8 mai -00? G$u privire la veterani2% - <egea Republicii Moldova nr.81-AB din -8 februarie -00? G$u privire la cantinele de a'utor social2% - <egea Republicii Moldova privind asistenta sociala nr.>9F-AB din -> decembrie -00?% - <egea Republicii Moldova nr. 19,1 :AB din -8.11. 0- G$u privire la a'utoarele umanitare acordate Republicii Moldova2% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.8F din ?1 ianuarie -00- G$u privire la e(tinderea functiilor si eficientizarea activitatii $entrului Republican E(perimental rotezare, "rtopedie si Reabilitare2% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. 11>? din 16 noiembrie -000 privind aprobarea rogramului /ational de rotectie, Reabilitare si )ntegrare #ociala a ersoanelor cu Iandicap pentru anii -000--00>. Cadrul institutional <a momentul actual in sectiile asistenta sociala si protectia familiei in raioane are loc acumularea 7azei de 4ate a =ospodariilor Bulnerabile conform $ererii &nice pentru rotectie #ociala. *cest program este dotat cu un sir de rapoarte, care automatizeaza si amelioreaza lucrul specialistilor din teritoriu in distribuirea cheltuielilor in domeniul prestatiilor sociale. 4e asemenea, 4epartamentul *sistenta #ociala participa in toate proiectele din domeniul prestatiilor sociale, contribuind la elaborarea noilor politici de reorientare a prestatiilor sociale, astfel realizind politica guvernamentala la capitolul respectiv. *cest fapt confirma atingerea obiectivelor stipulate atit in Memorandumul de *cord intre 4epartamentul *sistenta #ociala din cadrul Ministerului Muncii si rotectiei #ociale si roiectul *sistenta #ociala si *cces rioritar la Energie ( *#* E) al "rganizatiei $ounterpart )nternational )nc. din 16.10.0-, cit si in Memorandumul de intelegere intre $ounterpart )nternational Q <)E#* si MM # al RM din -9.0F.0?. #copul implementarii $ererii &nice pentru rotectie #ociala este pentru a stabili eligibilitatea acordarii asistentei sociale si in special a a'utorului banesc. in subordinea Ministerului Muncii si rotectiei #ociale activeaza 11 institutii sociale cu un efectiv de ?980 paturi, inclusiv;

E $entrul Republican E(perimental rotezare, "rtopedie si Reabilitare din mun.$hisinau : 100 paturi% E doua centre republicane de reabilitare a invalizilor si pensionarilor G#peranta2 din or. Badul lui Boda si GBictoria2 din or.#ergheevca, &craina a cite -60 paturi fiecare. e parcursul a 8 luni ale anului curent, la $entrele nominalizate au fost repartizate 6>16 bilete de reabilitare medicala si 1F6 in alte sanatorii. &n loc important in sistemul asistentei sociale il ocupa #erviciul deservire sociala la domiciliu a persoanelor solitare si cetatenilor inapti de munca. --80 lucratori sociali, comparativ cu -10> lucratori sociali in anul -009, deservesc la domiciliu -?108 persoane solitare, comparativ cu -1?,0 persoane solitare in anul -009. $u toate acestea mai necesita deservire inca 16-F1 persoane. *ctualmente, in republica functioneaza -8 centre de reabilitare, comparativ cu -? in anul -009 si 1aziluri, comparativ cu , aziluri in anul -009 si 1 pensionat, de serviciile carora beneficiaza ?>1F persoane, comparativ cu 1F?- persoane virstnice singure, ramase fara domiciliu si ingri'ire. in scopul realizarii masurilor prevazute in rogramul /ational de rotectie, Reabilitare si )ntegrare #ociala a ersoanelor cu Iandicap =uvernul Republicii Moldova prin 4ispozitia nr.-6-d din -0 iulie -001 a obligat autoritatile publice sa intreprinda masuri suplimentare in vederea efectuarii lucrarilor de dotare a cladirilor si edificiilor publice cu dispozitive, (cai de rulare a carucioarelor sau a rampelor de acces la scarile de intrare ale edificiilor), care sa asigure accesul persoanelor cu handicap, sa asigure cu mi'loace de orientare toate caile de trafic, locurile de trecere, intersectiile, pasa'ele pietonale subterane si statiile de transport public. Proble!e e(istente #istemul actual de asistenta sociala are un nea'uns considerabil : la acordarea prestatiilor sociale nu se tine cont de veniturile familiei. 4in acest motiv, alocatiile sociale, facilitatile si subventiile, in mare parte, se acorda nu in favoarea celor mai saraci, familii si grupuri sociale. *ceasta se intimpla pentru ca, asistenta sociala se acorda nu pentru a compensa pierderile cauzate de riscurile sociale, cit pentru imbunatatirea starii materiale a unor anumite categorii de populatie a tarii prin venituri suplimentare. " astfel de abordare a asistentei sociale poate fi doar una de tranzitie spre una nominativa, pe baza evaluarii veniturilor.
Prioritati pe ter!en scurt:

- intensificarea realizarii masurilor prevazute in rogramul national de protectie, reabilitare si integrare sociala a persoanelor cu disabilitati pentru anii -000--00> aprobat prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.11>? din 16 noiembrie -000 si rogramul - pilot G$opiii cu disabilitati2 aprobat prin Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr.1F?0 din ?1 decembrie -00-% - depistarea persoanelor cu disabilitati in situatii critice (imobilizate la pat) si includerea acestora in liste prioritare pentru acordarea a'utorului% - implicarea donatorilor si sponsorilor, agentilor economici si organizatiilor obstesti in acordarea a'utoarelor banesti, produselor alimentare, imbracaminte, incaltaminte si altor a'utoare% - organizarea si desfasurarea Dilei )nternationale a )nvalizilor : ? decembrie (anual).
Prioritati pe ter!en !ediu:

- perfectionarea sistemului actual de asistenta sociala prin e(tinderea retelei de servicii sociale de alternativa% - implementarea $ererii &nice pentru rotectie #ociala si stabilirea eligibilitatii de prestare a asistentei sociale, in special, a a'utorului banesc% - crearea retelei de asistenti sociali la nivel local (primarii)% - modificarea mecanismului de prestatii sociale% - tendinta spre un sistem bazat pe testarea mi'loacelor familiei, un sistem comun cu alte scheme de asistenta sociala din lume% - organizarea eficienta a asistentei sociale.
# 0 Sanatate si securitate in !unca

rintre directiile principale ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii se inscriu asigurarea

prioritatii privind pastrarea vietii si sanatatii salariatilor% emiterea si aplicarea actelor normative privind protectia muncii supravegherea si controlul de stat asupra respectarii actelor normative in domeniul protectiei muncii si altele. Proble!e e(istente in realizarea directiilor nominalizate, se evidentiaza o serie de probleme pe care le infrunta ma'oritatea unitatilor economice. " dificultate esentiala in asigurarea protectiei muncii o constituie cadrul normativ de protectia a muncii invechit si depasit din toate punctele de vedere. *cesta nu corespunde nici tehnologiilor aplicate, nici echipamentelor de munca utilizate, nici noilor forme de organizare si diri'are a proceselor de munca si nici altor e(igente caracteristice economiei de piata si nici altor imperative ale timpului. <a rindul sau, aceasta genereaza o alta problema care se rezuma la insuficienta sau lipsa de cunostinte necesare anga'atorilor pentru a asigura respectarea legislatiei si altor acte normative ce reglementeaza raporturile de munca si protectia muncii.
Prioritati pe ter!en scurt:

- ree(aminarea, dezvoltarea si perfectionarea continua a cadrului normativ ce reglementeaza in domeniul protectiei muncii si armonizarea acestuia cu 4irectivele Europene in acest domeniu. rioritati pe termen mediu; - asigurarea realizarii unui proces continuu, conformat rigorilor europene, de instruire si autoinstruire a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii din unitatile economice% - promovarea rigorilor europene in stimularea activitatilor de parteneriat social la nivel de unitate economica% - consolidarea si dotarea tehnico-materiala, potrivit standardelor europene, a )nspectiei Muncii
# #3 Sanatatea publica

Republica Moldova, in ultimii ani a inregistrat rezultate semnificative in domeniul consolidarii sistemului de sanatate. "ptimizarea fondului de paturi in spitale, dezvoltarea sustinuta a asistentei medicale urgente si primare, implementarea reusita la nivel national al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala reprezinta e(emple distincte de realizare a programelor guvernamentale focusate spre inlaturarea inegalitatii din sistemul de sanatate, sporirea accesibilitatii si ameliorarea calitatii serviciilor medicale. "ferirea autonomiei financiare si administrative furnizorilor de servicii medicale, precum si aplicarea in practica a noului cadru legislativ de mobilizare a resurselor financiare suplimentare pentru sanatate, demonstreaza atasamentul constient al partenerilor sociali si al comunitatii in solutionarea problemelor sanatatii publice. $onform <egii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala /-1>8>-A))) din -F. 0-. 1,,8 in Republica Moldova incepind cu 1 ianuarie -009 a fost implementat sistemul de asigurare medicala obligatorie, care a dat posibilitatea intregii populatii sa beneficieze de acces la asistenta medicala necesara. Cadrul legislativ )n prezent cadrul legislativ al sistemului ocrotirii sanatatii este constituit dintr-un sir de acte normative dintre care cele mai principale sint; - <egea ocrotirii sanatatii nr. 911-A))) din -8.0?.1,,>% - <egea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr. 1>8>-A)) din -F.0-.1,,8% - <egea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1>,?-AB din -6.1-.-00-% - <egea cu privire la implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si la constituirea fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala pe anul -00? nr. -69-AB din -6.06.-00?% - <egea cu privire la activitatea farmaceutica nr. 19>6-A)) din ->.0>.1,,?% - <egea cu privire la medicamente nr. 190,-A))) din 1F.1-.1,,F% - <egea privind evaluarea si acreditarea in sanatate nr. >>--AB din 18.10.-001% - <egea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei nr. 1>1?-A)) din 16.06.1,,?%

- <egea privind transplantul de organe si tesuturi umane nr. 9F?-A)B din ->.06.1,,,% - <egea privind donarea de singe nr.19>8-A)) din ->.0>.1,,?% - Iotarirea =uvernului nr. ,>0 din 0F.0,.-001 1$u privire la fondarea $ompaniei /ationale de *sigurari in Medicina2% - Iotarirea =uvernului nr.9? din -1.01.-00- entru aprobarea Regulamentului privind conditiile de asigurarea obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizi aflati in Republica Moldova% - Iotarirea =uvernului nr. >,9 din 19.0>.-00- 14espre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire si administrare a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala2% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la elaborarea si implementarea sistemului informational automatizat G*sigurarea obligatorie de asistenta medicala2 nr. >0F din ->.09.-00?% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea $onceptiei #istemului )nformational Medical )ntegrat nr. 11-8 din 19.10.-009% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova privind aprobarea lanului national de actiune pentru sanatate in ralatie cu mediul nr. 98F din 1,.06.-001% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la rogramul national de sanatate orala la copii pentru anii 1,,8--00F nr. 1-?> din --.1-.1,,8 % - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova cu privire la rogramul national de educatie pentru sanatate a populatiei si promovare a modului sanatos de viata nr. 1000 din -8.0,.1,,8 % - "rdinul Ministerului #anatatii despre perfectionarea activitatii privind autorizarea (vizarea) sanitara a obiectelor nr. 0F.00 din ?0.10.00 % - "rdinul Ministerului #anatatii privind lanul si rogramul de actiuni pentru restructurarea serviciului spitalicesc in mun. $hisinau si organizarea $entrelor Medicale #pecializate de erformanta nr. 1> din -F.01.-00?. Cadrul institutional $onform <egii ocrotirii sanatatii nr.911-A))) din -8 martie 1,,>, a <egii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr.1>8>-A))) din -F februarie an. 1,,8 si ordinului Ministerului #anatatii / 1,0 din -?.06. 0? 1$u privire la instituirea structurii sistemul sanatatii raionaleQmunicipale sistemul organizational de sanatate publica in Republica Moldova2 se petrece la trei niveluri ; /ivelul 1-raional, /ivelul -- municipal /ivelul ?-republican )nstitutiile medico-sanitare publice raionale reprezinta un sistem integru al ocrotirii sanatatii format din serviciile; *sistenta Medicala rimara, *sistenta Medicala &rgenta, *sistenta Medicala #pitaliceasca si #pecializata de *mbulator, administrate de Medicul sef al raionului care pastreaza integritatea si independenta functionala. *sistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca se acorda populatiei de catre #ubstatia *sistenta Medicala &rgenta. *sistenta Medicala rimara pe principiul medicinii de familie se acorda populatiei de catre $entrul Medicilor de 3amilie al #pitalului raional. *sistenta Medicala #pitaliceasca si #pecializata de *mbulator se acorda de catre #ectiile #pecializate #pitalicesti, #ectia $onsultativa si #ectia #tomatologie ale #pitalului raional. $entre de medicina preventiva raionale, care monitorizeaza situatia sanitaro-epidemiologica si masurile de profila(ie. <a nivel municipal asistenta medicala este acordata de institutii medico-sanitare publice municipale; #pitalele municipale, *sociatiile Medicale +eritoriale, $entrele Medicilor de 3amilie Municipale, #tatiile Municipale de *sistenta Medicala &rgenta, oliclinicile stomatologice, $entrul de medicina preventiva municipal, institutiile medicale private. <a nivel republican; )nstitutiile Medico-#anitare ublice Republicane, )nstitutile Medicale 4epartamentale. Proble!e e(istente: E asigurarea insuficienta cu cadre medicale a sectorului primar de asistenta medicala si serviciului de urgenta, indeosebi in sectorul rural% E dotarea insuficienta cu echipament si tehnica medicala performanta a institutiilor medico-sanitare

publice% E o problema serioasa a sanatatii publice o constituie tuberculoza. tara se confrunta cu raspindirea maladiilor se(ual transmisibile si I)BQ#)4*. in Moldova se mentine la un nivel inalt morbiditatea si mortalitatea cauzate de maladii cronice, in special de boala ischemica a miocardului si de infarct, de maladiile cerebro-vasculare si hepatice, de reumatism si diabet zaharat. #ituatia sociala nefavorabila se caracterizeaza si prin indicii in crestere ai alcoolismului, tabagismului si consumului ilicit de substante narcotice, in special in rindurile tineretului. Mai multe probleme sint cauzate de inrautatirea mediului ambiant.
Prioritati pe ter!en scurt:

- organizarea colectarii informatiilor privind indicii sanatatii in conformitate cu legislatia &niunii Europene in cooperare si cu spri'inul "M#% - monitorizarea implementarii asigurarilor medicale% - consolidarea sectorului asistentei medicale primare pe principiul medicinii de familie si asistentei medicale urgente, bazate pe realizarea masurilor de profila(ie si preventie a bolilor in special in localitatile rurale si comunitatile nevoiase, precum si in cadrul grupurilor social-vulnerabile% - eficientizarea activitatii serviciului spitalicesc si sporirea cost-eficientei si calitatii serviciilor medicale prestate prin optimizarea si rationalizarea retelei de spitale, reducerea suprapunerii spitalelor republicane si a celor municipale% - perfectionarea asistentei medicale spitalicesti si specializate de ambulator prin implementarea tehnologiilor moderne% - sporirea accesibilitatii gravidelor, parturientelor, lauzelor si copiilor la servicii medicale de calitate% - ameliorarea sanatatii femeilor de virsta fertila prin prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile si convenabile in domeniul sanatatii reproducerii% - autonomia serviciilor medicale in special in spitale% - micsorarea mortalitatii copiilor de virsta frageda, in special a mortalitatii e(traspitalicesti, ameliorarea statutului nutritional al copiilor si femeilor gravide% - modernizarea serviciului de urgenta% - imbunatatirea calitatii si eficientei tratamentului de reabilitare a copiilor cu disabilitati. #porirea volumului si calitatii asistentei medicale mamei si copilului% - asigurarea accesului populatiei la medicamente si articole de uz medical inofensive si eficiente% - ma'orarea accesului populatiei la servicii medicale calitative% - implementarea si realizarea rogramelor nationale de stat de prevenire a maladiilor socialconditionate si maladiilor contagioase% - mentinerea situatiei epidemiologice favorabile, privind nivelul raspindirii maladiilor infectioase, efectuarea schimbului de informatie si de e(perienta tehnica in vederea facilitatii% - prevenirea maladiilor cronice non-infectioase si promovarea sanatatii, participarii in reteaua &niunii Europene destinata prevenirii si controlului bolilor infectioase% - controlul infectiei I)BQ#)4*, maladiilor se(ual transmisibile, hepatitetei $ si 7, participind in retelile de supraveghere% - elaborarea si implimentarea programelor de prevenire si de tratament a dependetilor de droguri% - continuarea procesului de evaluare si acreditare a institutiilor medico-sanitare publice si farmaceutice% - utilizarea rationala a resurselor umane si surselor disponibile a sistemului sanatatii% - asigurarea relatiilor corecte intre pacient si lucratorii medicali% - cooperarea reciproc avanta'oasa cu organizatiile internationale in vederea obtinerii asistentei tehnice investitionale pentru dezvoltarea infrastructurii si managementului din sistemul de sanatate.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- aplicarea principiilor economiei de piata, dezvoltarea concurentei pe piata serviciilor medicale% - consolidarea si perfectarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenta medicala% - dotarea institutiilor medico-sanitare publice, conform prevederilor #trategiei nationale privind utilarea cu aparata' medical a ramurii ocrotirii sanatatii% - implementarea si utilizarea tehnologiilor informationale in scopul eficientizarii serviciilor medicale% - dezvoltarea in continuare a asistentei medicale primare si de urgenta% - sporirea nivelului de accesibilitate si echitate sociala a populatiei la servicii medicale% - asigurarea calitatii serviciilor medicale furnizate populatiei prin perfectarea procesului de evaluare si acreditare a institutiilor medico-sanitare publice si farmaceutice%

- promovarea drepturilor si responsabilitatilor pacientilor si respectarea eticii medicale in e(ercitarea profesiei de medic% - utilizarea eficienta a resurselor umane, financiare si imbunatatirea managementului sanitar% - asigurarea de catre stat a unor categorii sociale pentru a permite acestora accesul garantat la serviciile medicale% - sporirea volumului si calitatii asistentei medicale mamei si copilului% - reducerea mortalitatii copiilor% - imbunatatirea standartului de instruire in practica generala pentru personalul medical cu studii superioare si medii% - restructurarea serviciului spitalicesc in mun. $hisinau prin crearea $entrelor Medicale #pecializate de erformanta% - diminuarea impactului factorilor de risc ai mediului asupra securitatii sanatatii populatiei.

Stiinta si educatie I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea EuropeanaMoldova (PAUEM:9$-9'" II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei (SCERS:#9'-$#$" III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

I Prevederile din Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Moldova(PAUEM:9$-9'" Cercetare- de*voltare si inovatie

(F-) regNtirea Moldovei pentru integrarea in #patiul European de $ercetare (ER*) si in cadrul rogramelor $omunitare de $ercetare-4ezvoltare in baza e(celentei stiintifice. - )mplementarea strategiei informationale apropriate pentru a facilita participarea adecvata a savantilor la *cordul de cooperare stiintifica si dezvoltare tehnologica ($^4+) - Estimarea capacitatii structurilor de cercetare in Moldova cu scopul integrarii lor in #patiul European de $ercetare (F?) 4ezvoltarea capacitatii Moldovei in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice pentru a sustine economia si societatea - $onsolidarea resurselor umane, materiale si institutionale in scopul imbunNtatirii capacitatilor de cercetare-dezvoltare tehnologica si inovare, inclusiv prin intermediul actiunilor )/+*#, E&REC* Ui $"#+. (F9) #ustinerea integrNrii Moldovei in schimburi stiintifice la nivel inalt - $onsolidarea participNrii Moldovei la programele de studii internationale Marie $urie, incluzind spri'inul mecanismelor corespunzatoare de revenire. - romovarea participarii savantilor Moldovei la dezbateri si foruri internationale $ 9 Contactele interu!ane Educatie- tineret si instruire (F>) *'ustarea sistemului educational din Republica Moldova la standardele tarilor membre ale &niunii Europene si la prevederile procesului de la 7ologna - )mplementarea reformei legislative si a altor actiuni care vor pregati aderarea Moldovei la procesul de la 7ologna (promovarea unei autonomii mai mari a &niversitatilor, modernizarea curicumulului, introducerea sistemului de credite). - 3olosirea participarii la programul +empus ))) pentru e(aminarea posibilitatii de crestere a resurselor umane si capitalului uman. - )mplicarea reprezentantilor societatii civile si a partenerilor sociali in reformarea invatNmintului secundar profesional si a celui superior. - $ontinuarea implementNrii programului national privind introducerea tehnologiilor informaOionale ()+) in educatie. (94" Intensificarea cooperarii in do!eniul educatiei- instruirii si tineretului

- #ustinerea schimbului si oportunitatilor de studiu pentru moldoveni, in special prin participarea lor la rogramul Erasmus Mundus. - )ntensificarea participarii Moldovei la programul +empus ))). - regatirea pentru posibila e(tindere a programului +empus in domeniile invatamintului secundar profesional, precum si instruirii adultilor. - )ntensificarea schimbului de tineret si cooperarea in domeniul instruirii nonformale pentru tineret. - #porirea promovarii dialogului intercultural, schimbului de tineri si cooperarii in domeniul educatiei non-formale prin intermediul programul R"&+I.
II Prevederile din Strategia de Crestere Econo!ica si Reducere a Saraciei(SCERS:#9'-$#$" 4 #3 CERCE=AREA SI I<+2A=II,E

Anali*a situatiei 1F9. /ecesitatea unor noi paradigme si calitati de crestere economica impune asigurarea unei puternice dimensiuni inovationale de dezvoltare drept conditie obligatorie pentru modernizarea bazei stiintifico-tehnologice si a structurii economice. 4ecala'ul tehnologic al economiei nationale creste permanent fata de nivelul tarilor avansate ca urmare a activitatii inovationale scazute. $heltuielile din buget pentru stiinta raportate la )7 s-au redus de la 0,F6S in 1,,1 la 0,-S in -00-. *cest nivel este cu mult mai 'os nu numai fata de nivelul de finantare in tarile dezvoltate (6aponia : ?,6S, #&* : -,89S, =ermania : -,-,S, 3ranta : -,18S), dar si fata de cel din unele tari postsocialiste ($ehia : 1,-6S, &ngaria : 1,1S, &craina : 1,1S, Rusia : 0,8>S, Rominia : 0,>9S). 1F>. 7aza tehnico-materiala a institutiilor de cercetare s-a invechit atit moral, cit si fizic. /umarul de institutii de cercetare-dezvoltare s-a micsorat in anii -000:-00- de la 8? la F6 de unitati, iar numarul cercetatorilor stiintifici s-a redus in aceeasi perioada cu --S. ermanent se reduce numarul cercetarilor tehnologico-stiintifice privind crearea unor noi tipuri de materiale, utila'e si de mostre e(perimentale. /umai in anii -000:-001 ponderea lucrarilor de proiectare, constructie si tehnologice, precum si de producere a mostrelor (loturilor) de articole e(perimentale din volumul total al lucrarilor de cercetare-dezvoltare a scazut de la ?6,6S la -0,1S. 1F6. )nfrastructura inovationala si a transferului tehnologic a fost distrusa. )ntreprinderile mari care realizau ciclul inovational in anii ,0 fie ca au fost lichidate, fie ca si-au incetat activitatea din cauza insuficientei de mi'loace financiare. Ma'oritatea agentilor economici nu sint interesati de a investi pe termen lung in cercetare si in implementarea inovatiilor din cauza gradului sporit de risc financiar. otentialul intelectual din sfera de cercetare si inovare (cercetatorii, inventatorii, inginerii, lucratorii serviciilor de brevetare etc.) este in mare masura nesolicitat, fapt ce provoaca degradarea sa rapida. 1FF. 4ata fiind importanta dezvoltarii domeniului de cercetare si inovare in asigurarea cresterii durabile si a competitivitatii economiei nationale, in ultimii ani au fost adoptate o serie de acte legislative si documente strategice orientate spre ameliorarea situatiei create; cu privire la *cademia de #tiinte a Moldovei, la politica de stat in sfera cercetare-dezvoltare, la politica de stat pentru inovare si transfer tehnologic, la aprobarea rioritatilor strategice ale cercetarii-dezvoltarii pentru anii -009:-010, #trategia de dezvoltare a sistemului national de protectie si utilizare a obiectelor de proprietate intelectuala pina in anul -010, la stiinta si inovare.
+biective

1F8. "biectivele principale ale politicii de stat in domeniul cercetarilor si inovatiilor sint; i) cresterea nivelului cercetarii-dezvoltarii% ii) utilizarea eficienta a rezultatelor activitatii tehnologico-stiintifice in economie% iii) dezvoltarea sferei inovationale in baza comercializarii lucrarilor de cercetare-dezvoltare si a rezultatelor acestora% iv) valorificarea potentialului intelectual e(istent, precum si dezvoltarea continua a potentialului intelectual din sfera cercetarilor si inovatiilor.
Strategie si actiuni prioritare

1F,. *ctiunile prioritare ale politicii de dezvoltare a cercetarilor si inovatiilor sint; i) a'ustarea legislatiei nationale in domeniul protectiei proprietatii intelectuale la normele acordurilor si conventiilor internationale la care Republica Moldova este parte, inasprirea controlului si responsabilitatii pentru utilizarea nelegala a obiectelor de proprietate intelectuala% ii) elaborarea unor mecanisme de ordin 'uridic organizatoric in vederea transmiterii drepturilor asupra proprietatii intelectuale, create din contul mi'loacelor bugetare, organizatiilor care au e(ecutat lucrarile respective% iii) elaborarea unui cadru 'uridic normativ si organizarea atestarii institutiilor de cercetari stiintifice de stat, reorganizarea sau lichidarea institutiilor care si-au pierdut profilul stiintific si nu dispun de resurse umane si tehnico-materiale suficiente% iv) inventarierea patrimoniului institutiilor de cercetari stiintifice de stat, comercializarea bunurilor nefolosite si utilizarea mi'loacelor obtinute pentru imbunatatirea bazei tehnico-materiale in domeniul cercetarilor% v) elaborarea unui cadru 'uridic normativ ce ar reglementa formarea si functionarea infrastructurii moderne in domeniul cercetarilor si inovatiilor, incluzind institutii financiare specializate, fonduri si agentii, parcuri inovationale, business-incubatoare% vi) e(tinderea si modernizarea sistemului de evidenta si de rapoarte statistice in sfera cercetarilor si inovatiilor, inventarierea obiectivelor proprietatii intelectuale, programelor si proiectelor inovationale% vii) implementarea mecanismelor de asigurare a riscurilor legate de elaborarea si implementarea inovatiilor% viii) perfectionarea procedurilor de amortizare si impunere fiscala a obiectelor proprietatii intelectuale si a altor rezultate ale activitatii inovationale, evaluarea si includerea acestor obiecte in capitalul social al persoanelor 'uridice% i() elaborarea unor masuri de ordin 'uridic si organizatoric in vederea dezvoltarii leasingului pentru utila'ele si aparata'ele moderne unicate, utilizate in cercetari stiintifice si in implementarea programelor si proiectelor inovationale% () crearea unei baze de date electronice unice ce ar asigura inregistrarea inovatiilor, obiectelor de proprietate intelectuala, precum si efectuarea e(pertizei tehnologice si a 5noJ-hoJului in vederea brevetarii acestora% (i) instruirea si reciclarea specialistilor in inovare, acordarea spri'inului din partea statului pentru aceste activitati in institutiile de invatamint superior% (ii) a'ustarea programelor de studiu din invatamintul superior si postuniversitar la nivelul european si mondial de pregatire a cadrelor in domeniul cercetarilor si inovatiilor. 180. " deosebita atentie va fi acordata dezvoltarii intreprinderilor mici care poseda fle(ibilitatea necesara pentru efectuarea activitatii inovationale in conditiile pietei care se schimba rapid. #e prevede; i) implementarea mecanismelor de transmitere sau de punere la dispozitie, in conditii avanta'oase, a patrimoniului public siQsau a terenurilor pentru organizarea de intreprinderi inovationale mici% ii) aplicarea unor regimuri speciale de creditare a activitatii inovationale efectuate de intreprinderile mici% iii) implementarea unui regim special de impozitare a intreprinderilor mici ce se ocupa cu activitate inovationala.
4 ## E/UCA=IA

Anali*a situatiei 181. /ivelul calitativ al educatiei reprezinta unul din cei mai importanti factori ai dezvoltarii resurselor umane. Educatia are un rol esential in asigurarea cresterii economice, in modernizarea componentelor tehnologice si intelectuale si in sporirea bunastarii populatiei. 18-. Republica Moldova a mostenit un sistem educational care se a(eaza pe asigurarea accesului larg la studii al populatiei. &nul dintre factorii care determina realizarea acestui obiectiv este volumul investitiilor in domeniu. )n anii 1,,6 si 1,,F, pentru invatamint erau alocate circa _ din cheltuielile bugetului consolidat sau apro(imativ 10S din )7. )n urma crizei economice din 1,,8, rata cheltuielilor pentru invatamint s-a redus substantial. *stfel, in 1,,,, pentru educatie au fost alocate doar 16,9S din suma totala a cheltuielilor bugetare (9,FS din )7). )n -00-, ca urmare a relansarii

economice, cheltuielile publice pentru invatamint au crescut constituind -?,,S din cheltuielile bugetului consolidat (>,6S din )7). +otusi, comparativ cu inceputul anilor ,0, in termeni reali, volumul finantarii publice a invatamintului s-a redus considerabil. 18?. )n conditiile finantarii insuficiente de la bugetul de stat a institutiilor de invatamint s-a recurs la prestarea serviciilor educationale contra plata, au aparut institutii de invatamint private, iar institutiile de invatamint de stat realizeaza admiterea inclusiv si pe baza de contract. )n prezent, ?>S din universitati si -1S din colegii sint private. $irca FFS din studentii institutiilor de invatamint superior achita ta(a de studii. +a(ele de studii variaza intre ?000 si ,000 lei. 189. 3inantarea publica insuficienta, comercializarea serviciilor in domeniul invatamintului si reducerea nivelului de trai al populatiei au conditionat diminuarea accesului populatiei sarace la serviciile educationale. )n conditiile actuale doar >6 S din copiii cu virsta de ?-6 ani frecventeaza institutiile prescolare, ceea ce se rasfringe negativ asupra calitatii pregatirii acestora pentru debutul scolar. Rata scolarizarii in invatamintul primar s-a redus de la ,6S in 1,,F pina la ,?S in -00-. )n -00- rata scolarizarii brute a copiilor in gimnazii a fost de 8F,,S. 3iecare al cincilea absolvent de gimnaziu nu si-a continuat studiile pe urmatoarea treapta de invatamint. 18>. *profundarea diferentierii sociale a redus, de asemenea, accesul unor categorii sociale la studii. )n -00- gospodariile casnice sarace au cheltuit pentru educatie (la un membru al gospodariei) de 10 ori mai putin decit cele nesarace. 4oar F9S din copiii familiilor sarace au fost scolarizati in invatamintul secundar general, iar din familiile nesarace : 81S. #tudii superioare au obtinut doar FS din copiii familiilor sarace si -9S - din cele nesarace. E(ista diferente esentiale privind accesul la educatie al copiilor din localitatile rurale si cele urbane. )n localitatile rurale, rata cuprinderii copiilor cu studii medii generale constituie F6S, cu studii superioare : 6S, pe cind in localitatile urbane aceasta rata este egala, respectiv, cu 81S si -,S. E(ista discrepante considerabile intre datele statistice oficiale si cele bazate pe datele $7=$ privind gradul de cuprindere cu studii a copiilor. Ele apar ca rezultat al utilizarii unor baze de date diferite. 186. )nstitutionalizarea copiilor orfani, a celor ramasi fara ingri'irea parintilor si a celor din familiile defavorizate este una din modalitatile de protectie sociala a acestora. *ctualmente in tara functioneaza 6? de institutii speciale si de tip internat. 4intre ele; ? case de copii cu un contingent de 1>? de copii% 1, gimnazii de tip internat, cu un contingent de >,,1 de copii% 1? scoli speciale pentru copii cu deficiente fizice si senzoriale, cu boli cardiovasculare si neuropsihice, cu devieri de comportament, cu un contingent de 18,> de copii% -8 de scoli au(iliare pentru copii cu deficiente mintale, cu un contingent de ??FF de copii. 4in numarul total de copii aflati in institutiile de tip internat, ?>S sint copii orfani si ramasi fara ingri'irea parintilor, iar 6>S provin din familii defavorizate. $irca >>00 de copii institutionalizati au grave probleme de sanatate, fapt ce diminueaza capacitatea acestora de insusire a materiei de invatamint si de adaptare la viata sociala dupa finalizarea studiilor. *ceasta categorie de minori necesita asistenta psihopedagogica calificata si tratament permanent, servicii ce nu pot fi acordate in conditiile de finantare actuale, cind costul mediu de intretinere a unui copil in aceste institutii este de 9,00:6000 lei pe an. 18F. )n circa ->0 de localitati (ceea ce constituie 16S din numarul lor total), unde locuiesc 10 000 de copii, nu pot fi create institutii de invatamint. )n 60 de localitati e(ista doar scoli primare, in care invata 1F00 de elevi, si doar >00 de localitati dispun de gimnazii. $alitatea proasta a drumurilor, lipsa mi'loacelor de transport si a resurselor financiare fac dificil accesul la studii de calitate. 188. e parcursul anilor 1,,0--000, durata medie a studiilor unei persoane s-a redus cu ? ani. )n prezent, durata medie a studiilor in institutiile de invatamint secundar general este cu 9 ani mai mica decit in tarile "$E4. Rata incadrarii in procesul educational al populatiei cu virsta intre F si -9 de ani este de 61S, fiind mai 'oasa decit in tarile vecine; Rusia : 8-S, &craina : 81S, Rominia : 68S. 18,. " data cu implementarea reformelor in domeniul educational, au fost obtinute si unele succese. Rezultatele testarilor nationale ale elevilor clasei a B)-a demonstreaza ca media la matematica in anul -00- a fost de 99,- puncte din 100 posibile, iar la limba romina : de 6> puncte (in anul 1,,F, respectiv, ?- si 9F puncte). +otodata, nivelul de pregatire a elevilor din mediul rural ramine a fi insuficient, fiind mai mic cu -0 puncte in comparatie cu cel al elevilor din localitatile urbane. )mpactul negativ asupra calitatii educatiei este determinat si de nivelul salariilor modeste in invatamint care, in -00?, a constituit doar 6,S din salariul mediu anual pe economie. 4in aceasta cauza domeniul

invatamintului nu este atractiv pentru tinerii specialisti, ceea ce duce la Gimbatrinirea2 corpului didactic. 1,0. Reducerea accesului populatiei la educatie si calitatea 'oasa a serviciilor acordate, baza tehnico-materiala neindestulatoare a multor institutii de invatamint, precum si alte probleme sint generate nu doar de diminuarea finantarii publice a sectorului, ci si de distribuirea si utilizarea ineficienta a mi'loacelor. )n structura cheltuielilor publice pentru invatamint, cota celor destinate finantarii institutiilor prescolare constituie circa 16,-S, invatamintului primar si secundar general : >F,-S (fata de 6,S in tarile "$E4), invatamintului secundar profesional : 9,?S, iar invatamintului superior : 10,1S. 1,1. 4evierea de la indicatorii normativi stabiliti influenteaza atit calitatea serviciilor oferite, cit si accesul elevilor si studentilor la studii. /ecesarul de cadre pedagogice pentru anul de studii -00?-009 a constituit -?0> specialisti. 4in cei 1800 de tineri specialisti cu profil pedagogic repartizati s-au prezentat la locul de munca doar 10>-, ceea ce constituie 9>,6 S din necesar. )n sistemul de invatamint se atesta utilizarea ineficienta a resurselor financiare, umane si materiale. $heltuielile de educatie pe unitate (leiQelev) difera de la o institutie la alta de --? ori. /umarul de elevi ce revine unui profesor este mic, iar al personalului au(iliar : e(cesiv. " alta problema este si cea a resurselor energetice, cota carora, ca urmare a randamentului scazut al sistemelor termice, constituie ->S din toate cheltuielile destinate invatamintului. $apacitatile de proiect ale institutiilor de invatamint sint utilizate in prezent doar in proportie de F>S, iar micsorarea numarului de elevi, cu circa 90S catre anul -010, va necesita optimizarea retelei. Ramine a fi slab dezvoltat sistemul de pregatire a managerilor educationali si de perfectionare a cadrelor didactice.
+biectivul general

1,-. "biectivul general in domeniu consta in asigurarea accesului la servicii educationale de calitate si a functionarii durabile a sistemului educational, sporirea rolului acestuia in dezvoltarea resurselor umane si economiei. Strategia pe ter!en lung 1,?. 4ezvoltarea sistemului educational la inceput de mileniu va consta in realizarea urmatoarelor obiective specifice; i) sporirea accesului la serviciile educationale, in special pentru copiii din familiile defavorizate% ii) perfectionarea sistematica a calitatii serviciilor educationale% iii) eficientizarea managementului resurselor financiare, umane si materiale% iv) modernizarea sistemului de integrare sociala a copiilor cu cerinte educationale speciale si a copiilor din familii defavorizate. /irectii prioritare pentru $33'-$334 1,9. "biectivele specifice stabilite se vor realiza prin; i) promovarea parteneriatelor publice si private in vederea sustinerii si dezvoltarii sistemului educational% ii) optimizarea retelei institutiilor de invatamint in mediul rural% iii) perfectionarea mecanismelor de alocare a resurselor financiare adecvate pentru dezvoltarea durabila a invatamintului% iv) motivarea performantelor in sistemul educational prin protectia sociala a cadrelor didactice si crearea unui mediu de activitate atractiv% v) instruirea manageriala a cadrelor cu functii de conducere din sistem. 1,>. +inind cont de faptul ca obiectivul - GRealizarea accesului universal la educatia primara2 din "4M nu este actual pentru Republica Moldova, acesta a fost reformulat in GRealizarea accesului universal la invatamintul gimnazial2. #e preconizeaza ca, pina in -006, rata incadrarii nete in invatamintul gimnazial sa atinga cota de 88,,S. Actiuni prioritare pentru $33'-$334 1,6. #porirea accesului populatiei, in special a celei sarace, la serviciile educationale necesita redistribuirea si utilizarea eficienta a resurselor financiare. *ceste probleme vor fi solutionate prin; i) perfectionarea cadrului 'uridic normativ privind consolidarea si utilizarea fondurilor comunitare pentru scolarizare, in special pentru cei saraci% ii) repartizarea adecvata a resurselor intre niveluri in favoarea invatamintului primar, secundar general si secundar profesional% iii) gestionarea eficienta si alocarea prioritara a resurselor pentru ma'orarea salariilor anga'atilor din domeniul invatamintului, achizitionarea manualelor, materialelor didactice si a echipamentului%

iv) elaborarea si implementarea programului de dezvoltare a invatamintului din mediul rural% v) crearea in mediul rural a scolilor de circumscriptie si acordarea serviciilor de transport pentru elevi% vi) implementarea unui sistem fle(ibil si echitabil de sustinere a elevilor si studentilor prin acordarea de burse in functie de succesele obtinute si de situatia materiala a familiilor% vii) optimizarea retelelor institutiilor de invatamint prescolar si scolar, reiesind din tendintele demografice actuale, in vederea asigurarii accesului tuturor copiilor la invatamintul general obligatoriu% viii) e(tinderea schemelor de imprumut a manualelor pentru elevii din licee si subventionarea manualelor pentru cei saraci. 1,F. /ecesitatea ameliorarii esentiale a calitatii invatamintului de toate nivelurile deriva din rolul prioritar al dezvoltarii resurselor umane. *ceste resurse trebuie sa 'oace un rol-cheie in depasirea de catre Moldova a saraciei si in asigurarea unui nivel calitativ nou al dezvoltarii economico-sociale a tarii. Realizarea acestui obiectiv va fi asigurata prin; i) elaborarea si implementarea standardelor educationale de stat% ii) dezvoltarea curriculei scolare si universitare, inclusiv in domeniul educatiei bazate pe deprinderi de viata, pe implementarea noilor tehnologii didactice% iii) participarea sistematica la testarile internationale (+)M##, )#* etc.)% iv) elaborarea si realizarea programului prezidential 1#*<+2 de implementare a tehnologiilor informationale si de comunicare in sistemul de invatamint% v) perfectionarea sistemului de pregatire initiala si formare continua a cadrelor didactice% vi) reconsiderarea locului si rolului invatamintului secundar profesional si racordarea lui la cerintele comunitatii, actualizarea nomenclatorului de meserii si profesii in colaborare cu partenerii sociali% vii) elaborarea si implementarea sistemului national de evaluare a cunostintelor si abilitatilor elevilor si monitorizarea eficienta a admiterii in institutiile de invatamint superior% viii) elaborarea mecanismelor de implementare a sistemului european de credite academice transferabile% i() racordarea nomenclatorului de specialitati la $lasificarea nationala standard a educatiei ()#$E4 ,F) si $lasificarea internationala standard a ocupatiilor ()#$"), restructurarea curriculei in vederea organizarii invatamintului superior pe - cicluri universitare conform prevederilor 4eclaratiei de la 7ologna. 1,8. )n scopul perfectionarii sistemului de integrare a copiilor cu cerinte educationale speciale vor fi efectuate urmatoarele; i) organizarea serviciilor de asistenta a copiilor cu cerinte educationale speciale in institutiile de invatamint secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenta si de spri'in% ii) crearea unei baze de date unice privind copiii cu cerinte educationale speciale in vederea elaborarii unor programe si masuri eficiente de asistenta pentru acestia% iii) elaborarea si implementarea programelor si formelor diferentiate de instruire a copiilor cu cerinte educationale speciale% iv) crearea si dezvoltarea unui sistem de servicii alternative institutionalizarii% v) elaborarea si implementarea standardelor de ingri'ire, educatie, asistenta medicala, recuperare, reabilitare a copiilor cu cerinte educationale speciale% vi) consolidarea bazei didactice, tehnico-materiale pentru pregatirea profesionala de calitate a absolventilor institutiilor de invatamint special in vederea facilitarii integrarii acestora in societate. 1,,. Eficientizarea managementului resurselor umane, financiare si materiale din cadrul sistemului educational va fi asigurata prin; i) perfectionarea si completarea cadrului legislativ in vederea asigurarii coerentei si continuitatii dezvoltarii sistemului educational% ii) crearea sistemului informational pentru managementul educatiei% iii) modificarea metodologiei de finantare a activitatilor de pregatire initiala si formare continua a cadrelor didactice si manageriale din invatamintul preuniversitar% iv) perfectionarea metodologiei de finantare bugetara a sistemului de invatamint (finantare bazata pe programe, pe unitate-persoana etc.)% v) modernizarea bazei tehnico-materiale a institutiilor de invatamint si implementarea unor masuri de conservare a energiei% vi) perfectionarea sistemului de atestare a cadrelor didactice si manageriale% vii) stabilirea responsabilitatilor si competentelor autoritatilor administratiei publice centrale si locale,

a partenerilor sociali in vederea asigurarii unor conditii normale de functionare a institutiilor de invatamint.
4 #$ P+,I=ICA /E =I<ERE=

-00. #ituatia social-economica din tara a afectat toate categoriile sociale, insa principalii pagubasi ai tranzitiei sint copiii si tinerii. +inerii constituie ->,FS din numarul total al populatiei, adica fiecare a patra persoana are virsta cuprinsa intre 1> si -, ani. #onda'ele de opinie din ultimii ani au demonstrat ca, indiferent de locul de trai, pentru tineret cele mai actuale probleme sint cele legate de veniturile mici, soma', ocrotirea sanatatii, incertitudinea in ziua de miine, criminalitatea inalta in societate si in rindurile tinerilor, accesul limitat si calitatea insuficienta a invatamintului. )n perioada de tranzitie, tinerii au devenit una din paturile cele mai vulnerabile ale populatiei. -01. "portunitatile de anga'are sint insuficiente si de aceea foarte multi tineri nu vad nici o perspectiva economica in Moldova. Mai mult, oportunitatile economice nu sint accesibile in mod egal tinerilor din diferite zone. +inerii din zonele rurale si orasele mici sint afectati mai puternic, dar si mai mult sint afectati tinerii cu dizabilitati. )nsuficienta oportunitatilor profesionale si economice ii face pe foarte multi tineri sa paraseasca tara. )n consecinta, dimensiuni ingri'oratoare a atins traficul cu persoane si numarul tinerilor antrenati in activitati criminale. -0-. Multi tineri abandoneaza scoala, foarte putini obtin pregatirea profesionala adecvata, inclusiv din cauza accesibilitatii si posibilitatilor reduse, si foarte putine resurse sint disponibile pentru a dezvolta un sistem educational calitativ si competitiv. Metodele aplicate in sistemul educational national contribuie insuficient la dezvoltarea unei gindiri critice si independente, necesare in societatea actuala. *tunci cind intra pe piata muncii, ma'oritatea tinerilor descopera ca nu au fost inzestrati cu deprinderile si competentele necesare pentru a incepe o viata independenta. *cest lucru este important mai ales in domeniile educatiei si instruirii profesionale, domenii care cer o atentie deosebita. -0?. Bulnerabilitatea generala a tinerilor este e(acerbata de tranzitia continua prin care trece tara. +inerii sint e(pusi unui sir de riscuri economice, fizice si psihologice. Efectele acestui fenomen pot fi observate in societatea noastra, de e(emplu, in e(istenta unui grup mare de tineri e(clusi sau marginalizati, in cresterea abuzului de droguri, a infectiilor se(ual transmisibile si I)BQ#)4*, in violenta adoptata de tineri, precum si in perceptia sumbra a viitorului imbinata cu un sentiment general de incapacitate si incertitudine. +oate acestea reprezinta pericole ma'ore care submineaza sanatatea reproductiva a tinerilor. )n general, saracia e(tinsa are un impact dramatic asupra sanatatii tinerilor. -09. )n pofida sanselor si oportunitatilor aparute in procesul dezvoltarii democratiei si pluralismului in tara noastra, participarea tinerilor la viata sociala si politica continua sa ramina scazuta. )n societatea noastra tinerii, de cele mai multe ori, sint e(clusi din procesul de luare a deciziilor. rezentarea lor la vot continua sa fie nesemnificativa. 4e aici insa nu rezulta ca nu sint preocupati de problemele ce ii privesc sau ca nu sint pregatiti sa caute solutii pentru rezolvarea acestor probleme. 4in cauza absentei tinerilor la luarea deciziilor, problemele cu care se confrunta sint putin cunoscute. -0>. "biectivele principale in acest domeniu sint urmatoarele; i) sporirea oportunitatilor de anga'are si autoanga'are a tinerilor% ii) sporirea accesibilitatii la serviciile educationale si de sanatate, precum si la informatia privind modul de viata sanatos si privind respectarea regulilor acestuia% iii) dezvoltarea capacitatilor umane si institutionale in lucrul cu tinerii% iv) stimularea participarii tinerilor la procesul de luare a deciziilor in domeniile de dezvoltare sociala, economica, culturala si politica a tarii, prin crearea consiliilor locale ale tinerilor si a altor forme de participare% v) facilitarea accesului tinerilor la informatie, la servicii si la timp liber de calitate. -06. *ctiunile =uvernului in domeniul tineretului vor fi ghidate de respectarea a patru principii-cheie; (i) garantarea nediscriminarii : fiecare tinar are drepturi egale, indiferent de rasa, culoare, se(, virsta, confesiune, origine etnica, origine sociala, orientare politica, familie, domiciliu sau orice alta caracteristica% (ii) asigurarea oportunitatilor egale : fiecarui tinar, indiferent de origine, i se va oferi

sansa de a-si dezvolta potentialul deplin atit ca individualitate, cit si ca cetatean% (iii) respectarea tinerilor in calitate de cetateni : tinerii sint cetateni cu drepturi depline, avind aceleasi drepturi si datorii ca si oricare alt grup din societate, inclusiv dreptul la libertatea de e(primare, opinie si intrunire% (iv) incura'area participarii tinerilor la viata societatii : tinerii trebuie sustinuti in e(ercitarea drepturilor lor de participare plenara in viata sociala. -0F. +inerilor li se va oferi posibilitatea de a-si e(prima liber opinia asupra problemelor ce ii vizeaza si de a fi ascultati de catre institutiile administrative, fie direct, fie prin intermediul unui organ reprezentativ, precum si de a participa la formularea politicilor pentru tineret. =uvernul va realiza aceasta prin; (i) consolidarea parteneriatului social, a dialogului cu societatea civila si, in special, cu asociatiile de tineret% (ii) impulsionarea dialogului si a cooperarii interministeriale privind problemele tineretului% (iii) consolidarea cooperarii europene si internationale in domeniul tineretului si in domeniile aferente% (iv) crearea unui cadru legislativ adecvat in baza practicilor europene. -08. entru a asigura accesul la informatie si servicii, vor fi realizate urmatoarele masuri; (i) efectuarea studiilor privind situatia tinerilor si perfectionarea, in baza acestora, a politicilor de tineret% (ii) asigurarea accesului tinerilor la informatii privind drepturile si oportunitatile lor in toate domeniile (educatie, sanatate, protectie sociala, timp liber etc.) prin crearea retelei nationale de centre de servicii pentru tineret% (iii) elaborarea unui program de promovare a mesa'elor sociale ce tin de modul de viata sanatos si dezvoltarea tinerilor, prin intermediul mass-media (+B, radio, presa scrisa si electronica)% (iv) asigurarea unor servicii de calitate tinerilor in cadrul institutiilor de educatie, sanatate si asistenta sociala% (v) promovarea politicilor de sustinere a tinerelor familii, cautindu-se posibilitati de asigurare a acestora cu locuinte, facilitati privind gri'a fata de copii, consultatii pentru mamele tinere etc.% (vi) promovarea programelor speciale pentru grupuri de tineri defavorizati si aflati in situatii de risc pentru prevenirea si combaterea e(cluderii lor sociale. -0,. entru a reduce soma'ul in rindurile tinerilor, se vor intreprinde un sir de masuri, printre care; (i) instruirea profesionala a tinerilor aflati in soma', revitalizarea si modernizarea sistemului de instruire profesionala a tinerilor% (ii) sustinerea tinerilor din spatiul rural prin elaborarea unor programe de finantare a activitatilor agricole si neagricole% (iii) contribuirea la micsorarea ratei de emigrare a tinerilor si incura'area flu(ului de revenire a tinerilor care studiaza sau muncesc peste hotare, prin dezvoltarea oportunitatilor in tara. -10. &n principiu de baza al politicii de tineret a statului va fi participarea activa a tinerilor la viata comunitara. entru a asigura realizarea acestui principiu, =uvernul va promova tinerii drept parteneri egali si dinamici in viata politica, economica si sociala a tarii, va crea un mecanism de consultare permanenta intersectoriala (educatie, sanatate, protectie sociala, politie, armata, autoritati ale administratiei publice locale) cu participarea societatii civile si donatorilor straini la realizarea strategiei si planului de actiuni in domeniul tineretului. =uvernul va crea conditii de cooperare a tinerilor si asociatiilor de tineret cu structurile guvernamentale si autoritatile administratiei publice locale, de promovare a serviciilor de voluntariat ca o forma de participare si integrare sociala a tinerilor, va sustine dezvoltarea retelelor de organizatii si asociatii de tineret pe intreg teritoriul tarii. -11. Bor fi create conditii favorabile pentru organizatiile si persoanele care lucreaza cu si pentru tineri. Ba fi facilitata formarea specialistilor in domeniul tineretului si oferite posibilitati de instruire a liderilor voluntari de tineret. 4epartamentul +ineret si #port va asigura integrarea organizatiilor si programelor de tineret nationale, regionale si locale, precum si legatura intre activitatea acestora si cea a organizatiilor neguvernamentale. #ituatia tinerilor se va monitoriza si evalua in permanenta in baza unui $entru /ational de $ercetari in 4omeniul +ineretului. -1-. entru ameliorarea valorificarii timpului liber al tinerilor vor fi incura'ate autoritatile administratiei publice locale, scolile, biserica in vederea utilizarii oportunitatilor e(istente intru asigurarea intereselor si necesitatilor tinerilor, va fi stimulat sectorul privat in sustinerea si consolidarea bazei tehnico-materiale pentru organizarea timpului liber la nivel local, vor fi asigurate conditiile necesare pentru dezvoltarea contractelor internationale ale tinerilor si vor fi sustinuti tinerii talentati in cele mai diverse domenii ale activitatii umane.

III Prevederile din Strategia Europeana a Republicii Moldova

# S=II<=A- E/UCA=IE- SCCIMAURI I<=ERCU,=URA,E # # Stiinta si Cercetare

Situatia actuala stiinta reprezinta o prioritate nationala, importanta careia s-a fundamentat pe baza rolului esential pe care stiinta si tehnologia l-au 'ucat si continua sa il 'oace in dezvoltarea societatii, reprezentind sursa principala a progresului in toate domeniile de activitate umana. intrucit lumea se indreapta spre o societate bazata pe cunoastere, investitiile in valori intangibile prin descoperiri stiintifice si inovare devin din ce in ce mai importante si determina in mare masura competitivitatea economiei si bunastarea sociala. 4in aceste motive politicile in domeniul stiintei si tehnologiei reprezinta o problema de importanta vitala pentru economiile moderne. #istemul de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova poate fi caracterizat prin; a. 4irectii prioritare generate in baza unui proces de larga consultare cu reprezentanti ai mediului administrativ, stiintific si economic si armonizate cu cele europene% b. "biective si structura - obiective determinate in mare masura de potentialul de cercetare e(istent% - orientare predominanta spre cercetare aplicativa si fundamentala (cu pondere redusa a activitatilor de e(perimentare si dezvoltare tehnologica)% - implicarea inca insuficienta a partenerilor din economie in formularea obiectivelor concrete ale directiilor prioritare Q programelor de stat% c. Eficienta in plan stiintific si tehnologic; - nivel relativ stabil al rezultatelor cercetarii-dezvoltarii% - grad redus de parteneriat pe plan intern si international% - nivelul ridicat de dispersie a activitatilor% d. 3inantare insuficienta de la bugetul de stat - mult sub nivelul necesar pentru ca activitatile de cercetare sa poata indeplini intr-adevar rolul strategic de motor al dezvoltarii economice si sociale% e. )nfrastructura depasita : decala'ul echipamentului si aparaturii e(istente fata de cerintele conform standardelor actuale este substantial% f. Resurse umane; reducerea numarului si cresterea mediei de virsta, cauzate de e(odul spre alte sectoare ale economiei nationale, combinata cu dificultatea de a atrage si mentine tinerii specialisti% g. Eficienta in plan economic; - nivel modest de stimulare si satisfacere a cererii de cercetare-dezvoltare a unitatilor economice% - implicarea insuficienta a partenerilor din economie in realizarea proiectelor, cauzata de dificultatile financiare ale acestora, interes e(clusiv pentru produse si tehnologii de import, pentru productie si comercializare, precum si reticienta de a prelua riscurile implicate de activitati proprii de cercetaredezvoltare% e. proceduri (competitionale, de derulare, etc.) care necesita a'ustari la modelele internationale. Cadrul legislativ <uind in consideratie aceste impedimente precum si noile circumstante atit pe plan intern cit si international arlamentul Republicii Moldova a aprobat prin Iotarirea sa nr. ->,-AB din 1>.0F.-009 $odul cu privire la stiinta si )novare al Republicii Moldova. rezentul cod reglementeaza elaborarea si promovarea politicii de stat in sfera stiintei si inovarii, precum si relatiile dintre subiectii acestui domeniu, autoritatile administratiei publice si beneficiarii de rezultatele activitatii din aceasta sfera, stabileste rolul statului in stimularea stiintei si inovarii ca prioritate nationala pentru asigurarea unei dezvoltari economice durabile. 4e asemenea un rol fundamental in organizarea activitatii de cercetare-dezvoltare-inovare ii revine Iotaririi arlamentului Republicii Moldova nr. 1901-AB din -9.10.-00- cu privire la <ista directiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pentru anii -00?--010, directii ce sunt armonizate cu directiile prioritare de cercetare-dezvoltare ale &niunii Europene. $adrul 'uridic in vigoare contine minimul necesar de reglementari legislative si normative in sfera stiintei si inovarii ce ar permite integrarea in #patiul European de $ercetare. Cadrul institutional

)n conformitate cu noul cod, *cademia de stiinte a Moldovei (*sM) reprezinta cel mai inalt for stiintific din tara. $oncomitent *cademiei de stiinte a Moldovei i se acorda si dreptul de a elabora, aplica, monitoriza si evalua politicile din domeniul stiintei si inovarii, devenind si o institutie cu atributii de autoritate publica centrala in domeniul dat. rin cadrul 'uridic s-a legiferat separarea componentelor fundamentale a sistemului institutional a sferei stiintei si inovarii; - administrare, finantare, monitorizare : $onsiliul #uprem pentru stiinta si 4ezvoltare +ehnologica al *cademiei de stiinte a Moldovei% - evaluare, acreditare : $onsiliul /ational pentru *creditare si *testare% - protectia proprietatii intelectuale : *gentia de #tat pentru roprietatea )ntelectuala% - domeniul inovare si transfer tehnologic : *gentia pentru )novare si +ransfer +ehnologic. in prezent sfera stiintei si inovarii este reprezentata de trei sectoare; - academic, constituit din -8 de organizati de cercetare-dezvoltare a *sM% - universitar, alcatuit din institutiile de invatamint superior% - departamental, in baza organizatiilor de cercetare-dezvoltare subordonate din punct de vedere administrativ organelor centrale de specialitate. )nstitutiile de cercetare-dezvoltare sunt grupate in cadrul *cademiei in trei grupe; - membri institutionali : organizatii din sfera stiintei si inovarii din cadrul *sM% - membri de profil - organizatii din sfera stiintei si inovarii cu subordonare metodico-stiintifica *cademiei de stiinte a Moldovei % - membri afiliati - organizatii de drept privat din sfera stiintei si inovarii . entru a-si indeplini misiunea si obiectivele, in conformitate cu politicile sale, *cademia de stiinte a Moldovei actioneaza in urmatoarele directii principale; - elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea de programe de stat de cercetare-dezvoltare, inovare% - stabilirea si dezvoltarea unui cadru stimulativ pentru actiunile de cercetare-dezvoltare - inovare in conformitate cu principiile, criteriile si procedurile aplicate in &niunea Europeana% - integrarea internationala, cu accent deosebit pe integrarea europeana, a activitatilor de cercetaredezvoltare-inovare. *stfel, *cademia de stiinte a Moldovei isi asuma si rolul de integrare a comunitatii stiintifice moldovenesti in sistemul european de stiinta si tehnologie, ca optiune politica strategica. in promovarea cooperarii internationale se urmareste alinierea la obiectivele urmarite de &niunea Europeana prin realizarea #patiului European de $ercetare. *cesta urmeaza sa se realizeze prin cresterea nivelului de e(celenta, armonizarea tendintelor nationale de dezvoltare a stiintei cu tendintele inregistrate pe plan international si cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare, prin insusirea unor tehnici moderne in cercetare si in managementul acesteia, precum si printr-o interactiune mai strinsa a politicii stiintifice, economice si e(terne in domeniul cooperarii internationale. entru a indeplini acest obiectiv strategic *cademia de stiinte a Moldovei; - va asigura spri'inul 'uridic, administrativ si financiar pentru participarea in programele si actiunile de cercetare-dezvoltare-inovare lansate in spatiul european ( $6, )/+*#, E&REC*, $"#+, /*+", etc.)% - va dezvolta capacitatea nationala stiintifica si tehnologica in vederea participarii la programele si actiunile de cercetare-dezvoltare-inovare lansate in spatiul european ( $6, )/+*#, E&REC*, $"#+, /*+", etc.)%
Prioritati pe ter!en scurt:

- preluarea cu acTuis-ul comunitar in domeniul si in special; - acTuis-ul referitor la rogramele $adru $omunitare% - acTuis-ul referitor la acordurile de cooperare stiintifica si tehnologica, incheiate de &niunea Europeana cu terte tari. - armonizarea directiilor prioritare de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova cu directiile prioritare ale &niunii Europene% - elaborarea modului si mecanismelor de finantare bugetara a proiectelor de cercetare-dezvoltare internationale, reiesind din principiile generale ale politicii in domeniul cooperarii stiintifice si tehnologice internationale% - perfectionarea mecanismelor fiscale in scopul stimularii atragerii investitorilor straini, comercializarii tehnologiilor, marfurilor si serviciilor stiintifice si asigurarea informarii partenerilor straini privind

inlesnirile acordate% - concentrarea si acumularea calitativa a potentialului de cercetare din diverse domenii, prin; - proiecte realizate in parteneriat intre colective de cercetare de acelasi profil, din diverse organizatii de cercetare-dezvoltare% - realizarea retelelor de cercetare pe domenii, la nivel national, care sa asigure corelarea colectivelor de cercetare din acelasi domeniu% - formarea centrelor de e(celenta in domenii stiintifice si tehnologice prioritare (cu componenta divers localizata; institute, universitati, etc.)% - crearea structurilor de asistenta informationala si de consultanta pentru participantii moldoveni la cooperarea internationala; puncte nationale de contact, etc. - optimizarea stocului de resurse si facilitati pentru cercetare la nivel european; centre de e(celenta, centre virtuale, etc. - negocierea acordului de cooperare in domeniul stiintei si tehnologiilor cu &niunea Europeana, de aderare a Republicii Moldova la rogramul european de cooperare in stiinta si tehnologie $"#+, de aderare la reteaua an-europeana de cercetare industriala si inovare - E&REC*% - valorificarea posibilitatilor de cooperare stiintifica oferite de 6oint Research $entre, $ooperarea pentru Europa de #ud-Est, $ooperarea Economica la Marea /eagra, )nitiativa $entral Europeana, )&$/ 4ubna, $entrul stiintifico-tehnologic din &craina, /*+" etc.% - lansarea concursurilor comune de proiecte )/+*# : Republica Moldova%
Prioritati pe ter!en !ediu:

- spri'inirea procesului de trecere a Republicii Moldova la calea inovationala de dezvoltare si sporirea competitivitatii stiintei si tehnologiilor nationale la nivel international% - utilizarea coerenta a instrumentelor si resurselor publice pentru cercetare; coordonarea si corelarea programelor% - dinamizarea investitiilor private in cercetare; instrumente de stimulare indirecta, instrumente perfectionate de prote'are a proprietatii intelectuale% - realizarea unui sistem unitar de referinte stiintifice si tehnice pentru formularea si implementarea politicilor comunitare% - cresterea numarului si a mobilitatii tinerilor cercetatori% - cresterea atractivitatii carierei stiintifice si a dimensiunii ei europene% - cresterea coeziunii si atractivitatii spatiului de cercetare european; intarirea rolului regiunilor, integrarea vest-est% - crearea unei viziuni unitare si a dimensiunii europene in privinta rolului stiintei si tehnologiei in raport cu societatea% - spri'inirea participarii la rogramele $adru de cercetare-dezvoltare ale &niunii Europene, )/+*#, la actiunile E&REC* si $"#+, /*+".
# $ Educatie- for!are profesionala si tineret # $ # Siste!ul national de educatie

3iind parte a comunitatii internationale si mai precis a celui european, Republica Moldova este impusa sa se conformeze la unele schimbari care au loc pe piata educationala a europei. #-a a'uns la concluzia ca specialistii care sunt creati de sistemul educational national, trebuie sa corespunda standardelor educationale internationale. &n pas important care a fost intreprins in aceasta directie este inceperea negocierilor de aderare la rocesul de la 7ologna, care a permite conformarea sistemului educational national la cel european.

Cadrul legislativ - tratatele internationale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind; - $arta /atiunilor &nite din -6 iunie 1,9>, in vigoare pentru Republica Moldova din - martie 1,,-% - $onstitutia "/& din 16 noiembrie 1,9> pentru Educatie, stiinta si $ultura (&/E#$") in vigoare pentru Republica Moldova din -F mai 1,,-% - $onventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 1> decembrie 1,60, in

vigoare pentru Republica Moldova din 1F iunie 1,,?% - $onventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din -- noiembrie 1,>0, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. F0-A)B din - iulie 1,,8% - $onventia europeana cu privire la echivalarea diplomelor pentru admiterea in universitati din 11 decembrie 1,>?, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 96>- A)B din -> iunie 1,,,% - $onventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din -? iunie 1,F> ratificata prin <egea /r. 980 : AB din -8 septembrie -001% - $onventia cu privire la recunoasterea calificarilor din invatamintul superior in regiunea europeana din 11 aprilie 1,,F semnata la <isabona ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 96>-A)B din -> iunie 1,,,% - $onventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii /egre din 6 martie 1,,?, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 88-A))) din -8 aprilie 1,,9, in vigoare din 10 decembrie 1,,9% - *cordul din ?1 mai -001 privind schimbul de informatii in domeniul invatamintului dintre tarile membre ale $#), ratificat prin <egea Republicii Moldova /r. 11>?-AB din -1 iunie -00-% - *cordul din -, noiembrie -001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale $#), aprobat prin Iotarirea de =uvern /r. >F6 din 16 mai -00?% - legi si alte acte normative ale Republicii Moldova; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9, articolul ?>, care prevede 4reptul la invatatura% - <egea invatamintului /r. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - <egea Republicii Moldova /r. 1->F-A))) din 16 iulie 1,,F cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova% - <egea Republicii Moldova /r. 9-?-A)B din 9 iunie 1,,, cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint% - <egea Republicii Moldova /r. >>,- AB din -> decembrie -00? cu privire la modificarea si completarea <egii invatamintului nr. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - <egea Republicii Moldova /r. 10F0-A)B din --.06.-000 cu privire la aprobarea /omenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior% - <egea Republicii Moldova /r. 1>1-AB din 19 mai -009 cu privire la modificarea si completarea <egii nr. 10F0 : A)B din --.06.-000 privind aprobarea /omenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile invatamintului superior% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. -8, din 1? mai 1,,9 cu privire la aprobarea structurii si atributiilor principale ale Ministerului invatamintului al Republicii Moldova% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. -8> din -9.0?.1,,F privind aprobarea Regulamentului cu privire la invatamintul postuniversitar specializat% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 11- din -8.0-.,6 privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea si desfasurarea concursului pentru postul de Rector al institutie de invatamint superior universitar% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. F96 din -1.06.-00? privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 1,, din 1-.0?.-001 cu privire la aprobarea /omenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional% - Iotarirea arlamentului Republicii Moldova /r. 606 : AB din 0-.11.-001 privind aprobarea Regulamentului privind modul de formare si utilizare a fondului de garantie al Ministerului invatamintului pentru acordarea de credite preferentiale pe termen lung unor categorii de tineri studiosi% - Iotarire =uvernului Republicii Moldova /r. 68? din -?.0F.1,,, cu privire la crearea )nstitutului de stiinte ale Educatiei% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. ,89 din -6.10.1,,, cu privire la aprobarea rogramului de stat de dezvoltarea a invatamintului pe anii 1,,,--00>% - 4ispozitie /r. ?F8Q01.0,.,F cu privire la regulamentarea studiilor in paralel la a doua specialitate in institutiile de invatamint superior universitar% - actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in sistemul educational (Ministerul $ulturii, Ministerul *griculturii, 4epartamentul +ineret si #port etc.) $adrul 'uridic care e(ista la momentul dat in domeniul invatamintului poate fi apreciat ca unul suficient, dar care necesita completari privind reglementarea desfasurarii unor activitati

educationale, cum ar fi formarea continua. *ctualmente se poate de mentionat ca prin lege se specifica finantarea si asigurarea materiala a sistemului, reglementarea cadrului institutional.

Cadrul institutional $adrul institutional care caracterizeaza sistemul educational national este reglementat de Iotarirea de =uvern /r. -8, din 1? mai 1,,9 cu privire la aprobarea structurii si atributiilor principale ale Ministerului invatamintului al R. Moldova. in cadrul arlamentului, functioneaza $omisia arlamentara pentru $ultura, stiinta, invatamint si mi'loace de informare in masa. in componenta =uvernului, organul competent este Ministerul Educatiei, care are in subordine partea cea mai esentiala a sistemului institutional si anume; 16 universitati bugetare, -? universitati private, -- colegii nationale, 18 de profil si 1> private, >6 scoli profesionale, -0 scoli de meserii, precum si internate si institutii speciale, care nu sunt foarte numeroase. 4irectiile raionale de invatamint reprezinta la nivel local institutia responsabila de invatamint, care pe plan procedural si logistic se subordoneaza Ministerului Educatiei si financiar este subordonat autoritatilor locale. *cademia de stiinte a Republicii Moldova, face parte din sistemul educational si are atit menirea de pregatire a cadrelor, precum si efectuarea unor studii si cercetari in sistemul educational. 4e asemenea unele ministere de profil au in subordine unele institutii de invatamint (Ministerul $ulturii, Ministerul *griculturii, Ministerul Muncii si rotectiei #ociale s.a). #istemul de invatamint are urmatoarea structura; ). invatamintul prescolar )). invatamintul primar ))). invatamintul secundar; - general (gimnazial, liceal, scoala medie de cultura generala)% - profesional. )B. invatamintul superior B. invatamintul postuniversitar #istemul de invatamint mai include invatamintul special, complementar si cel continuu. "biectivele principale care sunt urmarite de catre institutiile implicate in sistemul educational national sunt; promovarea politici educationale, stabilirea programelor competente de studii, elaborarea cerintelor fata de serviciile prestate, contribuirea la cresterea calitatii studiilor, crearea conditiilor necesare pentru studii, oferirea calificarilor solicitate etc. Evaluind sistemul institutional care e(ista in domeniul invatamintului se poate de spus ca e(ista structurile necesare care ar putea coordona functionarea normala a procesului de educare a cetatenilor Republici Moldova. Proble!e e(istente: - sunt unele lacune ce tin de ordinul supravegherii calitatii% - lipseste structura care ar coordona anumite forme de pregatire profesionala% - lipsesc mi'loacele financiare si dotarea materiala, necesara in procesul educational% - nu e(ista destule materiale didactice si mi'loace moderne de instruire, ceea ce duce la scaderea calitatii studiilor obtinute si la gradul scazut de insusirea a informatiei noi. - nu sunt suficiente cadrele calificate la orice nivel educational, din cauza emigrarii in masa a profesorilor la munca ilegala peste hotare% - nu e(ista un sistem de remunerare echitabil% - sistemul de perfectionare nu corespunde standardelor% - nu sunt efectuate studii, care ar previziona necesitatea de calificari pentru economia nationala% - nu se conlucreaza cu sectorul real al economiei ca sa fie coordonat curiculumul universitar, care ar contribui la reducerea numarului de someri pe piata fortei de munca. #arcina prioritara, care a fost fi(ata pentru Minsiterul invatamintului este aderearea Republicii Moldova la rocesal de la 7ologna, care ar permite stimularea cresterii calitatii invatamintului in sistemul national. " alta problema este slaba implementarea a sistemului de credite, care presup`n implicare anumitor standarde.

Prioritati pe ter!en scurt:

- perfectionarea cadrului legislativ, care ar permite implemetarea standardelor educationale internationale precum si buna functionare a sistemului educational, (<egea cu privire la licentiere, legislatia in domeniul pregatirii continui etc )% - fle(ibilitatea curriculum-ului, prin adaptarea permanenta la inpulsurile care sosesc din mediul universitar si e(tra-universitar% - promovarea unui nou management al calitatii in procesul de invatamint% - modernizarea infrastructurii universitare, inclusiv prin cresterea gradului de informatizare a procesului de invatamant si cercetarii stiintifice% - constituirea uni sistem modern de evaluare a invatamintului% - optimizarea retelei institutiilor de invatamint superior si a mecanismului de evaluare academica.
Prioritati pe ter!en !ediu:

elaborarea si implementarea programelor speciale de dezvoltarea a - invatamintului% - crearea unei baze de date electronice centralizate cu privirea la toate institutiile care presteaza servicii de instruire% - crearea platformei pentru aderarea la rocesul de la 7ologna% - elaborarea mecanismelor care ar permite libera transferare a studentilor de la o institutie la alta% - perfectionarea sistemului de credite% - crearea unei strategii de dezvoltarea a invatamintului pe lunga durata% - implementarea noilor tehnici si tehnologii in sistemul educational, (e-learning, invatamint la distanta etc).
# $ $ Instruirea continua

)nstruirea continua mai este denumita si educatia adultilor care are o mare importanta pentru dezvoltarea mediului in care sunt implicati si unde locuiesc ei. Educatia continua ca subiect al organizarii educationale poate fi abordata prin trei elemente; - pregatirea vocationala continua (recalificare, perfectionare, promovare profesionala, adaptare legata de virsta, grupurile profesionale)% - pregatirea nevocationala continua (pregatirea individuala, pregatirea generala si specializata, pregatirea autonoma)% - pregatirea initiala. Cadrul legislativ - tratatele internationale, europene si regionale, acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind; - $onventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 1> decembrie 1,60, in vigoare pentru Republica Moldova din 1F iunie 1,,?% - $onventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din -- noiembrie 1,>0, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. F0-A)B din - iulie 1,,8% - $onventia europeana cu privire la echivalarea diplomelor pentru admiterea in universitati din 11 decembrie, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 96>- A)B din -> iunie 1,,,% - $onventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din -? iunie 1,F> ratificata prin <egea /r. 980 : AB din -8 septembrie -001% - $onventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii /egre din 6 martie 1,,?, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 88-A))) din -8 aprilie 1,,9, in vigoare din 10 decembrie 1,,9% - *cordul din ?1 mai -001 privind schimbul de informatii in domeniul invatamintului dintre tarile membre ale $#), ratificat prin <egea Republicii Moldova /r. 11>?-AB din -1 iunie -00-% - *cordul din -, noiembrie -001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale $#), aprobat prin Iotarirea de =uvern /r. >F6 din 16 mai -00?% - legi si alte acte normative ale Republicii Moldova; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9, articolul ?>, care prevede 4reptul la

invatatura% - <egea invatamintului /r. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - <egea Republicii Moldova /r. 1->F-A))) din 16 iulie 1,,F cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova% - <egea Republicii Moldova /r. 9-?-A)B din 9 iunie 1,,, cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint% - <egea Republicii Moldova /r. 10F0-A)B din --.06.-000 cu privire la aprobarea /omenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior% - <egea Republicii Moldova /r. 1>1-AB din 19 mai -009 cu privire la modificarea si completarea <egii nr. 10F0 : A)B din --.06.-000 privind aprobarea /omenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile invatamintului superior% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. -8> din -9.0?.1,,F privind aprobarea Regulamentului cu privire la invatamintul postuniversitar specializat% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. F96 din -1.06.-00? privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 1,, din 1-.0?.-001 cu privire la aprobarea /omenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 68? din -?.0F.1,,, cu privire la crearea )nstitutului de stiinte ale Educatiei% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. ,89 din -6.10.1,,, cu privire la aprobarea rogramului de stat de dezvoltarea a invatamintului pe anii 1,,,--00>% - actele normative interdepartamentale si departamentale ale autoritatilor antrenate in sistemul educational (Ministerul $ulturii, Ministerul *griculturii, 4epartamentul +ineret si #port etc.) $adrul legislativ in domeniul pregatirii continue trebuie perfectionat din cauza ca practic lipseste regulamentul si normele care prevad buna organizare si desfasurare a acestui sistem. /u este reglementata activitatea centrelor care ofera unele cursuri de perfectionare, nu e(ista o evidenta sau o baza centralizata de date referitor la acest domeniu. Cadrul institutional 3ormarea continua poate fi efectuata sub diferite forme; cursuri de perfectionare, stagii, activitati practice, ateliere, seminare, conferinte, instruiri metodice, instruirea la distanta etc. #istemul institutional pentru formarea continua este creat din urmatoarele structuri; - Ministerul Educatiei, care are 4irectia de atestare a cadrelor didactice si principala functie este crearea politicilor in acest domeniu de perfectionarii profesorilor din sistemul educational% - )nstitutul de stiinte ale Educatiei, care a fost creat prin Iotarirea de =uvern nr. 68? din -?.0F.1,,, si care are drept scop elaborarea strategiilor de dezvoltarea a sistemului educational precum si a politicilor pe diverse sectoare de pregatire% - $entrele de perfectionare pe linga institutiile superioare de invatamint. $onform <egii invatamintului, orice institutie de invatamint superior poate avea $entrele de perfectionare continua a cadrelor din sistem, (&niversitatea +ehnica, &niversitatea *grara, &niversitatea de Medicina etc), care au menirea de a petrece cursuri de instruire pentru specialistii din domeniu si acordarea gradelor de perfectionare% - *cademia de *dministrare ublica pe linga resedintele Republicii Moldova. #copul *cademiei este de a pregati si perfectiona cadrele din sistemul administratiei publice precum si din intregul aparat de stat. - $entre care organizeaza cursuri de scurta durata in domeniul perfectionarii in domeniile specifice. #istemul institutional e(istent la moment in domeniul educatiei adultilor sau a formarii continue este slab dezvoltat. #unt necesare de creat unele structuri care ar superviza aceasta activitate si ar crea politici de dezvoltarea a sistemului de formare continua. <ipsa de resurse financiare acordate pentru dezvoltarea acestui sector al sistemului de formare a adultilor, genereaza lipsa de masuri de perfectionare si implementare a politicilor e(istente. " solutie pentru situatia creata ar fi crearea de parteneriate si aderarea la unele retele europene, care sunt forate dezvoltate in domeniul educarii adultilor.
Prioritati pe ter!en scurt:

- elaborarea strategiei sistemului de educare a adultilor% - reorganizarea )nstitutului de stiinte ale Educatiei, care sa corespunda noilor cerinte ale sistemului educational% - crearea retelei de institutii de invatamint pentru adulti (centre de instruire, centre de consultanta, institutii deschise)% - perfectionarea programelor de instruire si testare a cadrelor din domeniul formarii continue% - dezvoltarea bazei materiale a centrelor implicate in domeniul formarii si pregatirii continue% - imbunatatirea practicilor didactice si a metodelor de predare-invatare% - infiintarea centrelor specializate de invalizi% - crearea programelor de instruire a cadrelor antrenate in formarea continua% - elaborarea curricumului de formare continua.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- initierea procedurilor de aderare la reteaua europeana pentru educarea adultilor% - constituirea centrelor de orientare profesionala si servicii psihopedagogice% - elaborarea regulamentului in domeniul formarii si pregatirii continuie% - crearea *gentiei /ationale pentru formarea continua a cadrelor si celor de conducere% - elaborarea standardelor, programelor de formare continua si a creditelor transferabile% - elaborarea conceptiei privind formarea continua a cadrelor didactice din invatamintul superior.
# $ & ;or!area profesionala

#istemul de invatamint profesional este interpretat ca baza de invatamint profesional al societatii, destinata sa rezolve sarcinile de formare a cunostintelor elementare si functionale in rindurile populatiei republicii, de posedare a cunostintelor generale si speciale, priceperi si deprinderi de cultura generala. *cest sistem trebuie sa permita celor instruiti un inalt nivel de apreciere obiectiva a pretentiilor personale in alegerea profesiei si specialitatii, sa ia in considerare interesele si cerintele personalitatii pentru participarea plenara in diverse tipuri de activitate de munca. rin sistemul invatamintului profesional se intelege totalitatea urmatoarelor componente; institutii de invatamint tehnic-profesional de diferite niveluri% contingentul real al celor care sunt instruiti% procedura de instruire; forme, activitate, continut% nomenclatorul specialitatilor% servicii care asigura coordonarea sistemului de invatamint tehnic-profesional cu doua verigi; veriga de instruire preprofesionala, si veriga instruiri profesionale (activitatea profesionala, practica, perfectionare, recalificare) cadre didactice si baza material-tehnica. Cadrul legislativ - tratatele internationale si acordurile multilaterale si bilaterale; - $onventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 1> decembrie 1,60, in vigoare pentru Republica Moldova din 1F iunie 1,,?% - $onventia privind importul de publicatii cu caracter educativ, stiintific sau cultural din -- noiembrie 1,>0, ratificat prin Iotarirea arlamentara /r. F0-A)B din - iulie 1,,8% - $onventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din -? iunie 1,F> ratificata prin <egea /r. 980 : AB din -8 septembrie -001% - *cordul din -, noiembrie -001 privind coordonarea lucrarilor in domeniul licentierei activitatii de studiu, atestarii si acreditarii institutiilor de invatamint ale statelor membre ale $#), aprobat prin Iotarirea de =uvern /r. >F6 din 16 mai -00?. - legi si alte acte normative ale Republicii Moldova; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9, articolul ?>, care prevede 4reptul la invatatura% - <egea invatamintului /r. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - <egea Republicii Moldova /r. 1->F-A))) din 16 iulie 1,,F cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint din R. Moldova%

- <egea Republicii Moldova /r. 9-?-A)B din 9 iunie 1,,, cu privire la aprobarea Regulamentului de Evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint% - <egea Republicii Moldova /r. >>,- AB din -> decembrie -00? cu privire la modificarea si completarea <egii invatamintului nr. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. F96 din -1.06.-00? privind aprobarea Regulamentului cu privire la instruirea cetatenilor straini si apatrizilor in institutiile de invatamint din Republica Moldova% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 1,, din 1-.0?.-001 cu privire la aprobarea /omenclatorului meseriilor pentru pregatire cadrelor in invatamint secundar profesional% - Iotarirea $onsiliului Ministerului invatamintului nr. -, din -? iulie 1,,6 $u privire la aprobarea Regulamentului scolii profesionale polivalente% - Regulamentul scolii de meserii, 7uletinul invatamintului, nr. >, 1,,F% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova pentru aprobarea rogramului de stat de dezvoltare a invatamintului pe anii 1,,,--00>, nr. ,89 din -6.10.,,% $adrul legislativ e(istent la moment pentru formarea profesionala consideram ca corespunde normelor internationale, dar necesita unele completari ce tin de procedurile de functionare si de crearea a <egii in domeniul pregatirii profesionale. <a momentul actual in Republica Moldova nu este un nomenclator a profesiilor competitive. Cadrul institutional 1. Ministerul Educatiei, care are 4irectia de pregatire profesionala si care coordoneaza politicile in acest domeniu si elaboreaza normele de functionare. in baza prevederilor <egii invatamintului din 1,,>, au fost stabilite etapele de e(perimentare si implementare a noilor structuri institutionale. *stfel, in anii 1,,>-1,,F a fost e(perimentata si treapta scolii rofesionale olivalente (s ) in patru unitati () : )B) si incepind cu 1 septembrie 1,,F, fiind implementata in >- de scoli (Iotarirea =uvernului nr.F,> din -0.08.1,,F). +ot atunci, a fost determinata reteaua scolilor de meserii si legitimate grupele de meserii in s . in prezent functioneaza -- de s de treapta ), ?? de s : de treapta )-)), 1 s de treapta )-))) si -0 scoli de meserii cu contingentul de elevi respectiv; treapta ) : ,?-1 elevi% treapta a ))-a : ->9F elevi% treapta a )))-a : >0 elevi% scolile de meserii si grupele de meserii 8,F? elevi. *stfel, toate prevederile $onceptiei dezvoltarii invatamintului si <egii invatamintului cu privire la structurile noi pentru invatamintul secundar profesional se realizeaza. -. scoala profesionala polivalenta, care, cum s-a mai spus, se organizeaza pe trepte. Ea realizeaza pregatirea profesionala succesiva intr-un domeniu larg de calificare - de la muncitor pina la tehnician, asigurind concomitent studii liceale. in aceasta scoala se realizeaza pregatirea profesionala continua conform schemei Gmuncitor maistru-tehnician (tehnolog)2. in aceasta scoala inmatricularea se face in baza studiilor gimnaziale (dupa absolvirea a noua clase) sau in baza studiilor liceale (dupa absolvirea a 1- clase). 4urata generala de studii in scoala profesionala polivalenta constituie > ani . 4eterminarea termenilor de instruire la treptele intermediare depinde de profesia aleasa. in scoala profesionala polivalenta are loc instruirea profesionala integrata cu pregatirea de cultura generala. ?. scoala de meserii asigura pregatirea profesionala intr-o meserie simpla, cu durata studiilor de 1-ani. in unele cazuri, scoala de meserii poate functiona in cadrul scolii profesionale polivalente. in scoala profesionala-tehnica se realizeaza pregatirea profesionala analoga cu sistemul dual de instruire : o treime din termenul de studii este atribuit pregatirii teoretice, doua treimi - practicii la intreprindere (locul de munca), sau analoga cu pregatirea profesionala fara studii generale din scoala tehnic - profesionala actuala. 9. $entre de instruire profesionala, care au menirea de instruirea de scurta durata, ca rezultat persoanele insusesc careva deprinderi profesionale.
Proble!e e(istente

- centrele de instruire care au fost constituite vor fi silite sa-si inceteze activitatea, datorita rigorilor stabilite% - nu este creata o retea centralizata cu toate centrele din domeniu, care acorda asemenea servicii de instruire profesionala% - structura institutionala nu include organele care ar elabora unele studii relevante de piata si ar fi(a necesitatile pregatirii de asa profesii care sa corespunda necesitatilor solicitate precum si

coordonarea diferentele care e(ista intre sistemele de formare a specialistilor% - baza materiala la aceste scoli este invechita si nu mai corespunde necesitatilor, nu sunt utilizate noile tehnologii aparute in domeniu. - personalul implicat in formarea cadrelor duce lipsa de recalificari in domeniu, care la momentul actual lipseste in sistemul national.
Prioritati pe ter!en scurt

- elaborarea actelor normative si legislative referitoare la invatamintul profesional% - perfectionarea retelei institutiilor de invatamint profesional si e(tinderea retelei% - crearea unui $entru care ar permite recalificarea cadrelor implicate in sistemul de pregatire profesionala si a managementului educational% - a'ustarea structurii de oferte ale invatamintului profesional% - redefinirea continutului instruirii initiale, prin relationarea sa la competente ocupationale, deprinderi manageriale, aptitudini comerciale si prin incura'area comportamentului creativ% - imbunatatirea practicilor didactice si a metodelor de predare-invatare% - implementarea unui nou sistem de evaluare si certificare% - modernizarea materialelor de invatare% - elaborarea modelului de certificare a calificarii muncitoresti in sistemul de formare profesionala% - organizarea si efectuarea controlului privind respectarea legislatiei in domeniul formarii profesionale% - stabilirea relatiilor cu intreprinderile care au adoptat standardele )#", pentru a pregati specialistii conform cerintelor pietei.
Prioritati pe ter!en !ediu:

- elaborarea strategiei de cooperare cu organizatiile europene in domeniul de pregatire profesionala% asigurarea posibilitatilor de invatare permanenta% prote'area standardelor globale prin imbunatatirea evaluarii si certificarii% imbunatatirea gestiunii scolare% schimbarea mentalitatii personalului de educatie si punerea in valoare a carierei didactice% descentralizarea coordonarii si gestiunii% imbinarea demersului ierarhic de initiativa de sus in 'os cu cel de 'os in sus% invatarea din e(periente similare din alte tari% revederea conditiilor de pregatire a persoanelor cu dezabilitati, care ar putea fi incadrate in programe speciale de pregatire.
# $ ' Politica de tineret

+inerii constituie aproape -6 din populatia tarii, adica fiecare a patra persoana are virsta intre 1> si -, ani. roblemele economice si politice cu care se confrunta societatea noastra pe parcursul ultimilor ani au complicat starea lucrurilor din sfera sociala, astfel ca tinerii nu primesc un suport adecvat, in special in domeniile educatiei, sanatatii, asigurarea cu locuri de munca si cu spatiu locativ, si care la rindul sau provoaca alte probleme, cum ar fi soma'ul, migratia, traficul de oameni, delicventa 'uvenila si marginalizarea unor grupuri ale tinerilor. Cadrul legislativ - tratatele internationale si acordurile multilaterale si bilaterale, cele mai importante fiind; - $arta /atiunilor &nite din -6 iunie 1,9>, in vigoare pentru Republica Moldova din - martie 1,,-% - $onstitutia "/& din 16 noiembrie 1,9> pentru Educatie, stiinta si $ultura (&/E#$") in vigoare pentru republica Moldova din -F mai 1,,-% - $onventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului din 1> decembrie 1,60, in vigoare pentru Republica Moldova din 1F iunie 1,,?% - $onventia privind orientarea profesionala si pregatirea profesionala in domeniul valorificarii resurselor umane din -? iunie 1,F> ratificata prin <egea /r. 980 : AB din -8 septembrie -001% - $onventia privind cooperarea in domeniul culturii, invatamintului, stiintei si informatiei in zona Marii

/egre din 6 martie 1,,?, ratificata prin Iotarirea arlamentara /r. 88-A))) din -8 aprilie 1,,9, in vigoare din 10 decembrie 1,,9% - $onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor din 09.11.1,>0, in vigoare pentru Republica Moldova din 1 februarie 1,,8% - $arta europeana revizuita cu privire la participarea tinerilor la viata comunitatilor locale si regionale, adoptata de $ongresul puterilor locale si regionale din Europa (cea de-a 10a sesiune : -1 mai -00? : *ne(a la Recomandarea 1-8)% - $onventia cu privire la drepturile copilului din -0 decembrie 1,8,, "rganizatia /atiunilor &nite, in vigoare pentru Republica Moldova din -> februarie 1,,?% - $onventia asupra consimtamintului la casatorie, virsta minima a casatoriei si inregistrarea casatoriilor, deschisa spre semnare si ratificare de *dunarea =enerala a "/& prin Rezolutia 1F6?QAB)) din F noiembrie 1,6- % - legi si alte acte normative ale Republicii Moldova; - $onstitutia Republicii Moldova, adoptata la -, iulie 1,,9% - <egea invatamintului nr. >9F-A))) din -1 iulie 1,,>% - <egea Republicii Moldova cu privire la tineret nr. -F,-A)B din 11 februarie 1,,,% - <egea Republicii Moldova cu privire la asociatiile obstesti nr. 8?F- din 1F.0>.1,,F% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. F?6 din -9.0F.-000 despre aprobarea rogramului actiunilor prioritare intru realizarea <egii cu privire la tineret pentru anii -000--00-% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova nr. >>- din 0F.10.,6 cu privire la instituirea sarbatorii WDiua /ationala a +ineretuluiW% - Iotarire =uvernului Republicii Moldova /r.?-- din 0?.09.,F cu privire la instituirea $onsiliului national pentru problemele tineretului% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 1-6? din -9.1-.1,,8 cu privire la aprobarea conceptie educatio militaro-patriotice a tineretului% - 4ecretul resedintelui Republicii Moldova /r. 19-8-)) din -9.09.-000 privind $entrele de tineret% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 6>? din 16.0F.-001 cu privire la aprobarea structurii aparatului 4epartamentului +ineret si #port% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 190 din 0F.0-.-00- cu privire la aprobarea Regulamentului 4epartamentului +ineret si #port% - Iotarirea =uvernului Republicii Moldova /r. 1>91 din --.1-.-00? privind aprobarea #trategiei pentru +ineret. Republica Moldova, semnind o serie de conventii si tratate internationale, a trebuit sa respecte drepturile supreme in toate actele si legile care au fost emise in domeniul tineretului. *ceasta a condus la crearea unii cadrul legislativ competitiv, dar care mai are unele lacune, privind politicile de dezvoltare a tineretului. Cadrul institutional in Republica Moldova acest cadru are urmatoarea structura; $omisia arlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mi'loace de informare in masa, care are menirea sa promoveze si sa ratifice proiecte de legi in domeniul tineretului% 4epartamentul +ineret si #port, care in componenta =uvernului este responsabil pentru stabilirea politicilor de tineret si implementarea programelor elaborate de catre guvern in vederea sustinerii tinerilor% directiile raionale de tineret, care au menirea implementarea la nivel local al programelor in domeniul tineretului, sa mobilizeze tinerii sa se implice in activitatile e(istente% centrele de resurse pentru tineret, in mare a parte sunt sustinute de catre donator si au menirea sa ofere informatie si sustinere logistica pentru a facilita accesul tinerilor la informati privind posibilitatile e(istente% centrele care presteaza servii pentru dezvoltarea tineretului, constituie sectorul trei al economiei nationale, dar care se implica activ in eliminare golurilor care e(ista in domeniul de instruire si orientare a tinerilor in diverse domenii% fundatiile, care sunt constituite in mare parte de catre donatori, care au menirea sa dezvolte anumite sectoare ce permit implicare si ocuparea tinerilor% scolile sportive, care asigura antrenarea tinerilor in activitati sportive de promovare a unui mod sanatos de viata% obiectele de interes sportiv, care sunt finantate in mare parte din bugetul de stat.

Proble!e e(istente - cadrul legislativ incomplet% - lipsa de mi'loace financiare in bugetul de stat% - informatia foarte dispersata in domeniul tineretului% - soma'ul in rindul tinerilor% - nivelul scazut de acces la informati% - nu e(ista facilitati fiscale pentru tineri% - lipsesc programele care ar promova un stil de viata sanatos% - lipseste asistenta tinerilor cu handicap% - posibilitati foarte reduse de a avea spatiu locativ.
Prioritati pe ter!en scurt:

elaborarea periodica a studiilor privind situatia tinerilor si sa modifice politicile de tineret in baza acestora% elaborarea unui program national de educatie, in baza deprinderilor de viata, realizat in scoala si in afara ei, inclusiv prevenirea I)BQ#)4*, )#+ si consumului de substante% elaborarea unor politici pentru sustinerea tinerilor familii% lansarea unor programe speciale pentru grupuri de tineri defavorizati si aflati in situatii de risc pentru prevenirea si combaterea e(cluderii lor sociale% lansarea unor programe de recalificare profesionala a tinerilor care va permite anga'area lor in cimpul muncii% elaborarea unui sistem din stimulare fiscala pentru agentii economici care creeaza locuri noi de munca pentru tineri% dezvoltarea deprinderilor si lansarea programelor de antreprenoriat in rindul tinerilor% coordonarea cu asociatia bancilor a unui program pentru tineri de creditare preferentiala a planurilor de afaceri de perspectiva% promovarea tineretului ca un partener egal si dinamic al guvernului pentru participarea lor la viata politica, economica si sociala a tarii% crearea unui mecanism de consultare permanenta intersectoriala (educatie, sanatate, protectie sociala, politie, armata, * <), cu participarea societatii civile si donatorilor straini pentru realizarea strategiei si planului de actiuni in domeniul tineretului% elaborarea mecanismului de sustinere financiara a proiectelor "/=-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri in baza de concurs% crearea conditiilor de cooperare a tinerilor si asociatiilor de tineret cu structurile guvernamentale si administratiile publice locale si va sustine dezvoltarea retelelor si asociatiilor de tineret pe tot teritoriul tarii% stimularea sistemului de informare descentralizat pentru oferirea accesului la informatie si posibilitatilor de participare a fiecarui tinar interesat din comunitate% promovarea serviciului de voluntariat ca o forma de participare, e e(perienta si integrare sociala a tinerilor% incura'area autoritatilor locale (primariile, scolile, biserica) de a utiliza patrimoniul e(istent pentru a raspunde intereselor si necesitatilor tinerilor% incura'area si stimularea sectorului privat sa sustina consolidarea bazei materiale pentru organizarea activitatilor de timp liber la nivel local% infiintarea centrelor de tineret locale in baza patrimoniului e(istent si nevalorificat% sustinerea tinerilor talentati in cele mai diverse domenii de activitate% sustinerea participarii tinerilor in viata culturala a societatii prin crearea conditiilor de dezvoltare a culturii% asigurarea pregatirii teoretice si practice a lucratorilor care promoveaza politica de tineret% contribuirea la micsorarea delicventei 'uvenile prin asigurarea tinerilor din grupurile de risc cu oportunitatilor de informare, instruire, anga'are in cimpul muncii, ocuparea timpului liber etc.
Prioritati pe ter!en !ediu:

cresterea numarului de centre si servicii pentru tineri cu >0 la suta% stabilirea unor standarde de calitate pentru serviciile prestate% cresterea numarului de anga'ati pregatiti si certificati in oferirea serviciilor pentru tineri% elaborarea unor strategii nationale si locale in domeniul tineretului pe anumite categorii de tineri% crearea unei retele de centre viabile, finantate de stat, care sa elaboreze studii si politici de tineret% adoptarea unor programe specializate in cadrul facultatilor de asistenta sociala de formare initiala a specialistilor in domeniul tineretului% elaborarea Regulamentului privind statutul lucratorului de tineret aprobat de =uvern% stabilirea cuantumului de specialisti in domeniul tineretului raportat la numarul de tineri, reiesind din criteriul cel putin un specialist de tineret in fiecare primarie% cresterea anuala cu 10S a numarului de locuri de munca oferite anual tinerilor% sporirea cu -0 la suta a numarul de locuri de munca create de tineri antreprenori% diminuarea ratei soma'ului cu -S anual in mediul tineretului% cresterea numarului de tineri antreprenori care beneficiaza de credite preferentiale% elaborarea mecanismului de creditare preferentiala pentru tineri% elaborarea si aprobarea <egii cu privire la voluntariat% elaboprarea mecanismului de acreditare a "/=-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri pe linga organul central de specialitate% sporirea numarului de proiecte si ma'orarea sumelor alocate de =uvern si administratia publica locala pentru sustinerea "/=-lor de tineret care presteaza servicii pentru tineri. http;QQJJJ.europa.mdQromQsbmenQ91