PROFESOR: GEORGE MARCU Actul de la 23 august 1944

a. b. c. d. e. a. b. c. d. e. a. b. 1. Actul de la 23 august 1944 a cuprins: hotrrea de a ncepe aciunea si de a merge pana la capt, care aparine direct si exclusiv regelui Mihai (23 ani); operaiunea propriu-zisa ndeplinita integral de armata romana; un mare factor de risc, dar asumat in ntregime; multa ingeniozitate in aflarea soluiilor practice; folosirea la maximum a situaiei militare-ofensiva Armatei Roii in centrul si sudul Moldovei. Pe plan general, aciunea militara romneasca a dus la prbuirea ntregului front al Wehrmacht-ului in sud-est. trupele romane au inut sub control teritoriul tarii si au oprit ncercrile unitatilor germano-ungare de a nainta spre linia Carpatilor; frontul sovietic a fcut un salt de 500-600 km, in mai puin de trei saptamani, fara a ntmpina vreo rezistenta; drumurile erau deschise de ctre armata romana; Wehrmachtul a fost obligat sa evacueze repede Bulgaria, apoi, in urmtoarele opt saptamani, Grecia, Macedonia, Albania, Serbia si o parte din Bosnia; durata rzboiului european a fost scurtata, ntruct aprovizionarea Reich-ului cu petrol din Romnia a fost ntrerupta; pe plan politic, exemplul Romniei a fost urmat, la scurt timp, de Finlanda, Bulgaria si Ungaria. Desprinderea Romniei de aliana cu Reich-ul si reuita ntregii operaiuni au determinat : un salt de 500-600 km al armatelor sovietice in mai puin de trei saptamani (cea mai rapida si spectaculoasa naintare a frontului de est intr-un timp scurt); dezintegrarea ntregului dispozitiv al Wermacht-ului, obligat sa evacueze, in cteva saptamani, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Albania si Serbia. Factorii de decizie si fortele- doua componente: Politica- tatonrile diplomatice pentru ieirea Rom. din rzboi si contactele interne intre diferii lideri politici. Cele doua pari au fost: - membrii guvernului (Mihai Antonescu), - liderii opoziiei: Iuliu Maniu (P.N.T.), C.I.C.Bratianu (P.N.L.), C. Titel Petrescu (P.S.D.), Lucretiu Patrascanu (P.C.R.). 20 iunie1944- crearea BLOCULUI NATIONAL DEMOCRAT: P.N.T., P.N.L., P.S.D., P.C.R.(inclus pentru ca Armata Roie era deja in Romnia). Obiective: - ncheierea imediata a unui armistiiu cu Aliaii; - retragerea din Axa si sprijinirea totala a efortului de rzboi aliat; - rsturnarea regimului Antonescu si nlocuirea lui cu un regim democratic. Militara-ultima decizie a fost a regelui (dimineaa zilei de 23 august) alturi de cativa ofieri si persoane din anturajul regal. Regele a hotrt personal declanarea ntregii operaiuni (liderii politici nu se aflau la palat). Armata romana a acionat fara nici o defeciune ( a ndeprtat pericolul cuceririi tarii de ctre naziti aa cum au fcut-o cu Italia si Ungaria). Componenta politica a actului din 23 august 1944 a devenit realitate numai prin reuita aciunii militar e. Cum evaluau oamenii politici din Romnia situaia in momentul cnd cutau sa scoat tara din rzboi ? pe frontul de est, Wehrmacht-ul se afla in retragere, ncepnd din nov.-dec. 1942; din martie 1944, rzboiul se purta direct pe teritoriul Romniei; un front secundar s-a creat in Italia (sept. 1943); debarcarea anglo-americana (6 iunie 1943) a deschis al treilea front major in vest; la diferitele tatonri pentru pace, diplomaii anglo-americani au rspuns laconic, prin formula capitulare necondiionata; opinia publica din Romnia privea cu foarte multa temere o ocupaie unilaterala sovietica. De aceea ideea eliberrii de ctre aliaii din Occident a struit pana la obsesie, timp de peste un deceniu, din 1944-1945 si pana in 1956. Care era, in termeni reali, alternativa in august 1944 ? Se mai putea, eventual, rezista cu o ipotetica oprire, de scurta durata, pe linia Focsani-Namoloasa-Galati, dup care trupele sovietice ar fi naintat in Cmpia romana si mai departe. Alternativa Romniei era sa accepte condiiile formulate de sovietici si susinute fara rezerve de aliaii din vest sau sa continue rezistenta, fara vreo sperana, cu ntregul teritoriu devenit cmp de rzboi si cu deteriorarea condiiilor oferite. De ce n-a reuit comandamentul Wehrmacht-ului sa recapete controlul in Romnia ? Conducerea de la Berlin pregtise planul Margarete II pentru ocuparea Romniei. Este meritul lui Antonescu de a fi meninut Romniei statutul de tara aliata Reich-ului, dar nu ocupata si controlata direct; Trupele romane, o data cu revenirea frontului in Romnia, au intrat sub comanda directa a Marelui Stat Major Roman. Cnd regele a dat ordinul de ncetare a focului, ordinul a fost executat integral, fara nici o defeciune. Regimul instaurat la 5-6 sept. 1944 a readus armata si administraia sub autoritatea suveranului si a guvernului Sanatescu. Care au fost obiectivele de politica interna a celor care au nfptuit actul de la 23 august 1944 ? Regele dorea nlturarea dictaturii, asigurarea drepturilor cetatenesti si obinerea, din partea Naiunilor Unite, a garantrii independentei; Guvernul, care avea sprijinul ntregului spectru politic, aciona repede pentru revenirea la sistemul monarhic constituional. Ce a nsemnat actul de la 23 august 1944 ? In dup-amiaza acestei zile regele i-a invitat la palat pe Ion si Mihai Antonescu. Pentru ca I. Antonescu a refuzat cererea regelui de a ncheia imediat armistiiul cu Aliaii, acesta a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluai de ctre comuniti). Apoi toi apropiaii acestora au fost chemai la palat si arestai. Spre seara a fost emis decretul regal prin care generalul Constantin Sanatescu a fost numit prim ministru. Armata romana a nceput blocarea principalelor instituii de stat; s-a trecut la asedierea obiectivelor de lupta germane; au fost barate cile de acces ale trupelor hitleriste spre Bucureti.. Seara, in jurul orei 22, regele a citit la radio proclamaia ctre tara-poporul era anunat de ruperea relaiilor diplomatice cu Germania si ncheierea armistiiului cu Naiunile Unite. Naiunile Unite au salutat actul de curaj al regelui. A avut mai multe denumiri: - ziua naionala a poporului roman (1945);

2.

a. b. c.

PROFESOR: GEORGE MARCU

- marele act istoric (1946); - ziua eliberrii poporului de sub jugul fascist de ctre glorioasa armata sovietica; - revoluie populara, insurecie armata antifascista efectuate din iniiativa si sub conducerea P.C.R. (anii 50, 60); - revoluia de eliberare sociala si naionala, antifascista si antiimperialista (1979-1989).